Sunteți pe pagina 1din 27

ACADEMIA DE STIINTE ECONOMICE-BUCURESTI FACULTATEA DE MANAGEMENT

Disertatie pentru Masterul in Managementul Serviciilor de Santate

MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE CRIZA SI SPRIJINUL MEDICAL MILITAR IN SITUATIILE DE CRIZA

Indrumator stiintific domnul Prodecan, prof. Univ. Dr. Ion POPA

Autor Cpt. Farm. Flavius Nicolae JURCU

Pagina 1 din 27

CUPRINS : INTRODUCERE CAPITOLUL I MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE CRIZA ABORDARE TEORETICA I 1.Definitii si exemple de situatii de criza I 2. Fazele si evolutia unei situatii de criza I.3. ASPECTE ACTUALE ALE MANAGEMENTULUI SITUATIILOR DE CRIZA LA NIVEL NATIONAL I 3. 1. Managementul situatiilor de criza- aspecte legale I. 3. 2 Sistemul National Integrat de management al situatiilor de criza CAPITOLUL II PROCESUL MANAGEMENTULUI CRIZEI, SPRIJINUL MILITAR II 1 Aspecte acoperite de sprijinul militar in interventia in cazul situatiilor de criza II 2 Directiile concrete de sprijin militar in interventia la situatiile de criza.Managementul medical in cazul misiunilor exceptionale care pot interveni in timpul situatiilor de criza. -II 2.1 Misiuni de evacuare medicala in mediu contaminat sau expus agentilor CBRNE ( Chimici, Biologici, Radiologici, Nucleari si Explozivi) -II 2.2 Misiuni de tip cautare-salvare a persoanelor; II 2.2.1 Cerinele dotrii i pregtirii medicale pentru misiunile de cutare-salvare(sar) i cutare n lupt-salvare(csar) II 2.2.2 Pregtirea medical a personalului implicat n misiunile de cutare-salvare (sar) i cutare n lupt - salvare(csar) CAPITOLUL III PARTEA MEDICALA. MANAGEMENTUL PACIENTILOR IN SITUATII DE CRIZA III 1. ORGANIZAREA SPRIJINULUI MEDICAL III.2. EVACUAREA MEDICALA III.3 TRIAJUL VICTIMELOR III.4. CLASIFICAREA FACILITATILOR MEDICALE DE TRATAMENT CAPITOLUL IV PROPUNERI PENTRU INBUNATATIREA ACTIVITATII DE SPRIJIN MEDICAL SI MANAGEMENT AL SITUATIILOR DE CRIZA IV 1. Recomandarea ca si la nivelul J2,J3,J4 din structura Celulei de Criza sa existe cel putin un expert in probleme medicale si de logistica medicala. IV 2. Dotarea si instruirea personalului medical din Armata Romaniei pentru a putea interveni in situatii de criza create in urma declansarii unui atac cu mijloace asimetrice de tip CBRNE ( Chimice, Biologice, Radiologice, Nucleare si Explozive) IV.3 Pregtirea medical a personalului implicat n misiunile de cutare-salvare (SAR) i cutare n lupt - salvare(CSAR) IV.4 Introducerea sistemului de paramedici in Armata

Pagina 2 din 27

INTRODUCERE : Aceasta lucrare este o rezultatul unei activitati de 17 ani de studiu si munca in cadrul Ministerul Apararii Nationale si urmare a experientei si cunostintelor dobandite in urma activitatiilor coordonate de catre Directia Logistica a Statului Major General M.Ap.N de interventie la inundatiile din Nordul si Estul Romaniei , Exercitiul Rescuer Medceur 2005 realizat de NATO in Republica Georgia, dezbaterile si schimbul de experienta privitor la interventia in dezastrerealizate cu Armata Statelor Unite ale Americii ( Garda Nationala a Statului Alabama) si nu in ultimul rand prin specializarea de un an si jumatate la Academia de Stiinte Medicale a U.S. Army Fort Sam Houston-Texas. Aceste informatii si cunostiinte au fost cristalizate in perioada 2009-2010 prin Masterul in Managementul Serviciilor de Sanatate a Academiei de Studii Economice Bucuresti si sintetizate in lucrarea de fata, care abordeaza in mod mai detaliat interventia si sprijinul fortelor medicale militare in situatiile de criza. Subiectul prezentei lucrari necesita in continuare studiu si ar presupune o analiza a tuturor aspectelor si implicatiilor posibile interventiei si sprijinului militar in situatii de criza. Autorul nu si-a propus sa fie exhaustiv si s-a concentrat mai mult asupra activitatilor medicale militare in situatii de urgenta.

Pagina 3 din 27

CAPITOLUL I MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE CRIZA ABORDARE TEORETICA


