RISCUL SEISMIC

1. Cutremurul si miscarile tectonice.Definitie. Consideratii generale.

Cutremurul de pamant reprezinta zguduirea suprafetei Pamantului printr-o miscare a

crustei sale. Unii asiguratori leaga riscul de cutremur de o anumita intensitate a acestuia la care
se produc pagube ( de exemplu, 6 grade pe scara Mercalli ).
Peste 90 % din cutremure se produc in regiunile in care se intalnesc marile placi tectonice,
in zonele de convergenta, in special in mijlocul oceanelor.
Cutremurele de pamant se masoara cu ajutorul a doi indicatori, si deci scari.
Magnitudinea unui cutremur masoara cantitatea de energie eliberata in timpul
producerii acestuia si se masoara in grade Richter, folosindu-se scara Richter 1956 care
este o scara logaritmica. Ea se determina cu ajutorul seismografelor, avand astfel o determinare
obiectiva.
Intensitatea unui cutremur masoara efectele producerii acestuia intr-un anumit punct
la suprafata pamantului, integrand un numar de parametri, precum: acceleratia gravitationala,
durata cutremurului. Ea se bazeaza pe efectele observate pe plan local si, de aceea, are un
puternic element de subiectivitate. Se masoara cu ajutorul scarii Mercalli modificata , 1956 –
Modified Mercalli Scale -MMS - in grade Mercalli si are 12 grade (de la I la XII). Intensitatea
scade odata cu cresterea distantei fata de epicentru.
In anul 1992 a mai fost elaborata o noua Scara Macroseismica Europeana – EMS 1992 -
cu 12 grade de intensitate care se foloseste numai in Europa Centrala si de Nord. Ea reprezinta,
de fapt, o incercare de a gasi o definitie uniforma a diferitelor grade de intensitate, care sa ofere
posibilitatea unei cuantificari cat mai exacte si corecte si efectuarea unor comparatii.

In mod deosebit, trebuie mentionata o alta scara de masurare a intensitatii cutremurului,

care se utilizeaza in Japonia. Este vorba de Japan Meteorological Agency Intensity Scale din
anul 1949. Ea are 9 grade (de la 0 la 8 ). Cutremurele cele mai mici care nu sunt percepute decat
de seismografe au zero grade, iar cele mai dezastruoase, de gradul 8, duc la distrugerea completa
sau demolarea a peste 30% din cladiri, alunecari de teren severe si mari crapaturi ale terenului.

In general vorbind, frecventa de producere a cutremurelor se determina in functie de “istoria

seismica”, in timp ce potentialele pierderi economice si de vieti omenesti sunt mai putin
previzibile. Privit la nivel mondial, comparand pierderile materiale pe termen lung si numarul
victimelor cauzate de dezastrele naturale, riscul de cutremur ocupa detasat locul intai.

Pierderile datorate cutremurelor au crescut mult intr-un interval de timp relativ scurt ca
urmare a evolutiei rapide pe care economia si societatea, in ansamblul sau, au inregistrat-
o.Avem in vedere urmatorii factori:

- cresterea de 4 ori a populatiei mondiale de la inceputul secolului; aceasta inseamna o

expunere mult mai mare la risc a populatiei, a locuintelor si a locului in care isi
desfasoara activitatea economica;

- cresterea investitiei / locuitor, ceea ce implica o mai mare pierdere potentiala;

- cresterea numarului si a densitatii constructiilor cu caracter comercial si privat, in paralel

cu dezvoltarea urbana. Trebuie avut in vedere ca durata medie de viata (sigura!) a unei

1
 cladiri moderne este de 50 de ani si multe au o vechime mult mai mare, fiind mult mai
expuse la risc;

- desi masurile de prevenire si reducere a pagubelor s-au imbunatatit, exista inca foarte
multe cladiri ce pot suferi mari pierderi;

