Universitatea Tehnică de Construcții București

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole

T E Z Ă D E D O C T O R A T
Re z u mat

Soluții complexe de reabilitare

seismică a fondului imobiliar

Doctorand
ing. Roșu P. Cătălin-Constantin

Conducător de doctorat
prof. univ. dr. ing. Dan Lungu
2
 Cuprins
Introducere ............................................................................................................................................................. 5
Capitolul 1 - Seismicitatea globală şi seismicitatea României ............................................................................. 5
1.1. Hazardului seismic la nivel european ........................................................................................................ 6
1.2. Sursele seismice din România ...................................................................................................................6
Capitolul 2 - Impactul social și economic al cutremurelor ....................................................................................8
2.1. Consecințele sociale şi economice ale dezastrelor seismice recente ..................................................... 9
2.2. Efectele cutremurelor vrâncene din 1977și 1940, asupra României .....................................................10
Capitolul 3 - Situația fondului imobiliar din România. Criterii de clasificare/grupare ........................................11
3.1. Situația fondului imobiliar la nivel național ...............................................................................................11
3.2. Evoluția codurilor de proiectare seismică, 1940-2016 ............................................................................11
3.4. Considerente asupra siguranței seismice a fondului imobiliar din România .........................................13
3.5. Strategii guvernamentale de protecție seismică între anii 1990 și 2016:...............................................14
3.6. Considerente asupra programului de reabilitare termică a locuințelor ..................................................14
Capitolul 4 - Analiza fondului imobiliar din Municipiul București, clasificare/grupare .......................................15
4.1. Evoluția populației Bucureștiului 1831 - 2011 .........................................................................................15
4.2. Criterii de clasificare/grupare a clădirilor de locuit/locuințelor din București ..........................................15
4.3. Intervenții de reparații şi/sau consolidare la clădirile avariate de cutremurul din 4 martie 1977 ..........16
Capitolul 5 – Reabilitarea seismică, după 1990, a fondului imobiliar din Bucureşti..........................................18
5.1. Evoluția cadrului legislativ privind riscul seismic, 1990 - 2016 ...............................................................18
5.2. Introducerea Claselor de risc seismic şi a Bulinei roşii ...........................................................................18
5.3. Pericol public și spațiu public ...................................................................................................................19
5.4. Legile nr. 282/2015 şi nr. 153/2011 .........................................................................................................19
5.5. Rezultatele programelor de reducere a riscului seismic în București ....................................................21
5.7. Strategii de informare publică şi abordarea riscului seismic de către mass-media...............................24
5.8. Normarea Clasei de risc seismic de către autorități, prin combinarea Clasei de vulnerabilitate/fragilitate
a structurii, expertizată de ingineri, cu Clasa de importanţă-expunere a funcțiunii clădirii...........................26
5.9. Înlocuirea bulinelor roşii cu cartea de identitate seismică a clădirii........................................................28
Concluzii ...............................................................................................................................................................29
Contribuții personale ............................................................................................................................................32
Bibliografie ............................................................................................................................................................33

3
4
 Introducere
Abordarea riscului seismic la nivel global diferă de la o tară la alta în funcție de situația
politică şi economică, însă este clar că se impune o abordare evolutivă având în vedere că între anii
1900 şi 2015:
 Pierderile economice datorate cutremurelor au fost de 1 800 miliarde USD;
 Circa 2.32 milioane de oameni şi-au pierdut viața, 59% în urma prăbușirii clădirilor;
[1]
 Cutremurele din secolul XXI au demonstrat ca statele sărace şi emergente nu au
resurse financiare pentru a repara sau reface locuințele într-un interval de timp
acceptabil. Chiar şi în statele dezvoltate economic, cum este de exemplu Italia, în
2016 zeci de mii de persoane nu au încă locuințe după 7 ani de la cutremurul din
L’Aquila, iar între timp o nouă serie de cutremure a distrus în continuare zeci de mii
de locuințe şi numeroase monumente istorice.
În țările foarte dezvoltate, precum Japonia, care a avut avarii de cca. 400 de miliarde de
dolari în urma cutremurelor din ultimii 25 de ani, abordarea riscului seismic tinde clar, spre crearea
de oraşe reziliente seismic.
Crearea de orașe reziliente sau mai bine zis transformarea în oraşe reziliente seismic, în
zonele seismice, este o necesitate pentru a face fată dezastrelor naturale şi pentru a limita pagubele.
China este şi ea un bun model, dovedind îmbunătățiri substanțiale de abordare a riscului
seismic, între două cutremure ce au avut loc recent, la un interval de doar 5 ani. Abordarea socială
prin grija acordată efectului psihologic asupra oamenilor dovedește o înțelegere deplină a riscului
seismic, la fel şi utilizarea unor tehnologii avansate în scopul îmbunătățirii timpilor de reacție şi
acțiune.
În prezent Bucureşti este „Capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic” [2], fiind între
primele 30 de oraşe din lume ca densitate a populației.
România este singura tară seismică din Europa, care a pornit un amplu program de
consolidare a clădirilor cu risc seismic, pe bani publici, care încă își așteaptă rezultatele. Din păcate,
în 26 de ani s-au consolidat numai 18 clădiri cu bani publici deoarece cadrul legal a fost definitivat
abia după anul 2002, proprietarii refuzând, din diverse motive, consolidarea. O parte dintre
proprietari au ales să reexpertizeze clădirile din clasa de risc seismic RsI. În urma acestei acţiuni o
parte dintre acestea au fost încadrate în clasa de risc seismic RsII. Deşi pare sigur aceasta nu
exclude, totuşi, probabilitatea de prăbuşire.
Teza de doctorat își propune abordarea riscului seismic dintr-o perspectivă nouă și relevarea
unor factori cheie care au dus la eșecul actual, demonstrând că se impune modificarea abordării şi
introducerea unui sistem de decizie pentru prioritizarea consolidărilor.

Capitolul 1 - Seismicitatea globală şi seismicitatea României

Conform datelor USGS [3], la nivel mondial, în intervalul 1990 – 2016 au avut loc 53 de
evenimente seismice majore, soldate cu cca. 850 000 de victime, dintre care, între anii 2000 şi 2016
au avut loc 31 de evenimente, soldate cu cca. 800 000 de victime.
Seismul este unul din dezastrele naturale care provoacă sute și uneori sute de mii de victime
în fiecare an pe întreg globul, deși analizate separat, pe regiuni și tari, sunt evenimente rare dar
devastatoare, atât social cat și economic.

5
 La nivel regional Europa s-a confruntat cu numeroase evenimente seismice, cele mai afectate
ţări fiind Turcia, Italia și România.

1.1. Hazardului seismic la nivel european

Având în vedere procesul de globalizare la nivel economic şi social, pe plan mondial şi
regional, se acordă o importantă deosebită armonizării hazardului seismic și stabilirii intensității
maxime posibile pentru fiecare tară. În practică, această preocupare, este concretizată prin hărți
globale de hazard seismic şi unelte software de management al riscului seismic. România, deşi are
una dintre cele mai active zone seismice din Europa, nu a fost consultată riguros şi adecvat, după
cum rezultă din datele generate de proiectele europene GSHAP, SHARE şi/sau GEM.
GSHAP – Global Seismic Hazard Assessment Program este un program al Organizației
Națiunilor Unite, desfășurat în perioada 1992 – 1999, ce a avut ca finalitate o hartă globală a
seismicității bazată pe analiza şi interpretarea informațiilor despre cutremure la nivel global; harta
este calibrată pentru o probabilitate de depășire de 10% în 50 de ani, corespunzătoare unui interval
mediu de recurentă de 475 de ani.
SHARE - Seismic Hazard Harmonization in Europe este un program înitiat în anul 2009 şi face
parte din programele de cooperare ale Uniunii Europene. In urma acestei colaborări intre specialiști
din diverse tari, s-a realizat un model probabilistic de predictie a nivelului hazardului seismic viitor.
Harta este calibrată pentru o probabilitate de depășire de 10% în 50 de ani, corespunzătoare unui
interval mediu de recurentă de 475 de ani.

Tabelul 1.1. Comparație intre accelerațiile de proiectare din GSHAP, SHARE, P100-1/2013 şi UBC 1997

Cod UBC 1997 P100-1/2013 GSHAP SHARE

IMR 475 225 475 475
PGA ag=0.30g ag=0.30g ag=0.24g ag=0.24g

GEM – Global Earthquake Model este o fundație non-profit, înființată în anul 2006, susținută
financiar de organizații guvernamentale şi agenți economici din mediul privat, în special companii
de asigurări. [4] GEM procesează datele seismice la nivel global generând unelte de management
al riscului seismic, modele, metode si ghiduri pentru procesarea informațiilor privind riscul seismic.
Aceste date sunt centralizate in GED - Global Exposure Database. Structura bazei de date conține
informații despre clădiri şi oameni la nivel de tară, oraș și chiar de clădiri individuale.

