Sunteți pe pagina 1din 43

Situatii si servicii de urgenta Autor: General de corp de armata dr. Ing.

Ionel Craciun, Editura Ministerului de Interne, 2001 CUPRINS Capitolul 1. CLASIFICAREA SITUATIILOR SI SERVICIILOR DE URGENTA I. Clasificarea situatiilor de urgenta pag. 2 II. Tipuri de risc, factori de risc si efecte negative ale agentilor specifici evenimentelor periculoase pag. 3 III. Clasificarea serviciilor pentru situatii de urgenta din Romania pag. 5 IV. Servicii publice si organisme in cadrul administratiei publice pag. 6 Capitolul 2. MANAGEMENTUL URGENTELOR CIVILE I. Managementul apararii impotriva dezastrelor si al protectiei civile pag. 7 II. Managementul urgentelor in S.U.A. pag. 8 III. Organisme internationale de coordonare la dezastre pag. 11 IV. Comunicarea si relatiile cu mass-media in situatii de urgenta pag. 12 Capitolul 3. DOCUMENTAR PRIVIND SERVICIILE DE POMPIERI I. Situatia serviciilor de pompieri civil in Romania (la 31. 12. 2000) pag. 14 II. Documentar privind organizarea si functionarea serviciilor publice de pompieri din unele tari membre CTIF pag. 15 III. Indicatori privind serviciile de pompieri din unele tari pag. 18 IV. Personalul voluntar din serviciile civile pentru situatii de urgenta pag. 20 Capitolul 4. DOCUMENTAR PRIVIND STRUCTURILE PENTRU DEZASTRE SI PROTECTIE CIVILA I. Structuri pentru dezastre si protectie civila in Romania pag. 21 II. Dispeceratul integrat de urgenta din judetul Mures pag. 23 III. Organizarea protectiei civile in unele tari pag. 24 IV. Apararea pasiva (protectia civila in caz de razboi) pag. 25 Capitolul 5. OPINII SI PROPUNERI PRIVIND NOILE REGLEMENTARI REFERITOARE LA DEZASTRE SI PROTECTIA CIVILA I. Opinii privind structura si continutul noilor reglementari referitoare la dezastre si protectia civila pag. 26 II. Atributii ale autoritatilor administratiei publice centrale, judetene si locale pag. 27 III. Obligatiile patronilor, proiectantilor, constructorilor, salariatilor si cetatenilor pag. 28 IV. Principalele functii de sprijin asigurate de ministere, alte organe centrale si organizatii non-guvernamentale in situatii de urgenta civile pag. 29 V. Organisme pentru managementul situatiilor de urgente civile pag. 31 VI. Servicii pentru situatii de urgenta pag. 34 VII. Pregatirea si protectia populatiei, bunurilor si mediului privind protectia civila pag. 36 VIII. Propuneri de fapte sanctionabile pag. 37 IX. Evaluare comparativa intre sistemul de aparare impotriva dezastrelor, existent si cel propus pag. 37 Capitolul 6. REFORMA STRUCTURILOR DE POMPIERI SI DE PROTECTIE CIVILA DIN SUBORDINEA MINISTERULUI DE INTERNE IN PERIOADA 2001 2002 I. Obiectivele reformei pag. 39 II. Unificarea si restructurarea unitatilor de pompieri si de protectie civila ca servicii publice profesioniste in structura Ministerului de Interne pag. 40 III. Avantaje si dezavantaje ale unificarii si profesionalizarii structurilor militare de pompieri si protectie civila pag. 43

Capitolul 1. CLASIFICAREA SITUATIILOR SI SERVICIILOR DE URGENTA I. Clasificarea situatiilor de urgenta 1. Dupa natura evenimentului Incendii, in raport cu: a) sursele de aprindere: cu flacara, de natura termica, electrica sau mecanica, cu aprindere spontana (autoaprindere), naturala sau indirecta; b) imprejurarile determinate: neglijenta, tehnice, intentionate (arson, incendiere); c) locul izbucnirii: gospodariile populatiei (domestice), agenti economici, institutii, mijloace de transport, culturi agricole, fond silvic, zone inaccesibile, in subteran. Accidente: a) domestice b) industriale: chimice, biologice, nucleare; c) de transport: rutier, calea ferata, aerian, naval, metrou si tuneluri, teleferic; indeosebi al persoanelor si al materialelor periculoase. Explozii a) de gaze combustibile naturale sau industriale; b) de vapori ai lichidelor inflamabile; c) de mijloace explozive artizanale; d) de explozivi; e) de recipienti sub presiune; f) nucleare. Avarii a) la instalatii utilitare: gaze, apa, electrice, termice; b) la instalatii industriale: chimice, petrochimice, siderurgice, energetice; c) la retelele de telecomunicatii: de informatica, de radioteleviziune ori de posta; d) la caile de comunicatii; e) la constructii hidrotehnice; f) la conducte magistrale de produse petroliere, apa, gaze; g) la constructii civile sau industriale: prabusire partiala sau colops, scufundare in teren. Fenomene meteorologice periculoase a) inundatii; b) furtuni puternice (tornade, viscole); c) caderi masive de grindina sau zapada; d) vant puternic (taifun); e) curenti atmosferici sau nori contaminati radioactiv sau chimic; f) temperaturi extreme in perioade prelungite (canicula, inghet). Fenomene distructive de natura geologica a) cutremure de pamant; b) alunecari de teren; c) prabusiri de teren; d) eruptii vulcanice. Imbolnaviri in masa a) epidemii; b) epizootii; c) intoxicari; d) contaminari; Caderi de obiecte cosmice 2. Dupa nivelul de gravitate al unor evenimente Incendiile a) incendii nesemnificative (inceputuri de incendiu); b) incendii moderate (limitate, obisnuite, notabile); c) incendii mari (grave, importante); d) incendii de proportii sau de lunga durata (foarte grave); e) incendii in masa (dezastre). Evenimente industriale (accidente, explozii, avarii etc.), dupa indicele scarii de gravitate stabilita prin directiva SEVESO a) incident; b) accident notabil; c) accident important; d) accident grav; e) accident foarte grav; f) catastrofa. Evenimente la centrale nuclearo-electrice, potrivit scarii internationale de clasificare

a) abateri: - 0 nici o semnificatie pentru siguranta; - 1 anomalie (defect). b) incidente: - 2 incident; - 3 incident serios. c) accidente: - 4 accident fara riscuri semnificative in exteriorul anvelopei; - 5 accident cu risc in exteriorul anvelopei; - 6 accident serios; - 7 accident major. Cutremure de pamant a) functie de taria si gradul de intensitate; b) functie de magnitudine (M) scara Richter. - M < 2 microcutremur; - 2 < M 4,5 slab spre moderat; - 4,5 < M 6 cutremur moderat spre puternic; - 6 < M 8 cutremur mare (foarte puternic); - M > 8 cutremur major. c) functie de intensitate (I) scara Mercalii modificata in SUA, o varianta adoptata devenind Scara Europeana a intensitatilor macroseismice, cu 12 niveluri. Nota: Frecvent se utilizeaza o clasificare generala a evenimentelor, indiferent de natura lor: - eveniment minor (incident); - eveniment moderat (limitat); - eveniment grav (sinistru); - eveniment foarte grav (catastrofa); - dezastru. In literatura de specialitate si in unele reglementari straine se utilizeaza si notiunea de hazard, indeosebi pentru catastrofe naturale, a caror producere este intamplatoare si nu poate fi prevenita dar, uneori, si pentru dezastrele antropogene (tehnologice). 3. Elemente componente si caracteristici ale situatiilor de urgenta civila Sunt determinate de producerea brusca a unor evenimente tehnice, naturale sau biologice periculoase limitate in timp si spatiu, care: a) pericliteaza si afecteaza negativ: - viata si sanatatea persoanei, a grupurilor de persoane sau comunitati, precum si a animalelor; - utilitati publice; - valori culturale si spirituale; - bunuri materiale; - factori de mediu. b) necesita alertarea si interventia operativa a serviciilor de urgenta specializate pentru: - protectia, salvarea si restabilirea functiilor vitale; - prevenirea si/sau limitarea efectelor negative; - oprirea dezvoltarii evenimentului; - recuperarea prin: - inlaturarea unor urmari si consecinte premergatoare; - reintegrarea, pe cat posibil, in conditiile premergatoare evenimentului; - evaluarea impactului negativ si a pagubelor. c) se declanseaza automat, din momentul observarii, instiintarii sau avertizarii si dureaza pana la incheierea operatiunilor esentiale de raspuns. Daca evenimentele produse depasesc anumite nivele de gravitate stabilite prin reglementari, situatiile create pot fi declarate, potrivit legii, functie de intensitatea acestora, stari de criza sau crize ori se pot institui ca stari de urgenta; Privesc securitatea civila si au un profund caracter umanitar; Nu gestioneaza evenimentele care vizeaza exclusiv ordinea publica, si siguranta nationala ori au caracter militar. II. Tipuri de risc, factori de risc si efecte negative ale agentilor specifici evenimentelor periculoase Nr. Crt. 1

TIPURI DE RISC Incendii

FACTORI DE RISC DETERMINANTI SI FAVORIZANTI - combustibiliatea si periculozitatea materialelor si a substantelor; - densitatea sarcinii termice de incendiu; - sursele de aprindere; - imprejurari determinante; - indicele de severitate al secetei. - natura si cantitatea substantelor si amestecurilor explozive; - sursele sau conditiile de amorsare a exploziei;

Explozii

Accidente

Avarii

Inundatii

Alunecari de teren

Prabusiri de teren

Cutremure

Imbolnaviri in masa

10

Prabusiri (colapls) al unor constructii si instalatii

11

Esuarea sau scufundarea unor nave Caderi de obiecte din atmosfera sau cosmos

12

- microclimatul; - rezistenta si etanseitatea sistemelor de vehiculare si stocare. - cantitatile, natura si particularitatile materialelor periculoase; - fiabilitatea sistemelor; - gradul de uzura a mijloacelor tehnice; - abateri de la parametrii de functionare sau de utilizare. - monitorizarea pericolelor; - neglijenta sau nesupraveghere; - interventii neadmise in sistem; - punctele vitale cu vulnerabilitate marita sau punctele negre sau inguste; - conditii meteorologice nefavorabile. - precipitatii abundente, torentiale sau de lunga durata, care formeaza viituri; - zestrea de zapada si de gheata, corelata cu temperatura mediului; - baraje sau diguri nesigure ori subdimensionate; - albii ale cursurilor de apa neregularizate sau necuratate; - obstacole in calea viiturilor (poduri, podete, drumuri, terasamente cai ferate etc.); - gradul de umectare a solului; - capacitatea acumularilor de apa. - structura geologica favorabila; - ziduri de sprijin subdimensionate ori nerealizate; - defrisari; - precipitatii mari si de lunga durata; - sapaturi neconsolidate; - eroziunea solului. - goluri subterane naturale sau tehnologice, neconsolidate; - rezistenta redusa la apa, vibratii si alte sarcini ale terenului; - precipitatii abundente; - coturi si maluri neconsolidate ale albiilor, cursurilor de apa expuse viiturilor. - hazardul natural si particularitatile acestuia generate de: focarele seismice din zona seismogena; terenul construit sau amenajat. - vulnerabilitatea constructiilor, instalatiilor si amenajarilor rezultata prin evaluarea: rezistentei mecanice si stabilitatii structurilor si infrastructurilor in functie de reglementarile antiseismice aplicabile in perioada de exexutare. - virusi, bacterii si alti agenti biologici; - animale bolnave sau infectate; - emisiile de noxe chimice si radioactive; - apa infestata; - alimente alterate, infestate sau provenite din resurse infectate sau bolnave; - temperaturi extreme; - colectivitate si aglomerari de persoane; - igiena publica si sanitar-veterinara; - lipsa medicamentelor si a mijloacelor de protectie. - furtuni puternice (tornade, viscole, grindina); - vant puternic; - depuneri de gheata (chiciura); - supraincarcare cu zapada; - modificari defavorabile efectuate in structura de rezistenta; - vibratii si socuri dinamice frecvente; - structuri de rezistenta avariate si neconsolidate; - elemente portante nerezistente la inmuiere. - furtuni puternice de coasta; - vant puternic; - tonajul si siguranta navelor ancorate in rada; - nivelul protectiei porturilor maritime si fluviale. - meteoriti; - sateliti sau componente spatiale; - rachete si alti vectori purtatori spre tinta.

Nota: In evaluarea tipurilor de riscuri se tine seama de masurile active si pasive luate pentru aliminarea sau readucerea unor factori determinanti si favorizanti, precum si de nivelul de pregatire preventiva si de raspuns al utilizatorilor, serviciilor specializate pentru situatii de urgenta si a populatiei. In cazul unor tipuri de risc antropogene se are in vedere ca factor determinant si actiunea intentionata, exemplu: arsonul, in cazul incendiilor.

In toate cazurile, tipurilor de riscuri evaluate li se asociaza estimarile impactului, privind: - numarul victimelor omenesti; - pierderile materiale (directe si indirecte); - efectele remanente ale poluarii mediului; - costurile recuperarii. La nivel teritorial evaluarea riscurilor se poate face si pe urmatoarele categorii: - risc industrial; - risc de transport; - risc al constructiilor; - risc natural; - risc social. In cazul unor dezastre (bazarduri) se asociaza si interfereaza doua sau mai multe tipuri de categorii de riscuri. Pe teritoriul Romaniei este redusa probabilitatea producerii de uragane, avalanse si eruptii vulcanice periculoase. In S.U.A. se considera hazarduri tehnice esecul serviciilor publice si terorismul, iar hazar natural incendii in zone salbatice. 2. Efecte negative ale agentilor dinamici, termici, chimic, electromagnetici si biologici specifici evenimentelor periculoase asupra: Persoanelor si animalelor. raniri, traumatisme, intoxicari, arsuri, soc termic, degeraturi, electrocutari, orbire, asurzire, iradiere, infectare biologica, inec, panica sau deces; Constructiilor, bunurilor si valorilor. Reducerea rezistentei mecanice, deformare, topire, inghet, ardere, contaminare, deteriorare, instabilitate, dislocare, pierderea sigurantei in exploatare, perturbarea microclimatului, intreruperea functionarii, prabusire sau colaps; Mediului. poluare, dezechilibre, degradare, reducerea vizibilitatii, distrugeri ale florei, faunei si altor factori de mediu. 3. Impactul si urmarile dezastrelor si altor evenimente periculoase Acestea au sfere de cuprindere si durate de actiune variabile iar in raport cu caracterul lor preponderent, pot fi grupate astfel: Cu caracter antiumanitar si antisocial, intrucat: - pericliteaza viata, sanatatea si securitatea persoanelor; - afecteaza nivelul de trai al sinistratilor; - restrang exercitarea dreptului la libera circulatie in zona sinistrata; - violeaza viata privata, domiciliul sau proprietatea; - implica dispersia, evacuarea sau munca fortata; - priveaza populatia de unele servicii sociale sau gospodarie comunala; - lezeaza patrimoniul cultural si spiritual. Cu caracter economico-financiar, constand in: - deteriorarea sau degradarea de bunuri si valori; - distrugerea partiala sau completa a unor constructii, instalatii si amenajari; - intreruperea sau perturbarea unor activitati economice (de productie, comerciale, de prestari servicii etc.); - dirijarea prioritara spre zonele sinistrate pe timpul situatiilor de urgenta, a unor resurse umane, materiale si financiare; - acordarea de ajutoare si despagubiri; - cheltuieli suplimentare pentru recuperare si reabilitare; - refacerea capitalului natural in zonele deteriorate; - restaurarea patrimoniului cultural afectat. Cu caracter ecologic, constand in: - distrugerea unor componente ale faunei si florei ale ecosistemelor; - deteriorarea sau poluarea unor factori de mediu (apa, aer, sol) care devin ostili vietii; - favorizarea cresterii efectului de sera. 4. Lantul unui dezastru consta in interactiunea, in acelasi timp si spatiu, a factorilor de risc care genereaza un anumit tip de risc ce se declanseaza brusc, ca eveniment periculos, eliberand agenti specifici acestuia, producatori de efecte negative, cu impact si urmari deosebite. III. Clasificarea serviciilor pentru situatii de urgenta din Romania 1. In raport cu sfera competentelor: a) servicii publice; b) servicii private. 2. In raport cu modul de incadrare a personalului: a) servicii profesioniste; b) servicii voluntare. 3. In functie de cine le constituie: a) autoritati ale administratiei publice: - servicii centrale: ministere si alte organe centrale; - servicii descentralizate: minstere si alte organe centrale; - servicii comunitare locale: consilii ale municipiilor, oraselor si comunelor. b) agenti economici:

- servicii in structura agentului economic; - servicii infiintate ca societati comerciale, persoane juridice. 4. Dupa statutul personalului: a) servicii de pompieri: apararea impotriva incendiilor; b) servicii de protectie civila: apararea impotriva dezastrelor; c) servicii de asistenta mediacala in situatii de urgenta: - ambulanta (salvarea) asistenta medicala si transport; - SIAMUD (SMURD) asistenta medicala de urgenta, descarcerare si transport, in caz de accidente si alte situatii majore (cod rosu); - Crucea Rosie prim ajutor. d) servicii de salvare a persoanelor: - de la inec si in caz de inundatii SALVAMAR; - din munte SALVAMONT; - din situatii multiple mixte. e) servicii de interventie la retele de distributie si alimentare cu utilitati publice: - apa; - electricitate; - gaze; - termoficare. f) servicii de interventie la accidente pe cai de comunicatii (transport): - rutiere: Politia si Automobil Club Roman; - feroviare: agenti economici de profil; - navale: agenti economici de profil; - metrou: Metrorex; - aeroporturi: operatorii economici respectivi. g) servicii de interventie in cazul colapsului (prabusirii) unor constructii (cladiri, poduri, tuneluri etc.): Ministerul Transporturilor, Lucrarilor Publice si Locuintei si autoritatile locale; h) servicii de interventie la instalatii si utilaje cu foc continuu sau cu grad de pericol in exploatare, precum si in caz de accident chimic, nuclear sau de poluare a mediului: agentii economici respectivi; i) servicii de interventie in subteran pentru salvarea persoanelor si stingerea incendiilor: regiile si exploatarile miniere; j) servicii de interventie la avarii si perturbari in sistemele de telecomunicatii si informatica: agentii economici de profil. 6. Functie de modul de executare a serviciului si timpul mediu de alertare: a) servicii rapide, cu personal permanent complet in fiecare tura (garda) timp de alertare: 1 3 minute; b) servicii operative, cu personal permanent partial (redus) in fiecare tura (garda) timp de alertare: 10 15; c) servicii neoperative, neavand permanent personal de serviciu la sediu timp de alertare: 30 120 minute. Nota: Nu s-au inclus serviciile de interventie pentru situatiile de urgenta care privesc strict ordinea publica si siguranta nationala ori au caracter militar.

IV. Servicii publice si organisme in cadrul administratiei publice 1. Locale (Legea nr. 215/23.04.2001) La consiliile locale (comune si orase): - serviciile publice de interes local (art. 15, 38, 68 si 87) pentru principalele domenii de activitate: - apararea ordinii publice; - apararea impotriva incendiilor; - protectia civila; - sanatate etc. - comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate (art. 56), cu structura: - presedinte; - membri; numai consilieri, cu exceptia viceprimarului - secretar. - comisii speciale de analiza si verificare, pe perioada determinata (art. 56 alin. (7)). La consiliile judetene si Municipiul Bucuresti: - servicii publice de interes judetean (art. 15, 104 si 116); - comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate (art. 110); - comisii speciale de analiza si verificare, pe perioada determinata (art. 110). La prefecturi: - comisia consultativa (art. 145 - 147), se intruneste o data la doua luni; - comitet operativ-consultativ (art. 148), se intruneste saptamanal. 2. Centrala de specialitate La ministere (art. 43, 44 si 52 din Legea nr. 90/26.03.2001): - servicii publice descentralizate; - colegiul ministerului organ consultativ pe langa ministru; Ministerele privind apararea nationala si ordinea publica sunt reglementate prin legi speciale (art. 59).