- cresterea cheltuielilor cu reparatiile este determinata de faptul ca partile componente au

preturi din ce in ce mai mari; in medie, ele reprezinta 80% din daunele fizice generate de
cutremur si solicita o cantitate mare de munca; salariile si cheltuielile directe legate de
salarii au crescut considerabil, in cele mai multe tari, in ultimii ani; de aceea, de multe
ori se remarca atitudinea de a distruge cladirile avariate, si nu de a le repara;

- preturile ridicate ale terenurilor, precum si dorinta de a limita transportul au dus la

aglomerari considerabile. Consecinta imediata o reprezinta expunerea cumulata in
crestere.

2. Ingineria si asigurarile
Pentru inginerii din constructii si in inginerie seismica, asigurarile reprezinta in principal
resurse pentru a putea recupera pagubele si / sau finanta reabilitarea constructiilor.

Inginerii sunt implicati in asigurari in doua domenii de baza:

- in privinta asigurarii profesionale pentru riscuri legate de exercitarea profesiei;

- in evaluarile de avarii si pagube aferente la cladiri, dupa cutremur;

Ar fi de competenta economistilor, specialistilor din asigurari, finante si administratie sa se

ocupe de alte aspecte specifice, dar analizand cu atentie constatam ca exista o dependenta intre
marimea primelor de asigurari, vulnerabilitatea cladirilor si riscul seismic si deci aceasta
limitare nu este benefica nimanui.

In tarile avansate societatile de asigurari sunt cele care solicita si angajeaza pe posturi foarte
bine platite pe cei mai buni specialisti in risc seismic ( de regula ingineri cu pregatirea de baza in
inginerie civila ) ofera fonduri pentru evaluari de pierderi si risc, stimuleaza noile metode de
protectie antiseismica si preocuparile populatiei de a reabilita cladirile existente deoarece astfel
isi protejeaza portofoliile asigurate.

Inginerii colaboreaza cu economisti de prestigiu in elaborarea unor studii de impact la nivel

macroeconomic, iar companiile private si autoritatile preiau concluziile in propriile politici de
reducere a riscurilor.

Consideram ca in Romania, nivelul cunoasterii reciproce intre reprezentantii diferitelor

segmente socio – profesionale implicate este inca insuficient ceea ce explica atat lipsa unor
evaluari mai apropiate de cerintele asiguratorilor, cat si reticenta asiguratorilor la o
implementare rapida a unui nou sistem de asigurari obligatorii, dedicat riscurilor de catastrofa.

Tema asigurarii riscurilor de catastrofa a fost abordata si la Forumul International de

Asigurari – Reasigurari – F.I.A.R. 2002 care a avut loc in mai 2002 la Sinaia.

La acest forum s-a precizat ca managementul riscurilor de catastrofa in caz de dezastre

naturale in Romania, in viziunea Bancii Mondiale este privit ca o parte integranta a politicii
fiscale si economice a” Guvernului roman”. Au fost avute in vedere in primul rand, riscurile de

2
cutremur si cele de inundatii, in conditiile slabei penetrari a asigurarilor la locuinte ( 3 – 5% ),
veniturilor reduse ale populatiei, dimensiunilor reduse ale sectorului asigurarilor si capitalizarii
insuficiente.

Dezastrele din Turcia au constituit un precedent pentru Romania, Banca Mondiala

elaborand proiecte pentru interventie specifice dezastrelor seismice, Guvernul Romaniei
preconizeaza crearea unor societati de asigurare obligatorii a locuintelor care sa gestioneze
situatia de criza declansata ca urmare a unui dezastru seismic si adoptarea unui sistem de tip
“pool”.

3. Aprecieri ale specialistilor in risc seismic

Legea nr. 136 / 1995 privind asigurarile si reasigurarile a desfiintat caracterul obligatoriu al
asigurarii cladirilor in cazul persoanelor fizice, dar in anii care s-au scurs s-a constatat ca
asigurarile facultative nu reprezinta o solutie cu pondere semnificativa de recuperare a
pierderilor produse de avarii la locuinte.