Tabelul 1.2. Comparație informații seismice conținute de cataloagele INFP şi GEM

GEM INFP
Data Hf Mw Mw Hf
27.10.2004 96.5 5.79 6.0 105.4
31.05.1990 90.2 6.28 6.4 86.9
30.05.1990 90.3 6.93 6.9 90.9
30.07.1986 135.9 7.21 7.1 131.4
4.03.1977 91.4 7.46 7.4 94.0

1.2. Sursele seismice din România

La nivel global, România este o tară caracterizată printr-o seismicitate moderată, însă la nivel
european este considerată o tara cu intensă activitate seismică.
Hazardul seismic în România, are două tipuri de surse:
- subcrustală Vrancea;
6
 - de suprafată/crustale: Banat, Făgăraș, Dobrogea, Crișana, Maramureș şi altele.
Cartea „Istoria Cotrocenilor...” a lui Gh. M. Ionescu, scrisă în anul 1902, prezintă foarte
amănunțit efectele acestui cutremur asupra Mănăstirii Cotroceni, întemeiată de domnitorul Șerban
Cantacuzino la sfârșitul secolului al XVII-lea.
„La 1802, Octombre in 14, s'a intâmplat cutremurul cel
mare... «In anul 1802, Octombre in 14, ora 7, s'a intamplat
acel cutremur, care a distrus pana la suprafata pământului
acéstă biserică şi clopotniţa şi paraclisul şi casele dinprejur
şi parte din hanul Şerban-Vodă ...». ...
Vom vedea insă că egumenul Visarion nu este de bună
credinţă când ne spune că. Monăstirea Cotroceni «s'a
dărâmat până la suprafaţa pământului», ci avea un motiv mai
mult de a 'se imprumuta ca sume colosale si cu procente ne
mai auzit de mari...
Vedem insă că la lichidarea datoriei, care are loc la 20
Iulie 1815, se presinta... 355.500 taleri, cu dobânda lor
neplătită pe mai multi ani...
...Monăstirea primitivă era cu mult mai mare de cât este
astă-zi; cea veche avea 4 turnuri. Visarion lăsă numai două;”
[5]

Figura 1.1. "Istoria Cotrocenilor.." Gh. M.

Ionescu, 1902

„Nouveau Dictionnaire d’histoire naturelle appliquee aux arts”, volumul 23, descrie la pagina
423, efectele cutremurului la Constantinopole:
„Le 26 octobre de l’année suivante, 1802, Constantinople
et les contrées voisines éprouvèrent des secousses si
multipliées et si terribles, qu'on crut pendant quelque temps
que la capitale de l’Empire turc seroit complètement
détruite. Une lettre écrite de Péterwaradin, en Basse-
Hongrie, qu’on a regardée comme officielle, contenait les
détails suivants : ‹‹ Le tremblement de terre qu’on a ressenti
dans cette11 ville et dans tout le Sirmium le 26 octobre
dernier, (étendit sur toute la Servie ,la Bosnie et les autres
provinces turques ,jusqu’au bord de la mer Noire. Il était
très-violent à Constantinople la plupart des maisons situées
dans le voisinage du sérail , et une grande partie des
habitations et des mosquées, du faubourg de Galata , se sont
Figura 1.2. Nouveau Dictionnaire d’histoire écroulées : ce tremblement de terre y’a duré pendant plus de
naturelle, coperta
trente minutes; [6]

7
Cele mai puternice cutremure generate de sursa Vrancea
Primul catalog al cutremurelor din România, a fost realizat de Cornelius Radu in anul 1970 si
actualizat in 1974, 1980 si 1994. Aceste cataloage au fost publicate de Lungu et. al în 1997 pe baza
manuscriselor [7]. Alte versiuni ale cataloagelor de cutremure au fost realizate in 1980 de
Constantinescu si Mârza şi începând cu anul 1997 de către Institutul National de Cercetare şi
Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Institutul a pus la dispoziția publicului catalogul
ROMPLUS, acesta fiind actualizat constant si disponibil public pe pagina web a institutului
(www.infp.ro).
Pe baza cataloagelor si surselor menționate mai sus, avem informații importante despre 10
cutremure cu magnitudinea moment Mw >7.0. Cel mai puternic cutremur cunoscut este cel din anul
1802, cu magnitudinea estimata intre 7.4 si 7.7.
De remarcat:
 ultimul cutremur cu Mw>6.0 a avut loc în 27.10.2004.
 în 1032 de ani au fost 87 de cutremure cu Mw≥6.0
 în 1032 de ani au fost 37 de cutremure cu Mw≥7.0

Analizând recurenta cutremurelor pe mai multe intervale de timp observăm diferențe

semnificative în funcție de perioada de timp la care ne raportăm. Spre exemplu in 200 de ani
raportați la data curenta avem IMR de 22 de ani pentru cutremure cu M w≥7.0, iar pentru raportarea
la secolul trecut avem IMR de 33 de ani.
Ținând cont de observațiile de mai sus, este important ca interpretarea cataloagelor seismice
să fie făcută cu discernământ, în ceea ce privește intervalul de recurentă al cutremurelor vrâncene.

Capitolul 2 - Impactul social și economic al cutremurelor

Câteva exemple internaționale din ultimii ani sunt menționate în continuare:

Cutremurul din Lushan, China, 20 aprilie 2013
Cutremurul a avut magnitudinea moment Mw=6.6. Epicentrul a fost localizat în provincia
Sichuan, în care în anul 2008, un alt cutremur devastator a ucis 87 587 de oameni.
La cutremurul din Lushan s-au înregistrat 196 de pierderi de vieți omenești și alți 11 000 de
răniți. Orașul Lushan, locul epicentrului, a suferit cele mai multe pagube. Impactul economic asupra
Chinei a fost minor, comparativ cu cel din 2008.
Cutremurul din Lushan este important pentru studierea modului de intervenție şi reacție al
autorităților şi anume:
- alarmele au sunat la 5 secunde după ce a început cutremurul, lăsând timp oamenilor sa
reacționeze; [8]
- guvernul a trimis imediat cca. 7500 de soldați şi polițiști în zona şi a pregătit încă 10 000 în
caz de necesitate;

Cutremurele din Noua Zeelandă, 2010-2011

In Noua Zeelandă primul cod seismic a apărut în 1939. In perioada, septembrie 2010 – Iunie
2011, adică în mai puțin de 1 an, 3 cutremure majore au lovit zona Christchurch, provocând pierderi
economice estimate la 37 miliarde USD. Pierderile de vieți omenești s-au ridicat la 186.

8
 Figura 2.1. Christchurch, Noua Zeelanda, înainte şi după cutremurul din 2011 [9] [10]

Cutremurele l’Aquila 2009 si Amatrice 2016, Italia

Pe 6 aprilie 2009, un cutremur cu magnitudinea 6.3 pe scara Richter ucide 300 de persoane
şi lasă fără locuință alte 40 000.
La un an după cutremur 5000 de persoane stau in hoteluri, 15 000 în case provizorii şi 27000
în case închiriate, pentru care guvernul plătește între 600€ şi 800€ lunar. [11]
Munich Re a estimat pierderi economice de 2.5 miliarde $ din care 260 milioane acoperite
de asigurări. Swiss Re a estimat pierderi economice de 2.87 miliarde $ din care 502 milioane
acoperite de asigurări.
Cheltuielile de reconstrucție s-au ridicat la cca. 5 miliarde $ ~ 0.3% din PIB, estimându-se
la 50% din totul celor necesare. [12]

2.1. Consecințele sociale şi economice ale dezastrelor seismice recente

Cu toate că în ultimii ani s-a reușit îmbunătățirea comportării la seism a structurilor noi, prin
metode moderne si inovative, acest tip de dezastru natural rămâne o amenințare majoră atât socială
cât si economică prin vulnerabilitatea fondului imobiliar existent şi prin efectele colaterale:
distrugerea infrastructurii de transport, educație şi sănătate, incendii şi epidemii.
Pagubele materiale produse de catastrofele naturale produc pierderi economice globale.
Conform studiului "Natural catastrophes and man-made disasters", publicat de Swiss Re au fost 353
catastrofe în 2015 si 339 în anul 2014. Din acestea, 198 au fost catastrofe naturale în 2015 si 191 în
anul 2014. [13]
În ultimii 16 ani, în lume, au avut loc 17 cutremure cu magnitudinea moment peste 7.8, din
care 6 fără victime şi restul de 11, soldate cu 338 578 de victime. În aceeași perioadă s-au produs
11 cutremure cu magnitudinea moment cuprinsă între 6.2 şi 9, din care 5 au avut magnitudinea
moment sub 7.0, şi au fost soldate cu 436 904 de victime [3].
In ultimii 9 ani, conform Insurance Information Institute [14] pagubele produse de cutremure,
despăgubite de asiguratori, s-au ridicat la cca. 523 miliarde USD din care 75 miliarde USD datorate
cutremurelor.
Pagubele economice sunt doar parțial acoperite de către sistemele de asigurări. Un studiu
realizat de Swiss Re [15], spre exemplu cutremurele din Noua Zeelanda din 2010 şi 2011 au avut
80% din pierderi acoperite de asigurări, iar cutremurul din 2011 din Japonia cca. 17%.

9
 Rata de penetrare a asigurărilor in tarile seismice este extrem de mica, spre exemplu pe zonele
de locuințe şi clădiri comerciale, sumele acoperite nu depășesc 0.03% din PIB în Italia, Turcia,
Japonia S.U.A şi alte ţări cu activitate seismică.
Pierderile economice neacoperite de asigurări sunt acoperite de către stat in ceea ce privește
infrastructura si de către agenții economici in cazul industriei. Pentru locuințe nu este foarte clar la
nivel global cine acoperă reconstrucția, parțial statul şi parțial proprietarii, o parte din oameni
rămânând însă fără locuințe, găsindu-și într-un final un adăpost temporar.
Conform raportului „Global Estimates 2015 - People displaced by disasters” al Internal
Displacement Monitoring Centre şi Norwegian Refugee Council dezastrele naturale au dus la
relocarea a cca. 191 milioane de persoane din care cca. 26 milioane (14%) s-au datorat cutremurelor
si 56% inundațiilor.