La Guvern (art. 12 si 18 din Legea nr. 90/26.03.2001): - Consilii interministeriale; - Comisii interministeriale; - Comitete interministeriale. Aceste organisme au caracter consultativ: - permanent constituite prin H.G.; - operativ constituite prin decizie a primului ministru. La Presedentie: - Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. 3. Pentru situatii de urgenta - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 291/2000 modificata si aprobata prin Legea nr. 308/2001. Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (art. 7 si 9) - organizat din: Comandamentul Protectiei Civile si Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari; - scop: prevenirea si inlaturarea efectelor dezastrelor; - subordonat: Ministerului Administratiei Publice; - organ de specialitate al administratiei publice centrale, demilitarizat; - asigura: coordonarea si controlul metodologiei al serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta; - organizare si functionare prin hotarare a Guvernului, prezentata de Ministerul Administratiei Publice in 30 zile. Servicii publice comunitare pentru situatii de urgenta (art. 7) in subordinea: - consiliilor locale; - consiliilor judetene. Nota: Aplicare esalonata (art. 8): - pe baza de protocoale intre Ministerul Administratiei Publice si Ministerului de Interne: - pe masura actualizarii legislatiei specifice. Acte normative modificate (art. 10): O.U.G. nr. 179/2000; Legea nr. 106/1996; O.G. nr. 47/1994; O.U.G. nr 14/2000 si Legea nr. 40/1990, cu modificarile ulterioare. Observatii: Nu sunt nominalizate la art. 10 modificari la: Legea organica nr. 121/1996 si O.G. nr. 60/1997 cu modificarile ulterioare; Nu sunt prevazute dispozitii privind brigazile si grupurile de pompieri militari si unitatile teritoriale de protectie civila. Capitolul 2. MANAGEMENTUL URGENTELOR CIVILE I. Managementul apararii impotriva dezastrelor si al protectiei civile 1. Managementul se asigura de catre: a) autoritatile administratiei publice: - centrale; - judetene; - locale. b) conducerile: - agentilor economici; - institutiilor. 2. Managementul cuprinde: - activitatile de prevenire; - planificarea si pregatirea raspunsului; - managementul operational. 3. Managementul activitatii de prevenire vizeaza: - elaborarea de reglementari specifice; - constituirea structurilor si serviciilor specializate; - gestionarea riscurilor potentiale; - pregatirea apararii pasive; - elaborarea de programe pentru: - informarea populatiei; - pregatirea serviciilor specializate si a fortelor de cooperare; - amenajarea specifica a obiectivelor si teritoriului; - inzestrarea cu mijloace tehnice. - avizarea si autorizarea specifice; - inspectii si controale; - sanctionarea incalcarilor legale; - analize si evaluari. 4. Planificarea si pregatirea raspunsului in situatii de urgenta: - identificarea resurselor (forte si mijloace) disponibile; - stabilirea concenptiei de interventie si materializarea in documente operative de raspuns:

- fise operative; - planuri de interventie si cooperare; - harti cu zone de risc, trasee acces, forte si mijloace specifice. - planificarea si desfasurarea exercitiilor si aplicatiilor de pregatire pentru verificarea viabilitatii documentelor operative. 5. Managementul operational: - gestionarea apelurilor de urgenta, prin: - dispecerate integrate de urgenta; - dispecerate proprii ale serviciilor de urgenta; - informarea, avertizarea si alertarea populatiei, prin: - sisteme, dispozitive si alte mijloace tehnice; - mass-media. - declansarea situatiei de urgenta, instituirea starii de criza sau declararea starii de urgenta; - punerea in aplicare a documentelor operative de raspuns; - evaluarea consecintelor si a nevoilor de sprijin si asistenta; - intocmirea programelor de reabilitare si derularea acestora; - incetarea situatiei de urgenta, a starii de criza sau a starii de urgenta; - acordarea de despagubiri si ajutoare. 6. Conducerea nemijlocita a operatiunilor de interventie pentru raspuns si recuperare, la locul incidentului, unitara si graduala, in functie de nivelele de gravitate, natura si aria de manifestare, de catre: - seful turei (comandantul garzii) din serviciul local pentru situatii de urgenta; - seful (comandantul) serviciului local specializat; - comandantul interventiei (incidentului), prestabil prin reglementari operationale sau imputernicit ad-hoc de autoritatea componenta; - sistemul de comanda integrata, in cazul unor situatii. 7. Coordonarea graduala a raspunsului si a recuperarii - la nivel local: - primarul. - la nivel judetean: - seful (comandantul) serviciului judetean specializat; - prefectul sau presedintele consiliului judetean. - la nivel central: - seful autoritatii centrale specializate; - ministrul de interne; - primul ministru. 8. Sprijinirea conducerii si coordonarii raspunsului si a recuperarii prin: a) organisme tehnice: - grupa operativa, la locul incidentului; - centrul operational sau centrul operativ de criza: - judetean; - central (ministerial sau national). b) organe de decizie: - celula de urgenta sau celula de criza: - locala (comuna, oras, municipiu); - judeteana sau a Municipiului Bucuresti. c) Comandamentul de urgenta sau comitetul de criza la nivel central (ministerial sau interministerial). d) Guvern. 9. Asigurarea interoperabilitatii si a capabilitatii, prin: - terminologie comuna; - organizare modulara; - comunicatii integrate; - planuri de interventie consolidate si proceduri armonizate; - mijloace tehnice de interventie si de protectie compatibile; - pregatire si antrenament comun; - acces la resursele existente; - solicitarea de asistenta tehnica si sprijin pe plan intern si, dupa caz, internatinal. 10. Asigurarea continuitatii managementului pentru trecerea progresiva de la situatia de urgenta civila la starea de criza, starea de urgenta, starea de asediu, la mobilizare si starea de razboi. II. Managementul urgentelor in S.U.A. Istoric: Apararea Civila este bunicul managementului situatiilor de urgenta; Planurile Apararii Civile au fost axate pe conflictele militare; Principiile de pregatire ale Apararii Civile au fost aplicate mai tarziu pentru urgentele civile; Managementul situatiilor de urgenta a aparut in anul 1970;

Agentia Federala de Management al Urgentelor (Federal Emergency Agency - FEMA) a fost infiintata in 1979, de presedintele Carter. Scopul managementului urgentelor: a) planificarea potentialelor pentru urgente; b) coordonarea raspunsului pentru urgente; c) coordonarea eforturilor de recuperare; d) facilitarea spiritului de initiativa: - vizeaza integrarea autoritatilor si resursele locale, statale si federale in pregatirea pentru raspuns si recuperarea in caz de dezastre (anexa); - teritoriul S.U.A. este impartit in 10 regiuni nationale de urgenta, fiecare cuprinzand mai multe state si teritorii. La nivel federal: a) Agentia Federala de Management al Urgentelor FEMA, atributii: - coordoneaza initiativele regionale de planificare; - coordoneaza resursele federale pentru raspunsul in caz de dezastru; - coordoneaza programele federale de recuperare in urma dezastrelor. b) declararea dezastrelor si urgentelor: - se face de catre Presedintele S.U.A.; - pentru dezastre majore, permite: - disponibilizarea bunurilor federale; - asistenta finantata sub forma de garnituri si imprumuturi. - alocarea de fonduri pentru diminuarea pericolelor; - pentru urgente: permite ca resursele federale sa fie disponibile pentru administratiile statale si locale. c) planul de raspuns: Functii de sprijin 1. Transport 2. Comunicatii 3. Lucrari publice si inginerie 4. Stingerea incendiilor 5. Informare si planificare 6. Protectia maselor 7. Ajutor (suport) cu resurse 8. Sanatate medicala 9. Cautare urbana si salvare 10. Materiale periculoase 11. Hrana 12. Energie Agentii federale Departament de transport FEMA Departamentul apararii Corpul inginerilor din armata Departamentul pentru agricultura serviciul forestier FEMA Crucea Rosie Americana Serviciul General de administratie Departamentul de sanatate serviciul public de sanatate FEMA Agentia de protectie a mediului Departamentul agriculturii Departamentul energiei

d) Capabilitate (capacitate): - coordonare multi state; - acces deplin la resursele federale. e) Limitari: - resurse limitate de nevoile federale; - proces birocratic si lung pentru declararea dezastrului; - intarziere inerenta datorita nevoilor de resurse nationale. La nivel de stat: a) Agentia Statala de Management al Urgentelor EMAS, atributii: - coordoneaza raspunsul in caz de dezastru si recuperarea care implica mai multe autoritati; - centralizeaza reteaua de resurse din fiecare stat; - mareste capabilitatile locale; - coorodneaza planificarea inter-state; - pregateste planul statal de dezastru; - pune la dispozitie echipe de raspuns si recuperare in caz de dezastru pentru a asita autoritatile locale; - colaboreaza cu Garda Nationala; - raspunde la nevoile locale neasteptate. b) Declaratia de urgenta in caz de dezatre: - se declara de Guvernatorul statului afectat de dezastru; - stabileste pasii necesari in solicitarea de asistenta federala in caz de dezastru; - face ca resursele statului si fondurile sa fie disponibile. c) Planul de raspuns: - la nivel statal are functii de sprijin si implica agentii statale, corespunzator planului federal (pct. 3, lit. c); - coordonarea se face prin Centrul Operational de Urgente (E.O.C.). In statul Maryland, Centrul Operational de Urgenta functioneaza in cadrul Comandamentului Garzii Nationale de la Camp Frettered si acopera 17 state. Acest EOC are aproximativ 60 posturi de lucru cu PC pentru reprezentatii agentiilor si 25 pentru staf. A actionat la maximum in noaptea de revelion 1999/2000 pentru coordonarea masurilor legate de trecerea computerelor peste pragul 2000. d) Capabilitati: - sprijinul autoritatilor locale;

- coordonarea regionala; - acces la resursele statului; - intermediere intre autoritatile locale si federale; - implicarea Garzii Nationale. e) Limitari: - perioade extinse pentru procurarea de resurse si personal; - fonduri limitate pentru asistenta, in caz de dezastre. La nivel local: a) Rol: - raspunsul in caz de urgenta este principalul rol al autoritatilor locale; - sprijinul autoritatilor locale de catre autoritatile statale si federale. b) Analiza pericolelor. - identificarea potentialelor locuri unde se pot produce dezastre; - revederea istoriei situatiilor de urgenta care au existat la nivel local intrucat istorita are tendinta de a se repeta; - proiectarea nevoilor in caz de urgenta avand la baza vulnerabilitatea, marimea si natura riscurilor. c) Planificarea locala: - pentru pericole naturale: cutremure, urgane, tornade, furtuni de coasta, furtuni de iarna, inundatii, vulcani, incendii in masa sau din zonele salbatice; - pentru pericole tehnice: transporturi (aerian, naval, terestru) ,materiale periculoase, victime in masa, nenorociri in masa, terorism, prabusiri (colaps) ale structurilor, esecul srviciilor utilitatilor publice (apa, electricitate, gaz), ruperea de baraje si diguri hidrotehnice. d) Planificarea pregatirii: - se asigura ca resursele necesare si proviziile sunt disponibile; - se indruma resursele si baza logistica; - se pregatesc planurile de urgenta; - se stabilesc colaborarile intre agentii; - se planifica exercitii periodice pentru testarea planului si instruirii comune cu toate agentiile. Managementul local al urgentelor Rol: - stabilirea strategiei pentru reducerea impactului in urma dezastrului; - identificarea si coordonarea proiectelor de diminuare a impactului; - procurarea fondurilor pentru proiectele de diminuare a impactului; Tipuri de proiecte - construirea de baraje pe rauri si consolidarea malulilor; - reamplasarea locintelor/comunitatilor in locuri mai indepartate de zonele inundabile; - construirea de bariere de coasta; - realizarea constructiilor bazate pe codurile (normele) seismice; - consolidarea antiseismica a unor constructii nesigure. Raspuns/operatiuni: - la nivel local se coordoneaza activitatile in caz de urgenta cu scopul de a asigura securitatea populatiei si siguranta infrastructurii; - asistenta statala si federala intervine atunci cand administratia locala este depasita de situatie; - centrele operationale in caz de urgente servesc drept puncte centrale fixe de coordonare; - agentiile cheie reunesc staful la centrale operationale pentru coordonarea fata in fata; - centrul operational este coordonat de Biroul local pentru managementul urgentelor; - se lucreaza cu comandantul incidentului pentru stabilirea unei strategii pe termen lung si scurt; - pentru comunicatii se coordoneaza Serviciul de Radioamatori in Urgente Civile; - se lucreaza apropiat cu Crucea Rosie; - intra in contact cu grupurile religioase care sprijina dezastrele pentru adapostire si hrana. Declararea starii de urgenta: - starea de urgenta se declara de seful local ales oficial; - este autorizata prin legea statala pentru dezastre; - suspendarea temporara a legilor care impiedica controlul efectiv al dezastrului; - autorizeaza autoritatile locale de a emite proiecte de ordine de urgenta pentru protejarea vietii si proprietatii; - face primul pas in cererea de ajutor in caz de dezastru. Recuperarea: - reintegrarea comunitatii, pe cat posibil, in conditiile premergatoare dezastrului; - ajutorarea comunitatii prin centrul de asistenta in caz de dezastre; - evaluarea pagubelor; - evaluarea impactului asupra infrastructurii; - cererea de asistenta in caz de dezastru la nivel statal si federal. Capabilitate: - bine aleasa pentru a conduce problemele la nivel local in caz de urgenta; - acces la resursele locale; - soseste prima la locul incidentului. Limite: - personal si echipament limitat, exceptand marile orase;

10

- poate fi depasita usor de situatie. Rolul militarilor, in situatii de urgenta: - asigura nevoi neprevazute in timpul incidentului catastrofei; - asigura spitale mobile la scara mare, unitati mortuare si bunuri medicale speciale; - participa la adapostirea si hranirea populatiei; - asigura sisteme mobile de comunicare; - realizeaza sprijinul temporar al infrastructurii; - sprijina transporturile; - participa la aplicarea legii. Sprijinul militarilor nu este automat: - folosirea Garzii Nationale, constituita din militari profesionisti in rezerva, se face cu aprobarea Guvernatorului statului respectiv; - folosirea trupelor federale se face cu aprobarea Presedintelui S.U.A. Daca nu este timp pentru obtinerea aprobarilor autotatilor militare, la cererea autoritatilor civile, comandantii militari din zona pot lua direct masuri pentru salvarea victimelor omenesti. Raportul raspuns/management, pe niveluri Raspunsul la dezastre FEDERAL STATAL LOCAL Managementul dezastrelor FEDERAL STATAL LOCAL

Sistemul de comanda al incidentului ICS Necesitate: - sistemul de comanda al incidentului a aparut ca necesitate dupa incendiile catastrofale de padure din California din anii 1970, a fost aprobat in 1987 si recomandat ca model. Utilizat recent la marile incendii de padure din S.U.A. din vara anului 2000; - este recunoscut ca fiind baza pentru planificarea situatiilor de urgenta care implica toate tipurile de riscuri si capabilitatile de raspuns, intrucat are consistenta, creste eficienta, foloseste un mod de abordare complet, asigura interoperabilitatea; Principii si structura: - terminologie comuna; - organizare modulara; - comunicatii integrate; - structura de comanda unificata; - planuri de actiune consolidate; - manevrabilitatea (flexibilitatea) controlului; - posibilitati de descriere (prezentare) a incidentului; - management corespunzator al resurselor. Sarcini manageriale: planificare, organizare, coordonare, conducere, evaluare, comunicare, delegare. Pregatire numire: - sistem de pregatire, pe niveluri a potentialilor comandanti de incidente. Pentru incendii pregatirea se face in Academia Nationala de Pompieri NFA din California; - numirea comandantului incidentului se face prin declaratia de imputernicire a autoritatii corespunzatoare nivelului incidentului; - nivelul comandantului incidentului creste in raport cu aria de extindere a resurselor atrase (locale, districtuale, statale sau federale) si de marimea, aria si natura preponderenta a consecintelor evenimentului; - in unele situatii se poate ajunge la comanda integrata. III. Organisme internationale de coordonare la dezastre 1. ONU Oficiul de Coordonare a Afacerilor Umanitare ale Natiunilor Unite (UN OCHA); Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). - Divizia de raspuns la urgente (ERD) Programul cadru pentru campul de coordonare: - Echipa de Evaluare a Dezastrului si Coordonare (UNDAC); Grupul International Consultativ de Cautare si Salvare (INSARG). Echipe urbane de cautare si salvare (USAR): - Unitatea de baza pentru Campul de Coordonare (FCSU). Echipa Natiunilor Unite pentru Managementul Dezastrelor (UNDTM); Organisme de sprijin: pentru refugiati (UNHCR), copii (UNICEF etc.). 2. NATO Consiliul Nord Atlantic (NAC); Inaltul Comitet pentru Planificarea Urgentelor Civile (SCEPC): - Comitetul pentru Protectie Civila (CPC), infiintat in 1952 sub numele de Comitet de Aparare Civilia; - Centrul Euro-Atlantic pentru Raspuns in caz de Dezastre (EARDC), creat in 1998, cu sediul la Bruxelles;

11

- Unitatea Euro-Atlantica pentru Raspuns in caz de Dezastre (EADRU). Planificarea Urgentelor Civile (CEP): - domenii prioritare: - cooperarea civili militari; - protectia populatiei; - activitatile de parteneriat pentru pace. - sisteme nationale compatibile si sau interoperabile: - de prioritati; - de alocari. Parteneriatul pentru Pace (PfP): - domenii prioritare de cooperare: - legislatie si gestionarea crizelor; - cooperarea civili-militari; - prevenirea dezastrelor; - asistenta umanitara. - sectiuni ale programului de lucru (2000 2001): - planificarea urgentelor civile; - exercitii si activitati pentru instruire; - servicii medicale. Initiativa de Prevenire si Pregatire pentru Dezastre DPPI in sud estul Europei. 3. ONG uri internationale de sprijin, ale: - Protectiei civile OIPC; - Crucii si semilunii rosii; - Pompierilor F.W.V.F.A., CTIF; - Medicilor si farmacistilor; - Protectiei mediului; - Salvatorilor etc. IV. Comunicarea si relatiile cu mass-media in situatii de urgenta 1. Prima intrebare: Cine se ocupa cu difuzarea informatiilor ? 2. Prioritati in informarea publicului: - instructiuni pentru salvarea de vieti si mentinerea starii de sanatate; - informatii despre situatia de urgenta; - alte informatii utile. 3. Activitati principale: - strangerea informatiilor; - difuzarea informatiilor; - operatiuni la locul evenimentului. 4. Mediul relatiilor (afacerilor) publice: - apetitul vesnic nemasurat pentru informatii; - cererea de informatii ACUM; - surse multiple de informatii, prin identificarea: - persoanei care se ocupa de acest lucru; - natura expertizei efectuate la locul evenimentului; - autoritatilor implicate in solutionarea urgentelor publice. - termene limita pentru stiri: - C la C + 4 stiri (primele stiri); - C + 4 la C + 8 alte stiri + confirmarea; - C + 8 la C + 24 alte stiri; - C + 24 .... referiri/reluari. (C = ora la care s-a produs incidentul) 5. Succesul operatiunilor de informare: - organizarea conferintelor de presa sau a briefingurilor din timp si consistente; Conferintele neasteptate pot induce ca situatia este mai grava. Zaboviti dupa conferinta. Cei care pleaca imediat, iau cu ei si credibilitatea. - vorbiti cu ajutorul unei singure voci, instruite; - stabiliti persoanele care vorbesc si problemele din competenta lor; - urmariti acuratetea informatiilor. 6. Lista cu cei zece pasi care trebuie urmati in comunicare: Determinati obiectivele comunicarii dumneavoastra; Tineti-va tare si infruntati realitatea; Analizati audienta dumneavoastra; Analizati mediul; Determinati motivele aparente de ostilitate;