Aceasta situatie are implicatii majore asupra capacitatii persoanelor fizice de a recupera
cel putin o parte din pierderile produse de avarii la locuinte si, in consecinta, asupra procesului
de reabilitare post – seismica, de aceea, in principiu, sprijinim ideea asigurarii obligatorii.

Asigurarea pentru pagube seismice este dificila, iar alte catastrofe naturale pot ridica
probleme similare pentru companiile de asigurari. Exista insa zone in care seismele sunt aproape
o certitudine in care aceste riscuri se asigura: in SUA (California ), Noua Zeelanda, Japonia ,
Franta, Turcia, etc., chiar prin sisteme de asigurari obligatorii..

Si atunci, de ce ar fi mai dificil sau imposibil la noi?

Expunerea seismica a Romaniei este cea care complica lucrurile, teritoriul nostru fiind in
mod unic expus unor miscari seismice de Vrancea, care la magnitudini ridicate afecteaza
puternic, direct, pana la 50% din arie si, indirect, restul tarii; in alte zone, care sunt expuse unor
cutremure crustale, se pot produce local avarii si pierderi concentrate. Pierderile estimate global
indica posibilitatea ca la un viitor eveniment seismic major de Vrancea efectele sa fie
considerabil mai mari decat la cele precedente, cu un mare potential de concentrare in Bucuresti.

4. Cutremurele de scenariu in Romania

Daca ne referim la ceea ce ne-ar putea astepta ca seisme de referinta, evaluarile INCERC
conduc la urmatoarele cutremure de scenariu,propuse de autor.

 pentru evenimentul moderat (“minor, foarte frecvent”, in termeni internationali ),un seism
intermediar de Vrancea, cu magnitudini de ordinul 6,8 – 7,0, perioade de revenire de 25 –
30 de ani, sau seisme superficiale si crustale, de exemplu magnitudini de ordinul 5,6 – 5,8,
cu perioade similare de revenire,in cazul cutremurelor din Banat;

 pentru evenimentul sever (“maxim istoric”, cu potential de dezastru major, de interes

national ),un seism intermediar de Vrancea, cu magnitudini de ordinul 7,2 – 7,4, cu
perioade de revenire a magnitudinilor de 46 – 81 ani (similare celor din 1940 sau 1977);
perioada de revenire de ordinul a 125 ani, pentru M=7,5, poate fi o varianta de lucru
pentru acest eveniment; pentru seisme superficiale si crustale, de exemplu magnitudini de
ordinul 6,0 si perioade de peste 100 ani, in cazul cutremurelor din Banat;

3
  pentru evenimentul extrem (“maxim posibil / credibil, cu potential de catastrofa depasind
capacitatea nationala de interventie ), un seism intermediar de Vrancea, cu magnitudini de
ordinul 7,6 si perioade de revenire de peste 200 de ani, similar cu cel din 1802.

5. Vulnerabilitate si expunere la risc in teritoriu

Localitatile se pot diferentia in functie de caracteristicile de vulnerabilitate de ansamblu , in
corelatie cu caracteristicile urbanistice conferite de specificul evolutiei istorice si a fondului
locativ.

In zonele cu seismicitate ridicata (peste VII MSK ), sunt amplasate circa 40 de orase dens
populate. In zona predispusa la cutremure de Vrancea, este expusa cca. 35% din totalul
populatiei tarii, respectiv peste 66% din populatia urbana, in timp ce in zonele expuse la
cutremure crustale si superficiale se afla peste 10% din populatia urbana a tarii.