I 1.Definitii si exemple de situatii de criza

Situatia de urgenta ( de criza) - eveniment exceptional, cu caracter nonmilitar ( sau in care sunt implicate forte combatante sau necombatante organizate sau neorganizate fara a fi oficial declarata stare de razboi-NA ) , care prin amploare si intensitate ameninta viata si sanatatea populatiei, mediul inconjurator, valori materiale si culturale importante, iar pentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al fortelor si mijloacelor implicate Ca si fapt divers putem da drept exemple de situatii de criza nationale toate acele situatii in care societatiile de asigurari si cele mai multe societati private nu isi mai asuma nici un fel de responsabilitati fiind depasite de evenimente si cand pentru preintampinarea unor pierderi mari umane, materiale si financiare este necesara interventia concertata a unor ministere sau agentii guvernamentale sau forte multiguvernamentaleinternationale. . De exemplu fara a limita la aceste exemple situatiile de criza citam din Conditiile generale de Asigurare a locuintelor a Societatii de Asigurare-reasigurare Astra. ( insa si alte societati de asigurari ofera conditii contractuale similare) CAP 6 Excluderi : 6.1 Nu sunt acoperite daunele provocate de a) razboi ( declarat sau nu) invazie sau actiunea unui dusman extern , razboi civil, revolutie, rebeliune, insurectie, conspiratie, ostilitati ( fie ca este sau nu declarat razboi) b) terorism c)confiscare, expropiere , nationalizare, rechizitionare, sechestrare, distrugere sau avariere din ordinul oricarui guvern de drept ori de fapt sau oricarei autoritati publice d) explozie atomica/nucleara, radiatii sau infestari radioactive, poluare sau contaminare, cutremur submarin. Exemple de situatii de criza cand organizatiile civile au fost depasite ca si putere de interventie in rezolvarea consecintelor ce au decurs din evenimentul generator al crizei: a) Pe teritoriul romanesc: - Revoltele interetnice de la Tg. Mures din 20 martie 1990 . Pe data de 20 martie ca urmare a mai multor aciuni ndreptatate mpotriva statului romn, amplasarea steagului Ungariei pe cldirea primriei municipiului Trgu Mure, i ocuparea sediului prefecturii de elemente turbulente de etnie maghiara care au declarat ocuparea oraului, a fost organizat un mare miting de protest. La acest miting au participat att membri comunitii romne ct i memebri comunitii maghiare. n acea zi s-au consolidat taberele adverse, compuse din romni, respectiv din maghiari. Aceste tabere s-au ciocnit att ideatic, dar i fizic, totul culminnd cu violene stradale deosebit de grave, care au perturbat viata normala a locuitorilor din zona. ( desfasurarea activitatilor lucrative ale firmelor si institutiilor statului, alimentarea cu apa, energie, alimente .Rezultatul acestor confruntri poate fi descris si astfel : 5 mori - 2 romni i 3 maghiari, 278 de rnii. O biseric ortodox incendiat, iar sediile locale ale unor partide politice vandalizate. ) - Mineriada din 15 ianuarie 1999 orasele Petrosani, Tg Jiu, Stoenesti, Autostrada Bucuresti-Pitesti paralizate de mase mari de protestatari violenti care au vandalizat cladiri, vehicole si bunuri materiale. -Pe data de 24 mai 2004, la ora 5:50 in comuna Mihailesti, judetul Buzau, pe drumul european E85, la 32 de kilometri de Buzau a avut loc o explozie datorata accidentului unui camion care transporta 20 de tone de azotat de amoniu. Bilantul victimelor arata ca au fost 18 morti (dintre care sapte pompieri, trei localnici Pagina 4 din 27

si doi jurnalisti ai postului TV Antena 1) si 13 raniti grav. Un crater cu adancime de 6,5 metri si o raza de 21 metri s-a format in jurul locului exploziei, iar bucati de metal au fost aruncate pe o raza de 200 de metri afectand acoperisurile mai multor case Inundatiile din iulie, august 2004 si 2005 din Nordul si Nord-Estul Romaniei soldate cu pierderi a 24 de vieti omenesti, pagube de cca 24000 miliarde lei numai in perioada 1 - 17 iulie a.c. in 34 de judete, peste 25000 de locuinte afectate, dintre care 3500 distruse si 3000 in pericol sa se darame, cca 329000 ha de teren inundate, sute de tone de cadavre de animale, 375 km de drumuri nationale si 978 km de drumuri judetene, 699 de poduri, 108 km de diguri, 82 de scoli, 20 de spitale, 14 dispensare, 22 de biserici puternic afectate si multe altele.

Exemple de situatii de criza din afara teritoriului national: Distrugerile produse in anul 2005 de uraganele Katrina, Rita si Wilma in Sud Estul Statelor Unite ale Americii.

-Dezastrul produs de Tsunami-ul in Indonezia in 26.12.2006 -Conflictul Ruso-Georgian din Osetia de Sud in August 2008 Desi acestea au avut cauze si o succesiune diferita de evenimente au avut ca si rezultat final pierderi mari de vieti omenesti, raniti si distrugeri mari de bunuri materiale.

I 2. Fazele si evolutia unei situatii de criza

Crises ris Intensity Intensity

Crise Evolution
Crises

Maximum aximum Stability Eescalation Intensity Intensity

Back to normality

New stability

Situation ituation evaluation valuation

PHAZE 2 PHAZE

PHAZE 4 PHAZE Planning and execution Plann execution

PHAZE 5 PHAZE Regain Regain stability stability

PHAZE 1 PHAZ
Identification Identification and Warning

Respons Respons options opt developement evelopement

PHAZE 3 PHAZE

Graficul Prin curtuoazia Centrului National Militar de Comanda ( dl. Col. Carol Peterfi) Pagina 5 din 27

FAZA 1 De Identificare si Alarmare: Factorii responsabili in managementul crizei identifica starea potential generatoare a starii de criza sau factorul declansator al acesteia in momentul in care aceasta s-a declansat deja. Este foarte important ca si factorii responsabili sa cunoasca dinainte posibilii factori declansatori si in urma unei analize SWOT sa se conceapa un plan de interventie si de management a starii de criza pe mai multe scenarii posibile. Este de asemenea foarte important momentul alarmarii si al declansarii planului de management si interventie. Lantul de alarmare trebuie declansat intr-un timp cat mai scurt. FAZA 2 De Escaladare a situatiei de criza : Fortele de interventie nu au reusit inca sa isi faca simtita prezenta datorita unei mobilizari logistice si organizationale insuficienta ca forta si rapiditate sau sirul de evenimente generate de factorul declansator se produc la o intensitate imposibil de controlat. FAZA 3 De Intensitate maxima a crizei : Evenimentele care au produs starea de urgenta sau generate de starea de urgenta nu sunt inca controlate de catre fortele de interventie si de actiunile aplicate conform planului de management al crizei. In FAZA 2 si FAZA 3 se produc deobicei cele mai mari pierderi de vieti omenesti si pagube materiale. FAZA 4 Este cea de executie a planului de management sau crearea intr-un timp cat mai scurt a unui plan de management a crizei in functie de informatiile disponibile si trecerea la executia acesteia. Trebuie monitorizat factorul eficienta a masurilor intreprinse care se contorizeaza prin reducerea si limitarea pagubelor si a efectelor negative ale crizei. FAZA 5 Recastigarea situatiei de stabilitate, caracterizata prin controlul total a evenimentelor care au produs precum si a celor generate de situatia de criza pana la stingerea situatiei de criza.