12

Determinati ratiunile reale de ostilitate; Identificati situatiile care par a avea sansa de succes; Recunoasteti si simpatizati cu grijile publicului dumneavoastra; Faceti tot posibilul pentru echilibrul mesajului dumneavoastra, avand doua arme in arsenalul dumneavoastra: una este faptul si cealalta emotia, combinati-le cu grija; Luptati pentru drepturile institutiei (companiei) dumneavoastra: - tonul vocii trebuie sa fie temperat, la nivel inalt si ferm; - este de preferabil pozitivul si nu negativul. 7. Mijloacele de construire a increderii/credibilitatii: - 50% empatie/bagare de seama (prevedere); - 15 20% compententa/expertiza; - 15 20% onestitate/deschidere; - 15 20% dedicare/angajament. 8. Relatiile cu mass-media: - nu faceti niciodata speculatii; - confruntati-va doar cu faptele. 9. Purtatorul de cuvant trebuie: - sa fie instruit si antrenat; - sa abordeze numai problemele de competenta sa profesionala/sau imputernicit; - sa elimine din vocabularul sau sintagmele: nici, nu, nu vreau, nu pot, nimic, niciodata, nici unul; - sa includa in mesaj propozitii comode cum sunt: - sa examinam acest lucru mai amanuntit ....; - pentru a ilustra punctul meu de vedere ....; - imaginati-va aceasta scena ....; - este in intentia noastra de a pune in aplicare operatiuni de instruire noi si eficiente in 30 de zile (in loc de vom promova aceasta instruire intr-o luna); - trebuie sa aiba o tinuta ingrijita si adecvata situatiei, reprezentativa pentru institutia din care face parte. 10. Intrebari pe care reporterii le pun intotdeauna: Ce s-a intamplat ? Cand s-a intamplat ? Cine a facut ca acest lucru sa se intample ? Care a fost cauza ? Exista persoane ranite ? Cat de rau ? Cate pagube au fost produse ? Exista posibilitatea ca pericolul sa continue sau sa mai existe si alte pagube ? Cine este responsabil ? Ce a mers prost Ce ati planuit sa faceti in situatia data ? Cand vor putea fi oferite mai multe informatii ? De ce v-a luat atata timp sa anuntati ? 11. Alte intrebari posibile, referitoare la: Victime: - numarul persoanelor ucise sau ranite ? - cine a ajutat victimele ? - natura ranitilor ? - asistenta acordata persoanelor ranite ? - caracterul (cauza) mortii ? - este vreo persoana importanta care a fost ucisa ? Ranita sau nu ? - ce a mers rau si ce a dus la moartea sau ranirea unor persoane ? Pagube materiale: - valoarea estimativa a pierderilor ? - descrierea felul cladirii etc. - importanta proprietatii care se afla in pericol ? - protectie din partea companiilor de asigurari sau se pot publica informatii ? - au existat situatii de urgenta anterioare in aceeasi zona ? Cauze: - numarul de participanti ? - declaratii ale martorilor ? - declaratii ale persoanelor cheie, ale echipei de management a situatiei de urgenta, ale politiei, ale pompierilor ? - cum a fost depistata urgenta ? - cine a dat alarma ? - cine a cerut ajutor ? - au existat avertizari anterioare sau indicari ale unui posibil pericol ? Salvare si ajutor: - numarul persoanelor implicate in aceste operatiuni ? - exista persoane importante in echipa de salvare ? - este nevoie de echipament ?

13

- exista handicapuri sau bariere in operatiunile de salvare ? - asistenta acordata persoanelor fara casa sau izolate ? - cum a fost prevenita raspandirea situatiilor de urgenta ? - cum au fost salvate proprietatile? - au existat acte specifice de eroism ? Descrierea situatiei: - situatia de urgenta s-a extins ? - a fost aruncata in aer sau a explodat ? - persoane salvate sau incercari de salvare ? - durata ? - prabusiri de structuri ? - culoarea flacarilor ? - raspandirea materialelor varsate ? - izbucniri de conflicte sau tulburari publice ? Informatii pentru povestiri colorate: - numarul de spectatori (atitudinea spectatorilor si controlul multimii) ? - intamplari mai neobisnuite ? - stare de neliniste, stresul familiilor, supravietuitori ? - exista posibilitatea unui viitor pericol ? - dificultati in confruntarea cu unele probleme (vremea, multimea, chimicale toxice, gaze toxice, lipsa echipamentului, pericol fizic etc.) ? Probleme de ordin legal: - anchete, raportul reprezentantului parchetului ? - acheta a fost reluata de politie ? - exista actiuni ale companiilor de asigurari ? - a fost neglijenta profesionala sau actiune intentionata ? - sunt posibile unele procese provocate de incident ? Probleme de ordin logistic: - unde este cel mai apropiat loc unde se poate ateriza ? - unde este cel mai apropiat biroul al serifului sau al politiei ? - unde este cel mai apropiat spital ? - unde este cel mai apropiat oras ? - este posibil accesul la telefoane ? Evacuarea: - cat este de mare zona ? - cate persoane exista care trebuiesc evacuate ? - pentru cat timp se face evacuarea ? - in ce zona se face evacuarea ? - sunt implicate institutii ? - sunt implicate agentii ? - cand se va termina totul ? Date: - statistici referitoare la istoria locului unde s-a petrecut evenimentul ? - a fost explozie sau incendiu ? - au fost exercitate presiuni asupra cuiva implicat? - unde au fost chemati pompierii ? - ce a fost pierdut ? - situatia de urgenta a afectat productia sau comertul din zona ? - exista un cost estimativ al dezastrului ? - care este timpul aproximativ inainte ca operatiunile normale sa fie reluate ? - este stiut destul de bine in zona faptul ca exista o problema ? Nu exista intrebari stupide ... doar raspunsuri stupide. Nota: Sinteza de la cursul organizat de Institutul National al Interagentiei Civile-Militare NICI la Baltimore SUA, in august 2000. Capitolul 3. DOCUMENTAR PRIVIND SERVICIILE DE POMPIERI I. Situatia serviciilor de pompieri civil in Romania (la 31.12.2000) 1. Numar total de servicii publice de pompieri civili 1.836, din care: Servicii publice de pompieri civili categoria I cu motopompe 666, dotate cu 814 motopompe, din care, in functiune 464. Servicii publice de pompieri civili cu autospeciale de interventie 567 (cu 606 autospeciale), din care: - Categoria a II a, cu 1 autospeciala = 532 (532 autospeciale); - Categoria a III a, cu 2 autospeciale = 31 (62 autospeciale);

14

- Categoria a IV a cu 3 autospeciale = 4 (12 autospeciale). Servicii publice de pompieri civili care deservesc alte instalatii, utilaje si mijloace tehnice p.s.i. 603. 2. Numar total de pomperi din serviciile publice de pompieri civili 31.424, din care 1.396 soferi: - pompieri profesionisti 1.155, din care 829 soferi; - pompieri voluntari 30. 269, din care 567 soferi. 3. Numar total de servicii private de pompieri civili 2.161, din care: Servicii private de pompieri civili categoria I cu motopompe 1.415, dotate cu 1.678 motopompe, din care in functiune 1.464. Servicii private de pompieri civili cu autospeciale de interventie 660 cu 968 autospeciale, din care: - Categoria a II a cu 1 autospeciala = 478 servicii (478 autospeciale); - Categoria a III a cu 2 autospeciale = 119 servicii (238 autospeciale); - Categoria a IV a cu 3 autospeciale = 39 servicii (117 autospeciale); - Categoria a V a, cu 4 si mai multe autospeciale 24, servicii cu 135 autospeciale, astfel: - cu 4 autospeciale = 9 servicii (36 autospeciale); - cu 5 autospeciale = 6 servicii (30 autospeciale); - cu 6 autospeciale = 3 servicii (18 autospeciale); - cu 7 autospeciale = 2 servicii (14 autospeciale); - cu 8 autospeciale = 2 servicii (16 autospeciale); - cu 9 autospeciale = 1 serviciu (9 autospeciale); - cu 12 autospeciale = 1 serviciu (12 autospeciale); Servicii private de pompieri civili cu dotari speciale 8, din care: - Categoria a II a, cu trenuri p.s.i. 6, incadrate cu 19 pompieri profesionisti; - Categoria a V a, cu nave p.s.i. 2, incadrate cu 24 pompieri profesionisti. Servicii private de pompieri civili care deservesc alte instalatii, utilaje si mijloace tehnice p.s.i. 78. 4. Numarul total de pompieri din serviciile private de pompieri civili 38.182, din care 3.563 soferi: - pompieri profesionisti 18.124, din care 3.271 soferi; - pompieri voluntari 20.058, din care 292 soferi. 5. Numarul total de pompieri din serviciile de pompieri civili 69.606 (4.959 soferi), din care: - 19.279 pompieri profesionisti (4.100 soferi), reprezentand 27,7% (82,7% soferi); - 50. 327 pompieri voluntari (859 soferi), reprezentand 72,3% (17,3% soferi). 6. Cele 3.997 servicii de pompieri civili din Romania sunt dotate cu: - 2.492 motopompe, din care in functiune 1.928; - 1.574 autospeciale de interventie, din care in functiune 1.503. - 6 trenuri p.s.i. si 2 nave p.s.i. Autospecialele din dotarea serviciilor de pompieri civili aflate in stare de functionare, dupa vechime: Vechime Servicii publice Servicii private Total general 0 5 ani 46 46 6 10 ani 9 139 148 11 14 ani 27 249 276 Peste 14 ani 534 499 1.033 Total 570 933 1.503

Din totalul de 1.574 autospeciale din dotarea serviciilor de pompieri civili, sunt scoase din functiune 71 (4,5%), din care: - la serviciile publice: 36 autospeciale (6,31%); - la serviciile private: 35 autospeciale (3,75%). 7. Numarul total de servicii de pompieri clasificate pe categorii si ponderea dotarii acestora: - Categoria I 2.081 servicii, cu 2402 motopompe (100%); - Categoria a II a 1016 servicii, cu 1010 autospeciale (64,2%) si 6 trenuri p.s.i.; - Categoria a III 150 servicii, cu 300 autospeciale (19,0%); - Categoria a IV a 43 servicii, cu 129 autospeciale (8,2%); - Categoria a V a 26 servicii, cu 135 autospeciale (8,6%) si 2 nave p.s.i.; Numarul total de servicii de pompieri clasificate, dotate cu autospeciale, trenuri si nave p.s.i. 1.235. 8. Sunt constituite ca societati comerciale, conform art. 30 alin. 3 din O.G.R. nr. 60/1997, urmatoarele 7 servicii private de pompieri civili, incadrate cu 418 pompieri profesionisti: - S.C.P. DUSSMAN SERV. ROM. S.R.L. Bucuresti, Filiala Arad; - S.C. SEPAS S.R.L. Calarasi; - S.C. PREV STING S.R.L. Dambovita; - S.C. SALVOSID S.A. SIDEX Galati; - S.C. FAST FIRE S.R.L. Lupeni Hunedoara; - S.C. SERGENTUL S.R.L. Satu Mare; - S.C. SMEPROCOM S.R.L. Valcea. II. Documentar privind organizarea si functionarea serviciilor publice de pompieri din unele tari membre CTIF

15

Organisme internationale: Inspectorate generale ale pompierilor: Italia, Polonia, Romania; Servicii nationale de pompieri: Belgia, Bulgaria, Portugalia, Finlanda, Norvegia; Departamente (directii generale) ale pompierilor si pentru managementul dezastrelor (urgentelor): Suedia, Olanda, Ungaria, Franta; Comandamente nationale: Grecia; Federatii ale pompierilor: Germania, Elvetia. Organisme statale sau regionale: Comandamente regionale sau de provincie: Belgia, Finlanda; Departamente ale landurilor: Germania; Departamente statale: Statele Unite ale Americii. Unitati si subunitati operative: Brigazi de pompieri: Franta, Marea Britanie, Belgia; Corpuri de pompieri: Portugalia, Spania, Italia; Statii de pompieri: in foarte multe tari. Subordonarea sau coordonarea: La nivel statal: - Ministerul de Interne: Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Ungaria; - Ministerul Apararii: Suedia. La nivel local: autoritatilor administratiei publice locale, execeptie facand Grecia. Finantare: Modalitati: - mixta, de catre guvern si administratia locala: Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Marea Britanie, Ungaria; - centrala: Grecia, Romania; - locala: Elvetia, Norvegia, Olanda, SUA, Suedia; - autofinantare: Sistemul FALC din Copenhaga Danemarca. Surse locale: - taxe de la populatia necuprinsa in serviciul de pompieri; - taxe speciale de la proprietarii de constructii si instalatii cu risc inalt; - taxe pentru alarme false; - taxe de interventie pentru incendii intentionate sau din culpa; - taxe de la localitatile vecine; - contravaloarea serviciilor prestate; - contributii ale societatilor de asigurari. Rangul pompierilor: - ofiteri; - subofiteri sau adjutanti; - pompieri (sergenti, caporali si pompieri de rand). Cu statut militar: - in Romania, Bulgaria, Rusia; - in Ungaria autospecialele sunt incadrate numai cu ofiteri si subofiteri; - la Brigada de pompieri din Paris, cu un efectiv de 6840 pompieri; - la Batalionul de pompieri de marina din Marsilia; - la Serviciul de pompieri din Sofia (300 militari in termen). Executarea serviciului: In 2 sau 3 schimburi (ture); Numar de ore saptamanal: - 42 ore: Elvetia, Marea Britanie, Norvegia, Suedia; - 42 44 ore: Grecia, SUA; - 38 ore: Belgia, Olanda. Numar mediu de ture de 24 ore efectuate intr-un an: - 120 ture: Franta si Romania; In Romania se depaseste timpul de munca normal cu peste 800/ore an. Formarea si pregatirea pompierilor: In academii, scoli nationale sau colegii: - subordonate Ministerului de Interne: Belgia, Bulgaria, Anglia, Olanda, Polonia, Romania; - tutelate de institutia nationala a pompierilor: Portugalia, Italia, Irlanda, Ungaria, Grecia, Germania; - din structura unitatilor Ministerului Educatiei: Norvegia. Misiuni si atributii specifice: - prevenirea si stingerea incendiilor; - interventii la dezastre; - acordarea primului ajutor si asistenta medicala de urgenta; - avizare si autorizare constructii; - cercetarea sau anchetarea cauzelor de incendiu; - informare publica; - cercetare, testari si incercari; - pregatirea personalului.

16

Rata medie anuala a incendiilor: La 1000 locuitori, in perioada 1993 1998; - SUA 7,2 - Bulgaria 2,3 - Marea Britanie 8,7 - Austria 2,3 - Franta 4,8 - Danemarca 3,5 - Italia 3,1 - Elvetia 3,0 - Olanda 3,3 - Ungaria 2,3 - Polonia 2,8 - Romania 0,4 si 0,7 in 2000 Costul mediu al pompierilor: franci francezi/locuitori/an Austria 700 Germania 600 Finlanda 420 Elvetia 416 Marea Britanie 400 Franta 250 Italia 200 Spania 200 In Romania, contributia pe locuitor, pentru pompierii militari a fost in anul 2000 de 1,21 dolari SUA (aprox. 9 franci francezi), nivel care nu a permis achizitionarea nici unei autospeciale de interventie. Cota parte din PIB (%): Norvegia 0,14; Suedia 0,25; Grecia 0,3; Marea Britanie 0,19; Danemarca 0,7; Ungaria 0,4; Finlanda 0,4. Pentru anul 2001, numai Brigada de pompieri din Paris are alocate 148 milioane lire sterline (aproape 6 miliarde lei). Dotarea cu tehnica specifica pompierilor Autospeciale de stingere a incendiilor: - cu apa; - cu spuma; - cu pulberi; - cu gaze inerte. Autospeciale de lucru si salvare la inaltime: - autoscari; - platforme articulate sau telescopice. Autospeciale auxiliare sau celule containerizate cu echipamente: - pentru iluminat; - pentru evacuare fum si gaze si ventilare; - pentru accidente chimice; - pentru inundatii; - pentru cutremure. Autospeciale de descarcerare; Ambulante; Autovehicule: - de comanda; - de prin ajutor; - de transmisiuni. Automacarale; Autotractoare; Motopompe; Moto, electro sau hidrogeneratoare de spuma; Nave: - fluviale; - maritime. Aeronave: - elicoptere; - avioane (bombardiere cu apa). Tunuri cu spuma; Cisterne; Remorci. In Romania: Cele 250 subunitati de pompieri militari dislocate in 212 localitati au in dotare 1652 autospeciale, din care: - 780 autospeciale de stingere cu apa si spuma; - 108 autospeciale de stingere cu pulberi si gaze inerte; - 113 autospeciale de lucru si salvare la inaltime; - 70 autospeciale pentru evacuare fum, gaze si iluminat; - 9 autospeciale de descarcerare; - 7 ambulante; - 31 autosanitare; 542 alte autospeciale. Serviciile de pompieri civili au in functiune 1.503 autospeciale, 6 trenuri si 2 nave p.s.i.