Asiguratorii romani sunt preocupati in mod specific de cladirile “neasigurabile”, categorie in

care ar intra structurile urbane inalte executate inainte de anii 1940 – 1950, cu materiale
moderne, dar fara norme antiseismice, cat si cladirile “artizanale”, construite cu practici si
materiale locale (de exemplu, in suburbii ), sau cu sisteme constructive traditionale specifice
teritoriului romanesc ( in mediul rural ), unele categorii fiind, de multe ori, intr-o stare de
degradare ingrijoratoare.

Pentru o asigurare obligatorie, criteriile de eligibilitate pentru acceptare sau excludere din
sistem, sau a altor masuri de protectie a asiguratorului, implica analize tehnico – economice si
juridice atente.

O varianta cu o anumita logica ar putea fi includerea cladirilor inalte, urbane, intr-un

program public cu ritm fortat de reabilitare seismica, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 20/1994,
statul asigurand un alt program de asistenta la dezastru numai pentru acestea.

Cu privire la cladirile artizanale, rural – traditionale, valorile limita de despagubire ar putea

fi mai reduse, dar trebuie retinut ca, in ciuda unor pareri des intalnite, vulnerabilitatea acestora
nu atinge in toate cazurile valori mari, astfel incat, in medie, pagubele se pot compensa intre
diferitele tipuri structurale si zone.

Ar putea fi eventual excluse cele care nu intrunesc tipologia traditionala, cum ar fi locuintele
neinregistrate la fisc, construite ilegal, in afara localitatilor etc.

Schema generala a scenariului de cutremur propus de autor, pentru conditiile din tara
noastra, cuprinde trei paliere de analiza, respectiv trei categorii de scenarii (in functie de datele
utilizate si de nivelul de detaliere al acestora ):

 scenarii de cutremur la nivel de localitati;

 scenarii de cutremur la nivel de sector social – economic sau retea / sistem;

 scenarii de cutremur la nivel regional( judetean), national, macro-social si macro-ec.

Studiile de caz preliminare arata ca, desi condensarea datelor poate reduce gradul de incredere si
de detaliere a unor rezultate, anumite tendinte privind efectele sunt semnificative si utile.

4
 6. Asteptarile locatarilor
In localitatile urbane din tara noastra, multi proprietari locuiesc la bloc, existand mari
diferente intre posibilitatile lor financiare, ceea ce impiedica atat asigurarile facultative, cat si
punerea in siguranta a intregii cladiri.

Presupunand ca nivelul primei va fi acceptabil pentru populatie, obligativitatea asigurarii

locuintei va genera asteptari deosebite. Spre deosebire de 1977 ( sau chiar de 1986, cand s-ar
fi putut incasa despagubiri, dar putini au cunoscut acest lucru ), in acest mileniu cetatenii vor
dori sa stie clar ce anume este asigurat si ce nu este, cine si cat de corect va evalua paguba,in
ce mod si in cat timp vor ajunge sa refaca siguranta cladirii, ce pot sa faca in regie proprie si
ce nu, cine controleaza acest proces etc.

Dupa cum stiu bine asiguratorii, o parte din pierderi nu este acoperita de asigurari
(deductibilul), iar realizarea nivelului de siguranta conform normativelor recente, precum si
costul finisajelor sau al instalatiilor afectate de interventie aduc sporuri fata de suma pe care ar
primi-o locatarul, astfel incat acesta va trebui sa apeleze, probabil, si la credite.

In contextul primirii despagubirilor, trebuie precizat sistemul de utilizare imediata dupa

seism a cadrului legal conferit prin Ordonanta Guvernului nr.20 / 1994 privind masuri pentru
reducerea riscului seismic al constructiilor existente, deoarece exista riscul ca unii locatari sa
cheltuie sumele pana la inceperea lucrarilor propriu – zise, ori sa nu contracteze creditele din
lipsa de resurse pentru rambursare, iar cladirea sa ramana avariata, ceea ce, in cazul
blocurilor de locuinte, ar mari potentialul de pierderi viitoare.