2.2. Efectele cutremurelor vrâncene din 1977și 1940, asupra României

Cutremurul din 10 noiembrie 1940

A produs câteva sute de victime, majoritatea in zona Moldovei, unde efectele undelor
seismice au fost mai puternice, spre deosebire de cutremurul din 1977 când efectele au fost mai
puternice in zona de sud a Munteniei.
În București s-a prăbușit complet blocul Carlton, o
clădire emblematică pentru perioada interbelică. Prăbușirea
blocului a fost un soc pentru societate dar mai ales pentru
inginerii si arhitecții vremii. Dezastrul a generat, in anul 1941,
introducerea unor reglementari tehnice „antisismice” inspirate
din normele străine. [16]
România fiind în război, la acel moment, efectele
economice ale seismului nu sunt clar cunoscute.
„Cele mai mari cataclisme telurice care au lovit un stat, au avut
efectul de a redeștepta, pentru un timp oarecare, în sânul guvernelor
și tehnicienilor, studiul problemei edificiilor în stare să reziste la
sguduirile seismice”
Napoleone Bellina 1941. [16]

Figura 2.2. Construcții in beton armat -Napoleone Bellina 1941,

cuprinzând un capitol de „construcții antisismice”, în premieră
pentru literatura din România

10
 Cutremurul din 4 martie 1977
Figura 2.3. Blocul OD16, cartierul Militari - © Gettyimages
Efectele sociale si economice ale cutremurului
din 4 martie 1977 [17]:
 1 578 de victime, majoritatea în București;
 ~11 000 oameni răniți, din care ~7600 în
București;
 32 de clădiri prăbușite în București;
 33 000 de apartamente din blocuri înalte și
clădiri de locuit grav avariate sau distruse;
 11 spitale distruse, 2288 spitale și 220 de
policlinici avariate;
 374 de unități de învățământ distruse și alte
2000 grav avariate;
 6 universități distruse și 60 grav avariate;
 400 de instituții culturale avariate;
 763 de fabrici avariate;

 2 miliarde USD pagube, la rata inflației de 300% azi ar valora 6 miliarde USD adică
~4% din procentul intern brut pe anul 2015;
 2 miliarde USD pentru amortizarea efectului indirect pe termen lung.

Capitolul 3 - Situația fondului imobiliar din România. Criterii de

clasificare/grupare

3.1. Situația fondului imobiliar la nivel național

Situația fondului imobiliar la nivel național este doar parțial cunoscută. Conform datelor
prelevate de Institutul National de Statistica (INS) [18], la recensământul din 2011 la nivel național
există 8 707 608 locuințe localizate în 5 319 039 de clădiri. 28% din clădirile de locuit sunt situate
în mediul urban si restul în mediul rural.
La numărul de clădiri se observa o creștere generală de cca. 11% intre 2002 si 2011 si o
creștere de cca. 34% în mediul urban. Conform datelor INS, publice pe site, numărul clădirilor de
tip bloc de locuințe a crescut cu 15% în acelaşi interval de timp.
16% dintre clădiri de locuit din România au fost construite înainte de 1945, 47% între 1946
şi 1970. Fondul imobiliar național se compune astfel din cca. 68% clădiri cu o vechime de minim
46 de ani.
Conform datelor statistice publice pe site-ul INS [18] , din totalul de 5 319 039 clădiri de
locuit, 96 414 clădiri sunt de tipul locuințe colective (blocuri de apartamente) majoritatea construite
înainte de 1990 din care cca. 35% înainte de 1977. In perioada 2002 – 2011 s-au construit 12 615
blocuri de locuințe.

3.2. Evoluția codurilor de proiectare seismică, 1940-2016

Pentru a înțelege corect, situația fondului imobiliar urban din România, este necesară înțelegerea
evoluției normativelor de proiectare de după cutremurul major din 1940 și cunoașterea istoriei.
Acest aspect este foarte important în cazul clădirilor înalte, în Bucureşti acestea fiind cele mai
afectate de cutremure în trecut.

11
 În 1941, după cutremur, au apărut primele instrucțiuni de proiectare având la bază normele
străine denumite instrucțiuni provizorii, fiind aprobate în 30 decembrie 1941.
Acestea au fost revizuite în 1945 devenind instrucțiuni permanente, aprobate în 19 mai 1945.
În aceste instrucțiuni, forța seismică de bază se considera egală cu 5% din rezultanta forțelor
gravitaționale, distribuită uniform, pe înălțimea clădirii, la planșeele de nivel.
Fondul imobiliar din România prezintă o mare varietate de stiluri, concepții arhitecturale,
constructive și structurale, putând fi analizat după mai multe considerente: perioada de construcție,
codul de proiectare seismică și normele de execuție urmate, tipul arhitectural, funcțional și
structural, regimul de înălțime, caracteristicile terenului și cele ale amplasamentului.
Poate fi analizat după mai multe considerente:
 perioada de construcție;
 codul de proiectare seismică și normele de execuție urmate;
 tipurile arhitecturale, funcționale și structurale;
 regimul de înălțime;
 caracteristicile terenului și cele ale amplasamentului;

Clasificarea după tipul structurii de rezistenţă

Clădirile de locuit, cele care fac obiectul prezentei lucrări, sunt repartizate pe tipul structurii și
anul construirii in Tabelul 3.1, conform informațiilor de la ultimul recensământ din anul 2011.
Repartizarea realizata de Institutul National de Statistică este aproximativă pentru că numărul
real al clădirilor cu structura din beton armat prefabricat este considerabil mai mic. Este o practica
comuna printre locuitorii orașelor, de a considera un bloc cu panouri prefabricate de fațadă, drept
prefabricat integral. Înainte de 1940 prefabricarea nu era o practică comună în Romania, mărturie
stă cartea scrisă de inginerul Emil Prager [19], unul din pionierii construcțiilor din beton armat.
De asemenea repartiția după tipul planșeelor este incerta pentru ca sunt foarte multe cazuri de
clădiri vechi la care exista planșee din beton armat parțiale, de regula in zona băilor, holurilor si
scărilor, iar in rest sunt din lemn. Utilizarea unui planșeu din lemn peste ultimul nivel era o practică
comună in perioadă interbelică si revine si azi, la clădirile de tip locuință individuală şi chiar şi la
unele blocuri de apartamente noi – vezi cazul mansardelor.

Tabelul 3.1 a+b. Repartiția clădirilor de locuit după structura de rezistenţă şi anul construirii

1919 1946 1961 1971

a. Structură clădire < 1919
1945 1960 1970 1980
Monolit 1319 2171 4027 11791 15568
Beton armat
Pefabricat 30279 73374 139032 217243 105910
Zidărie cu Beton armat 10811 29788 61718 105 320 84154
planșee din: Lemn 50624 114913 224639 249400 97334
Total 244 318 614 991 1 224 137 1 308 529 498 593

1981 1991 2001 2006

b. Structură clădire
1990 2000 2005 2011 Total
Monolit 15734 5771 4362 7807 68 550
Beton armat
Prefabricat 63070 88097 62178 112687 891 870
Zidărie cu Beton armat 59530 91348 61962 118677 623 308
planșee din: Lemn 44734 52095 23391 35061 892 191
Total 264 340 390 304 211 655 334 950 5 319 039

12
 În Tabelul 3.2 se prezintă o repartizare aproximativă a locuințelor colective după structura de
rezistenţă şi anul construirii, conform datelor ultimului recensământ.

Tabelul 3.2 - Repartiția clădirilor de tip locuințe colective, după structura de rezistenţă și anul construirii

< 1919 1946 1961 1971 1981 1991 2001 2006 Total
Structură clădire 1919 1945 1960 1970 1980 1990 2000 2005 2011

Beton Monolit 123 233 577 5147 13114 13755 892 328 812 34981
armat prefabricat 585 1364 2533 7310 10652 11198 960 584 1635 36821
Zidarie cu beton 491 1484 2153 4545 4675 4661 700 531 1773 21013
plansee armat
din: Lemn 10 17 17 10 3 - 1 5 2 65
Total 1345 3260 5443 17266 28629 29776 2580 1487 4329 96414

După regimul de înălțime majoritatea clădirilor din Romania are doar un singur nivel. Cele
mai multe clădiri de tip bloc de apartamente sunt cele cu 4 niveluri – 64 362 clădiri din care 1285
sunt situate în mediul rural. Se observă din tabel că există si clădiri înalte, 5..10 niveluri, construite
în mediul rural, la care deși nu se specifica anul construirii putem afirma că s-au construit după anul
2002 în localitățile adiacente marilor orașe, în special în București – spre exemplu zona de dincolo
de centura orașului.

Clasificarea după anul proiectării

Din punct de vedere al ingineriei structurale, după codul seismic de proiectare, utilizat, există
cinci tipuri de clădiri, în acord cu metodologia HAZUS [20] şi propunerile profesorilor Lungu şi
Dubină [21]:

Tabelul 3.3. Clasificarea clădirilor după codul seismic de proiectare, conform metodologiei HAZUS [20]

Perioada Nivel cod Indicativ

I. < 1940 Pre-cod I – 41
1941 - 1963 I – 45
II. 1964 - 1977 Cod inferior P13/1963
P13/1970
III. 1978 - 1992 Cod moderat P100/1978
P100/1981
IV. 1992 - 2013 Cod bun P100/1992
P100/ 2006
V. >2013 Cod avansat P100/2013

3.4. Considerente asupra siguranței seismice a fondului imobiliar din România

România deține un fond imobiliar proiectat în proporție de cca. 70% în perioada Pre-cod
(<1941) şi Cod inferior (<1978). România nu are o evidentă clară a clădirilor cu risc seismic RsI,
pentru că actualele liste nu cuprind expertize pentru toate clădirile existente, deşi legea prevede
explicit această obligație pentru proprietari. La nivel naţional există cca. 600 clădiri încadrate în
clasa de risc seismic I din care cca. 350 sunt în Municipiul București. În România sunt 4605 clădiri
de tip locuințe colective construite în perioada Pre Cod.