Pagina 6 din 27

I.3. ASPECTE ACTUALE ALE MANAGEMENTULUI SITUATIILOR DE CRIZA LA NIVEL NATIONAL I 3. 1. Managementul situatiilor de criza- aspecte legale I. 3. 2 Sistemul National Integrat de management al situatiilor de criza I 3. 1. Managementul situatiilor de criza aspecte LEGALE LEGI care fac referire sau guverneaza interventia in cazul situatiilor de criza: - Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr 1/ 1999 privind starea de urgenta si starea de asediu aprobata prin Legea nr 453/ 2004. - Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr 21/ 2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta si rolul sau; Legea nr 481/ 2004 privind protectia civila; Legea nr 535/ 2004 privitor la preventia si interventia in cazul atacurilor teroriste ; Legea nr 42/ 2004 privind participarea la misiuni in afara granitelor tarii.

Consideratii in urma analizei legilor de mai sus : - Exista un Sistem National de Management al Situatiilor de Urgenta dar caruia insa nu I s-au stabilit atributiuni si functii foarte clare si un plan de interventie coerent in functie de evenimentele declansatoare ale crizei ce pot aparea. De asemenea acest sistem este mai mult virtual decat practic, nedispunand de infrastructura si de resursele necesare pentru indeplinirea atributiilor prevazute in legislatia in vigoare. Pentru punerea in practica a actiunilor de interventie acest Sistem trebuie sa apeleze la infrastuctura si logistica altor ministere ( IGSU din Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Apararii) , agentii sau autoritati publice si locale. -Legislatia prezenta nu acopera intregul teritoriu si nu legifereaza toate aspectele pe care le poate reprezenta o situatie de criza sau o situatie de criza care a generat in urma unei alte situatii de criza anterioare sau simultane. - Subiectul prezentei lucrari necesita un indelung studiu si analiza tuturor aspectelor si implicatiilor posibile interventiei si sprijinului militar in situatii de criza. Autorul nu si-a propus sa fie exhaustiv si s-a concentrat mai mult asupra activitatilor medicale militare in situatii de urgenta.

Pagina 7 din 27

I. 3. 2 Sistemul National Integrat de management al situatiilor de criza Un rol cheie in Sistemul National Integrat de management al situatiilor de criza al au institutia Primului Ministru si Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta. La nivelul fiecarui minister si agentii guvernamentale, prefecture si primarii sunt structurate celule de criza care sunt alarmate si activate de catre Centrul Unic de Alarmare (112) si Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta. Un rol important in situatiile de criza al au Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Sanatatii si autoritatile publice locale. In cadrul Ministerului Apararii Nationale exista o structura specializata : Centrul National Militar de Comanda responsabila in coordonarea tuturor activitatilor, fortelor si logisticii implicate in interventia in caz de situatii de criza. Schema de interelationare a structurilor active in in Sistemul National Integrat de management al situatiilor de criza este prezentat in schema nr I.3.2

Pagina 8 din 27

CAP II Procesul managementului crizei, sprijinul militar


Interventia si sprijinul militar la criza este coordonat prin Centrul National Militar de Comanda, care comunica si se subordoneaza Ministrului Apararii Nationale si Sefului Statului Major General. Centrul National Militar de Comanda are in componenta sa membrii ai Celulei de Raspuns la Criza din departamantele Statului Major General si anume: J1 Personal si Administratie J2 Informatii-Contrainformatii J3Operatii J4Logistica J5 Planificare J6 Comunicatii si legaturi informatice J7 Instructie si regulamente J8 Finante J9 Cooperare Militar-Civila, Coordonarea aspectelor legale si Relatii cu Publicul Litera J provine de la expresia JOINT ce defineste termenul militar de operatiuni intrunite in care sunt implicate forte terestre, aeriene si chiar navale. Este recomandat ca si la nivelul J2,J3,J4 sa existe cel putin un expert in probleme medicale si de logistica medicala. Doctrina NATO defineste chiar un concept nou numit MEDINT-care se refera la culegera de informatii medicale din teritoriu si anume informatii legate de existenta sau nu a unor zone contaminate, a unor focare de epidemie, malarie sau alte posibile boli, a cursurilor de apa si a existentei apei potabile, a hranei etc, locatia optima pentru amplasarea facilitatilor medicale ale armatei, existenta unor alte facilitati civile ( spitale , policlinici, depozite de medicamente) sau naturale care ar putea fi utile misiunii medicale .