De aceea, ar fi necesara elaborarea unui cadru legislativ si fiscal conex, care sa precizeze
evidenta publica a fondurilor, utilizarea lor pana la consolidarea cladirii si efectuarea
tranzactiilor cu cladirile aflate in aceasta situatie.

7. Evaluarea pagubelor dupa dezastre

Ca un exemplu orientativ pentru dirijarea efortului impus de evaluarea post-seismica, la
nivelul recensamantului din 1992, in tara existau un numar de 4.478.655 de cladiri, incluzand
7.659.003 locuinte / apartamente.

Trebuie cunoscut ca se vor efectua cel putin doua tipuri de investigatii si evaluari.

Pentru asigurari, investigarea si evaluarea pagubelor se va efectua imediat dupa cutremur,

potrivit reglementarilor proprii, existand tari in care se considera ca dupa 72 ore pot interveni
avarii de la un alt seism ( post-soc ), care ar shimba situatia.

Fiind vorba de asigurari obligatorii, un seism puternic de Vrancea va genera cereri de

despagubire in aproape 50% din teritoriu, trebuind sa se intre in fiecare apartament sau casa din
circa 22 de judete (peste 2..500.000 cladiri ).

Efortul asiguratorilor de a face fata acestui val de cereri va fi deosebit, comparabil cu cel de
la recensamantul locuintelor, personalul societatilor va fi, probabil, insuficient, iar situatia va
forta autoritatile ( implicate oficial in crearea sistemului ) sa accepte angajarea de agenti auxiliari
( ingineri pensionari, studenti, someri etc. ), nepregatiti pentru astfel de operatiuni.

Independent, autoritatile vor efectua investigarea de urgenta post-seism si stabilirea

solutiilor cadru de interventie imediata pentru punerea in siguranta provizorie a constructiilor
avariate, reglementata prin Manualul aprobat de MLPAT, indicativ ME-03-99, publicat in
5
Buletinul Constructiilor nr. 2 / 1999. De aceea, trebuie sa se stie ca, in acea perioada, inginerii
constructori in activitate, verificatorii si expertii atestati vor fi foarte solicitati de prefecturi si
primarii.

Investigarea tehnica prevazuta in acest manual ( care nu este cel al asiguratorilor ), nu

implica neaparat intrarea in fiecare apartament sau casa, dar necesitatea evidenta de a aplica
simultan procedurile din manual in cel putin 22 judete va crea o criza de inspectori si de timp,
indiferent de calificarea care le-ar fi ceruta.

Va urma a treia etapa de evaluari, structura cu structura, potrivit Ordonantei Guvernului nr.
20 / 1994, cu intocmirea de expertize si proiecte de consolidare, care include si devize cu costul
lucrarilor de consolidare-reparatii.

Pentru a evita discrepantele exagerate dintre costurile reale si despagubiri, trebuie asigurata
o corelatie tehnico-economica intre evaluarile imediate de stabilire a despagubirilor si cele din
etapele ulterioare.

Evaluatorii de asigurari ar trebui sa lucreze cu un catalog de evaluare a pierderilor care sa

tina seama de vulnerabilitatea / fragilitatea specifica a unor constructii afectate cumulativ de
seismele din 1940, 1977, 1986 si 1990, sub impactul cutremurelor de Vrancea ( aspecte studiate
de INCERC si UTCB ), respectiv a celor de Banat, sau din alte surse.

Elaborarea acestui catalog implica un efort ingineresc de mare amploare, o metodologie

conceputa si validata prin colaborarea specialistilor din ingineria seismica si economia
constructiilor din INCERC, al asiguratorilor, sub controlul autoritatilor abilitate.

Cei care isi reamintesc de Instructiunile nr. 19 / 20.04.1972 si de normele de evaluare a

pagubelor si plata despagubirilor, utilizate de ADAS, pot realiza detalierea birocratica si tehnica
necesara, chiar daca, in prezent, acele norme nu mai pot fi luate ca reper valid, urmare a evolutiei
in domeniu si acumularii de date de la cutremurele care au survenit intre timp.