17

III. Indicatori privind serviciile de pompieri din unele tari 1. Rata pompierilor la 1.000 locuitori si numarul de locuitori la un pompier la 1 pompierNr. locuit. 8 1/254 1/595 1/65 1/962 1/235 1/532 1/106 1/606 1/1562 1/1515 1/370 1/27 1/34 1/763 1/275 Nr. Crt. Tara (mil.)Nr. locuit. Profesio-nisti (angajati) Numar pompieri Rata pompierilor la 1000 locuitori Profesio-nisti

Voluntari auxiliari

Total

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1 SUA Rusia Germania Marea Britanie Franta Olanda Ungaria Belgia Grecia Bulgaria Suedia Austria Elvetia Danemarca Romania

2 260 150 80 58 56 14 10.5 10 10 8,9 8,5 7,8 6,8 5,1 23

3 253.000 252.000 30.000 59.000 32.000 3.750 9.140 5.000 6.400 5.850 19.000 3.200 1.500 5.060 25.480

4 772.000 1.200.000 1400 206.400 22.500 90.000 11.500 50 4.000 290.000 200.000 1.640 58.320

5 1.025.000 252.000 1.230.000 60.400 238.400 26.250 99.140 16.500 6.400 5.900 23.000 293.200 201.500 6.700 83.800

6 0,97 1,68 0,37 1,01 0,57 0,26 0,87 0,50 0,64 0,65 2,23 0,41 0,22 0,99 1,10

7 3,94 1,68 15,37 1,04 4,26 1,88 9,44 1,65 00,64 00,66 22,70 337,6 229,63 11,31 33,64

Observatii: Sistemul voluntariatului este traditional si dezvoltat, indeosebi in SUA, Germania, Austria, Elvetia, Franta, Ungaria si Romania. In Rusia si Grecia nu sunt pompieri voluntari, iar in Marea Britanie si Bulgaria numarul lor este foarte redus. In Romania s-a redus in ultimul deceniu numarul pompierilor voluntari cu peste 50%, iar al celor profesionisti cu aproape 25%. La 01.01.2001, ponderea in procente a categoriilor de pompieri din Romania este: Profesionisti (angajati)% 71,2 4,5 24,3 100 34,4 51,9 13,7 100 Voluntari (auxiliari)% 45,6 37,5 16,9 100

Tipul serviciilor - civile private - civile publice - militare publice TOTAL

Total %

Cadrele si militarii angajati pe baza de contract s-au inclus la profesionisti iar militatii in termen la auxiliare (voluntari). Pompierii voluntari din tarile occidentale au dreptul gratuit la uniforma si echipament specific si sunt retribuiti cel putin la nivelul salariului pe care il au unde sunt angajati, pentru timpul afectat interventiilor si pregatirii profesionale fizice. De asemenea, beneficiaza de diferite scutiri de taxe, ori servicii catre comunitate, de indemnizatii suplimentare periodic si de despagubiri. In Romania, desi pompierii voluntari au dreptul prin lege la compensatii in bani, uniforma si echipament, acestea nu se acorda, activand, practic, benevol. Totodata, participarea cetatenilor la incendii de proportii sau de lunga durata nu este compensata. 2. Numarul de locuitori ce revin unei autospeciale de internventii la incendii (cu apa si spuma) SUA 1/3600 Rusia 1/1950 Germania 1/2023 Marea Britanie 1/14.747 Franta 1/12.492 Belgia 1/5952 Ungaria 1/13.125 Austria 1/845 Elvetia 1/2833

18

Total

Romania 1/10.000 Observatii: In Romania, serviciile publice de pompieri (militari si civili) asigura pentru domeniul public o autospeciaal la 16.400 locuitori. Unitatile de pompieri militare dispun in medie de o autospeciala la 29.100 locuitori. In unele judete (Alba, Bacau, Bistrita-Nasaud, Botosani, Buzau, Galati, Maramures, Iasi, Neamt, Olt, Satu-Mare, Sibiu, Vaslui) se depaseste nivelul de 40.000 de locuitori. Prin infiintarea de noi subunitati se poate atinge nivelul de 30.000, acceptabili in perspectiva imediata. Aproape 90% din autospecialele serviciilor de pompieri civili din Romania si peste 80% din cele ale pompierilor militari au durata normata majorata de functionare depasita. 3. Rata medie anuala a incendiilor la 1000 locuitori in perioada 1993 1998 SUA 7,3 Bulgaria 2,3 Rusia 2,0 Suedia 3,6 Germania 2,7 Austria 2,3 Marea-Britanie 8,7 Danemarca 3,5 Ucraina 0,9 Franta 4,8 Polonia 2,8 Italia 3,1 Ungaria 2,3 Romania 0,4 Observatii: In Romania, rata medie a incendiilor a fost in 1999 de 0,42, iar in anul 2000 de 0,71, indeosebi din cauza temperaturilor extreme pozitive si a secetei. 4. Rata medie anuala a victimelor inregistrate la incendii, la 100.000 locuitor, in perioada 1993 1998 SUA 1,7 Cehia 1,1 Rusia 9,9 Ungaria 2,1 Japonia 1,1 Belgia 1,4 Germania 0,8 Suedia 1,3 Marea-Britanie 1,2 Bulgaria 1,2 Franta 1,1 Austria 0,7 Ucraina 4,0 Moldova 3,2 Polonia 4,2 Romania 1,1 Observatii: In Romania, in anul 2000, rata medie a incendiilor a fost de 0,86. 5. Rata medie anuala a incendiilor inregistrate in unele capitale si orase mari, la 1000 locuitori, in perioada 1993 1998 New York 8,8 Budapesta 2,1 Moscova 3,1 Varsovia 5,7 Londra 6,7 Viena 1,7 Roma 3,1 Praga 2,1 Berlin 3,7 Sofia 1,6 Kiev 1,0 Bucuresti 0,5 Observatii: In anul 2000, in Bucuresti rata medie a incendiilor a fost de 0,71. 6. Timpul de raspuns In principiu, timpul de raspuns la interventii in tarile europene dezvoltate este de: - 5 minute la obiective cu risc ridicat de incendiu; - 10 minute in mediul urban; - 20 minute in mediul rural. In Romania, in perioada 1991 2000, timpul de raspuns al subunitatilor de pompieri militare s-a redus la jumatate, ca urmare a dublarii numarului de subunitati, raza maxima de interventie in zonele locuite fiind de 30 35 km, in majoritatea cazurilor. In anul 2000, viteza medie de deplasare a subunitatilor de pompieri militari a fost de 41, 26 km/ora, iar cea maxima de 53,68 km/ora. Timpul mediu de raspuns a fost de 15 16 minute. 7. Rata medie anuala a interventiilor pentru descarcerare si asistenta medicala de urgenta, la 1.000 locuitori, in perioada 1996 1998 SUA 39,2 Germania 25,1 Portugalia 61,0 Finlanda 40,6 Norvegia 5,7 Cehia 0,5 Romania 0,5

19

Observatii: In Romania, acest tip de interventii se asigura la 01.01.2000 numai in 12 orase resedinta de judet. 8. Increderea populatiei in serviciile de pompieri In general , foarte mare, cuprinsa intre 70 85%; In Romania, la sondajele de opinie efectuate privind increderea in pompierii militari, rezultatele au fost: - 83,80% in 1999 (IMAS); - 92,80% in 2000 (INSOMAR). Increderea in Statiile de interventie pentru asistenta medicala de urgenta si descarcerare (SIAMUD) din Romania, in februarie 2001: - foarte mare - mare - oarecare si mica 79,9% 18% 2,1%. IV. Personalul voluntar din serviciile civile pentru situatii de urgenta Categorii de servicii publice si private cu personal voluntar: - pompieri; - protectie civila; - asistenta medicala de urgenta. Principii, cerinte si criterii de selectionare a voluntarilor: - consimtamand liber exprima si dorinta de a participa la activitatile de interes public in cadrul serviciului; - implicarea activa a voluntarului in actiunile umanitare ale comunitatii, respectiv al agentului economic; - increderea, respectul, autoritatea si prestigiul de care se bucura in comunitate, respectiv, in cadrul agentului economic; - indeplinirea cerintelor de calificare pentru ocupatiile indeplinite in cadrul profesiei respective; - indeplinirea criteriilor de aptitudini fizice si psihice recomandate; - disponibilitatea permanenta pentru a participa la activitatile de pregatire profesionala, de prevenire si de interventie; - incadrarea in timpul maxim de alertare stabilit pentru serviciul respectiv, in raport cu locul de munca sau cu domiciliul voluntarului. Obligatiile personalului voluntar: - respectarea regulamentului de organizare si functionare a serviciului; - indeplinirea atributiilor si sarcinilor specifice functiei indeplinite, precum si executarea ordinelor si dispozitiilor primite pe timpul interventiilor; - verificarea modului de aplicare a normelor, dispozitiilor, instructiunilor si masurilor specifice in sectorul de competenta a serviciului, pe baza imputernicirii si planificarii stabilite, fara a avea dreptul de a constata si aplica sanctiuni contraventionale; - acordarea de ajutor persoanelor a caror viata este pusa in pericol pe timpul situatiilor de urgenta; - participarea la activitatile de pregatire profesionala si fizica de specialitate; - intretinerea mijloacelor tehnice specifice deservite in cadrul serviciului precum si echipamentului repartizat pentru protectia individuala; - pastrarea confidentialitatii informatiilor la care are acces in indeplinirea atributiilor si sarcinilor; - colaborarea cu personalul angajat al serviciului, precum si cu cel al serviciilor cu care se coopereaza in indeplinirea misiunilor; - participarea la prestarea unor servicii pentru populatie sau in cadrul agentului economic. Drepturile functionale si de protectie sociala ale personalului voluntar: - participarea la activitatile serviciului; - desfasurarea activitatii in concordanta cu pregatirea profesionala specifica; - acces la informatii, in locuinte si pe drumuri sau terenuri, si la sursa de apa; - stabilirea de restrictii sau propuneri de oprire a functionarii ori de demolare; - aparatura, echipament si alte mijloace adecvate de protectie individuala asigurate gratuit de organizatorul serviciului; - despagubiri pentru imbracamintea si bunurile personale degradate pe timpul interventiilor; - asigurarea gratuita a uniformei si insemnelor distinctive; - asigurarea gratuita a antidotului adecvat condiilor de risc si a hranei (1400 sau 2000 calorii/masa) in cazul interventiilor de durata (peste 4 ore); - asigurarea de catre organizatorul serviciului la o societate comerciala de asigurari, pentru caz de boala profesioanala, accident sau deces; - exonerarea de evenutale pagube produse serviciului pe timpul interventiilor, daca nu s-au produs din culpa unui membru al serviciului; - acordarea de compensatii in bani, stabilite in cuantumuri orare pentru timpul efectiv de lucru la interventii si alte activitati ale serviciului; - drepturi de deplasare, cazare si diurna similare cu pompierii angajati; - pastrarea drepturilor salariale la angajator pe timpul participarii la interventii si pregatire; - primirea de diplome, cupe, insigne si plachete; - eliberea de certificate de calificare sau de competenta profesionala, in cazul promovarii testelor de evaluare la terminarea cursurilor si stagiilor de formare profesionala. Consideratii privind personalul voluntar: - sistemul voluntariatului se practica in marea majoritate a tarilor lumii, cuprinzand, de regula, doua categorii de personal: - voluntar, cu drepturi compensatorii pentru activitatea prestata;

20

- voluntar benevol, sau onorific, fara drepturi compensatorii pentru activitatea prestata. - in Romania, pentru pompierii voluntari sunt prevederi legale mai cuprinzatoare in Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 cu modificarile ulterioare decat pentru celelalte categorii de voluntari din serviciile pentru situatii de urgenta, iar Legea voluntariatului nr. 195/2001, excepteaza pompierii voluntari (art. 16); - in prezent, relatiile, drepturile si obligatiile dintre pompierii voluntari si organizatorii serviciilor de pompieri civili se stabilesc, de regula, prin dispozitia de constituire si regulamentele de organizare si functionare a serviciilor; - dreptul la pensie pentru accidente si boli survenite la pregatire si interventii, precum si recompensarea in bani sau bunuri materiale a cetatenilor care se evidentiaza in cadrul actiunilor de protectie civila este prevazuta in Legea nr. 106/1996, la art. 65, insa pentru cei care participa la stingerea incendiilor nu sunt reglementari. Ca urmare, mobilizarea cetatenilor la stingerea incendiilor, indeosebi produse la fondul forestier sau de lunga durata, este foarte dificila; - in unele tari, pentru pompierii voluntari sunt stabilite la nivel national, cuatumurile compensatiilor in bani, care se acorda lunar si anual (premiu) corespunzator nivelurilor gradelor profesionale si functiilor indeplinite; - Reglementari privind uniforma, echipamentul de protectie si insemnele distinctive ale voluntarilor din serviciile pentru situatii de urgenta, din Romania: - pentru pompierii civili descrierea detaliata in Regulamentul privind portul, conditiile de acordare si descriere a uniformei, echipamentului de protectie si insemnelor distinctive aprobat prin H.G. nr. 443/1999 acordate gratuit, conform art. 36 (1) din O.G. nr. 114/2000 pentru modificarea OG. Nr. 60/1997; culoarea de baza fiind bleumarin inchis; - pentru personalul din formatiile de protectie civila Dispozitia nr. 57/1998 a primului ministru privind organizarea si inzestrarea inspectoratelor, comisiilor si formatiilor de protectie civila si instructiunilor M.A.p.N. nr. 5/1997 norma 12, emise in baza art. 66 si 67 ale Protocolului aditional la Conventia de la Geneva din 12.08.1949 ratificat prin Decretul nr. 224/14.05.1990, culorile de baza fiind bleumarin si gri, nefiind stabilite detalii privind descrierea articolelor; - pentru personalul serviciului de ambulanta (salvare) dispozitie interna, culorile fiind portocaliu si albastru; - pentru personalul SIAMUD (SMURD), sigla inregistrata la OSIM si culoarea rosie a echipamentului, la cererea depusa de Societatea de medicina de urgenta si catastrofa din Romania. - Personalul voluntar din serviciile pentru situatii de urgenta trebuie sa dispuna de o capabilitate specifica de executare a activitatilor, sarcinilor si operatiunilor: - calificate profesional (specializate); - operative (prompte); - in conditii de risc; - eficiente; - responsabile. - Comportamentul voluntarilor se caracterizeaza prin: spirit de intrajutorare si de cooperare, disciplina, politete, respect, cinste, incoruptibilitate si neutralitate. Concluzii si propuneri: - voluntariatul din serviciile pentru situatii de urgenta se caracterizeaza prin principii, cerinte si criterii de selectionare a voluntarilor, precum si prin obligatii si drepturi diferite substantial fara de cele prevazute in Legea voluntariatului nr. 195/2001. In esenta, pentru voluntarii din aceste servicii, criteriile de selectionare sunt mai severe intrucat acestia presteaza servicii specializate in conditii de risc deosebit, pentru care se impune acordarea de compensatii si drepturi sociale corespunzatoare; - participarea cetatenilor la interventiile pentru limitarea si inlaturarea urmarilor dezastrelor este prevazuta ca obligatie, insa mobilizarea lor efectiva este dificila, intrucat nu sunt suficiente parghii de stimulare, specifice conditiilor unei economii de piata; - se impune imbunatatirea reglementarilor referitoare la voluntarii din serviciile pentru situatii de urgenta si la participarea cetatenilor la actiunile de interventie in astfel de situatii, precum si armonizarea dispozitiilor legale cu cele europene si internationale; - concretizarea raporturilor intre voluntarii din serviciile pentru situatii de urgenta si organizatorii serviciilor respective sa se faca si prin contracte sau intelegeri civile intre parti, pentru prestarea de servicii, cu un continut adecvat, diferit de cel prevazut in Legea voluntariatului. Capitolul 4. DOCUMENTAR PRIVIND STRUCTURILE PENTRU DEZASTRE SI PROTECTIE CIVILA I. Structuri pentru dezastre si protectie civila in Romania 1. Comisii de aparare impotriva dezastrelor Comisia guvernamentala 1. Comisii centrale 9 la 7 ministere: - apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentele la constructii hidrotehnice M.A.P.M.; - apararea impotriva efectelor seismice si alunecarilor de teren MLPTL; - pentru accident nuclear si caderi de obiecte cosmice M.I.; - pentru explozii mari la suprafata si in subteran, accidente chimce si avarii deosebi de grave la conducte magistrale si urbane MIR; - pentru accidente deosebit de grave pe cai de comunicatii MLPTL; - pentru asistenta medicala de urgenta in caz de dezastre si epidemii MSF; - pentru epizotii si supraveghere a contaminarii radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale si animale - M.A.A.P.; - pentru incendii in masa M.I.; - pentru telecomunicatii MCTI. Comisii judetene, municipale si ale sectoarelor Municipiului Bucuresti 127.

21

2. Inspectorate de protectie civila 48 (la judete, Municipiul Bucuresti si sectoarele Municipiului Bucuresti), avand in componenta: - inspectori de specialitate; - personal tehnic de specialitate ajutator; - comisie de protectie civila, avand: - seful comisiei; - 3 7 ajutoare, pe domenii: interventie; organizare; pregatire; transmisiuni-alarmare; protectie-adapostire; deblocaresalvare; protectie NBC; medical; logistica etc. - 13, 16 respectiv 8 comisii de specialitate pe domenii; - formatiuni de protectie civila. 3. Comisii de protectie civila, la celelalte localitati, agenti economici si institutii: - inspector de protectie civila; - 13 comisii de specialitate la 41 municipii resedinta de judet, sau 6 comisii mixte la celelalte 39 municipii, formate din sef si 3 5 membri; - formatiuni de protectie civila; 4. Comisii de evacuare - comisia centrala (interministeriala) Secretariatul General al Guvernului sau la MAP: 14 15 membri; - 89 comisii judetene, Municipiul Bucuresti si sectoarele acestuia, precum si la municipiile resedinta de judet, formate din 5 9 persoane; - comisii la alte localitati, institutii publice si agenti economici, dupa caz. 5. Formatiuni de atributii: - pentru asigurarea actiunilor (max. 20% din efectiv), pe domeniile: - observare; - deblocare; - instalatii; - protectie NBC (decontaminare); - medical (sanitar); - drumuri si poduri; - energetice; - instalatii etc. - logistice (max. 20% din efectiv), pe specialitatile: - aprovizionare; - transport; - depozitare; - hranire; - cartuire. - alte componente: - puncte de prin ajutor; - puncte de decontaminare; - laboratoare; - informatice (de calcul); - puncte de comanda. Functie de marimea subunitatilor: - echipa (5 persoane); - grupa = 2 echipe (10 persoane); - detasament tip I = 3 grupe sau nr. variabil de echipe si grupe (31 persoane); - detasament tip II = nr. variabil de echipe, grupe si detasamente tip I (95 persoane); - grupare de interventie (pe zona industriala). Efective: - la autoritati ale administratiei publice centrale si locale, institutii publice si agenti economici cu mai mult de 100 angajati: - minim 10% din numarul angajatilor. - la judete si Municipiul Bucuresti: - minim 0,2% din numarul total al populatiei active. - la sectoarele Municipiului Bucuresti si al municipiile cu peste 100.000 locuitori: - 0,5% din numarul total al populatiei active. - la municipiile cu sub 100.000 locuitori si orase: - 1,0 1,55 din numarul populatiei. 6. Conducatorii structurilor - sefii protectiei civile: primul-ministru, ministri, prefecti, primaari, conducatori de institutii; - presedinti ai comisiilor de aparare impotriva dezastrelor: primul-ministru, ministri, prefecti; - sefii inspectoratelor de protectie civila; - sefii comisiilor de protectie civila; - sefii comisiilor de protectie civila de specialitate pe domenii; - comandantii (sefii) formatiunilor de protectie civila si subunitatile acestora. Organizarea protectiei civile in Romania, potrivit instructiunilor aprobate de primul-ministru prin Decizia nr.57 din 30.03.1998 este prezenta in anexa. 7. Consideratii:

22

- sistemul actual de comisii este foarte complex, iar eficienta acestuia este discutabila intrucat: - cuprinde 4 categorii de comisii (dezastre, protectie civila, pe domenii si de evacuare), relatiile dintre acestea fiind insuficient reglementate. La judete si Municipiul Bucuresti comisiile de protectie civila fac parte din inspectoratele civile de protectie civila; - numarul de comisii constituite de aceeasi autoritate este foarte mare; - componenta comisiilor este eterogena, fiind interinstitutionala iar responsabilitatea unor membri este slab asigurata din punct de vedere juridic; - capabilitatea operativa de raspuns in situatii de urgenta a comisiilor este redusa in foarte multe cazuri; - prevederea legala existenta, prin care comisiile de nivel superior constituie comisii la nivele inferioare, elimina responsabilitatea, autonomia si competenta legala a autoritatilor inferioare de a organiza activitatea de aparare impotriva dezastrelor si de protectie civila. - formatiunile de protectie civila nu sunt constituite ca organisme distincte, ierarhizate piramidal intr-un serviciu cu comanda unica, intrucat sunt prevazute ca subunitati dispersate in subordinea comisiilor. Prin lege nu sunt stabilite atributii si drepturi distincte pentru formatiunile de protectie civila, fata de cele ale comisiilor. De asemenea, si sistemul de pregatire ar trebui sa fie specific formatiunilor. Pentru operatiuni de depoluare nu sunt subunitati specializate; - efectivele preconizate a fi cuprinse in comisii si formatiuni reprezinta o pondere insemnata din populatia activa a tarii (1,2 1,5 milioane), practic fiind imposibil de a asigura indrumarea, controlul si pregatirea specifica acestora de catre actualele forte ale Comandanmentului Protectiei Civile; - inzestrarea cu tehnica si materiale de protectie civila, inclusiv de interventie este prevazuta in norma nr. 1 pe fiecare tip de comisie, cu exceptia celor pentru dezastre, si nivel de subunitate din cadrul formatiunilor, ceea ce inseamna ca si comisiile deservesc efectiv tehnica respectiva; - unele persoane cu functii de raspundere trebuie sa asigure conducerea simultana a mai multor structuri de protectie civila si aparare impotriva dezastrelor. 8. Propuneri - renuntarea la sistemul de comisii si trecerea la organisme operative de decizie, executive si tehnice de specialitate; - reglementarea privind formatiunile de protectie civila sa se faca pe principii similare cu cele pentru serviciile de pompieri civili, adecvate unor servicii pentru situatii de urgenta; - tehnica de interventie sa fie prevazuta exclusiv pentru izestrarea formatiunilor. II. Dispeceratul integrat de urgenta din judetul Mures In data de 09.03.2001, s-a inaugurat Dispeceratul integrat de urgenta din judetul Mures, amplasat intr-o cladire a Romtelecom din Targu Mures. Dispeceratul s-a realizat ca structura distincta pe baza unui proiect comun al Primariei municipiului Targu Mures, Confederatiei Elvetiene si Ministerului sanatatii, cu sprijinul unitatilor teritoriale ale Ministerului de Interne (pompieri, politie, jandarmi), Ministerului Sanatatii si Romtelecom. Dispeceratul este prevazut sa gestioneze apelurile de urgenta civila din judet pentru ambulanta si statia de interventie pentru asistenta medicala de urgenta si descarcerace SIAMUD (SMURD), pompieri, protectie civila, politie, jandarmi si gardieni publici, la numerele de telefon 961, 981, 982, 955 si 956, precum si la numarul unic de urgenta european 112 (in prezent, experimental in Targu Mures prin modificarea 912). Personalul dispeceratului a fost pregatit special si se compune din 10 dispeceri telefonisti, asigurati de primariile oraselor din judet, 5 radiotelefoniste de la Comandamentul Jandarmeriei Mures si un medic de urgenta coordonator, precum si un inginer de sistem cu program redus (3 ore/zi). Coordonarea activitatii dispeceratului se asigura de primarul Municipiului Targu Mures cu ajutorul comisiei formate din sefii unitatilor si serviciilor judetene implicate. Procedurile de preluare a apelurilor de urgenta civila sunt stabilite pe tipuri de evenimente si nivele de gravitate, dureaza, de regula, sub 60 secunde, dupa care se transmit automat, pe fise, prin terminalele amplasate in dispeceratele proprii serviciilor de urgenta, personalul acestora fiind instruit special. Pentru urgentele medicale majore (cod rosu), fortele si mijloacele care intervin se stabilesc din dispeceratul integrat, iar pentru celelalte situatii de urgenta fortele si mijloacele de raspuns se stabilesc de catre serviciile specializate respective. Apelurile telefonice care privesc probleme confidentiale de ordine publica se transfera imediat direct la politie unde se gestioneaza in continuare. O perioada de timp, apelarea de urgenta se poate face si direct la serviciile de profil. Dispeceratul integrat dispune de harti digitale pentru judet si orasele acestuia, pe care se pot localiza incidentele produse si pozitiile autospecialelor de interventie care au fost echipate cu sistemul GPS, realizat cu ajutorul firmei UTI. In cadrul dispeceratului integrat s-a prevazut o sala, ceurmeaza a fi echipata pentru desfasurarea activitatii centrului operational al celulei de urgenta (criza) ce se constituir la nivelul municipiului sau judetului, in cazul evenimentelor periculoase grave sau al dezastrelor. Primaria Municipiului Targu Mures intentioneaza sa extinda prestatiile dispeceratului integrat si pentru alte servicii comunitare. Exemplu: echiparea cu aparatura GPS a mijloacelor de transport in comun. Costurile realizarii dispeceratului integrat sunt de aproape 6 miliarde lei, din care peste 2,3 miliarde lei au fost suportate din bugetul municipiului Targu Mures, circa 2 miliarde lei de Ministerul Sanatatii si 1,6 miliarde de Guvernul Elvetiei (prin Programul de imbunatatire a asistentei medicale de urgenta REMSSY in judetele Cluj, Constanta, Dolj, Iasi, Mures si Timis, in valoare totala de 10 milioane franci elvetieni). Finantarea operarii este asigurata in cote parti corespunzatoare competentelor legale, de catre primariile orasenesti si unitatile teritoriale ale Ministerului Sanatatii si Ministernului de Interne. Cheltuielile pentru sediul dispeceratului si ale liniei telefonice sunt suportate de Primaria Targu Mures.

23

Principalele avantaje ale dispeceratului integrat de urgenta sunt: - gestionarea profesionista a apelurilor de urgenta, cu ajutorul informatizarii; - permit localizarea si identificarea apelantului; - reducerea timpilor de alarmare, alertare si deplasare implicit a timpului de raspuns al serviciilor specializate de interventie; - asigura cunoasterea pozitiei echipajelor de interventie echipate cu GPS si dirijarea lor spre locul evenimentului pe traseul optim; - folosirea dupa un timp, de catre populatie, a unui singur numar de apel de urgenta 112, fata de 5 10 numere in prezent; - cresterea responsabilitatii in gestionarea apelurilor date de urgenta, toate datele fiind inregistrate automat in banca de date si pastrate perioada de timp (15 zile) de unde pot fi extrase numai de persoane abilitate, pentru analiza sau ca mijloc de proba; - descarca dispeceratele proprii serviciilor de urgenta de apeluri false sau inoportune. Premergator realizarii dispeceratului integrat de urgenta, din municipiul Targu Mures, cu asistenta de specialitate si sprijinul serviciilor medicale si de pompieri din alte tari (Marea Britanie, Norvegia, Franta etc.) s-au intreprins urmatoarele actiuni: - infiintarea SMURD (SIAMUD), in 1993 prin cooperare intre unitatile medicale si grupul de pompieri, avand in compunere un modul medical pe ambulanta, un modul de descarcerare si medic coordonator, mijloace tehnice specifice fiind asigurate de donatii; - amplasarea si echiparea, pe langa spitalul judetean, a unei unitati de primire a urgentelor UPU primite de la Spitalul regal din Edinburg si transportata cu sprijinul postului de radia BBC; - transferul Dispeceratului 961 de la Serviciul de ambulanta judetean la UPU; - amenajarea langa UPU a unui heliport, inchirierea unui elicopter pentru urgente medicale si construirea unui hangar; - constituirea centrului national de formare pentru urgente medicale si pregatirea personalului din toate cele 13 SIAMUD existente; - achizitionarea din donatii publice a unei ambulante moderne fabricate in Germania (1999); - organizarea de compartimente pentru urgente la spitalele din Sighisoara si Reghin; - organizarea a 9 substatii ale ambulantei in alte localitati din judet, unele in cooperare cu pompierii civili si militari. La nivel central s-au elaborat: - Proiect de lege privind unele masuri pentru imbunatatirea asistentei medicale de urgenta, aprobat de Senat in octombrie 1997 si aflat la Camera Deputatilor. - Proiectul privind reforma sectorului sanitar din Romania si Acordul de imprumut semnat cu Banca Mondiala si finantat de BIRD si Corporatia pentru Dezvoltare din Elvetia, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 68/2000, in care componenta nr. 4 pentru Servicii Medicale de Urgenta are prevazuta suma de 22, 73 milioane de dolari, in scopul infintarii a 20 dispecerate de urgenta, 28 echipaje de raspuns in caz de urgenta si 20 echipaje specializate de terapie intensiva, perioada de implementare fiind de 3 ani. - Proiectul Ordonantei de urgenta privind infiintarea dispeceratelor integrate de urgenta, elaborat in 2000 si aflat in curs de avizare de ministerele interesate. - Protocol de colaborare privind asistenta medicala de urgenta intre Ministerul de Interne si Ministerul Sanatatii (aprobat in decembrie 2000). III. Organizarea protectiei civile in unele tari Organismele nationale: de protectie civilia, management al urgentelor sau dezastrelor, pentru salvare si securitate civila Departamente: Austria, Georgia, Kazakstan, Lituania, Moldova, Spania Comandanmente: Cehia, Romania Consilii: Estonia, Italia Directii (directorate, divizii): Ungaria, Bulgaria, Norvegia, Slovenia, Olanda, Belgia, Franta, Marea Britanie Servicii (oficii): Finlanda, Letonia, Slovacia Secretariate: Grecia Ministere: Rusia, Ucrania Agentii: Suedia, Germania, Danemarca, SUA (FEMA); Subordonare: Guvernului: Italia, Rusia, Ucraina, Moldova. Ministerului de interne: Austria, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, Kazakhcstan, Letonia, Olanda, Polonia, Slovacia, Marea Britanie, Romania, Franta, Belgia. Ministerului Apararii: Bulgaria, Cehia, Lituania, Slovenia, Spania, Suedia. Ministerului Justitiei: Norvegia Forte de interventie: Unitati operationale (permanente) de protectie (securitate) civila: Franta (3), Belgia (5), Elvetia; Unitati (servicii de pompieri): Austria, Germania, Belgia, Danemarca, Olanda, Franta, Italia, Spania, Grecia, Romania; Unitati mixte de pompieri si protectie civila: Ungaria; Servicii de ambulanta: Austria, Danemarca, Olanda, Grecia, Romania; Servicii de salvare (montana, marina): Austria, Franta, Germania, Danemarca, Romania; Servicii tehnice: Germania; Crucea Rosie: Belgia, Olanda, Romania; Unitati ale armatei: Austria, Olanda, Germania, Spania, Danemarca, Grecia, Romania; Politia: Olanda, Austria, Franta, Italia, Germania, Spania; Jandarmeria (carabinieri): Austria, Franta, Italia, Olanda, Romania; Garda Nationala: SUA. Centre de criza nationale:

24

- disponibile 24 h/24 h: Belgia, Franta; - pe timpul situatiilor de criza: Austria, Olanda. Institutii de formare: - Scoli de protectie (securitate) civila: Belgia, Franta; - Academie, colegiu si scoala tehnica: Danemarca; - Centre regionale: Danemarca, Romania. Categorii de personal: - Ofiteri - Subofiteri - Gradati - De rand - Recruti

- angajati permanent; - sezonieri (semi permanenti); - voluntari.

IV. Apararea pasiva (protectia civila in caz de razboi) Scop: Indeplinirea sarcinilor umanitare destinate protejarii populatiei civile impotriva pericolelor ostilitatilor militare si acordarea de ajutor pentru depasirea efectelor negative si asigurarea conditiilor necesare supravietuirii. 1. Masuri si actiuni pregatitoare, realizate pe timp de pace Masuri si actiuni preventive: - elaborarea de reglementari specifice; - constituirea serviciilor specializate; - elaborarea si derularea programelor pentru: - informarea populatiei, - pregatirea autoritatilor, serviciilor si fortelor de interventie, - amenajarea specifica a obiectivului si teritoriului, - inzestrarea si echiparea cu mijloace tehnice. - avizarea si autorizarea specifice; - inspectii si controale; - sanctionarea incalcarilor legale; - analize si evaluari. Organizarea si pregatirea managementului operational. Constituirea rezervelor de resurse pentru situatia de razboi. Stabilirea cooperarii cu organisme internationale. 2. Masuri si actiuni cu organisme internationale. Masuri generale de siguranta: - supraveghere aeriana; - instiintare alarmare; - stingerea mijloacelor de iluminat; - camuflaj. Masuri preventive: - informarea si pregatirea populatiei; - stabilirea de reguli specifice, indeosebi pentru colectivitate; - adapostirea persoanelor; - protectia contra gazelor de lupta si a contaminarii radioactive si biologice; - protectia serviciilor si a obiectivelor vitale; - dislocare temporara din centrele amenintate; - evacuarea populatiei si a unor resurse de baza; Masuri de cautare, salvare si sanitare: - identificarea prezentei gazelor toxice, a agentilor radioactivi sau biologici; - cautarea, descarcerarea, ridicarea, trierea, identificarea si transportul victimelor; - acordarea asistentei medicale de urgenta si transportul la unitatile sanitare, a ranitilor; - acordarea asistentei religioase. Masuri de inlaturare a urmarilor: - stingerea incendiilor; - decontaminare, dezinfectare; - indepartarea daramaturilor din imobile si de pe drumurile publice; - identificarea, ridicarea si neutralizarea munitiei neexplodate. Modificarea pentru asigurarea conditiilor necesare supravietuirii populatiei afectate: - aprovizionare si transport apa; - distribuirea de alimente, imbracaminte si alte materiale de prima necesitate; - cazare provizorie; - preintampinarea imbolnavirilor in masa a persoanelor si animalelor;

25

- reabilitarea sau refacerea utilitatilor publice afectate: apa; electricitate; gaze; incalzire; cai de comunicatii; telecomunicatii; posturi radio si TV; canalizare;

Capitolul 5. OPINII SI PROPUNERI PRIVIND NOILE REGLEMENTARI REFERITOARE LA DEZASTRE SI PROTECTIA CIVILA I. Opinii privind structura si continutul noilor reglementari referitoare la dezastre si protectia civila 1. Sa defineasca si sa reglementeze unitar si coerent: - apararea impotriva dezastrelor; - protectia civila; - apararea pasiva. 2. Stabilirea de atributii concrete si responsabilitati pe nivele de autoritate ale administratiei publice si pe categorii de persoane fizice. 3. Includerea unui capitol sau sectiune privind managementul apararii (prevenire, planificare si pregatire raspuns operational). Includerea in sistemul de management operational in structura Ministerului de Interne, a: - Dispeceratelor de urgenta; - Centrelor operationale: - la nivel judetean si al Municipiului Bucuresti (41); - la nivel national (1). Echiparea dispeceratelor si centrelor cu tehnica moderna de informatica, comunicatii si supraveghere. 4. Renuntarea la comisiile de protectie civila ca organisme executive si de conducere si preluarea atributiilor acestora de catre: - conducatorii (managerii) legali ai structurilor respective; - serviciile si persoanele specializate, angajate special sau de criza. 5. Includerea unui capitol privind serviciile pentru situatii de urgenta Constituirea de servicii (formatiuni) specializate unice de pompieri si protectie civila, pe baza unor criteri minime de performanta stabilite de autoritatea publica in domeniu. Serviciile respective pot fi incadrate cu personal militar si civil, angajat permanent sau voluntar. 6. Prevederile in lege a tuturor posibilitatilor de finantare - din bugetul de stat centralizat; - din bugetele consiliilor judetene; - din bugetele consiliilor locale; - din donatii si sponsorizari; - din prestari servicii; - din alte surse (asigurari, amenzi, fodul de interventie). 7. Reducerea birocratiei si a circuitului de elaborare, avizare si aprobare Exemple: - avizarea unica privind prevenirea si stingerea incendiilor si protectia civila; - planurile de pregatire si de interventie se aproba de conducatorul structurii, potrivit competentei generale a acestuia; - informatizare; 8. Crearea unui sistem de formare si pregatire cu centre in toate judetele, in care sa poata fi cuprinsi toti conducatorii structurilor locale (primari, manageri, sefi de servicii specializate etc.). La nivel central sau zonal sa fie pregatiti, de regula, prefectii, presedintii consiliilor judetene si sefii serviciilor specializate judetene. Planificarea exercitiilor si aplicatiilor interjudetene sa se aprobe la nivel central (Ministerul de Interne), iar a celor cu caracter international de catre Guvern sau primul ministru. 9. Sa se precizeze problemele care se vor stabili prin reglementari la nivel inferior legii, cum sunt: a) Hotarari ale Guvernului: - functiile de sprijin ale ministerelor; - regulamente, instructiuni sau norme generale: - organizarea si conducerea evacuarii; - proiectarea si executarea adaposturilor; - organizarea si functionarea centrelor operationale, celulelor sau comandamentelor de urgenta ori de criza; - apararea pasiva; - contraventiile in cazul incalcarii normelor specifice; b) Ordine si dispozitii generale ale ministrului de interne pentru aprobarea: - regulamentelor de aparare specifice unor tipuri de evenimente periculoase (dezastre); - regulamentelor de organizare, inzestrare, intrebuintare a unitatilor proprii; - instructiunilor cadru de planificare si pregatire a raspunsului; - dispozitiile privind masuri cu caracter general. c) Ordine si dispozitii specifice ministrilor: - instructiuni, metodologii, ghiduri, proceduri, manuale privind domeniile de competenta;

26

- criterii minime de performanta privind organizarea si inzestrarea serviciilor de profil pentru situatii de urgenta. Pentru unele reglementari, se stabilesc termenele de emitere si, dupa caz, avizele (acordurile) necesare. 10. Sa se utilizeze o terminologie unitara, specifica domeniului reglementat. Exemple: tipuri de risc, factori de risc, agenti si efecte negative, impact si urmari distructive, urgente civile sau non-militare, situatii de urgenta si stari de criza. 11. Sa se includa o sectiune, privind relatiile si cooperarea cu organismele internationale coordonatoare si de sprijin, precum si cu agentiile de profil din alte tari, inclusiv vecine. 12. Sa se armonizeze obligatiile si drepturile cetatenilor precum si sanctiunile aplicabile lor, cu cele prevazute in directivele europene, inclusiv privind compensarea sau plata serviciilor prestate. 13. Sa se revada conceptia de sanctionare a contraventiilor: - prin lege sa fie sanctionate incalcari majore de organizare, planificare, conducere, inzestrare etc., cu posibilitatea de actualizare a cuantumurilor amenzilor prin hotarare a guvernului, in functie de rata inflatiei, cu avizul Oficiului Concurentei; - prin hotarare a guvernului sa fie sanctionate incalcarile cu pericol mai redus (curente) la normele tehnice specifice. 14. Sa rezulte din lege, prioritatea esentiala: apararea vietii si a sigurantei (securitatii) civile a persoanelor, caracterul preponderent umanitar al activitatilor. 15. Sa se precizeze exact, conform reglementarilor internationale problemele legate de inzestrarea cu armament individual si munitie a fortelor de protectie (serviciilor de urgenta) si a situatiilor in care poate fi folosit (pregatire militara, autoaparare, ordine publica) pe timp de pace si in caz de razboi. II. Atributii ale autoritatilor administratiei publice centrale, judetene si locale 1. Atributii ale autoritatilor administratiei publice A. CENTRALE Guvernul: - aproba strategiile; - aproba regulamente, instructiuni si norme generale; - aproba Regulamentul de organizare si functionare al Comandamentului de Urgenta National (CUN); - coreleaza si aproba proiectul de buget; - informeaza Parlamentul si CSAT; - aproba planificarea exercitiilor si aplicatiilor interjudetene si internationale; - constituie fondul de rezerva; - acorda ajutoare si despagubiri; - instituie starea de criza si propune declararea starii de urgenta; - examineaza oportunitatea evacuarii populatiei din localitatile periclitate potential si aproba punerea in aplicare a planurilor de evacuare; - asigura coordonarea si controlul; Ministere si alte organe centrale, in domeniile de competenta: - elaboreaza strategii sau conceptii de actiune; - constituie comandamente sau celule de urgenta; - asigura managementul activitatilor de prevenire; - asigura si pregatesc raspunsul in situatii de urgenta; - asigura managementul operational si coordonarea raspunsului si recuperarii; - urmaresc asigurarea interoperabilitatii si cooperarii; - exercita controlul si acorda sprijin structurilor din subordine; - constituie servicii specializate pentru situatii de urgenta specifice; - organizeaza banca de date; - indeplinesc functiile de sprijin (suport) specifice; - asigura participarea reprezentantilor si expertilor la operatiunile Comandamentelor de urgenta teritoriale. Ministerul de Interne: - coordoneaza activitatea impotriva incendiilor si dezastrelor si de protectie civila pe intreg teritoriul Romaniei, exercita indrumarea si controlul in acest domeniu; - conduce, prin ministrul de interne, Comandamentul de Urgenta National (CUN) si Comandamentul de Urgenta al Ministerului de Interne (CUMI); - elaboreaza regulamente, norme si dispozitii generale si le avizeaza pe cele emise de alte autoritati centrale si judetene; - asigura insiintarea, avertizarea si alertarea populatiei in situatii de urgenta; - organizeaza servicii publice profesioniste de pompieri si protectie civila; - asigura interventia de raspuns in caz de incendii, dezastre si alte situatii de urgenta prin serviciile de pompieri si de protectie civila; - asigura ordinea publica pe timpul situatiilor de urgenta prin fortele de politie si de jandarmi; - organizeaza impreuna cu autoritatile locale, evacuarea populatiei din zona si a animalelor din zonele periclitate iminent; propune evacuarea localitatiilor; - executa operatiuni de cautare, salvare, descarcerare si de acordare a primului ajutor; - dirijeaza si restrictioneaza circulatia pe drumurile publice in zonele sinistrate; - asigura paza bunurilor si valorilor in zonele sinistrate; - emite avize, acorduri si autorizatii privind prevenirea si stingerea incendiilor si protectia civila, potrivit legii;