13
 În perioada 2004 – 2012 Banca Mondială a realizat în România programul: „Hazard
Risk Mitigation & Emergency Preparedness Project” [22] şi în final a făcut recomandările pentru
organizarea managementul reducerii riscului seismic în România:

 îmbunătățirea cadrului legal pentru managementul specific hazardului natural

 revizuirea codurilor de proiectare pentru consolidarea clădirilor
 realizarea unei campanii publice de conștientizare a riscului seismic; ş. a.

În anul 2015 Guvernul României a contractat de la World Bank o serie de studii printre care
si pe cel intitulat: „Locuirea în România, către o strategie națională în domeniul locuirii” [23],
raportul identificând:
 calitatea slabă a fondului imobiliar existent
 riscul seismic
 locuințe inadecvate pentru grupurile sărace și vulnerabile; ş. a.

UNESCO a emis o strategie globala de locuire, UN-Habitat Global Housing Strategy

Framework Document [24], care la pagina 7 face recomandări privind planificarea urbană, fiind
importantă pentru dezvoltarea pe termen lung a unei ţări.

3.5. Strategii guvernamentale de protecție seismică între anii 1990 și 2016:

În ultimii 26 de ani statul a avut câteva inițiative asupra îmbunătățirii fondului imobiliar
existent:
1. Programul de consolidare a clădirilor cu risc seismic
2. Consolidarea clădirilor publice
3. Locuințe de necesitate
4. Cooperare tehnică pentru reducerea riscului seismic la clădiri şi structuri în România
5. Reglementari tehnice privind proiectarea de construcții noi și consolidarea celor
existente
6. „Metodologia de evaluare unitara a riscurilor” – în elaborare începând cu septembrie
2016.
După cutremurul din zona Amatrice din Italia, unde 11 romani si-au pierdut viața, agitația
a cuprins toată România, inclusiv autoritățile, şi ca urmare a solicitării guvernului, pe 23 septembrie
2016 este prezentat public primul draft pentru „Metodologia de evaluare unitară a riscurilor”.
Metodologia unitara de evaluare a riscurilor este o strategie pusa la punct de către ISGU şi
vizează masurile de intervenție de după cutremur. Nu face referire la managementul riscului seismic
de dinainte de cutremur, respectiv la consolidările necesare după cutremur.

3.6. Considerente asupra programului de reabilitare termică a locuințelor

Reabilitarea termică este un program de cosmetizare a fațadelor fără sa genereze încă,
reduceri semnificative de costuri cu încălzirea.
Programul de reabilitare termică a locuințelor se adresează şi clădirilor încadrate în clasa de
risc seismic RsII, inducând în eroare populația cu privire la riscul seismic. Ca exemple amintim
imobilele din Ion Câmpineanu 31, S+P+9E, Șoseaua Giurgiului nr. 120A, S+P+16E şi Ion
Câmpineanu 25, S+P+Mz+15E.

14
Capitolul 4 - Analiza fondului imobiliar din Municipiul București,
clasificare/grupare

4.1. Evoluția populației Bucureștiului 1831 - 2011

Cu o densitate a populației de cca. 8261 persoane/km 2 , București se situează în primele 30 de
orașe din lume. Sursa datelor [25] [18] [26].

9068
9,000 8449
8261
7926
8,000

7,000
5994
6,000
5165
Persoane / kmp

5,000 4496
4353

4,000

2803
3,000

2,000

1,000

0
1930 1941 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011

Figura 4.1. Evoluția densității populației Bucureștiului

Deși datele oficiale arată o scădere a densității populației începând cu 2002, analizând evoluția
numărului de locuințe din mediul rural în regiunea București – Ilfov, observăm o creștere de 20%
fată de anul 2002, aceasta înseamnă o creștere semnificativă a numărului de persoane care se află
în oraș pe timpul zilei, făcând astfel ca densitatea reală să fie sensibil mai mare.

4.2. Criterii de clasificare/grupare a clădirilor de locuit/locuințelor din București

Dezvoltarea imobiliară a orașului București este împărțită pe mai multe perioade de timp
fiind corelată cu dezvoltarea economică şi evenimentele politice majore.
Clădirile de locuit din București se pot clasifica folosind criteriile din Capitolul 3, cel mai
relevant criteriu fiind anul construirii sau codul seismic de proiectare. Fiind cel mai dezvoltat oraș
al tării, încă din secolul al XVIII-lea, aici s-au construit numeroase clădiri etajate, unele dintre
acestea fiind extinse pe verticală ulterior, după anul 1900. Înainte de apariția primul cod de
proiectare seismică din 1941 s-au construit cca. 296 de clădiri cu regim de înălțime ≥ P+7E.

15
Tabelul 4.1. Repartitia cladirilor din București după numărul de niveluri și anul constructiei [27] [28]

Număr de clădiri după anul construcției

Număr < 1900 1901 1930 1946 1964 1971 1978 1990 Total
de 1929 1945 1963 1970 1977 1990 2002
niveluri
1...2 5 561 16 204 27 274 30 524 8 412 4 391 2 893 3 495 98 754
3...7 315 1 255 2 146 979 804 782 1 214 664 8 159
>8 41 95 164 378 645 1 072 2 845 1 436 6 685
Total 5 917 17 554 29 584 31 881 9 862 6 245 6 961 5 595 113 598

Prin analizarea datelor din Tabelul 4.1 putem observa următoarele:

- în perioada Pre cod (<1963) s-au construit 57% din totalul clădirilor cu regim de
înăltime 3-7 niveluri
- în perioada Cod inferior (1963 .. 1977) s-au construit 19% din totalul clădirilor cu regim
de înăltime 3-7 niveluri
- în perioada Cod bun (1978 .. 1990) s-au construit 15% din totalul clădirilor cu regim de
înăltime 3-7 niveluri

Listele imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic

Clădirile cu risc seismic din București sunt cuprinse într-o listă asamblată de către Directia
Generală Dezvoltare şi Investitii din cadrul Primăriei Municipiului București.
In luna Iunie 2016, lista cuprinde 2569 de clădiri expertizate, grupate astfel:
- 181 clădiri încadrate în clasa RsI care prezintă pericol public, din care 104 ≥ P+6E
- 171 clădiri încadrate în clasa RsI, din care 4 ≥ P+6E
- 315 clădiri încadrate în clasa RsII;
- 92 clădiri încadrate în clasa RsIII;
- 6 clădiri încadrate în clasa RsIV;
- 1584 clădiri încadrate în clase de urgentă, conform normativului P100-92, ale căror
expertize nu au fost actualizate după 2008;
- 145 clădiri expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic neîncadrate într-o
categorie de urgentă sau într-o clasă de risc seismic
- 75 clădiri consolidate din care doar 18 cu fonduri guvernamentale;
Din cele cca. 5373 de clădiri cu regim de înălțime > 3 niveluri, din Bucureşti, construite în
perioada Pre-cod (<1963) avem doar 1589 de clădiri expertizate.

4.3. Intervenții de reparații şi/sau consolidare la clădirile avariate de cutremurul din 4 martie
1977
Cutremurul din 1977 ne-a arătat că și o parte dintre clădirile construite după 1945 au fost grav
avariate, nu doar clădirile construite înainte de 1940. Cele mai afectate au fost clădirile cu regim

16
mare de înălțime, ≥ P+5E. Au fost avariate și multe cu regim de înălțime sub 6 niveluri, dar nu s-
au prăbușit.
Datorită contextului politic si economic din acea perioadă, o mare parte dintre clădirile avariate
atunci, nu au fost consolidate integral, mare parte din lucrări oprindu-se în diverse stadii de execuție.
Această soarta a avut-o şi cinematograful Patria, fiind consolidat de chiar de către inginerul
Gheorghe Ursu, arestat ulterior în 1985. Mai grav este faptul că prin dispoziția conducerii superioare
de partid, consolidările au fost oprite iar lucrările au continuat numai pentru readucerea clădirilor
în starea de dinainte de cutremur, fără modificarea gradului de asigurare seismică.

Figura 4.2. Reparațiile parţiale din 1977 ale imobilului din str. Al. Xenopol nr. 3, S+P+8E azi RsI-pericol public

17
Capitolul 5 – Reabilitarea seismică, după 1990, a fondului imobiliar din
Bucureşti

5.1. Evoluția cadrului legislativ privind riscul seismic, 1990 - 2016

Curtea de Conturi din România a realizat în anul 2014 un raport de audit, privind eficienţa
și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul de a preveni efectele unui cutremur
major în Municipiul București. [29]
Concluzia generală a auditului a fost că programul de consolidare al clădirilor, ca măsură
principală de prevenție, menită să minimizeze efectele sociale și economice ale unui cutremur în
București, nu a fost abordată ca o prioritate, pentru salvarea de vieți omenești și bunuri materiale în
situația unui cutremur major, pentru că:
- Legislația specifică nu este clară, nici ușor de impus și a suferit numeroase modificări;
- Nu s-au prevăzut în actele normative măsurile, etapele și acțiunile pentru situațiile de
refuz al lucrărilor de consolidare de către proprietari; ş.a.
În luna noiembrie 1991 a fost emisa Hotărârea de Guvern nr. 709/1991, prin care se
reglementa modalitatea de finanțare a lucrărilor de expertizare şi consolidare a clădirilor afectate
de cutremur.
În 1994 Guvernul a emis Ordonanța nr. 20 cuprinzând măsuri pentru reducerea riscului
seismic la construcțiile existente. Cadrul legislativ a fost modificat de 19 ori în 25 de ani.