8. Implementarea unui sistem de asigurari

Instituirea unui nou sistem de asigurari pentru pagube produse de dezastre naturale, in care
efectele seismelor vor avea un rol important, implica responsabilitate publica, profesionalism si
analize speciale intr-un domeniu insuficient acoperit cu date nationale.

Indiferent cum va functiona preconizata societate centrala de asigurari, consideram ca

semnarea politelor de asigurare a unei locuinte nu se va putea face pe strada ( cum se procedeaza
deseori la RCA ), sau la un ghiseu oarecare. Ca modele de organizare, sistemul ar putea fi corelat
cu cele mai bune si recente sisteme din SUA, Noua Zeelanda, Japonia, Turcia, si tari din Europa
de Vest; Franta, Italia, Belgia, Marea Britanie, Norvegia.

Ca modele de organizare, sistemul ar putea fi corelat cu cele mai bune si recente sisteme din
SUA, Noua Zeelanda, Japonia, Turcia, si tari din Europa de Vest; Franta, Italia, Belgia, Marea
Britanie, Norvegia.

Avand in vedere temerile legate de faptul ca, in anumite circumstante, seismele de Vrancea
pot produce pierderi excesive, consideram necesara intocmirea unui studiu privind pierderile
economice maxime si politicile publice integrate in asigurari. In acest context, INCERC
apreciaza ca, in principiu, un astfel de studiu ar trebiu sa includa:

 analiza unor sisteme, principii si practici validate, internationale si regionale, privind

6
 asigurarile, cu referire la hazard, vulnerabilitate, risc seismic, riscuri asigurabile si
. neasigurabile, in tarile avansate;

 analiza situatiei din Romania, cu referire la hazardul seismic, pierderile seismice

precedente si pierderile compensate prin asigurari, cadrul legal al asigurarilor si probleme
specifice;

 evaluarea expunerii maxime / pierderii seismice maxime probabile la locuinte ( PML –

Probable Maximum Loss ), cu referire la specificul din Romania si recurenta intensitatilor,
pentru estimarea si calibrarea realista a primei, a deductibilului si a despagubirilor;

 propuneri privind functionarea unui sistem integrat de asigurare pentru pagube seismice si
aparare impotriva dezastrelor.

Ar fi necesara colaborarea cercetatorilor din inginerie seismica cu reprezentantii Uniunii

Nationale a Societatilor de Asigurare din Romania (UNSAR ) , urmata apoi de dezbaterea
transparenta a implicatiilor institutionale la nivelul inaltilor functionari abilitati din Guvernul
Romaniei, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Ministerul Finantelor
Publice, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Ministerul Administratiei Publice, Ministerul
Industriei si Resurselor etc.

Nu ar trebui sa ne limitam la asigurarea locuintelor, ar trebui sa putem ptroteja sau asigura

pentru pagube toate institutiile si cladirile publice ( spitale, scoli, sedii ale autoritatilor, precun si
industria, comertul, retele vitale, de exemplu transporturile, dependente de lucrari de arta si
poduri, care pot fi vulnerabile, energetica, dependenta de baraje si centrale cu echipamente
sensibile etc. ).

Seismele distructive de Vrancea nu sunt o necunoscuta. Nici inundatiile, tot mai frecvente,
in contextul schimbarilor climatice globale.

Pentru a fi functional in 2003, acest nou sistem de asigurari pentru pagube seismice ar trebui
atent analizat in corelatie cu opiniile oamenilor de stiinta din tarile cu expunere seismica,caci
este evident ca atat Uniunea Europeana, cat si Banca Mondiala, si chiar reasiguratorii nu vor sa
aiba ca parteneri decat tari care isi pot asigura supravietuirea la dezastrele previzibile, in cadrul
dezvoltarii durabile.