27

- efectueaza operatiuni pentru asanarea teritoriului de munitia neexplodata; - dispune realizarea camuflajului si a altor masuri de protectie civila; - asigura identificarea victimelor produse in timpul situatiilor de urgenta si tine evidenta acestora; - constata si aplica sanctiuni legale pentru incalcarea normelor de aparare impotriva incendiilor si dezastrelor si ale protectiei civile; - asigura organizarea si functionarea dispecerelor integrate de urgente civile si a centrelor operationale pentru managementul urgentelor civile; - acorda asistenta tehnica de specialitate in pregatirea populatiei, obiectivelor si teritoriului pentru apararea impotriva incendiilor si dezastrelor si pentru protectia civila. B. JUDETENE SI MUNICIPIUL BUCURESTI Aproba constituirea Serviciilor comunitare judetene pentru situatii de urgenta Consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti: - planifica si asigura resursele financiare pentru investitii, dotare, inzestrare si echiparea serviciilor comunitare si, dupa caz, a celor descentralizate; - achizitioneaza mijloace tehnice specifice si asigura depozitarea si conservarea lor; - sprijina organizarea si functionarea Dispeceratelor integrate de urgenta si a Centrelor operationale sau operative; - organizeaza Centrele de pregatire; - aproba sectoarele de competenta ale Serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta; - sprijina activitatea comandamentelor si celulelor de urgenta sau de criza; - aproba normele si actiunile de interes judetean sau al Municipiului Bucuresti. Presedintele Consiliului judetean sau Consiliului General al municipiului Bucuresti: - participa la activitatea comandamentelor si celulelor de urgenta sau de criza; - exercita activitatea de ordonator de credite pentru unele servicii publice comunitare si, dupa caz, descentralizate si organisme tehnice de management al urgentelor; - participa la analiza periodica a activitatii serviciilor judetene pentru situatii de urgenta; - sprijina realizarea masurilor si actiunilor aprobate de Consiliul judetean. Prefectul: - avizeaza numirea si revocarea din functie a sefilor serviciilor publice judetene sau pentru situatii de urgenta; - conduce nemijlocit activitatea Comandanmentului de urgenta judetean, respectiv al Municipiului Bucuresti; - examineaza masurile si actiunile aprobate de consiliul judetean si consiliile locale sau dispuse de autoritatile centrale si urmareste realizarea lor; - coordoneaza activitatea serviciilor specializate descentralizate pentru situatii de urgenta; - examineaza coordonarea si functionarea Dispeceratului integrat de urgenta si a Centrului operational judetean (Municipiul Bucuresti); - participa la exercitiile si aplicatiile de pregatire; - informeaza autoritatile centrale ale administratiei publice; - coopereaza cu prefectii si presedintii comisiilor judetene. C. LOCALE Consiliul local: - planifica si asigura resursele financiare si materiale; - organizeaza servicii de pompieri si protectie civila, precum si alte servicii comunitare pentru situatii de urgenta; constituite in localitati limitrofe; - aproba hotarari, masuri si actiuni pentru situatii de urgenta; - achizitioneaza si gestioneaza mijloace tehnice. Primarul: - supune aprobarii consiliului, structura serviciilor comunitare pentru situatii de urgenta; - aproba actiunile preventive, planurile de raspuns si programele de recuperare de interes local; - coordoneaza tehnicile comunitare pentru situatiile de urgenta din localitate; - aproba numirea si revocarea in functii a sefilor serviciilor comunitare si avizeaza sefii serviciilor locale descentralizate; - duce la indeplinire hotararile consiliului local; - constituie celula de urgenta sau celula de criza locala si asigura conducerea nemijlocita a acesteia; - solicita asistenta tehnica, ajutoare si despagubiri; - propune instalarea starii de criza; - informeaza periodic si operativ consiliul local si autoritatile judetene ale autoritatilor publice; - participa la exercitiile, aplicatiile si actiunile de pregatire; - coopereaza cu primarii localitatilor limitrofe. III. Obligatiile patronilor, proiectantilor, constructorilor, salariatilor si cetatenilor Patronii: - identifica si evalueaza factorii de risc; - stabiliesc masurile si actiunile de prevenire; - organizeaza serviciile private de pompieri si protectie civila si, dupa caz, alte servicii proprii pentru situatii de urgenta; - asigura inzestrarea, dotarea si echiparea cu mijloace tehnice;

28

- solicita avize, acorduri si autorizatii prevazute de lege; - informeaza autoritatile si serviciile publice de urgenta privind materialele periculoase, factorii de risc si pericolele create; - constituie celule de urgenta si asigura conducerea acestora; - asigura controlul contaminarii si realizeaza decontaminarea; - organizeaza instruirea si pregatirea personalului; - participa la exercitii si aplicatii si conduce nemjilocit actiunile de interventie si de recuperare; - compenseaza contravaloarea serviciilor prestate pentru situatii de urgenta; - acorda ajutoare si despagubiri; - asigura intocmirea instructiunilor de aparare, scenariilor de siguranta la foc, a planurilor de interventie si de evacuare; - incheie, dupa caz, contracte, intelegeri sau aranjamente cu alte servicii specializate pentru situatii de urgenta; - asigura, la cerere, participarea reprezentantilor si expertilor la activitatile centrelor operationale si ale grupelor operative. Proiectantii si constructorii: - prevad in documentatiile tehnice masurile specifice, echiparile si dotarile necesare si asigura realizarea lor inainte de intrarea in exploatare. - evalueaza riscurile si elaboreaza scenarii, planuri si instructiuni; - instruiesc personalul de deservire a instalatiilor, sistemelor si mijloacelor de aparare impotriva incendiilor, dezastrelor si de protectie civila. Salariatii: - participa la instruiri, exercitii, aplicatii si alte forme de pregatire; - respecta normele, regulile si masurile stabilite; - comunica despre situatiile de pericol si incidentele observate; - acorda ajutor cand si cat este rational posibil, semenilor aflati in pericol sau in dificultate; - iau masuri, functie de posibilitati, pentru limitarea efectelor negative ale incendiilor produse; - permit accesul in domeniul privat a fortelor de interventie in situatii de urgenta. IV. Principalele functii de sprijin asigurate de ministere, alte organe centrale si organizatii non-guvernamentale in situatii de urgenta civile Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 1 2 3 4 5 6 FUNCTII DE SPRIJIN (SUPORT) Coordonare generala: informare, planificare si raspuns Gestionare a apelurilor de urgenta Instiintarea si avertizarea populatiei Evacuare Cautare si salvare Descarcerare si prim ajutor Localizare si stingere a incendiilor Limitare si inlaturare a unor efecte ale agentilor specifici evenimentelor periculoase Circulatie pe drumurile publice Paza Identificare si evidenta a victimelor Decontaminare Iluminat al zonei de interventie Marcaj al zonelor sinistrate Preparare hrana pentru sinistrati Transport apa in zona Filtrare in zona Mijloace mobile de cazare Asanare a teritoriului de munitia explodata Alte masuri de ordine publica Evacuare Cazare adapostire Gospodarie comunala, servicii comunitare si resurse locale Coordonare servicii publice descentralizate Coordonare ajutoare si despagubiri Sistem informatizat integrat MINISTERUL ORGANIZATIA

Ministerul Administratiei Publice

1 2

Alimentarea cu energie si alte resurse Interventii la materiale periculoase

Ministerul Industriei si

29

3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 6 1 2 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 1 1 2 1 2 3 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Medicamente, antidoturi, neutralizatori si radioprotectori Stingerea incendiilor industriale Mijloace tehnice de interventie si de protectie Depoluare si decontaminare industriala Monitorizarea pericolelor industriale Transport, inclusiv materiale periculoase Lucrari ingineresti si utilaje de constructii Trenuri si nave de stingere a incendiilor si antipoluare Observare aeriana Calitatea constructiilor, inclusiv consolidarea celor afectate Asistenta medicala de urgenta Transport victime Spitalizare recuperare Dezinfectare Medicamente si antidoturi Monitorizarea pericolelor biologice Comunicatii Informatica Hrana Asistenta medicala veterinara Stingerea incendiilor forestiere Evacuare animale, carantina sau incinerare Dezinsectii si deratizari Monitorizarea pericolelor sanitar veterinare Decontaminare si depoluare Supravegherea hidrologica si meteorologica Substante pericuoase Lucrari hidrotehnice Monitorizarea factorilor de mediu Informare publica Asistenta religioasa Actiuni filantropice Educarea elevilor si stundentilor Cercetare Cazarea provizorie a sinistratilor Sisteme mobile de comunicare Spitale mobile si bunuri medicale Decontaminare, dezactivare si degazare Hranire sinistrati Adapostire temporara sinistrati Transport forte de interventie si sinistrati Supraveghere aeriana Sprijin temporar al infrastructurii Sprijin ordine publica

Resurselor

Ministerul Transporturilor, Lucrarilor Publice si Locuintei

Ministerul Sanatatii si Familiei

Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor

Ministerului Apelor si Protectiei Mediului Ministerul Administratiei Publice

Ministerul Informatiei Publice Ministerul Culturii si Cultelor

Ministerul Educatiei si Culturii

Ministerul Apararii Nationale

30

1 1

Alocarea resurselor financiare Aplicarea procedurilor de urgenta Evaluarea handicapurilor survenite in randul persoanelor sinistrate si ale fortelor de interventie Stabilirea si acordarea ajutoarelor sociale si a pensiilor Recuperarea handicapurilor Cazarea temporara a sinistratilor Transportul sinistratilor evacuati Cazarea temporara a sinistratilor Facilitarea sprijinului international Resurse materiale din comert Prim ajutor medical si medicamente Materiale de prima necesitate pentru sinistrati Preparare hrana pentru sinistrati Asistenta sociala Ajutor de prima necesitate Asistenta, operatiuni si activitati conexe Sprijin pentru recuperare Informarea si avertizarea populatiei Educatia preventiva

Ministerul Finantelor Publice Ministerul Justitiei

1 2 3 1 2 1 1 2 1 2 3 4 1 2 3 1 2

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale

Ministerul Turismului Ministerul Tineretului si Sportului

Ministerul Afacerilor Externe

Societatea Nationala Crucea Rosie din Romania Asociatii, fundatii si alte organizatii non-guvernamentale

Ministerul Informatiei Publice

Nota: Pe timpul situatiilor de criza, a starilor de urgenta si in caz de razboi, functiile de sprijin se amplifica si se adapteaza noilor conditii create, iar serviciile pentru situatii de urgenta se reorganizeaza ori se activeaza si se redimensioneaza pentru cresterea capabilitatii de raspuns. Totodata se asigura indeplinirea si a altor functii de protectie civila specifice situatiilor sau starilor respective, cum sunt cele privind: - alarmarea; - cercetarea si siguranta; - stingerea mijloacelor de iluminat; - camuflarea protejata; - mascarea; - manevra; - tratarea speciala; - identificarea si neutralizarea munitiei neexplodate. Sarcinile publice de gospodarie comunala, organizate potrivit Legii nr. 326/2001, pot indeplini pe timpul situatiilor de urgenta functii de sprijin specifice profilului de activitate: alimentarea cu apa, energie electrica, energie termica produsa centralizat sau cu gaze naturale, canalizarea si epurarea apelor uzate sau pluviale, salubrizarea localitatilor, transportul public, administrarea fondului locativ sau al domeniului public. V. Organisme pentru managementul situatiilor de urgente civile A. ORGANISME TEHNICE 1. Centrul operational national (CON) functioneaza in structura Ministerului de Interne. MISIUNI SI FUNCTIONALITATI PRINCIPALE: Monitorizare si dispecerizare permanenta (24 h din 24 h): - prin ofiteri din specialitatile necesare, atestati dispeceri;

31

- dotare cu 4 5 statii PC, telefoane, fax, statii radio fixe, harti digitale ale teritoriului Romaniei, receptoare radio TV pe canale de stiri, legatura INTERNET etc; - planuri de raspuns pe tipuri de evenimente. Evaluare si coordonare tehnica interministeriala: - se asigura, pe ture, pe timpul situatiilor de urgenta determinate de evenimente foarte grave si dezastrelor; - prin reprezentantii ministerelor si expertii agentiilor implicate special imputerniciti, instruiti si atestati in prealabil; - dotare cu 12 15 statii PC conectate la ministerele si agentiile respective, panou digital. Analiza si decizie, prin reuniunea, dupa caz a: - Comandamentului de Urgenta National CUN, format din ministri sau secretari de stat si conductori de regii nationale sub conducerea ministerului de interne sau a primului ajutor; - Comandanmentul de Urgenta al Ministerului de Interne; - dotare cu mijloace de comunicatii si de prezentare a situatiei (exemplu panou digital). Transmisiuni, pentru legaturi cu: - cabinetele membrilor guvernului; - comandamentele si celulele de urgenta; - centrul de criza al Ministerului Apararii Nationale; - organisme de coordonare si de sprijin internationale (ONU, NATO etc.); - informare publica cu sprijinul mass-media. Atributii principale: - monitorizarea unor factori de risc generatori de evenimente periculoase; - declansarea si comunicarea la nivel national a situatiilor de urgenta produse, inclusiv in vecinatatea Romaniei, care pot afecta teritoriul sau populatia; - informarea operativa a autoritatilor si organismelor abilitate; - notificarea la organismele internationale si cele din tarile vecine; - propune instituirea starii de criza sau declararea starii de urgenta; - coordonarea punerii in aplicare a planurilor de raspuns; - primirea, transmiterea si executarea deciziilor autoritatiilor si organismelor nationale abilitate; - sintetizarea informatiilor, datelor si rapoartelor primite si informarea autoritatilor si organismelor nationale si judetene; - gestionarea solicitarilor de sprijin si cele de cooperare la nivel national si interjudetean; - coordonarea aplicarii planurilor de securitate civila pentru actiuni de amploare (competitii sportive, spectacole,, mitinguri etc.); - asigurarea informarii sistematice a mass-media. 2. Centre operationale judetene (COJ) functioneaza in structura unei unitati judetene a Ministerului de Interne (de pompieri si protectie civila). MISIUNI SI FUNCTIONALITATI PRINCIPALE: - gestionarea apelurilor de urgenta prin dispeceratele integrate; - evaluare, decizie si coordonare judeteana; - se asigura pe timpul situatiilor de urgenta determinate de evenimente grave, sau al dezastrelor; - prin Comandamentul de Urgenta Judetean (CUJ), format din sefii serviciilor judetene pentru situatii de urgenta si ai altor servicii, autoritati si institutii judetene sub conducerea prefectului. Transmisiuni, pentru legaturi cu: - membrii Comandamentului de Urgenta Judetean; - celule de urgenta; - Centrul Operational National; - centre operationale din judetele limitrofe; - dispeceratele serviciilor de urgenta; - punctul de comanda avansat si fortele dislocate la locul incidentului; Informare publica, cu sprijinul mass-media. ATRIBUTII PRINCIPALE: Gestionarea apelurilor de urgenta - declansarea situatiei de urgenta la nivel judetean sau zonal; - informarea operativa a autoritatilor si organismelor locale si centrale; - coordonarea punerii in aplicare a planurilor de raspuns; - primirea, transmiterea si executarea deciziilor si masurilor aprobate; - gestionarea solicitarilor de sprijin; - informarea populatiei din mass-media; - sprijinirea punerii in aplicare a planurilor de recuperare si serviciilor pentru situatii de urgenta; - cunoasterea situatiei refacerii capacitatii de interventie a serviciilor pentru situatii de urgenta. 3. Centrul operational al municipiului Bucuresti (COMB) organizare, functionare si atributii asemanatoare cu cele ale Centrului Operational Judetean, apaptate pentru Municipiul Bucuresti. 4. Comandantul incidentului (CI) cu ajutorul, dupa caz, a Grupei Operative (GO), care: - se subordoneaza comandantului incidentului; - se deplaseaza, de regula, la locul incidentului in cazul evenimentelor grave, complexe sau de lunga durata; - sprijina comandantul si, dupa caz, punctul de comanda avansat, indeosebi privind executarea recunoasterii, concentrarea fortelor si asigurarea logistica si medicala.

32

B. ORGANISME DE DECIZIE 1. Comandamentul de Urgenta National (CUN) - este un organism de analiza si decizie al Guvernului Romaniei, condus de primul ministru prin ministrul de interne; - Regulamentul de organizare si functionare se aproba prin hotarare a Guvernului; - se intruneste operativ in cazul situatiilor de urgenta determinate la dezastre, al starilor de criza si starilor de urgenta, precum si, periodic, pentru indepliniarea atributiilor; - remite dispozitii si masuri operative generale semnate de seful comandamentului ministrul de interne, aprobate, dupa caz, de primul ministru; - avizeaza strategiile, regulamentele, instructiunile si normele generale, precum si programele si planurile ce se supun aprobarii Guvernului; - propune instituirea sau incetarea starii de criza si a starii de urgenta; - coordoneaza punerea in aplicare la nivel national a planurilor de raspuns, recuperare si reabilitare; - stabileste necesitatile de sprijin si asistenta ce urmeaza a fi solicitate organismelor internationale; - asigura conlucrarea cu comandamentele de urgenta ale ministerelor si celulelor de urgenta ale religiilor nationale; - analizeaza si coroboreaza datele, informatiile si rapoartele privind situatia de urgenta, precum si solicitarile si propunerile, pe care le prezinta primului-ministru; - asigura informarea publica. 2. Comandamente de urgenta ale ministerelor (CUM) - sunt organisme de analiza si decizie ale colegiilor de conducere ale ministerelor care au competente legale coordonatoare specifice privind apararea impotriva evenimentelor periculoase, functie de natura riscurilor, ori sunt agentii (ministere) responsabile in indeplinirea functiilor de sprijin la nivel national pe timpul situatiilor de urgenta civila (M.I., MAP, MAAP, MAPM, MSF, MTLPL, MIR, MCTI); - regulamentele de organizare si functionare se avizeaza de ministrul de interne si se aproba de ministrii respectivi; - se intrunesc operativ in cazul situatiilor de urgenta determinate de evenimente foarte grave si dezastre, al starilor de criza si starilor de urgenta, precum si, periodic, pentru indeplinirea atributiilor; - emit dispozitii si masuri operative specifice domeniilor de competenta, semnate de ministru; - avizeaza strategiile, conceptiile, reglementarile, programele si planurile specifice domeniilor de competenta; - coordoneaza punerea in aplicare a planurilor specifice de raspuns, recuperare si reabilitare, sau a sectiunilor corespunzatoare din planurile generale, inclusiv cele privind evacuarea; - propun reprezentatii in Comandamentul de urgenta National (CUN); - asigura prin compartimente tehnice (dispecerat, secretariat, punct de comanda etc.) fluxul informational si banca de date privind evenimentele periculoase; - conclucreaza cu celelalte comandamente de urgenta si cu celulele de urgenta de profil sau cu domenii de activitate conexe; - centralizeaza datele, informatiile, rapoartele, solicitarile si propunerile privind situatiile de urgenta si le prezinta ministrului sau colegiului de conducere respectiv; - acorda asistenta de specialitate structurilor din subordinea ministerelor respective; - asigura informarea publica. 3. Comandamente de urgenta judetene (CUJ) - sunt organisme de evaluare, decizie si coordonare unitara la nivel judetean pentru toate tipurile de evenimente periculoase, indiferent de natura lor, care au depasit indicatori de gravitate moderati (limitati, curent intalniti), conduse de prefecti sau, in lipsa acestora, de presedintele consiliului judetean; - regulamentele de organizare si functionare se elaboreaza pe baza structurii cadru stabilite de Ministerul Administratiei Publice si se aproba de prefecti; - se intrunesc operativ in cazul situatiilor de urgenta grave, foarte grave si dezastrelor si, periodic, pentru indeplinatributiilor; - emit dispozitii si masuri operative semnate de prefect sau presedintele consiliului judetean; - delimiteaza zona in care se declara situatia de urgenta si propun instituirea starii de criza si a starii de urgenta; - coordoneaza punerea in aplicare a planurilor de raspuns, recuperare si reabilitare; - coordoneaza evacuarea populatiei din zonele periclitate; - stabilesc necesitatile de sprijin si asistenta interjudeteansau de la nivel central; - conlucreaza cu celulele de urgenta din judetul respectiv si cu comandamentele din judetele limitrofe; - gestioneaza datele, informatiile solicitate si propunerile privind evolutia situatiilor de urgenta; - asigura informarea operativa a Comandamentului National de Urgenta si, dupa caz, a comandamentelor ministerelor implicate; - asigura informarea publica. 4. Comandament de Urgenta al Municipiului Bucuresti (CUMB) - este organism de evaluare, decizie si coordonare unitara la nivelul Capitalei, pentru toate tipurile de evenimente periculoase majore, indiferent de natura lor, condus de prefect sau Presedintele Consiliului General al Municipiului Bucuresti; - Regulamentul de organizare si functionare se elaboreaza pe baza structurii cadru, cu consultarea Ministerului de Interne si Ministerului Administratiei Publice si se aproba de prefect si primarul general; - se intruneste operativ in cazul situatiilor de urgenta grave, foarte grave si dezastrelor, precum si, periodic, pentru indeplinirea atributiilor; - emite dispozitii si masuri operative semnate de prefect sau de primarul general; - coordoneaza punerea in aplicare in capitala a planurilor de raspuns, recuperare si reabilitare; - coordoneaza activitatea celulelor de urgenta de pe langa primariile sectoarelor Municipiului Bucuresti;