5.2. Introducerea Claselor de risc seismic şi a Bulinei roşii

Introducerea conceptului de Clasă de risc seismic a avut loc în anul 1996, prin modificarea
capitolelor 11 şi 12 din P100 - 92, aprobate prin Ordinul nr.71/N din 07.10.1996, Ministerul
Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. [30].
În anul 1999, trei ani mai târziu de la apariția conceptului, ministrul Nicolae Noica a marcat
clădirile din clasa I de risc seismic, cu regim de înălțime P+4E sau mai mare, construite înainte de
1940, cu un semn distinctiv denumit „Bulina roșie”.
Bulina roșie a devenit un simbol pentru clădirile din clasa de risc seismic I, fiind însă
îndepărtat de pe foarte multe clădiri, la scurt timp chiar după montaj.
Deși la prima vedere Bulina roșie pare un marcaj al rușinii este totuși primordială înștiințarea
publică despre riscul pe care îl prezintă o astfel de clădire, pentru că sunt situații când în astfel de
clădiri funcționează cluburi pentru copii preșcolari, librării, farmacii, teatre şi cinematografe!
Pentru a verifica prezenta bulinei roșii subsemnatul a făcut vizite aleator, urmărind lista
PMB, pe arterele principale şi în centrul oraşului, identificându-se fără bulină roșie 58 de clădiri
încadrate în clasa de risc seismic RsI pericol public şi 30 încadrate in clasa de risc seismic RsI.
O parte dintre clădiri au fost identificate şi în anul 2013 în teza de doctorat a d-lui Andrei
Bica „Vulnerabilitatea seismică a fondului construit din România la acțiunea cutremurelor
Vrâncene”. La unele dintre clădirile consemnate în teza de doctorat mai sus menționată, aveau pe
fațadă bulina, dar între timp aceasta a dispărut.
În total dl. Andrei Bica a identificat în analiza sa 82 de clădiri fără bulină roşie. Având în
vedere că 25 sunt identificări comune, înseamnă că în total avem 146 de clădiri fără bulină roşie,
toate identificate aleator. Probabil că mai sunt şi altele, dar numărarea bulinelor afişate pe faţade
ţine de respectarea legilor în vigoare şi cade în sarcina autorităților.
De menționat că ulterior datei investigației, Iunie 2016, clădirile din Calea Victoriei nr. 25
(2S+P+12E), Calea Victoriei nr. 214 (S+P+8E) şi Anastasie Simu nr. 6 (S+P+7E), au fost

18
reexpertizate şi încadrate în clasa RsII! Aceasta este o nouă tendinţă nepotrivită şi imorală de a
falsifica situaţia dramatică actuală a clădirilor vulnerabile seismic din Bucureşti.

5.3. Pericol public și spațiu public

Clădirile încadrate în clasa I de risc seismic, considerate ca fiind pericol public au fost
repartizate într-o categorie separată.
Pericolul public a fost definit în Ordonanța nr. 20 din 1994 si a suferit modificări de formă
de mai multe ori în perioada 1994 – 2012.

Tabelul 5.1. Definirea pericolul public, comparație între forma din 2007 şi cea din 2016 [31]

Pericol public
2007 2016
a. clădiri cu spatii publice cu un număr mare de a. clădiri cu spatii publice având aria de minim
persoane; se exclud locuințele; 50mp, cu un număr mare de persoane; se
b. clădiri din zone cu circulație densa si/sau exclud locuințele;
aglomerări de persoane;
c. clădiri in care se afla valori materiale si/sau b. clădiri ≥ P+3Et. si minimum 10
patrimoniu cultural. apartamente;
c. clădiri din zone cu ag≥0,15 g.

Tabelul 5.2. Definirea spațiului public, comparație între forma din 2007 şi cea din 2016 [31]

Spațiu public
2007 2016
Spatiile utilizate pentru activități unde pot a. Spatiile utilizate pentru activități unde pot
apărea aglomerări de persoane: săli de apărea aglomerări de persoane: săli de
spectacol, de expoziții, de lectură, comerț, spectacol, de expoziții, de lectură, comerț,
cazare etc. cazare etc.

b. construcții de interes si public si de

utilitate publica, având programul cu
publicul si unde pot apărea aglomerări de
persoane.

5.4. Legile nr. 282/2015 şi nr. 153/2011

Legea nr. 282/2015 din 22.11.2015, pentru modificarea și completarea Ordonanței
Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente
a interzis „organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spatiile prevăzute
la art. 2 alin. (5) lit. a) și altele asemenea, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea
lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a
construcțiilor existente.”
Practic, această lege a creat posibilitatea ca autoritățile să închidă spatiile publice de la
parterul clădirilor încadrate în Clasa de risc seismic RsI, considerate pericol public.
Deși definiția spațiului public este specificată clar în Ordonanța nr. 20 din 27 ianuarie 1994,
Primăria Municipiului București a închis cinematografele, teatrele, unele spatii comerciale si
restaurante, considerate ca având aglomerări de persoane.

19
 In textul legii 282/2015, sintagma, aglomerare de persoane, nu este definită, motiv pentru
care, în vederea aplicării acesteia, s-a apelat la definiții din normativele pentru siguranța la incendiu
sau la diverse norme de protecția muncii.
În acest context parterele arterelor istorice din oraș, Calea Victoriei, Bulevardul Magheru,
Bulevardul Nicolae Bălcescu ş.a., arată ca după o stare de necesitate; şi mai mult încă, cea mai
înaltă clădire cu risc seismic RsI, Calea Victoriei nr. 25, a fost reexpertizată şi încadrată în clasa de
risc seismic RsII demonstrându-se astfel intenţia de a contrazice evidenţele.

Figura 5.1. Cinema Patria, imobil în curs de „expertizare tehnică”, imagini din Octombrie 2016, anunțul fiind îndepărtat
în ianuarie 2017

20
Legea nr. 153/2011
Legea nr. 153 din 5 iulie 2011, actualizata privind măsuri de creștere a calității arhitectural-
ambientale a clădirilor, denumite si „Legea fațadelor” prevede obligativitatea proprietarilor de a
repara fațadele degradate ale clădirilor deținute, iar pentru clădirile cu risc seismic I, aduce în atenție
obligativitatea proiectării si executării lucrărilor de consolidare, legiferate deja prin Ordonanța
20/1994 dar fără a produce efecte. „Legea fațadelor” nu produce efecte în acest moment. In
București se pot întâlni frecvent avertizările de tipul „Atenție cade tencuiala!”.

5.5. Rezultatele programelor de reducere a riscului seismic în București

Ca urmare a modificării definițiilor de pericol public şi spațiu public, lista PMB cuprinzând
clădirile expertizate tehnic, a avut diverse forme în perioada 2008 – 2016.
Datele procesate au fost găsite pe internet, fiind publice, PMB neavând o baza de date
publică cu lista completă începând din anul 1994.

Figura 5.2. Evoluția numărului de clădiri încadrate în clasa de risc seismic RsI şi RsI Pericol public în perioada 2006 -
2016 şi comparație cu numărul clădirilor consolidate

21
Evoluția numărului de expertize

Figura 5.3. Numărul expertizelor realizate în fiecare an, 1991 - 2016

Figura 5.3 prezintă evoluția numărului de expertize tehnice realizate în fiecare an, din 1991,
când s-a început expertizarea tehnica ca urmare a Hotărârii de Guvern nr. 709/1991. Se observa ca
deja, până la intrarea în vigoarea a Ordonanței 20/1994, se expertizaseră 60% din clădirile incluse
azi în lista PMB. Este de înțeles că Ordonanța din 1994 a venit ca o urmare fireasca a numărului
mare de expertize realizate.

Evoluția numărului de clădiri consolidate

Sunt 75 de clădiri consolidate din care 3 consolidate parțial. Conform declarațiilor publice
ale conducerii serviciul de consolidări al PMB, numai 18 clădiri au fost consolidate cu fonduri din
programul național de reducere al riscului seismic. Restul clădirilor au fost realizate de către
proprietari, ceea ce reprezintă o tendință pozitivă în ceea ce privește înțelegerea riscului seismic,
deşi se referă în general la clădiri cu un nr. redus de persoane.

22
 Figura 5.4. Repartiție clădiri consolidate după regimul de înălțime

Categoria de urgenţă
Inițial, conform normativului de proiectare P100-92, pe baza căruia s-au expertizat
majoritatea clădirilor, definirea claselor de risc seismic se realiza prin încadrarea în Categorii de
urgenţă.

Categoria de urgenţă se stabilea în funcție de clasa de importantă-expunere a clădirii şi în

funcție de un coeficient R obținut prin calcul denumit - gradul nominal de asigurare la acțiuni
seismice. Coeficientul R se calcula ca raportul dintre Forța tăietoare capabilă/Forța tăietoare
necesară, definită în normativ ca: R=Scap/Snec.
În Iunie 2016 în lista clădirilor expertizate sunt 1584 de clădiri încadrate în categorii de
urgenţă, 318 U1, 600 U2, 665 U3 şi 1 U4. Categoria de urgență U4 nu este definită prin normativul
P100-92!