De aceea, solutiile trebuie sa fie de natura strategica, aplicate prin politici sectoriale
coerente.

9. Propuneri
In deceniul international pentru reducerea dezastrelor naturale, participantii la Conferinta
interguvernamentala de la Yokohama, din anul 1994, au discutat posibile masuri ce pot fi
adoptate in vederea prevenirii efectelor cutremurelor; dintre acestea, mentionam urmatoarele
aspecte:

- nevoia de a evalua corect riscul;

- necesitatea de a crea si dispersa o cultura a prevenirii riscului, atat la nivelul populatiei,

cat si la cel al expertilor (arhitecti, ingineri constructori etc.).

In mod concret, ar putea fi considerate urmatoarele propuneri:

7
 Elaborarea unor strategii la nivel national privind riscul de cutremur, data fiind dezvoltarea
economica si sociala si expunerea in crestere la acest risc;

 Guvernul Romaniei trebiue sa fie constient de consecintele unui cutremur si de

responsabilitatea care ii revine in protejarea economiei si a populatiei. Gasirea unei
modalitati de cooperare efectiva intre Guvernul Romaniei si sectorul asigurarilor, dupa un
model prezentat anterior, adaptat la specificul tarii noastre, este imperios necesara pentru a
evita pierderi materiale ce pot fi recuperate cu intarziere si cu mari eforturi. Participarea sa
se poata concretiza si in crearea unor rezerve pentru riscul de cutremur si, astfel,
infiintarea unui fond special care sa fie administrat la nivel national.. Aceste rezerve ar
putea fi tratate si fructificate ca fonduri de investitii, in scopul cresterii lor permanente
pentru a putea face fata acoperirii pierderilor. Tuturor companiilor de asigurare de pe piata
sa li se impuna crearea rezervelor pentru catastrofa, precum si participarea lor la acest
fond. Inexistenta acestora, in prezent, dovedeste lipsa unei atitudini preventive a
respectivilor asiguratori, precum si a celor indreptatiti sa supravegheze si sa controleze
asigurarile;

 Pentru a stimula Guvernul sa ia masuri de prevedere si protectie pentru riscul de cutremur,

ar fi interesant ca finantatorii internationali sa oblige la constituirea acestor fonduri
speciale de rezerva si sa se implice in asigurarea riscului de cutremur;

 Alocarea unor fonduri din partea statului prin bugetul de stat din fiecare an, chiar sub
forma unui fond de compensare si reabilitare;

 Stimularea investitorilor straini, a caror prezenta va contribui la dezvoltarea asigurarilor de

bunuri pentru riscul de cutremur;

 Acordarea unor stimulente fiscale pentru cresterea interesului si a posibilitatii de

cumparare de asigurari. Nu este exclusa nici subventionarea primelor de asigurare de catre
guvern pentru a stimula populatia si chiar si agentii economici in incheierea unor
asemenea asigurari, precum si pentru a sprijini asiguratorii si ai incuraja si pentru a ajuta la
dezvoltarea pietei asigurarilor, atat de necesara pentru Romania zilelor noastre;

 O alta solutie ar reprezenta-o formarea unui pool de asigurare pentru riscul de cutremur, in
care participantii sa fie guvernul si societatile de asigurari ( chiar dupa modelul pool-ului
atomic ); participarea societatilor de asigurare straine ar fi binevenita;

 Colaborarea mai stransa intre expertii in constructii, arhitectura, geofizica etc.; pe de o

parte, si asiguratori si brokeri, pe de alta parte. Folosirea experientei brokerilor (in special
cei internationali ) in managementul riscului;

 Sunt necesare schimbari majore in intregul sector al asigurarilor, si anume:

- crearea capacitatii financiare;

- intarirea disciplinei asiguratorilor;

- imbunatatirea masurilor de management al riscului.

Toate acestea vor duce la reducerea pierderilor totale.