II 1 Aspecte acoperite de sprijinul militar in interventia in cazul situatiilor de criza


In urma alarmarii si activarii Sistemul National Integrat de management al situatiilor de criza , Ministerul Apararii Nationale se poate implica un urmatoarele aspecte : 1.1 Monitorizarea riscurilor specifice si a efectelor negative ale acestora; 1.2 Misiuni de tip cautare-salvare a persoanelor; 1.3 Evacuarea persoanelor si a bunurilor; 1.4 Sprijin medical 1.5 Localizarea si neutralizarea incendiilor; 1.6 Neutralizarea materialelor periculoase; 1.7 Evacuarea personalului si transportul fortelor de interventie; 1..8Cazarea populatiei afectate; 1.9Depoluare, decontaminare; 1.10 Restabilirea ordinei publice si izolarea zonelor periculoase; 1.11 Sprijin logistic ( constructii, geniu, transportul marfurilor, hranire etc) ; 1.12 Reabilitarea zonelor afectate Pagina 9 din 27

Implicarea Ministerului Aprrii Naionale n managementul situaiilor de criz din afara teritoriului naional presupune implicarea tot in activitaile i aspectele enumerate mai sus, nsa sistemul declansator este altul. Personalul Ministerului Aprrii Naionale trebuie sa fie mandatat printr-o hotrre a CSAT- Consiliul Suprem de Aprare a rii prezidat de preedintele statului, sau de o decizie a Parlamentului Romniei, pentru a putea aciona n afara granielor Romniei. Chiar si in acest caz este recomandabil ca si hotrrile CSAT sau a Parlamentului, n acest sens s fie n concordan cu : -Charta ONU; - nelegerilor i documentelor ratificate de aliana NATO; -Protocoalelor de colaborare internaional la nivel European, Regional sau Global. Un exemplu concret: l reprezinta faptul c Aliana NATO era pregtit s intervin n August 2008 n Conflictul Ruso-Georgian din Osetia de Sud n favoarea guvernului legitim al Republicii Georgia, nsa a lipsit decizia factorului politic declansator. Personal am participat in anul 2005 n Republica Georgia la exerciiul NATO- Rescuer Medceur 05, unde Aliana s-a pregatit atat pentru o intervenie de restabilire a ordinii cat i una de ajutor medical i umanitar. Acesta interventie in favoarea statului Georgian care ii apara teritoriul naional nu a mai avut loc deoarece Factorul Decizional la nivel politic a considerat probabil c o prezen a NATO n zon, n contextual geopolitic respectiv ar fi nrutait situaia n loc s o nbunteasc.

II 2 Directiile concrete de sprijin militar in interventia la situatiile de criza.Managementul medical in cazul misiunilor exceptionale care pot interveni in timpul situatiilor de criza.
Situatia de criz va fi analizat de ctre Sistemul National Integrat de management al situatiilor de criz care va stabili concret locatiile de aciune, momentul i forele umane i logistice de intervenie. Primul pas al actiunilor de interventie vor fi indreptate catre izolarea si controlul zonei precum si evacuarea persoanelor si a bunurilor. In acest caz rolul fortelor militare poate fi unul deosebit de important in special in misiuni de : -Restabilirea ordinei publice si izolarea zonelor periculoase si evacuare;(nu vom insista aici, pentru ca aceste misiuni desi nu exclud prezenta personalului medical nu sunt specifice acestuia) -II 2.1 Misiuni de evacuare medicala in mediu contaminat sau expus agentilor CBRNE ( Chimici, Biologice, Radiologice, Nucleare si Explozive) -II 2.2 Misiuni de tip cautare-salvare a persoanelor; (in ultimele doua tipuri de misiuni personalul medical are un rol deosebit de important si vor fi tratate separat drept subcapitole ) II 2.1 Situatii de criza create in urma declansarii unui atac cu mijloace asimetrice de tip CBRNE ( Chimice, Biologice, Radiologice, Nucleare si Explozive) Rolul personalului medical n faa continuei superioriti NATO n capabiliti militare convenionale, adversarii pot cuta strategii i tactici neconvenionale, inclusiv folosirea agenilor CBRNE, pentru a reduce acest avantaj. Adversarii probabil se vor concentra asupra punctelor slabe i vulnerabilitilor NATO percepute, cum ar fi sensibilitatea opiniei publice la pierderi, la constrngerile culturale, legale i etice. Atentatele pot fi realizate pentru a angaja ameninarea cu folosirea agenilor CBRNE n cadrul propagandei, pentru a limita Regulile de Angajare(ROE) ale Alianei sau Coaliiei i pentru a separa membrii ezitani ai Pagina 10 din 27