23
 Figura 5.5. Repartiția clădirilor din categorii de urgenţă pe regim de înălțime

Pornind de la datele găsite la adresa web

http://www.mdlpl.ro/_documente/lucrari_publice/risc_seismic/lista_cladiri_expertizate.xls, pentru
o parte din clădirile expertizate fișierul conținea atât categoria de urgenţă cât şi clasa de risc seismic,
pe baza carora am realizat o analiză a încadrărilor din care reiese ca majoritatea clădirilor cu regim
≥ P+6E, au fost încadrate în clasa de risc seismic RsI.
Nu au fost găsite listele inițiale realizate până în 1996. În anul 2016 sunt 314 clădiri încadrate
în categoria de urgenta U1, reprezentând 13% din totalul clădirilor expertizate.

5.7. Strategii de informare publică şi abordarea riscului seismic de către mass-media

La nivel național există o strategie de comunicare şi informare a populației asupra riscului
seismic susținută de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgentă atât în mass media cât
şi direct către populație prin intermediul unităților de învățământ. Campaniile au avut ca scop
educația privind modul de comportare în caz de cutremur al populației.
Exemple de acțiuni IGSU sunt: „Nu tremur la cutremur”, „Fii pregătit pentru cutremur”,
„To quick to quake” ş.a.
Nu există nicio campanie privind conștientizarea riscului economic şi social la care sunt
expuşi cei ce locuiesc sau achiziționează imobile încadrate în Clasa de risc seismic RsI, RsII, RsIII
sau în Categorii de urgenţă.

La nivel național există o strategie de comunicare şi informare a populației asupra riscului

seismic susținută de către IGSU, atât în mass media cât şi direct către populație prin intermediul
unităților de învățământ.

În mass-media, în general, nu există discernământ în ceea ce privește informarea corectă a

populației. La o simplă căutare pe portalul www.google.com găsim o multitudine de titluri de ziar
24
alarmante şi lipsite, în marea lor majoritate, de un fond tehnic corect. De asemenea de-a lungul
timpului în presa au apărut numeroase „scenarii apocaliptice” :

Figura 5.6. Ziarul Jurnalul National 13.01.2000 [32]; Vrăjitoarele îl contrazic pe profesorul V. Hîncu.

În mod sintetic şi foarte frumos exprimat marele actor Radu

Beligan, declara într-un interviu din Jurnalul Naţional, din
10 Octombrie 2008:
„Pe blocul nostru este afișată ostentativ o imensă bulină roșie,
care ne avertizează că zilele noastre sunt numărate.”

Figura 5.7. Radu Beligan, 2008 [32]

25
5.8. Normarea Clasei de risc seismic de către autorități, prin combinarea Clasei de
vulnerabilitate/fragilitate a structurii, expertizată de ingineri, cu Clasa de importanţă-expunere
a funcțiunii clădirii
București, unde densitatea populației este de cca. 8000 persoane/km2, iar numărul de
locuitori stabili este de peste 10% din populația tării, la care se mai adaugă şi cca. 5% studenți,
persoane fără domiciliu legal și locuitori din zonele periferice capitalei, este absolut necesar să
existe o infrastructură capabilă să-și reia funcționalitatea imediat după cutremur. Este important ca
Bucureștiul să fie un oraș rezilient seismic.
În orașul cu cel mai ridicat risc seismic din Europa, denumit de publicația The Guardian, în
25 martie 2014, „Capitala cutremurelor în Europa” [2] reziliența înseamnă în primul rând risc
seismic scăzut.
Clasa de risc seismic este un concept introdus în anul 1996. În prezent încadrarea unei clădiri
într-o Clasă de risc seismic se stabilește pe baza unor indicatori numerici, referitori la Clasa de
vulnerabilitate seismică, de către expertul tehnic.
În normativul P100-3/2008 [33] se specifica însă că valorile indicatorilor R, trebuie
considerate numai orientativ în decizia încadrării într-una din clasele de risc seismic. Decizia trebuie
sa aibă ca bază o analiză complexă.
În Figura 5.8 sunt prezentate clădiri încadrate în aceeaşi clasă de risc seismic RsI-pericol
public, clădiri ce evident nu aparțin aceleiași clase de risc în termeni de număr de persoane expuse
cutremurului şi de valoarea imobilului.

Strada Sf. Vineri nr. 7, S+P+1E+Ma, RsI pericol public Calea Victoriei nr. 25, 2S+P+12E, RsI pericol
public în Iunie 2016, RsII în Ianuarie 2017 !

Figura 5.8 Clădiri încadrate în aceeași clasa de risc, RsI-pericol public, pe strada Sf. Vineri şi Calea Victoriei

În anul 2015, prin Legea 282, statul, în încercarea de a proteja viața cetățenilor, a închis
selectiv spatiile comerciale de la parterul blocurilor cu bulină roşie. S-a ajuns astfel la discriminări
şi situații aberante în care anumite magazine au fost închise şi altele nu, practic dreptul la viată a
devenit selectiv funcție de ce spațiu comercial există la parter – vezi cazul Cinema Pro şi Librăriei
Papirus. Pe de altă parte sunt sute de clădiri înalte încadrate în categorii de urgente care nu au fost
încadrate încă într-o clasa de risc seismic, şi aici dreptul la viată al clienților spațiilor comerciale

26
sau al cabinetelor de avocatura, notariale, stomatologice etc., rămânând la decizia asociațiilor de
proprietari şi a proprietarilor spaţiilor.
Este clar că în acest moment, prioritatea de consolidare a clădirilor cu risc seismic, stabilită
numai pe baza clasei de risc seismic, convențional definită, concept a cărui interpretare necesită,
conform P100-3/2008, „competență înaltă și experiență deosebită” [33] nu este suficient de
relevantă şi clară.
Încă din anul 2003 [21] s-a propus introducerea, conform practicii americane, a unei matrici
de risc seismic în luarea deciziilor privind stabilirea clasei de risc seimic. Deciziile guvernamentale
luate în perioada 2003-2016, evidențiate mai sus, aduc iarăși în actualitate necesitatea utilizării
riguroase a conceptelor: hazard seismic natural, vulnerabilitate seismică a structurii şi clasa de
importanţă – expunere a construcției, pentru a clarifica riscul seismic şi pentru a realiza o
prioritizare coerentă a intervențiilor de consolidare seismică a construcțiilor.
Clasa de importanţă-expunere a construcției se stabilește pe baza codului CR0-2012, anexa
A1, tabelul A1.1.
Importanţa construcției are în vedere funcțiunea clădirii, iar expunerea la cutremur are în
vedere pagubele şi pierderile de vieți omenești care pot fi provocate de acțiunea cutremurelor.
Conform metodologiei HAZUS-MH „Hazard U.S. - Multi-hazard Loss Estimation
Methodology” [20] din 1997, recomandată şi în proiectul RADIUS [34] al ONU, finanțat de Japonia,
cu participare şi implicarea UTCB, clasificarea clădirilor în clase de vulnerabilitate/fragilitate
seismică se poate face, simplificat şi orientativ pe baza cunoștințelor tehnice din perioada proiectării
și execuției după cum urmează:
- Clasa de vulnerabilitate / fragilitate 1: Pre cod (<1963)
- 2: Cod inferior (1964-1977)
- 3: Cod moderat (1978-1992)
- 4: Cod bun (1992-2013)
- 5: Cod avansat (>2013)

Anii din parantezele de mai sus particularizează intervalele de vulnerabilitate funcție de

cunoștințele antiseismice din codurile/standardele/normativele de proiecte seismică din România.
Un exemplu de aplicare orientativă a matricei de risc seismic, în România, corelată cu
intervalele de timp este prezentată în Tabelul 5.3.

Tabelul 5.3. Matricea de risc seismic - exemplificare

Clasa de Clasa de importantă-expunere a functiunii clădirii

vulnerabilitate
(fragilitate) I II III IV
seismică
1 RsI RsI RsII RsII
2 RsI RsI sau RsII RsII sau RsIII RsIII
3 RsII RsII sau RsIII RsIII RsIII

Se propune ca prin expertiza tehnică, să se stabilească Clasa de vulnerabilitate/fragilitate a

structurii de rezistență, urmând ca încadrarea într-o Clasă de risc seismic să fie realizată de către
forurile de specialitate din Primăria Capitalei, Ministerul Dezvoltării şi alții, utilizând matricea de

27
risc seismic în funcție de Clasa de vulnerabilitate/fragilitate a structurii şi de Categoria de
importanţă-expunere a construcției.

5.9. Înlocuirea bulinelor roşii cu cartea de identitate seismică a clădirii

Conform propunerilor avansate, în cadrul dezbaterii la consfătuirea cu prilejul Zilei
internaționale de luptă împotrivă dezastrelor naturale, ce a avut loc la Universitatea Tehnică de
Construcții din Bucureşti, pe 13 Octombrie 2016, în prezenta președintelui României şi conducerii
MDRAPFP, considerăm că este necesară înlocuirea bulinei roşii cu o „Carte de identitate seismică”
pentru fiecare imobil expertizat seismic dar şi pentru toate clădirile ce obiectul unei tranzacții
imobiliare.
Cartea de identitate seismică trebuie să fie o completare la cartea construcției, document
obligatoriu prin lege. Acolo unde cartea construcției nu există, cartea de identitate seismică trebuie
să o înlocuiască.
Pornind de la cele de mai sus propunerea de abordare ar fi următoarea:
i. Conform prevederilor din legea 10/1995 cu modificările şi completările ulterioare, a
legii 50/1991 cu modificările și completările ulterioare şi a OG 90/1994, autoritățile
publice prin primării să notifice asociațiile de proprietari pentru actualizarea cărții
construcției cu expertiza tehnică a imobilului pentru stabilirea gradului de asigurare
seismică. Notificarea se va realiza etapizat, pentru fiecare tip de construcție și în special
pentru cele vulnerabile seismic.
ii. Elaborarea unei strategii naționale pentru Priotizarea finanțării lucrărilor de consolidare
şi crearea instituțiilor capabile să o pună în practică, funcție de clasa de vulnerabilitate
seismică a structurii, a clasei de importantă-expunere a funcțiunii clădirii şi a clasei de
risc seismic rezultată după expertizare pe baza utilizări unei matrici de risc seismic,
specifică clădirii vulnerabile.
iii. Analizarea stadiului actual de expertizare şi consolidare seismică a fondului construit
existent din zonele urbane de risc maxim în București, Iași etc. şi prioritizarea
intervenției pentru clădirile cu funcțiuni esențiale în caz de dezastru, pentru educație,
sănătate etc. şi a celor cu un număr mare de persoane în spatiile private şi publice
(cinematografe, teatre şi altele).