 Elaborarea unor studii temeinice in colaborarea cu geologi, geofizicieni, arhitecti, ingineri

constructori, cercetatori pentru o evaluare corecta a pierderii maxime probabile (PML) in
8
 diferite scenarii. Aceste studii ar trebui orientate spre analiza specificitatii seismice a
Romaniei, a vulnerabilitatii si riscului pentru toate tipurile de constructii existente in
zonele expuse, actualizarea hartii seismice, imbunatatirea infrastructurii pentru a putea
rezista la efectele unui dezastru si pentru a nu mari daunele si a nu periclita actiunile de
salvare ( drumuri, poduri, tunele, alimentare cu apa, electricitate, gaz etc. ). Avem in
vedere majorarea PML datorita cresterii numarului de constructii,in special a celor private,
mai moderne si mai scumpe si care implica costuri de inlocuire din ce in ce mai ridicate;

 Colaborarea cu industria asigurarilor pentru utilizarea oricaror informatii oferite de

expertii in materie in vederea unei corecte evaluari a riscului in functie de zonarea
seismica si tipul de cladire;

 Infiintarea unei asociatii pentru studierea cutremurelor si a posibilelor efecte ale producerii
lor care sa cuprinda specialisti din toate domeniile care pot contribui la reducerea daunelor
si salvarea populatiei;

 Elaborarea unor programe educationale pentru asigurarile de bunuri si viata ( in mod

deosebit ), dat fiind lipsa acestor preocupari si mentalitati in Romania; in special, este
necesara educatia pentru comportarea si atitudinea populatiei in caz de cutremur, precum
si a masurilor pe care trebuie sa le adopte in asemenea situatii. Aceasta presupune
implicarea mai multor institutii, cum ar fi: media, pompieri, scoala etc.

 Cadrul juridic trebuie imbunatatit substantial. Protejarea populatiei, a economiei, a

bunurilor necesita o mai buna intelegere a dimensiunii riscurilor de catre toti cei implicati,
de la parlament si guvern pana la societatile de asigurare si populatie. O subestimare a
dezastrului economic si a pierderilor indirecte ar fi total nepotrivita si ar putea duce chiar
intreaga economie la faliment.

Ce se va intampla in viitor cu “actorii” scenei asigurarilor ?

 In privinta evaluarii riscului (underwriting), se impune o abordare orientata preponderent

spre partea tehnica, in teren mai mult decat in birou si in colaborare cu asiguratul;

 Asiguratul trebuie sa isi insuseasca mai multe cunostinte legate de protectia pe care
trebuie sa o ceara, sa fie mai selectiv in plasarea riscurilor si sa isi arate disponibilitatea la
activitatile de evaluare a riscului;

 Brokerii isi vor schimba oarecum rolul, devenind mai mult consultanti decat intermediari;
vor fi remunerati mai mult pe baza de taxa de consultanta decat pe baza de brokeraj.

Ca o concluzie generala, riscul de cutremur este asigurabil, deoarece satisface criteriile

generale de asigurabilitate; in conditiile unei evaluari corecte, a elaborarii si organizarii unei
scheme in care guvernul sa aiba o implicare masiva, poate deveni un tip de asigurare profitabil,
ca oricare altul.

Pentru Romania, indiferent de orientarea politica si de partidele aflate la putere, cutremurul

este o problema nationala. Masurile care se vor adopta trebuie sa aiba in vedere interesul general.

Preluarea de catre guvern a responsabilitatilor firesti, care ii revin in mod incontestabil, este
imperativa daca avem in vedere ca riscul de cutremur apare ca un risc fundamental in conditiile
tarii noastre, cu atat mai mult cu cat specialistii romani previzioneaza ca producerea unui seism
de intensitatea celui din 1977 va avea loc intre anii 2004 - 2007, ceea ce impune urgentarea
masurilor necesare !
9
10