Alianei/Coaliiei. Adversarii pot avea reticen cu privire la dreptul internaional i standardele etice, permindu-le s angajeze ca int deliberat populaia civil, inclusiv expatriaii sau adunrile deliberate de mijloace militare din cadrul infrastructurii civile sau din zonele culturale. De accea este posibil ca n zona de aciune s fie prezente materiale ce prezint un potenial pericol ( " hazardous material"). Aceste materiale pot fi explozive, inflamabile sau pot prezenta un pericol de contaminare biologica sau chimic cu riscuri majore asupra sanatii i vieii oamenilor. Fortele de interventie inclusiv cele medicale vor trebui sa poarte costume de protectie in functie de nivelul de protectie cerut de mediul de actiune. Tipul de costume in functie de nivelul de contaminare sunt prezentate in Anexa nr II 2.1 Forele de intervenie trebuie s identifice si sa in cont de eventuala prezen a acestor materiale periculoase, s acioneze n consecin iar atunci cnd este recomandabil i posibil s se intervin cu personal specializat pentru indepartarea lor, pentru a facilita accesul celorlalte categorii de personal implicate n aciunile de combatere a efectelor crizei. Managementul medical Managementul medical al pierderilor CBRNE , n special cele cauzate de ageni biologici, pot implica un numr mare de indivizi contaminai, expui la ageni chimici i/sau toxine i rnii ca rezultat al armelor sau substantelor explozive . Trebuie amplificat gradul de asigurare cu mijloace medicale de decontaminare i de evacuare a pierderilor. Faptul c, sursa expunerii a fost creat artificial prin mijloace deliberate sau cu intenii ostile, nu va schimba cu nimic principiile de tratament. De exemplu, dup un atac biologic cel mai important factor n asigurarea de informaie relevant, operaional, n baza creia se realizeaz un management medical adecvat este identificarea rapid i corect a agentului specific. n contrast cu epidemiile naturale n care creterea numrului de bolnavi se realizeaz pe o perioad de sptmni sau luni, o epidemie indus artificial poate atinge un vrf n cteva ore sau zile. De vreme ce un atac BW ( cu agent biologic) este silenios(nezgomotos), primul indiciu al unei probleme poate fi creterea pierderilor fr nici un semn al originii; se poate ca simptomele ce apar ca urmare a unui atac BW s nu poat fi distinse de cele date de boala natural. nceputul bolii dup expunerea la agenii biologici poate dura de la cteva minute la 3 sptmni. Unii ageni biologici sunt potenial infecioi, de aceea, o reacie adecvat la un atac poate avea relevan n planificare. Unele aspecte ale managementului medical dup un atac BW sunt unice i solicit atenie special i instruire. Identificarea n timp util i comunicarea unei ameninri este esenial pentru supravieuire. Pierderile se poate s nu apar n acelai timp aa cum se intenioneaz n cazul unui atac surpriz cu ageni cu aciune asupra sistemului nervos. Gradul de expunere la agent i rezistena gazdei dau nceputul rspndirii bolii de la un numr de ore la zile. O cretere a numrului de pierderi se anticipeaz relativ de la primele pierderi, cu un numr mai mare dup un numr succesiv de ore sau zile, pn la un vrf care este atins. O excepie o constituie atacul cu toxine biologice ce pot cauza imediat un numr mare de pierderi. Pe ct de repede se identific ageni biologici suspeci transmisibili, pe att de necesari sunt acei paii de urmat, care asigur evitarea mprtierii mai departe a acestora, aici fiind inclus restricionarea deplasrii i transportului. Aceste msuri trebuie impuse chiar dac anterior expunerii s-a apelat la vaccinri sau antibiotice. Protecia colectiv i gestionarea pericolului atacurilor CBRNE sunt n mod special importante dac situaia impune necesitatea staionrii prelungite ntr-o zon prezumtiv contaminat. Managementul medical trebuie s asigure adposturi adecvate, stabilirea mncrii i apei necontaminate i asigurarea c se pot aplica tratamentele specifice. Poate exista nevoia sprijinului medical militar pentru populaia civil din mprejurimi . Aceti factori trebuie s fie luai n considerare n timpul planificri aprrii CBRNE i a sprijinului medical nainte ca operaiile s nceap. Evacuarea pacienilor Pagina 11 din 27

ntr-un mediu CBRNE comandanii trebuie s ia n considerare ce echipamente ale pierderilor evacuate sunt necesare n zona de pericol (ex. maini de teren, avioane, i personal). Costumele de protecie greoaie, moralul, creterea solicitrii nervoase i fizice, oboseala, vor reduce eficiena celor care sunt implicai n evacuare. Orice efort va fi fcut pentru limitarea contaminrii mijloacelor evacuate. Pacienii pot avea nevoie de decontaminare nainte de a fi transportai. Trierea i decontaminarea pacienilor Managementul i tratamentul pierderilor contaminate va fi diferit n funcie de situaia operaional i natura contaminantului. Fiecare echipament medical trebuie s aib un plan care trebuie aplicat imediat. Descentralizarea este necesar pentru c pierderile nu pot fi lsate s atepte decontaminarea. Toate echipamentele medicale trebuie s aib toate articolele medicale prevzute i echipamentul de decontaminare pentru pacienii contaminai s fie n zona lor de operare. Decontaminarea pacienilor ofer trei scopuri: a. Previne pacientul s absoarb contaminani suplimentari. b. Protejeaz personalul medical care trateaz pacienii de pericole CBRNE . c. Limiteaz rspndirea pericolelor CBRNE . Facilitile de tratament medical vor stabili raioanele de decontaminare. Cnd pierderile sosesc, ele trebuie s fie trecute pe la un punct de triere i direcionate n zona adecvat. Ofierul de la triere trebuie s determine dac pacienii au nevoie de ngrijiri medicale sau chirurgicale care sunt prioritare decontaminrii. Majoritatea decontaminrilor pot fi realizate prin ndeprtarea hainelor i a nclmintei, de obicei nainte de intrare, fr a interfera cu tratamentul medical. Facilitile medicale Urmtorii factori trebuie s fie luai n considerare datorit locaiei unitii medicale, capabilitii de ameninare, i a aspectelor unice ale operaiilor NBC: a. Atacurile CBRNE au potenialul de a cauza un numr mare de pierderi, ce au nevoie de sprijin medical intensiv. n primele ore de dup un atac NBC, facilitile medicale pot fi suprasolicitate cu pierderi care solicit spitalizare ndelungat. b. n acelai timp n care numrul de pacieni este n cretere, ali factori se combin i complic operaiile de sprijin medical. Aciunea n costum de protecie reduce eficiena individual i colectiv ntr-un moment cnd cererea de lucru este mare. Decontaminarea pacienilor solicit mn de lucru i poate reduce numrul personalului pentru tratarea pierderilor. Stresul dat de cldura din EPI NBC va necesita pauze mai lungi pentru personal, reducnd de asemenea capabilitatea de ngrijire. c. Stabilirea i meninerea unei faciliti protejate i continua monitorizarea a aerului din interiorul adposturilor de contaminani necesit personal suplimentar. Aceste proceduri scad capabilitatea de a trata eficient i efectiv pacienii. d. Personalul medical al unitilor localizate n zonele cu pericol NBC poate deveni de asemenea pierderi. medicale forate s continue s acioneze n zone cu pericole NBC. Sprijinul medical suplimentar trebuie avut n vedere pentru organizarea evacurii medicale, izolrii, restricionrii deplasrii i e. Planificarea de urgen este necesar pentru asigurarea sprijinului pentru mijloacele transportului, diagnosticul i tratamentul n sau la grania zonelor de pericol NBC. Impactul asupra sprijinului serviciilor de sntate Pericolele CBRNE vor crea un mediu dificil pentru aciune. Stresul dat de costumul de protecie, reducerea simurilor vizual i tactil, reducerea capabilitii de comunicare, i un anume sentiment al izolrii sunt toate n detrimentul operaiilor militare. Sistemul de sprijin medical are unele aspecte unice ce trebuie luate n considerare. a. Contaminarea se poate ndrepta ctre facilitile medicale dac pacienii sunt evacuai fr s fie decontaminai. Pacienii ce au fost expui la agenii nucleari, chimici, biologici netransmisibili trebuie decontaminai naintea admiterii lor ntr-un sistem colectiv de protecie. Aceasta se face pentru a preveni contaminarea personalul medical; n mod normal, personalul medical lucreaz fr echipament de protecie individual. Pagina 12 din 27