28
Concluzii

Capitolul 1 - Seismicitatea globală şi seismicitatea României

Conform datelor USGS, între anii 2000 şi 2016, la nivel global, au avut loc 31 de evenimente
seismice, soldate cu cca. 800 000 de victime. Anual, pe glob, au loc 15 cutremure cu magnitudinea
moment Mw ≥ 7.0 şi 1 cutremur cu magnitudinea moment Mw ≥ 8.0. Până în Iunie 2016 s-au produs
7 cutremure cu magnitudinea moment Mw între 7 şi 7.9.
Având în vedere procesul de globalizare la nivel economic şi social, pe plan mondial și regional
se acordă o importantă prioritară armonizării hazardului seismic și stabilirii intensității maxime
posibile pentru fiecare tară. In practică această preocupare este concretizată prin hărți de hazard
seismic şi a unor unelte software de management al riscului seismic. Acestea au fost descrise succint
în capitolul 1.1.
Hărțile de hazard seismic europene realizate până în prezent, nu sunt corelate cu hărțile de
hazard seismic din codurile româneşti P100-1/2013 şi P100-1/2006. De asemenea nu s-au realizat
hărți de hazard seismic armonizate pentru sursa Vrancea cu hărțile de hazard seismic din Republica
Moldova, Bulgaria ş.a.

Capitolul 2 - Impactul social şi economic al cutremurelor

Cutremurele sunt amenințări reale pentru rezistenta și stabilitatea structurilor, cu implicații
majore atât sociale cât si economice. Efectele dezastrelor naturale seismice se întind pe mai mulți
ani, uneori zeci de ani, schimbând radical viețile oamenilor şi generând pagube materiale imense,
greu de compensat.
Daunele financiare, provocate de cutremure, nu însemnă doar costuri cu refacerea și/sau
consolidarea clădirilor distruse, ci și: întreruperi ale activității economice, eforturi medicale pentru
recuperarea răniților, relocări ale populației şi crize de locuințe, în special în țările în curs de
dezvoltare şi subdezvoltate.

Capitolul 3 - Situația fondului imobiliar din România. Criterii de clasificare/grupare

Situația fondului imobiliar la nivel național este doar parțial cunoscută. Conform datelor
prelevate de INS, la Recensământul din 2011 la nivel național existau 8 707 608 locuințe localizate
în 5 319 039 de clădiri. 28% din numărul clădirilor de locuit fiind situate în mediul urban.
La numărul de clădiri se observă o creștere generală de cca. 11% între 2002 şi 2011 şi o
creștere de cca. 34% a numărului de clădiri din mediul urban. Numărul clădirilor de tip bloc de
locuințe a crescut cu 15% în acelaşi interval de timp.
Deşi INS-ului îi fusese sugerat în anii `90, în legătură cu Planul Urbanistic General al
Bucureştiului, să culeagă datele la recensământ pe diferite durate de aplicare a codurilor de
proiectare seismică în zonele influențate de sursa Vrancea (<1945, 1945 – 1963, 1963 – 1977, 1977
– 1992, 1992 – 2006), acest lucru nu s-a întâmplat, datele fiind colectate în prezent numai pe decade,
clasificare care este nefolositoare pentru analiza gradului de asigurare seismică. Din acest motiv nu
avem o evidentă exactă a clădirilor construite înainte de 1963, între 1963 – 1978 etc.
Ar fi util, pentru politicile de protecție seismică în România, ca Institutul National de
Statistică să elaboreze pe baza datelor recoltate în 2011 o statistică pe orașe a numărului de clădiri
şi locuințe, după anul construirii și după regimul de înălțime, conform duratelor de aplicare a
codurilor de proiectare antiseismică. Această statistică este foarte importantă pentru identificarea
exactă a fondului imobiliar vulnerabil seismic la nivelul localităților.

29
 Așadar avem un fond imobiliar bolnav seismic, care este „tratat” prin reabilitare termică.
World Bank subliniază aceeași concluzie în Raportul elaborat în 2015, intitulat „Locuirea în
România, către o strategie națională în domeniul locuirii” [23].

Capitolul 4 - Analiza fondului imobiliar din Municipiul București, clasificare/grupare

Cu o densitate a populației de cca. 8261 persoane/km2 , București se situează in primele 30
de orașe din lume. Fiind cel mai dezvoltat oraş al tării, încă din secolul al XVIII-lea, aici s-au
construit numeroase clădiri înalte, peste 200 înainte de apariția primului cod de proiectare seismică
imediat după cutremurul din 10 noiembrie 1940 (1941 şi 1945).
Analiza efectuată, asupra fondului construit din București a condus la următoarele aprecieri
orientative pe baza datelor disponibile din Recensămintele populatiei din 1992, 2002 şi 2011,
procesate şi analizate comparat:
i. În perioada Pre cod (<1963) s-au construit:
 cca. 80% din totalul clădirilor de locuit cu regim de înăltime 1-2 niveluri
 cca. 57% din totalul clădirilor cu regim de înăltime 3-7 niveluri
 cca. 10% din totalul clădirilor cu regim de înăltime peste 8 niveluri au fost
construite in perioada Pre Cod (<1963) din care numai 187 au fost expertizate.
ii. În perioada Cod inferior (1963 .. 1977) s-au construit:
 cca. 13% din totalul clădirilor de locuit cu regim de înăltime 1-2 niveluri
 cca. 19% din totalul clădirilor cu regim de înăltime 3-7 niveluri
 cca. 26% din totalul clădirilor cu regim de înăltime peste 8 niveluri
Analiza efectuată, asupra listei imobilelor ce au fost expertizate seismic, actualizată în Iunie
2016 de către PMB, arată că dintre cele 2569 de clădiri expertizate, 594 au un regim de înăltime
≥P+6E, fiind distribuite astfel:
 110 încadrate în clasele de risc seismic RsI – pericol public şi RsI;
 119 încadrate în clasa de risc seismic RsII;
 284 încadrate într-una din cele 3 categorii de urgentă, U1, U2 sau U3.
Se subliniază că în Bucureşti sunt peste 3000 de clădiri seismică construite în perioada Pre
Cod (<1963) dintre care peste 400 sunt mai înalte de P+7E şi sunt neexpertizate seismic.
Pe de altă parte lista clădirilor deja expertizate poate fi perfecționată astfel:
i. Prin re-expertizarea clădirilor din clasa a II-a de risc seismic, expertizate
înainte de 2008, când a intrat în vigoare noul cod P100-3/2008;
ii. Prin conversia categoriilor de urgentă în actualele clase de risc seismic.

Capitolul 5 - Reabilitarea seismică, după 1990, a fondului imobiliar construit din București
Este capitolul cel mai important din lucrarea de doctorat cuprinzând:
i. Evoluția cadrului legislativ privind riscul seismic în România în ultimii 27 de ani (1990 –
2017) cu o referire specială la Legile 282/2015 şi 153/2011, remarcându-se următoarele:
- Legislația specifică nu este suficient de clară, nici ușor de impus și a suferit 19 modificări
în 25 de ani;
- Nu s-au prevăzut inițial în actele normative măsurile, etapele și acțiunile pentru situațiile
de refuz al lucrărilor de consolidare de către proprietari;