33

- stabileste necesitatile de sprijin si asistenta; - conlucreaza cu comandamentele de urgenta ale judetelor limitrofe, Municipiul Bucuresti, cu comandamentele si celulele de urgenta din Capitala; - asigura fluxul informational; - asigura informarea publica. 5. Celule de urgenta (CU) Se constituie, in cazul producerii evenimentelor periculoase, la: - ministere si alte organe centrale care au atributiii de sprijin pe timpul situatiilor de urgenta in domeniile de competenta, dar nu organizeaza comandamente; - regii nationale si alti agenti economici prevazuti in planurile de raspuns, recuperare si reabilitare; - agenti economici si institutii afectate sau periclitate; - localitatile (municipii, orase si comune) afectate sau periclitate; - sectoarele Municipiului Bucuresti. Componenta si atributiile se stabilesc prin dispozitia scrisa a conducatorului institutiei sau a agentului economic, respectiv a primarului; La ministere si alte organe centrale, regii nationale si alti agenti economici, precum si la institutii, din celulele de urgenta face parte personal propriu cu raspunderi in sectoare de activitate de interes pentru situatiile de urgenta; La localitati si sectoarele Municipiului Bucuresti, din celulele de urgenta fac parte persoane cu raspunderi din aparatul propriu, sefi ai serviciilor comunitare si de gospodarie comunale si alti specialisti. Intra in functiune la initiativa celor care le-au constituit sau la solicitarea centrelor operationale si acorda sprijin conducatorului care le-a organizat in indeplinirea atributiilor ce ii revin si in punerea in aplicare a planurilor de raspuns, recuperare si reabilitare. RECAPITULARE: ORGANISME TEHNICE (DE SPECIALITATE); Centre operationale: - national (CON); - judetene (COJ); - Municipiul Bucuresti (COMB); Comandantul incidentului (CI): - grupa operativa (GO). ORGANISMELE DE DECIZIE: Comandamente de urgenta: - national (CUN); - ministere (CUM); - judetene (CUJ); - Municipiul Bucuresti (CUMB); Celule de urgenta (CU): - ministere si alte organe centrale; - regii si agenti economici; - sectoarele Municipiului Bucuresti; - localitati (municipii, orase, comune); - institutii. VI. Servicii pentru situatii de urgenta 1. Generalitati Autoritatile administratiei publice, agentii economici si institutiile au obligatia de a constitui servicii specializate pentru apararea impotriva incendiilor si dezastrelor, de protectie civila si de interventie la accidente, avarii, catastrofe si alte situatii de urgenta civile, denumite in continuare servicii pentru situatii de urgenta. Serviciile pentru situatii de urgenta se organizeaza pe baza criteriilor specifice de performanta stabilite sau avizate de autoritatile abilitate. Serviciile pentru situatii de urgenta sunt publice sau private, profesioniste sau voluntare. Serviciile publice pentru situatii de urgenta pot fi comunitare sau descentralizate. Serviciile private se pot constitui in structura agentilor economici sau ca societati comerciale, potrivit legii. Serviciile pentru situatii de urgenta au in compunere, dupa caz, structuri profesionale de prevenire, operationale, de interventie, salvare, evacuare, prim-ajutor precum si pentru alte prestari specializate sau cerinte spefice. Structurile de interventie din cadrul serviciilor pentru situatii de urgenta sunt specializate pe categorii de operatiuni sau pe tipuri de accidente, avarii, catastrofe, dezastre in functie de natura, frecventa, marirea si particularitatile riscului din sectoarele de competenta si sunt amplasate in teritoriu astfel incat sa se incadreze in timpul de raspuns stabilit. Personalul serviciilor pentru situatii de urgenta trebuie sa indeplineasca cerintele de calificare potrivit standardelor ocupationale pentru profesiile respective si sa participe la programele specifice de formare profesionala continua.

34

Activitatile preventive, de interventii si prestatiile specifice pentru situatii de urgenta sunt pregatite si puse in aplicare pe intreg teritoriul Romaniei de Ministerul de Interne impreuna cu Ministerul Administratiei publice prin serviciile publice de pompieri si protectie civila. Serviciile de pompieri si protectie civila se constituie prin unificarea, integrarea si restructurarea unitatilor si subunitatilor de pompieri militari si de protectie civila, respectiv a serviciilor de pompieri civili si a formatiunilor unite de protectie civila, potrivit legii de organizare si functionare a acestor servicii. La intreprinderile mici si mijlocii, la institutii publice si alti agenti economici cu risc redus de incendiu, avand sub 100 angajati, precum si la societatile comerciale si institutiile avand spatii publice cu o capacitate mai mica de 200 persoane /sala compartimentata antifoc nu este obligatoriu constituirea serviciilor de pompieri si protectie civila. La aceste unitati se asigura cadre tehnice sau inspectori de prevenire a incendiilor si protectia civila prin cumul de functii. Asistenta medicala de urgenta se incredinteaza Ministerului Sanatatii si Familiei si se asigura prin servicii proprii, servicii comune cu cele de pompieri si protectie civila, servicii ale ministerelor si institutii, sau servicii private. 2. Structura de principiu a serviciului integrat de pompieri si protectie civila la nivel local ORGANIZARE Sef serviciu (comandant); Dispecerat (punct de comanda) Compartiment de prevenire incendii si protectie civila; Formatii (subunitati) de interventie, evacuare, salvare, prim-ajutor si protectie: - sef formatie (comandant statie); - sefi ture (garzi) de interventie; Grupe (echipaje) de interventie, pentru: - recunoastere, cercetare si evacuare; - stingerea incendiilor: cu apa, spuma, pulberi si gaze inerte; - salvare si prim-ajutor: la inaltime, de la ince, a persoanelor incarcerate, accidentate sau intoxicate; - protectie si sprijinirea recuperarii: depoluare, decontaminare, deblocare, filtrare si transport apa; - asigurarea operatiunilor: iluminat, transmisiuni, logistica (hranire si incartuire personal, transport rezerve de substante, carburanti, echipament si mijloace specifice etc.). Ateliere de reparatii, intretinere si prestari servicii. Nota: Serviciile judetene din structura Ministerului de Interne, au in structura si compartimente si subunitati pirotehnice pentru identificarea si neutralizarea munitiei neexplodate. In organizarea zilnica a interventiei se stabileste si grupa operativa. In caz de razboi, serviciile de pompieri si protectie civila se redimensioneaza functie de natura, marimea si frecventa riscurilor potentiale. DOTARE: Autospeciale pentru: - recunoastere si prima interventie; - stingerea incendiilor; - descarcerare; - lucru la inaltime; - decontaminare; - depoluare; - iluminat; - transmisiuni; - asistenta medicala; - analiza de laborator; - filtrare apa; - transport; - apa potabila; - substante stingatoare; - munitie neexplodata; - efective; - materiale. Utilaje: - motopompe; - automacarale; - buldozere; - excavatoare; - motocompresoare; - autotractoare; - barci cu motor; - remorci; - tractoare; - bucatarii rulante. Animale: - caini dresati pentru a cauta victime; Alte mijloace tehnice specifice.

35

Nota: O parte din mijloacele tehnice pot fi containerizate in celule pregatite pe tipuri de risc sau pe grupe de operatiuni, transportate la locul incidentului cu autotractoare.

VII. Pregatirea si protectia populatiei, bunurilor si mediului privind protectia civila 1. Pregatirea populatiei si salariatilor Informarea si educarea preventiva a populatiei, prin: - institutiile de invatamant si educatie de toate gradele; - mijloace de informare in masa; - serviciile pentru situatii de urgenta. Instruirea salariatilor, de regula, in cadrul instructajelor privind prevenirea si stingerea incendiilor: - instructajul introductiv general; - instructajul specific locului de munca; - instructajul periodic; - instructajul pe schimb, dupa caz; - instructajul special pe timpul situatiilor de urgenta, inclusiv a voluntarilor; - instructajul la conversia profesionala; - instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau institutiei. Pregatirea profesionala a personalului serviciilor pentru situatii de urgenta, pe baza de programare anuala: - formare (initiere, calificare, atestare, perfectionare, specializare etc.) in scoli si centre de profil, prin cursuri, convocari instruiri, stagii etc.; - antrenamente: exercitii si aplicatii. 2. Protectia populatiei bunurilor si mediului Instiintarea autoritatilor asupra amenintarilor; Avertizarea populatiei despre iminenta producerii evenimentelor periculoase; Alarmarea operativa a populatiei in situatii de urgenta; Evacuarea din zonele periclitate, actiune prioritara care vizeaza: - populatia; - autoritati sau institutii publice; - bunuri de importanta vitala ori de patrimoniu; Adapostirea, in: - adaposturi publice, cu sau fara puncte de comanda; - adaposturi private. Protectia nucleara, biologica si chimica: - colectiva, in adaposturi; - individuala: masti contra fumului si gazelor, aparate de protectie a respiratiei, complete de protectie, pachete antichimice, radioprotectori, antidoturi etc.; - tratarea speciala: decontaminare, degazare, dezinfectie, dezinsectie, deratizare. Stingerea luminilor si camuflarea; Mascarea; Depoluarea; Protectia impotriva mijloacelor incendiare; Protectia psihologica a populatiei. 3. Asanarea teritoriului de munitie neexplodata si executarea lucrarilor publice in care se folosesc explozivi Anuntarea de indata a dispeceratului, primarului sau politiei; Executarea operatiunilor de catre persoane juridice si fizice autorizate; Poligoane sau terenuri amenajate; Transport gardat; Lucrari publice cu explozivi: - demolari prin explozie; - inlaturarea unor baraje de gheata de pe cursurile de apa. Jocuri de artificii in zonele populate; Masuri pentru prevenirea, evitarea si inlaturarea riscurilor potentiale si efectelor negative specifice operatiunilor. 4. Asigurarea conditiilor de supravietuire a populatiei afectate Aprovizionarea cu: - apa, indeosebi potabila; - alimente de prima necesitate; - imbracaminte, incaltaminte si cazarmament; - medicamente si materiale sanitare si de igiena. Amenajarea spatiilor de cazare provizorie; Asigurarea mijloacelor pentru: - prepararea hranei;

36

- iluminat, incalzire, ventilare si alte unitati; - grupuri sanitare; - informare publica si comunicatii; - supravegherea riscurilor vitale potentiale; - transport. Acordarea de asistenta: - medicala; - sanitar-veterinara; - sociala; - religioasa; - tehnica; - juridica. Mentinerea ordinii publice. Conditiile de supravietuire se asigura, in principal, prin: - autoritatile administratiei publice centrale si locale; - serviciile pentru situatii de urgenta; - serviciile de gospodarie comunala; - organizatii neguvernamentale. Ajutoare de urgenta, acordate de: - autoritatile administratiei publice; - agenti economici si institutii; - organisme internationale. Actiuni de solidaritate, filantropice si fapte de milostenie, ale: - populatiei din zonele neafectate; - cultelor religioase; - comunitatilor locale din alte tari; - organizatiilor neguvernamentale din alte tari sau internationale. VIII. Propuneri de fapte sanctionabile In vederea stabilirii incalcarilor sanctionale la dispozitiile legale privind protectia civila, se propun pentru examinare fortele, cum sunt: Neintegrarea masurilor de protectie civila in programele de dezvoltare economico-sociala sau in proiectele de buget; Neconstituirea centrelor operationale de urgenta sau a dispeceratelor integrate de urgenta si neasigurarea functionarii acestora; Neorganizarea serviciilor pentru situatii de urgenta sau neasigurarea inzestrarii si pregatirii profesionale a acestora; Neintocmirea planurilor de interventie sau a altor documente operative de raspuns in situatii de urgenta ori neasigurarea punerii acestora in aplicare la declansarea situatiilor de urgenta; Neasigurarea instiintarii, avertizarii, alertarii sau evacuarii populatiei de urgenta; Neasigurarea identificarii, monitorizarii si evaluarii factorilor de risc generatori de elemente periculoase sau nestabilirea masurilor de protectie impotriva efectelor negative ale acestora; Neasigurarea inzestrarii, dotarii si echiparii cu mijloace tehnice de protectie civila de utilitate publica sau a intretinerii acestora in stare de utilizare; nesolicitarea avizelor, acordurilor, certificatelor de conformitate sau autorizatiilor privind protectia civila ori neindeplinirea masurilor si conditiilor prevazute in acestea; Neelaborarea regulamentelor, normelor, instructiunilor si dispozitiilor privind protectia civila; Neprevederea in documentele tehnico-economice ale investitiilor a adaposturilor, dotarilor si masurilor de utilitate publica privind protectia civila sau neasigurarea realizarii la timp a acestora; Neparticiparea la instruirile, exercitiile si aplicatiile de pregatire privind protectia civila; Neindeplinirea masurilor de protectie nucleara, biologica si chimica a populatiei; Neanutarea sau neinformarea despre evenimentele periculoase produse sau privind masurile de protectie civila luate ori necesare; Folosirea in alte scopuri a mijloacelor tehnice de protectie civila cu destinatie publica; Impiedicarea accesului personalului si mijloacelor tehnice ale serviciilor pentru situatii de urgenta in scopul indeplinirii atributiilor legale specifice; Neconstituirea rezervelor de resurse financiare si tehnico-materiale specifice protectiei civile; Neindeplinirea functiilor de sprijin pe timpul situatiilor de urgenta; Ridicarea, manipularea sau utilizarea munitiei neexplodate de catre persoane fizice neautorizate; Utilizarea explozivilor la lucrari publice de persoane neautorizate sau fara luarea masurilor de protectie a populatiei si bunurilor; Accesul persoanelor neautorizate pe timpul situatiilor de urgenta in zonele afectate, delimitate si marcate corespunzator; Comercializarea sau utilizarea pentru consum a bunurilor contaminate sau poluate; Necompensarea contravalorii serviciilor prestate pe timpul situatiilor de urgenta; Neindepliniarea altor masuri si sarcini privind protectia civila, neprecizate mai sus.

37

IX. Evaluare comparativa intre sistemul de aparare impotriva dezastrelor, existent si cel propus 1. Privind organizarea si atributiile Din analiza prevederilor noilor legi privind organizarea si functionarea Guvernului si ministerelor (nr. 90/26.03.2001) si administratia publica locala (nr. 215/23.04.2001) rezulta necesitatea si oportunitatea instituirii unui sistem distinct de organisme specializate, care sa intruneasca trasaturile necesare de management si raspuns (operativitate, profesionalism, responsabilitate, mobilitate, comanda unica etc.), precum si un raport optim cost-eficienta. La nivel national: Atributiile Comisiei Guvernamentale de aparare impotriva dezastrelor (H.G. 209/19.05.1977) se pot prelua de: - Guvern; - Comandamentul de Urgenta National; - Centrul Operational National (interministerial); - Autoritatea nationala. Unele atributii se pot incredinta Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Componenta comisiei este aproape similara cu cea a Guvernului. La nivel central: Atributiile celor 9 comisii centrale de dezastre de la 7 ministere si a celei de evacuare, avand 15 20 membri din alte ministere si institutii, pot fi preluate de: - Colegii de conducere; - Comandamente de urgenta ale ministerelor; - Compartimente de profil sau inspectori, dupa caz; Atributiile privind dezastrele si protectia civila la celelalte ministere si organe centrale sunt preluate de: - Colegii de conducere; - Celule de urgenta; - Inspectori de profil, dupa caz. Comisiile centrale sunt pe tipuri de dezastre, iar comandamentele de urgenta sunt pe domeniile de competenta ale ministerelor. Pe cale de consecinta, la modificarea structurii Guvernului sau a competentelor unor ministere nu se impune modificarea comandamentelor de urgenta; La nivel judetean: Atributiile comisiei de aparare impotriva dezastrelor, celor 13 comisii pe domenii si comisiei de evacuare sunt preluate de: - Prefect si Presedintele consiliului judetean; - Comandamentul de urgenta judetean; - Centrul operational judetean; - Servicii judetene pentru situatii de urgenta. La nivel local: La municipii si sectoarele Bucurestiului, atributiile celor 8 18 comisii sunt preluate de: - primari; - celule de urgenta; - inspectori arondati pe unitatea Autoritatii Nationale; - servicii comunitare pentru situatii de urgenta. La orase si comune atributiile comisiilor sunt preluate de: - primari; - celule de urgenta; - servicii comunitare pentru situatii de urgent. La agenti economici si institutii publice cu peste 100 de salariati, atributiile sunt preluate de: - patroni (manageri); - celule de urgenta; - servicii proprii pentru situatii de urgenta. In concluzie, atributiile comisiilor de aparare impotriva dezastrelor (protectie civila) se redistribuie la factorii de conducere (prim-ministru, prefectie, primari, patroni) si la organisme operative de decizie (comandamente si celule de urgenta), tehnice (centre operationale) si de specialitate (servicii pentru situatii de urgenta constituie, dupa caz, in structuri integrate). 2. Privind reglementarile Pana la 01.04.2001, Guvernul a aprobat in baza Ordonantei nr. 47/1994 si a Legii nr. 106/1996, urmatoarele regulamente: Organizarea si functionarea comisiilor centrale pentru: - apararea impotriva incendiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice (H.G. nr. 210/19.05.1997); - incendii in masa (H.G. nr. 639/1997); - prevenirea si apararea impotriva efectelor seismice si alunecarilor de teren (H.G. nr. 438/1996). Organizarea si conducerea actiunilor pentru: - evacuare in cadrul protectiei civile (H.G. nr. 222/19.05.1997); - apararea impotriva incendiilor in masa (H.G. 1088 din 09.11.2000). Marea majoritate a comisiilor centrale nu dispun, dupa 6 ani de la termenul legal, de regulamente de organizare si functionare si regulamente de organizare si conducere a apararii impotriva dezastrelor din competenta. In varianta cu comandamente de urgenta se simplifica procedura si se reduce durata de elaborare si aprobare a acestor reglementari, creste responsabilitatea ministerelor respective. La nivel central s-au elaborat planuri operative numai pentru:

38

- inundatii, fenomene meteorologice periculoase si accidente la constructii hidrotehnice; - seisme si alunecari de teren; - accidente nucleare; - incendii in masa; - poluarea marina cu hidrocarburi. 3. Dezavantaje ale sistemului de comisii si formatiuni - raspunderile membrilor comisiilor stabiliti din alte institutii este disipata si diluata, subordonarea fiind indirecta; - nivelul de pregatire profesionala in domeniu este foarte diferentiat; - nivelurile de competenta ale autoritatilor reprezentate nu sunt concretizate; - implica o durata mare de timp pentru convocarea si infiintarea comisiilor in situatii de urgenta; - ingreuneaza luarea operativa a deciziilor; - trimiterea unor membri in zonele afectate este dificila; - multi ministri si secretari de stat fac parte din mai multe comisii si nu pot participa efectiv la sedintele acestora sau ale Guvernului; - planurile de aparare impotriva dezastrelor intocmite la nivel judetean trebuie sa treaca pe la 9 ministere pentru avizare, pana sunt aprobate. Este unul din motivele principale pentru care 6 comisii nu dispun de regulamente aprobate, inclusiv Comisia pentru accident nuclear si caderi de obstacole cosmice transferata la Ministerul de Interne; - mentalitate remanenta privind ineficienta comisiilor in general; - numarul comisiilor si formatiunilor de protectie civila; - originea sistemului de comisii si formatiuni volutare (obstesti) se pare ca se afla in vechea conceptie de aparare a intregului popor. 4. Avantaje ale sistemului propus Comandamente si celule de urgenta: - creste operativitatea in intrunirea acestora, in luarea deciziilor si in urmarirea punerii in aplicare; - se simplifica procedura de elaborare, avizari si aprobare a documentelor de planificare si de interventie (raspuns); - elaborand regulamente si planuri de aparare pentru fiecare tip de dezastru sau pentru dezastre asociate (conexe) creste viabilitatea in timp a acestor documente, chiar daca se modifica domeniile de competenta ale unor ministere; - initiativele legislative si propunerile de buget in domeniu sunt preluate, examinate si promovate de ministere care au competenta legala generala in acest sens; - descentralizeaza unele activitati: avizarea si aprobarea planurilor operative (centrale, judetene locale) si a unor reglementari specifice; - perceptia benefica existenta privind operativitatea, comanda ierarhica si responsabilitatea comandamentelor, principii similare organismelor militare; - folosirea in multe tari a denumirilor de comandamente si celule de urgenta sau de criza; Infiintarea Centrelor operationale avand dispecerate integrate, desi implica unele costuri, creaza serioase avantaje in timp cu efect benefic, indeosebi pentru populatie: - gestioneaza in mod profesionist apelurile de urgenta; - creste operativitatea si responsabilitatea alarmarii, alertarii si transmiterii deciziilor; - permite cunoastrea situatiei operative, dirijarea si dislocarea fortelor de interventie (GPS); - permite introducerea numarului de apel european 112; - creaza un sistem de telecomunicatii viabil; Faciliteaza integrarea serviciilor de pompieri si formatiunilor de protectie civila intr-un singur serviciu de specialitate, care trebuie sa functioneze dupa principii militare. Capitolul 6. REFORMA STRUCTURILOR DE POMPIERI SI DE PROTECTIE CIVILA DIN SUBORDINEA MINISTERULUI DE INTERNE IN PERIOADA 2001 2002 I. Obiectivele reformei - unificarea, integrarea si restructurarea unitatilor Corpului Pompierilor Militari si Comandamentul protectiei Civile, constituind servicii publice profesioniste, care trec de la colaborare la activitate comuna; - reducerea functiilor de conducere, incadrarea prin concurs si numirea comandantilor unitatilor teritoriale cu avizul consultativ al autoritatilor locale; - profesionalizarea treptata a personalului pe functiile de executie indeplinite de militari in termen, reducandu-se corespunzator caracterului militar al institutiei; - cresterea ponderii personalul operativ, indeosebi de executie, reducandu-se cel tehnico-administrativ; - apropierea activitatii preventive fata de cetatean si de comunitate, largirea gamei de servicii prestate; - simplificarea procedurilor de avizare/autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor si protectia civila; - reducerea timpului de raspuns si cresterea capacitatii de interventie; - crearea conditiilor pentru ca brigazile si grupurile de pompieri si protectie civila sa devina servicii publice descentralizate si sa poata fi transferate in perspectiva la autoritatile administratiei si sa poata fi transferate in perspecitva la autoritatile administratiei publice judetene, respectiv ale Municipiului Bucuresti, mentinand capacitatea lor de actiune si fara disfunctionalitati majore; - asigurarea managementului operational institutionalizat si profesionist;

39

- formarea si personalului si perfectionarea pregatirii acestuia pe baza standardelor ocupationale adecvate meseriilor de pompier si de protectie civila; - elaborarea de reglementari unitare, armonizate cu cele europene; prioritati: Legea de organizare si functionare a serviciilor publice de pompieri si protectie civila, Legea protectiei civile in Romania, Reglementari privind Sistemul National de Management al Crizelor si privind dispeceratele de urgenta; - valorificarea mai eficienta a resurselor umane, materiale si financiare disponibile prin planificare unitara, structuri functionale comune, indeplinirea in comun a misiunilor si atributiilor; - perfectionarea sistemului relational si de lucru cu autoritatile locale; - perfectionarea sistemului de finantare atat de la bugetul de stat, cat si de la bugetele locale; eliminarea unor verigi intermediare in repartizarea fondurilor si folosirea eficienta a acestora pentru functionarea normala a serviciilor. II. Unificarea si restructurarea unitatilor de pompieri si de protectie civila ca servicii publice profesioniste in structura Ministerului de Interne 1. Unitati specializate integrate Inspectoratul National al Pompierilor si Protectiei Civile (INPPC), unitate centrala de specialitate, avand la nivel central: - Facultatea si Colegiul de pompieri si protectie civila; - Scoala de maistri si subofiteri de pompieri si protectie civila; - Scoala de management al urgentelor civile (aplicatii) cu centre zonale; - Baza de logistica si reparatii, avand subunitati zonale; - Muzeul National al Pompierilor si Protectiei Civile; - Centru de Studii, Experimentari si Certificare a Conformitatii privind PSI si Protectia Civila; Brigazi si grupuri de pompieri si protectie civila, in subordinea INPPC, ca servicii publice descentralizate: - in fiecare judet; - in Municipiul Bucuresti. Nota: Organirama propusa pentru serviciile publice profesioniste de pompieri si protectie civila din structura Ministerului de Interne se prezinta in anexa. 2. Structura unitatilor si subunitatilor operative Inspectoratul National al Pompierilor si Protectiei Civile (INPPC), avand: - Directia de management operational, din care face parte Centrul Operational pentru Urgente civile: - Inspectia de prevenire (pentru incendii si protectie civila); Alte compartimente functionale. Brigada sau grupul de pompieri si protectie civila, avand: - Serviciul de management operational, cu: - dispecerat integrat de urgenta; - centru operational pentru urgente civile. - Inspectia de prevenire, avand: - compartiment de prevenire, la resedinta; - inspectori incadrati in subunitatile de interventie; - inspectori arondati pe langa oficiile prefecturale sau consiliile locale ale unor orase; - Statii de pompieri si protectie civila, subunitati clasificate pe 3 4 tipuri, dislocate permanent in localitati din zona de competenta, avand organizate garzi de interventie pe ture: - statii de interventie (standard); - statii specializate pentru tipuri frecvente de dezastre (inundatii, accidente chimice si nucleare, incendii in masa, cutremure etc.); - statii pentru asistenta medicala de urgenta si descarcerare. - Centru de formare si perfectionare; poligoane, ateliere si alte compartimente functionale. Nota: In coordonarea operativa a brigazii sau grupului care intra serviciile si formatiunile de pompieri si de protectie civila din zona de competenta: - publice-voluntare, constituite de consiliile locale; - private, constituite de agentii economici. 3. Misiuni, atributii si prestari servicii - misiuni de aparare impotriva incendiilor si dezastrelor, indeplinite prin atributii preventive si de interventie stabilite pe esaloane (inspectorat, brigada, grup, statie); - atributii specifice exercitarii autoritatii publice: elaborarea de reglementari, avizare-autorizare, control de specialitate, sanctionare; - prestari servicii pentru populatie: supraveghere, incercari, testari, experimentari, verificari, consultatii, asistenta tehnica, studii, evaluare riscuri, elaborare scenarii de siguranta la foc si planuri de aparare, transport apa, activitati de protectie a mediului etc. 4. Personalul militar si civil Profesionist (operativ): - ofiteri, maistri si subofiteri de pompieri, protectie civila si alte specialitati necesare; - gradati profesionisti; - salariati civili. Operativ auxiliar: militari in termen, care se inlocuiesc esalonat cu profesionisti, indeosebi civili. Tehnic-administrativ;

40

Ierarhizarea personalului: - administrativa, prin statele de organizare; - operativa, prin regulamentele operationale. Evaluarea personalului pe baza criteriilor de performanta; Raspunderea personalului: individuala si ierarhica. 5. Obligatiile si drepturile personalului Obligatii: - indrumare, control si asistenta tehnica; - de constatare si sanctionare a incalcarilor legii; - de participare la interventii; - de a propune sau dispune restrictii; - de utilizare a apei pentru stingerea incendiilor; - de acces pentru pregatire, aplicatii, control si interventii. Drepturi salariale: - salariu lunar in raport cu pregatirea, functia indeplinita, si performantele realizate la care se adauga, dupa caz: - sporuri: de urgenta si importanta, de vechime in munca, de stabilitate, de confidentialitate, pentru orele de munca efectuate in plus, pentru serviciu pe timp de noapte si pentru conditii de lucru speciale si periculoase, deosebit de periculoase, vatamatoare si nedorite; - indemnizatii de conducere, de dispozitiv, pentru titlul de specialist de clasa, pentru lucrul cu cifrul; - premiu anual; - prima de vacanta, pentru civilii functionari publici; - alte prime, stimulente si recompense. Drepturi sociale: - uniforma si echipament de protectie adecvate; - norma de hrana sau tichete de masa, supliment de hrana, antidot; - asistenta medicala gratuita; - concediu de odihna si suplimentar; - despagubiri pentru imbracamintea distrusa la interventii; - locuinta de serviciu; - pensie, drepturi de urmas si ajutoare. 6. Finantare mixta Din bugetul de stat: cheltuieli curente si de capital: - prin Ministerul de Interne, pentru unitatile centrale judetene; - prin Ministerul de Interne pentru utilitatile centrale, prin Consiliile judetene, pentru brigazi si grupuri. Din bugetele locale: cheltuieli de intretinere, functionare si de capital, functie de disponibilitatile existente; Din prestarile de servicii; Din donatii si sponsorizari; Din fondul de interventie la dispozitia Guvernului pentru incendii, calamitati naturale si dezastre; Din alte surse prevazute de lege (amenzi, asigurari etc.). 7. Dispozitii finale - elaborarea si aprobarea reglementarilor specifice; - cooperarea internationala; - case de odhina, cluburi, asociatii si fundatii; - aplicarea Ordonantei nr. 100/1999 in perioada restructurarii; - abrogarea Legii nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari. III. Avantaje si dezavantaje ale unificarii si profesionalizarii structurilor militare de pompieri si protectie civila A. AVANTAJE 1. Organizatorice Constituirea in fiecare judet precum si in Municipiul Bucuresti a unei singure unitati operative, iar ca autoritate nationala o singura unitate centrala in subordinea Ministerului de Interne: - reducerea posturilor de conducere a unitatilor; - reducerea numarului de posturi cu gradele de general si colonel. Cresterea ponderii personalului operativ, de executie, prin transfer din compartimentele tehnico-administrative si prin reducerea posturilor de conducere; Eliminarea unor paralelisme prin constituirea compartimentelor unice: - pentru indeplinirea misiunilor (management, operational, inspectia de prevenire); - logistice si financiare. Intarirea subunitatilor de interventie, redimensionarea si standardizarea si specializarea acestora; Imbunatatirea distributiei (dislocarii) fortelor si mijloacelor in plan teritorial pentru acoperirea riscurilor; Optimizarea structurilor piramidale si marirea flexibilitatii acesteia; Denumirea noilor structuri pastreaza numele traditional al celor doua arme (pompieri si protectie civila). 2. Functionale - reglementari unitare, armonizate;

41

- comanda unica; - apropierea fata de comunitate si cetateni pentru reducerea timpului de raspuns la solicitarile acestora; - eliminarea cooperarii intre cele doua structuri si trecerea la activitatea comuna; - imbunatatirea interoperabilitatii si mobilitatii precum si a compatibilitatii cu serviciile de profil din alte tari; - imbunatatirea conclucrarii cu autoritatile locale; - creste rolul de autoritate publica in domeniile de competenta; - subunutatile de interventie, inclusiv cele de protectie civila, devin forte de reactie rapida pentru situatii de urgenta; - eficientizeaza managementul activitatilor de aparare impotriva incendiilor si dezastrelor; - creaza premise favorabile transferului structurii integrate, profesionalizate si demilitarizate la autoritatile administratiei publice civile. 3. Indeplinirea misiunilor - se realizeaza intr-o conceptie unitara si pe baza unor planuri de actiune si de interventie consolidate; - asigura complementaritatea in intrebuintarea fortelor si mijloacelor pentru o gama mai larga de misiuni, atributii si prestari de servicii; - reduce timpul de raspuns al fortelor proprii in situatii de urgenta; - mareste operativitatea concentrarii fortelor si mijloacelor la eforturile de raspuns, recuperare si reabilitare in situatii de urgenta, sporind, totodata, gradul de participare a celor proprii; - asigura managementul operational si raspunsul in situatii de urgenta de catre aceeasi unitate (subunitate); - creste eficienta indeplinirii misiunilor preventive si de interventie, de catre noile structuri integrate si profesionalizate prin reducerea riscurilor potentiale, impactului si urmarilor evenimentelor periculoase, precum si a costurilor recuperarii si reabilitarii; - conduce la evaluarea, raportarea si evidenta unitara a evenimentelor; - asigura respectarea reglementarilor internationale si interne de securitate a muncii privind folosirea pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu in conditii de risc numai a persoanelor calificate si atestate. 4 Managementul resurselor umane - formarea de baza a ofiterilor si subofiterilor de pompieri si protectie civila in aceleasi institutii de invatamant, in prezent neexistand astfel de institutii pentru protectie civila; - programe comune de pregatire continua a personalului; - extinderea cunostintelor personalului de pomperi in domeniul protectiei civile, iar a personalului de protectie civila, in domeniul apararii impotriva incendiilor, ceea ce duce la dezvoltarea competentelor profesionale; - exercitiile si aplicatiile sunt organizate, executate si conduse de fortele aceleiasi unitati (subuntati); - permite cresterea gradului de profesionalizare, a efectivelor si de incarcare cu atributii si sarcini in ambele domenii; - largeste baza de promovare prin concurs in functiile de conducere; - intarirea disciplinei in munca a personalului profesionist, prin antrenamente si actiuni de interventie executate in echipe mixte si prin aplicarea sanctiunilor legale specifice personalului angajat; - renuntarea in perspectiva la programele de pregatire ciclice (reulate la 4 luni) cu noile serii de tineri incorporati; - crearea unor noi locuri de munca; - ponderea personalului va fi detinuta de salariatii civili reducandu-se caracterul militar al institutiei. 5. Resursele financiare si materiale Programe unitare de asigurare financiara si materiala; Reducerea cheltuielilor prin: - optimizarea deplasarilor si dereglarilor; - reducerea numarului indemnizatiilor de conducere; - micsorarea coeficientilor de salarizare pentru realizarea structurii piramidale optimizate; - reducerea cheltuielilor de intretinere. Optimizarea utilizarii in comun a bazei tehnico-materiale existente; Largirea posibilitatilor de finantare, indeosebi prin cresterea alocarilor din bugetele proprii ale consiliilor judetene si locale, si a aportului din prestari servicii; B. DEZAVANTAJE - pierderea autonomiei a celor doua institutii; - coborarea nivelului salariilor la functiile de conducere, reduse si transformate in posturi de executie; - eforturi individuale suplimentare pentru pregatirea profesionala si in celalat domeniu, sau pentru recalificarea personalului transferat in munca operativa; - teama personalului ca isi va pierde identitatea profesionala (pompieri sau protectie civila) sau ca va fi asimilat intr-o structura amorfa, cum ar fi Serviciul pentru urgenta; - cresterea semnificativa a cheltuielilor bugetare, indeosebi datorita inlocuirii esalonate a militarilor in termen cu profesionisti (cel putin 3 salariati pentru un militar in termen), carora li se asigura salarizare corespunzatoare conditiilor de munca, echipament si alte mijloace de protectie individuala pe timpul interventiilor; - cresterea treptata a efectivelor totale, datorita, in principal, a profesionalizarii posturilor de militari in termen, care reprezinta 2/3 din cele existente; - necesitatea organizarii si desfasurarii unor cursuri de calificare si atestare a meseriilor de pompieri si protectie civila in toate judetele si in Municipiul Bucuresti, in care sa fie cuprins personalul civil profesionist ce urmeaza a fi incadrat; - cresterea in timp a varstei medii a personalului operativ angajat, comparativ cu varsta medie a militarilor in termen care este constanta; - preluarea de catre alte arme a costurilor efectuarii stagiului militar obligatoriu de catre tinerii repartizati unitatilor de pompieri si protectie civila care asigurau, totodata, si indeplinirea ponderii atributiilor operative de executie pe timpul situatiilor de urgenta.

42

Nota: Un dezavantaj major, greu de surmontat, consta in riscul reducerii continue a capacitatii de interventie datorita gradului ridicat de uzura morala si fizica a tehnicii specifice, ritmului foarte redus de innoire cu mijloace performante si cresterii continue a deficitului de inzestrare si echipare. Cerinta minima ar fi ca cel putin 25 30% din bugetul repartizat institutiei pompierilor si protectiei civile sa o reprezinte cheltuielile pentru inzestrare cu tehnica si mijloace specifice. PONDEREA CATEGORIILOR DE PERSONAL (%): Categorii de personal Ofiteri Maistri militari Subofiteri M.A.B.C. Militari in termen Total militari* Salariati civili* TOTAL* CPM 8,74 2,95 22,52 9,54 53,35 97,10 2,90 100,00 CPC 22,04 2,14 11,34 7,78 37,64 80,94 19,06 100,00 Structura integrata profesionalizata 5,22 1,43 10,77 4,68 22,10 77,90 100,00

* Numarul salariatilor civili profesionisti creste cu aproximativ 25.000 * Efectivele totale se dubleaza. RAPORTUL INTRE CATEGORII DE PERSONAL In structurile actuale ale CPM - ofiter/subofiteri si maistrii militari 1/2,9 - ofiter/subofiteri, maistrii militari si m.a.b.c. 1/4 - ofiter/personal total 1/11,4 In structura integrata profesionalizata: - ofiter/subofiteri si maistrii militari - ofiter/subofiteri, maistrii militari si m.a.b.c. - ofiter/personal total Intre efectivele de protectie civila si cele de pompieri: - in structurile actuale - in structura integrata CPC; 1/0,6; 1/0,96; 1/4,5. 1/2,34 1/3,23 1/19,14 1/7,33 1/8,24

43