b. Izolarea pierderilor ca urmare a expunerii la un agent biologic suspect sau confirmat este esenial pentru prevenirea epidemiei secundare dat prin contactul persoan cu persoan. Personalul medical trebuie s poarte echipament de protectie NBC. Se pot stabili faciliti medicale separate, echipate pentru a face fa potenialelor pierderi infecioase. c. Multe mijloace medicale de sprijin sunt fixe sau au o mobilitate redus. Adesea sunt localizate lng PC (HQ) i de a lungul rutei principale de aprovizionare; totui, ele trebuie s continue s opereze n cadrul zonei de risc. Tratamentele nu trebuie s fie ntrerupte atunci cnd unitile sunt re-dispuse. Producia i re-aprovizionarea cu materiale medicale eseniale Producerea de oxigen lichid i gazos nu va aprea n mod normal ntr-un mediu cu pericol NBC. Operaiile de transfer a produselor (gazoase sau lichide) vor fi micorate dac cerinele medicale i a liniilor aeriene vor crete. Pentru mijloacele medicale i de aprovizionare trebuie s se dezvolte planuri de re-aprovizionare cu materiale gazoase, lichide ngheate, electrolii, snge, vaccinuri, medicamente i antidoturi, materiale sanitarfarmaceutice i imunoglobine. Sporirea sprijinului medical pentru operaiile ntr-un mediu contaminat CBRNE. Operaiile de decontaminare solicit multe resurse. Este nerealist pentru a ne atepta c personalul medical va conduce att tratamentele medicale ct i decontaminarea pacienilor. De aceea, decontaminarea pacienilor trebuie s fie planificat. ntrirea pentru asigurarea sprijinului de decontaminare trebuie s se regseasc n planificare. n cazul unui eveniment biologic(BW) suspect sau actual cu ageni transmisibili, este nevoie de sprijin special pentru restricionarea deplasrii i transportului, pentru eantionarea i transportul acestora, pentru o rapid identificare a agenilor BW i a bolilor infecioase, i pentru a realiza n teren autopsii pe victime i animale.

Pagina 13 din 27

-II 2.2 MISIUNI DE TIP CAUTARE-SALVARE A PERSOANELOR; 2.2.1 CERINELE DOTRII I PREGTIRII MEDICALE PENTRU MISIUNILE DE CUTARE-SALVARE(SAR) I CUTARE N LUPT-SALVARE(CSAR) Sunt reglementate prin standardul NATO STANAG -3745 Anexe: A. Pregtirea de specialitate pentru personalul medical implicat n misiunile SAR sau CSAR. B. Necesarul minim de echipament medical pentru misiunile SAR i CSAR.

Related documents: ATP-10 ATP-62 SCOP 1. Scopul acestui acord este de a stabili necesarul de echipament medical ct i scopul pregtirii de specialitate, disponibile pentru personalul de cutare i salvare(SAR), asigurndu-se c procedurile de pregtire i echipamentul medical pentru personalul specializat sunt standardizate si pot fi furnizate de forele armate rilor membre NATO. Populaia este inta personalul de cutare i salvare care este responsabil pentru tratamentul i transportul pe timpul zborului. ACORD 2. Naiunile participante NATO sunt de acord cu prezentul STANAG astfel: a. b. O lista minim de articole, importante n pregtirea personalului SAR destinat a furniza servicii medicale victimelor pe timpul misiunilor SAR i CSAR. Un necesar minim de echipament s fie disponibil personalului SAR la bordul aeronavelor implicate n misiuni de salvare SAR i CSAR. CUTARE I SALVARE (SAR) CUTARE I SALVARE N LUPT (CSAR)

GENERALITI 3. Lista articolelor standardizate pentru pregtirea personalului SAR de ctre serviciile militare NATO SAR asistat de cooperarea inter-aliat i suport mutual, va crete eficiena tratamentului oferit de ctre personalul SAR.