30
 - Sunt neclarități de stabilire riguroasă a claselor de risc seismic RsI-pericol public şi RsI;
- Introducerea în aceeași clasă de risc seismic clădiri cu număr redus de apartamente și
persoane și clădiri cu zeci de apartamente şi/sau spatii mari la parter (cinematografe,
teatre, săli de spectacole, restaurante etc.);
- Lipsa de compatibilitate tehnică în criteriile de postare a Somațiilor de încetare a
activității conform legii 282/2015;
- Absenta criteriilor de prioritizare a lucrărilor de intervenție/reabilitare/consolidare;
- Legea nr. 153/201, denumită şi legea „fațadelor” prevede obligativitatea reparării
fațadelor degradate împreună cu consolidarea seismică a clădirilor din clasa de risc
seismic RsI pericol public sau RsI, şi evident este practic aproape imposibil de aplicat;
- Legislația permite reabilitarea termică a clădirilor din clasa de risc seismic RsII, deşi
conform definiției acestuia sunt necesare măsuri de consolidare, ce nu mai poate fi corect
identificate după izolarea termică.
ii. Rezultatele programului de expertizare şi reducere a riscului seismic în București „Capitala
europeana cu cel mai ridicat risc seismic din Europa” [35].
Se remarcă:
- Cca. 70% din expertizele tehnice pentru categoriile de urgentă a intervențiilor, au fost
realizate în anul 1993, şi sunt deseori desconsiderate de proprietarii clădirilor vizate.
Mai nou aceste expertize sunt refăcute, modificând clasa de risc seismic în sens pozitiv,
deși codurile de proiectare au crescut exigentele structurale antiseismice pentru clădirile
noi.
- Cca. 67% din numărul clădirilor expertizate, din București, sunt încadrate în categorii
de urgentă, neavând astfel informații clare despre clasa lor de risc seismic. Categoria de
urgenta nu are impact psihologic asupra populației şi nici asupra băncilor, acestea
acordând credit ipotecar, pentru achiziția de apartamente în astfel de imobile; legislația
prevede obligativitatea expertizării clădirilor la cererea autorităților ea însă nu este
aplicată.
- Analiza datelor disponibile privind conversia categoriilor de urgentă în clase de risc
seismic, relevă că pentru clădirile cu regim de înălțime ≥ P+6E, cca. 78% dintre acestea
au fost convertite în clasa de risc seismic RsI.
- Cca. 76% din clădire consolidate au un regim de înălțime ≤ P+5E, iar cca. 40% ≤ P+2E.
iii. Se propune ca prin Expertiza tehnică să se stabilească Clasa de vulnerabilitate/fragilitate
pentru structura de rezistență, urmând ca încadrarea într-o Clasă de risc seismic să fie
realizată de către autorități (PMB, MDRAPFP, proprietari şi alții), utilizând matricea de risc
seismic în funcție de Clasa de vulnerabilitate/fragilitate a structurii cât şi de Categoria de
importantă-expunere a funcțiunii construcției.
iv. Introducerea unei Cărți de identitate seismică pentru clădirile expertizate tehnic, vulnerabile
seismic, în locul Bulinei roşii, de altfel absentă în peste 50% din cazuri de pe fațadele
clădirilor din clasele de risc seismic RsI-pericol public şi RsI, în Bucureşti, deşi legea prevede
obligativitatea prezentei acesteia.
Statul român, prin legile elaborate, încearcă ceva unic în lume, consolidarea clădirilor private
cu bani publici. Momentan a reușit sa consolideze 18 clădiri în cca. 20 de ani, cu urmări pentru
funcționarii publici: plângeri penale, acuzații, pierderea încrederii în autoritatea publică și altele.
Este practic un bine ce poate fi orientat prioritar şi normal şi spre clădirile publice (spitale, instituții
de învățământ, monumente istorice etc.).
Programul de consolidare a clădirilor cu risc seismic şi reprezentând pericol public, în
Municipiul București, tinde spre eşec.

31
 Asemenea afirmații sunt susținute şi de către Curtea de Conturi din România prin raportul de
audit realizat în anul 2014 precum şi de Banca Mondială prin Raportul din anul 2015.
Pentru a continua politica de consolidare a spatiilor private, trebuie, de asemenea, clarificată
situația în care în aceeaşi clădire există dublă proprietate: privată şi a statului.

Contribuții personale

Elaborarea tezei de doctorat a avut ca scop, realizarea unui studiu amănunțit asupra situației
reabilitării fondului imobiliar din România, abordând cu prioritate Municipiul București, „Capitala
europeană cu cel mai ridicat risc seismic” [2], considerând drept contribuții personale, următoarele:
- Evidențierea lipsei de corelație a datelor privind hazardul seismic în România în proiectele
europene de cercetare seismică GSHAP, SHARE şi GEM, versus codurile de proiectare
seismică românești din seria P100-1 (1992, 2006 şi 2013), ca urmare a unei documentări
insuficiente sau eronate privind înregistrările seismice şi cataloagele de cutremure din
România.
- Clarificarea conținutului evolutiv al legislației privind reabilitarea clădirilor cu risc seismic
în România, după anul 1990, necesară înțelegerii deficientelor şi/sau oportunităților
cadrului legislativ actual.
- Analiza globală și de detaliu a situației la zi a consolidărilor seismice ale fondului construit
existent, fragil seismic, din București, efectuate după anii 1991 (Hotărârea de Guvern nr.
709/1991), precum și a situației expertizelor tehnice efectuate pentru determinarea
vulnerabilității seismice a clădirilor.
- Propunerea înlocuirii actualei denumiri de Clasă de risc seismic cu ceea ce această
denumire exprimă de fapt: „Clasa de vulnerabilitate seismică” a structurii.
- Utilizarea Matricei de risc seismic (bidimensională), (ce explicitează atât Clasa de
vulnerabilitate seismică a structurii (expertizată de ingineri) şi Clasa de importantă-
expunere a funcțiunii clădirii), pentru luarea deciziilor privind selectarea claselor de risc
seismic şi priorităților de consolidare a clădirilor, de către PMB, MDRAPFP ş.a.
- Lipsa bulinei roșii la peste 50% din fațadele clădirilor încadrate în Clasele de risc seismic
RsI pericol public şi RsI, lipsa Somațiilor de încetare a activității de pe majoritatea
fațadelor, face necesară re examinarea relației dintre conceptul de „Bulină roşie” din anul
1999 şi Somația asociată acesteia, din anul 2015 pentru fixarea Priorităților de consolidare
în primul rând pentru clădirile pericol public.

Lucrarea reprezintă o sursă de date însoțită de numeroase propuneri ce pot fundamenta o

înnoire a politicii de priorități în consolidarea seismică a clădirilor vulnerabile seismic în
România.

32
Bibliografie

1. The economic costs of natural disasters globally from 1900-2015. James Daniell , Friedemann
Wenzel și Andreas Schaefer. s.l. : Geophysical Research Abstracts Vol. 18, EGU2016-1899,
2016.
2. Risky cities: red equals danger in Bucharest, Europe's earthquake capital. The Guardian. s.l. :
https://www.theguardian.com/cities/2014/mar/25/risky-cities-red-equals-danger-in-bucharest-
europes-earthquake-capital, 25 Martie 2014.
3. http://earthquake.usgs.gov/. USGS (US Geological Survey). 2016.
4. https://www.globalquakemodel.org/gem/. Global Earthquake Model. 2016.
5. Ionescu Gheorghe M. Istoria Cotrocenilor, Lupescilor (Sf. Elefterie) si Grozăvescilor...
Bucureşti : Tipografia şi Fonderia de Litere Thoma Basilescu, 1902.
6. Nouveau Dictionnaire d’histoire naturelle appliquée aux arts. s.l. : Google Books,
http://books.google.com.
7. Cutremure majore in Romania. D. Lungu, și alții, și alții. s.l. : Revista monumentelor istorice,
LXXVI, 2007.
8. Editia din 26 aprilie - 2 mai, 2013. China Daily - European Weekly.
9. www.google.com. Google Maps. 2015.
10. www.bing.com. Bing Maps. 2015.
11. Myths and realities about the recovery of L'Aquila after the earthquake. D. Contreras, și alții,
și alții. s.l. : http://www.sciencedirect.com/, 17 Martie 2014.
12. Italy’s earthquake: estimating the economic and financial damage. Lorenzo Codogno. s.l. :
The London School of Economics and Political Science, 31.08.2016, Vol.
http://blogs.lse.ac.uk/europpblog/2016/08/31/italy-earthquake-financial-damage-economic/.
13. Natural catastrophes and man-made disasters. Swiss Re. s.l. : http://www.swissre.com/, 2016.
14. www.iii.org. Insurance Information Institute. 2016.
15. http://www.swissre.com/media/news_releases/nr_20120117_low_earthquake_insurance.html.
Swiss Re. 2016.
16. Constructii in beton armat. Napoleone Bellina. Bucuresti : "Bucovina" I.E. Torotiu, 1941.
17. Seismic Risk and/or Real Estate Risk for the Bucharest Heritage Buildings. D. Lungu și C.
Arion. s.l. : 15th WCEE, Lisabona 2012.
18. Rezultatele recensământului din 2002 și 2011. Institutul National de Statistica. 2016.
19. Betonul armat in Romania, Editura Tehnica, 1979. Emil Prager.
20. HAZUS-MH MR5 Technical & User Manual, Washington D.C., 2010. F.E.M.A.
21. Construcții amplasate în zone cu mişcări seismice puternice, Editura Orizonturi Universitare,
Timişoara, 2003. D. Dubina și D. Lungu.
22. http://www.projects.worldbank.org/P075163/hazard-risk-mitigation-emergency-
preparedness-project?lang=en&tab=results.
23. Locuirea in Romania: catre o strategie nationala in domeniul locuirii; Armonizarea investițiilor
publice Componenta 4: RAPORT FINAL (1). World Bank. 2015.
24. UN-Habitat Global Housing Strategy Framework Document. UNESCO. s.l. :
http://www.unesco.org/new/fileadmin/MULTIMEDIA/HQ/SHS/pdf/Workshop-Social-
Inclusion_UN-Habitat.pdf.

33
25. http://istpedia.blogspot.ro/2013/09/situatia-populatiei-romaniei-intre-1859.html. 2016.
26. Proiectul european Risk-UE, carcaterizarea seismică a oraşului Bucureşti utilizând tehnologii
GIS. D. Lungu, și alții, și alții. s.l. : Conferinţa ESRI, 29.09.2006.
27. Advanced Structural Analysis, . Lungu, D., Văcăreanu, R., Aldea, A., Arion, C. s.l. :
Conspress, București, 2000.
28. Vulnerabilitatea seismică a fonduluiconstruit din România la acţiunea cutremurelor Vrâncene.
Andrei, Bica. s.l. : Teza de doctorat, 2013.
29. http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Sinteza_CCB_122014.pdf. Curtea de Conturi.
30. Completarea şi modificarea capitolelor 11 si 12 din “Normativul privind proiectarea
antiseismică a construcțiilor de locuințe, social-culturale, agozootehnice si industriale” P100 - 92.
MLPAT. 1996.
31. Ordonanța nr. 20 din 1994 cu completarile şi modificările ulterioare. României, Guvernul.
32. Arhiva personala. D. Lungu.

34