Pagina 14 din 27

2.2.2 PREGTIREA MEDICAL A PERSONALULUI IMPLICAT N MISIUNILE DE CUTARE-SALVARE (SAR) I CUTARE N LUPT - SALVARE(CSAR) GENERALITI 1. Pregtirea inclus n aceast Anex trebuie s ndeplineasc cele mai nalte standarde a primului ajutor i a Basic Life Support (BLS), aceasta asigurnd ca personalul SAR/CSAR va fi capabil s ofere masurile de prim-ajutor ce duc la salvrile de viei umane. Tratamentul va fi necesar nainte, i pe durata oricrui zbor SAR/CSAR pn cnd victima se stabilizeaz i continuarea asistenei medicale. De acum ncolo specializarea non-medical, descris n mod general ca specializare n acordarea primului ajutor va fi necesar la discreia respectivelor naiuni. De altfel, antrenamentul de supravieuire, evadare, eschivare i conduita acestuia dup specialiazarea n capturare, va fi la discreia naiunilor respective i a cerinelor operaionale ale acestora. 2. Lista articolelor standardizate destinate pregtirii pentru acordarea primului ajutor SAR/CSAR necesit o pregtire minim n managerierea lor n ambelor misiuni SAR, militare i civile. Oricum specializarea primului ajutor specializat la victimele n mas (ALS),e recomandat, este la discreia naiunii respective. Continuarea pregtirii, verificrilor periodice i dac este necesar a recertificrilor sub toate aspectele a meninerii funciilor vitale, care vor fi susinute de fiecare naiune. ELEMENTE DE ANTRENAMENT (SPECIALIZARE): 3. Algoritmul antrenamentului de baz medical. Urmtoarele principii vor fi predate pe durata pregtirii personalului n misiunile SAR/CSAR. a. Principiile de baz fiziologice pe durata zborului i implicaiile aero-medicale pentru asistaii medical. b. c. Principiile primului-ajutor i meninerii funciilor vitale (tehnicile avansate de pregtire pentru meninerea funciilor vitale sunt responsabilitate naional). Tratamentul de urgen: (1) Resuscitarea cardio-respiratorie:

Procedee de resuscitare (a)Cuprinde: eliberarea cilor respiratorii superioare, existena expiraiei, intubare oro-traheal, traheotomie, intubation,, drenaj toracic). (b) Masaj cardiac extern. (c)Folosirea defibrilatoarelor automate i semiautomate. (d)Tehnicile i principiile resuscitrii respiratorii manuale i mecanice. (e) Tratamentul i recunoaterea complicaiilor n resuscitarea respiratorie manual i mecanic. (2) Hemostaza provizorie (modul de aplicare i managementul bandajelor compresive, tehnici de hemostaz digital, folosirea bandajelor hemostatice). (3) Tratamentul ocului hemoragic (Managementul perfuziei IV) (IV Infusion Pagina 15 din 27

management). (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12) (13) (14) d. Hipoxia (datorat altitudinii i traumei) i oxigenoterapie. Principiile managementului durerii i implicaiile ei (administrarea de analgezice IM & IV). Managementul leziunilor toracice (fracturi costale. pneumotorax, hemotorax, leziunilor mediastinale). Managementul leziunilor coloanei vertebrale (transportul rniilor, tehnici de imobilizare spinal board). Leziuni oculare. Leziuni abdominale. Leziuni genitor-urinare. Managementul arsurilor. Managementul fracturilor (tehnici de imobilizare, aplicarea mijloacelor de imobilizare i monitorizarea membrului fracturat). Leziuni la nivelul capului i maxilo-faciale (inclusiv afeciuni dentare). Leziuni termice (arsuri, hipotermie, degerturi datorate frigului sau a altor ageni termici)

Leziuni: (1) (2) Rni (inclusiv cele datorate mpucturilor, exploziilor, infectrii plgilor). Multiple leziuni (tehnici secundare de supravieuire, evaluarea deficitului vascular i neurologic al membrelor, complicaiile precoce sau tardive n leziuni multiple, traumatisme ale capului, ierarhizarea n traum i come).

e. f.

Semnele morii i aciunile ulterioare. Tehnici de meninere a vieii intr-un mediu NBC (inclusiv tehnici de decontaminare).

Pagina 16 din 27

4. Algoritmul antrenamentului medical avansat. De acum n elementele de mai jos urmtoarele subiecte vor fi nsuite la cerinele naionale, depinznd de scopul i rolul personalului n misiunile SAR/CSAR. a. Mediu: (1) b. c. necul i sufocarea (cuprinde resuscitarea i managementul ulterior).

Sarcina (inclusiv tehnici de extragere a ftului). Managementul victimelor: (1) (2) Transportul victimelor n mas. Folosirea echipamentului medical.

5. a. b. c. d.

Antrenamentul de salvare. Antrenamentul salvrii necailor. Exerciii cu brci. Winch drills. Aparate de urgen pentru respiraia sub ap

6. Antrenament avansat de cutare i salvare n lupt a. Antrenament de scpare i evadare. b. c. Antrenament al conduitei de dup evadare. Antrenament de supravieuire terestr (pe timpul iernii).

Pagina 17 din 27

2.2.3 NECESARUL MINIM DE ECHIPAMENT MEDICAL PENTRU MISIUNILE DE CUTARE-SALVARE(SAR) I CUTARE N LUPT-SALVARE(CSAR) 1. Aceast Anex cuprinde necesarul minim de echipament ce va fi folosit ntr-un transport aerian militar NATO, cutare n lupt i salvare (CSAR) sau cutare i salvare (SAR).. Lista extins echipamentului este editat n font italic i depinde de pregtirea i specializarea personalului SAR. Alte echipamente pot fi adugate la lista minim de dotare, acest lucru fiind la discreia fiecrui naiuni. Echipamentul listat mai jos ndeplinete minimul managementului de pregtire clinic prezentat n Anexa A. Cantitile fiecrui articol necesare a fi transportate depind de acum ncolo de misiune i de capacitatea de transport a victimelor pe cale aerian.. 2. Standardizarea unei liste de echipament medical minim va garanta interoperabilitatea interaliat n sprijinul misiunilor SAR i CSAR. ECHIPAMENT 3. Managementul cilor respiratorii. a. b. c. d. 4. Aspirator manual. Oro-pharyngeal airway, masc laringeal,tub endo-traheal. Surs oxigen. Masc oxigen, e.t.c.

Managementul resuscitrii. a. b. c. Aparat de resuscitare manual i mecanic. Balon de resuscitareRe-breathing reservoir. Chest drains with Heimlich valves.

5.

Managementul circulaiei. a. b. c. d. Cateter intravenos. Fluide intravenoase (Crystalloid, colloid). Linii de administrare intravenoas. Dispozitive de nclzire cu fluide Fluid bag warmers.

e. 6.

Bandaje compresive.

Echipament de Examinare si Monitorizare

Pagina 18 din 27

a. b. c. d. e. f. 7.

Stetoscop. Sphygmanometru fr mercur. Peripheral pulse oximeter, integrated BP/Pulse/Oximetry device. Lantern. Termometru digital, Low termometru pentru temperaturi mici, termometru digital rectal, termometru auricular.. Defibrilator automate sau semi-automat.

Reducerea Fracturii. a. b. c. d. Guler cervical. Targ fractur coloan vertebral, sistem de targ vidat. Set cutie atele. Bandaje triunghiulare, atele de plastic.

8.

Analgezice. a. b. c. d. Analgezice Intravenoase. Analgezice inhalate. Analgezice orale. Analgezice intra-musculare.

9.

Additional Equipment. a. b. c. d. e. Foarfeci, foarfeci pentru bandaje. Cutter. Band adeziv. Tifon steril. Bandaje sterile.

f. g.

Bandaje pentru ari. Burete lubricant.

Pagina 19 din 27

h. i. 10.

Seringi, ace. Mnui chirurgicale.

Medicamente. a. b. c. d. Adrenalin/epinephrin. Atropin. Naloxone. Diazepam.

11.

Transportul Pacieni. a. b. c. d. Trgi. Pturi. Targ Harness. Targ cu sistem macara.

Clasele de materiale Aprovizionarea cu materialele necesare interventiei si sprijinului militar


n NATO exist cinci clase de materiale, descrise mai jos : Clasa I Materiale de subzisren; de exemplu, alimente i furaje, consumate de personalul sau de animalele ntr-un ritm aproximativ uniform, indiferent de modificrile locale privind lupta sau starea terenului. Clasa II Materiale, a cror alocare este stabilit n statul de organizare i nzestrare, de exemplu, echipament individual, armament, unelte, piese de schimb, autovehicule.

Pagina 20 din 27

Clasa III Derivate din iei, uleiuri i lubrifiani (POL1) destinate unor utilizri multiple, cu excepia funcionrii aeronavelor, sau cnd sunt utilizate drept combustibil pentru arunctoare de flcri, de exemplu, gazolin, motorin, ulei de rapi i cocs. (Clasa III a- petrol de aviaie i lubrifiani) Clasa IV Materiale pentru care alocrile iniiale nu sunt aprobate pe baz de tabele de repartizare. De regul, aici sunt incluse materiale de fortificaii i construcii, inclusiv cantiti suplimentare de materiale a celor distribuite iniial (materiale din Clasa II), cum ar fi autovehicule suplimentare. Clasa V Muniii, explozivi i ageni chimici de toate tipurile.

CAP III PARTE MEDICALA. MANAGEMENTUL PACIENTILOR IN SITUATII DE CRIZA III 1. ORGANIZAREA SPRIJINULUI MEDICAL La fiecare locaie de aciune se stabilete un Sistem de Comanda a Incidentului ( ICS- Incident Comanding System) care controleaz, direcioneaz i coordoneaz resursele implicate n intervenie. Prin Coordonatorul Interveniei se stabilesc liniile de responsabilitate, autoritate i comunicare a factorilor si personalului implicat. Aceast persoan poart ntreaga responsabilitate asupra celor ce se petrec la locul interveniei, i se afl situat ntr-un post de coordonare i comand. Postul de coordonare i comand se poate afla la locul incidentului sau poate fi situate la o distan de caiva km ( ordinal zecilor de km) de acest loc. Postul de coordonare unde ICS se gaseste trebuie sa aiba mijloace de comunicare in timp real cu Sistemul National Integrat de management al situatiilor de criza, cu Centrul National Militar de Comanda cat si cu fortele de la locul de interventie. Ofierul de legtur este persoana desemnat s comunice si sa circule ntre factorii responsabili. La locul interventiei se stabileste un responsabil al interventiei pe linia medicala, ce coordoneaza intreg personalul medical la fata locului. Fizic, in teren amplasarea locatiilor unde se acorda sprijinul medical se realizeaza pe cele 3 zone Fierbinte, Calda si Rece dupa schema din anexa nr:III 1 III.2. EVACUAREA MEDICALA Persoanele bolnave sau ranite trebuie miscate rapid in scopul acordarii unei asisistente medicale adecvate. Victimele unor calamitati naturale sau explozii pot
1

Petroleum, oil and lubricants

Pagina 21 din 27

deceda in cateva minute in lipsa unui ajutor medical datorita traumelor penetrante sau a hemoragiilor masive. Acordarea ajutorului medical si evacuarea victimelor se realizeaza prin organizarea unui proces coordonat de evacuare medicala numit Sistem Integrat de tratament si evacuare . Sistemul Integrat de tratament si evacuare are rolul de a salva vieti prin localizare promta a victimelor, resurescitarea si stabilizarea acestora precum si evacuarea lor catre facilitatea medicala (MTF medical treatment facility) cea mai adecvata acordarii unui tratament medical optim in conditiile date. Sistemul Integrat de tratament si evacuare se bazeaza pe urmatoarele principii: - Principiul continuitatii in ingrijirea, actul medical; - Principiul orei de aur care se refera la faptul ca timpul este un factor deosebit de important in salvarea vietii si sanatatii unei persoane. Victima trebuind ca in maximum o ora sa fie evacuata catre un MTF corespunzator. Pentru ca acest sistem sa fie practic si eficient sunt necesare alocarea de personal calificat precum si alocarea de mijloace de evacuare terestra si aeriana care sa actioneze intr-un mod sincronizat. La modul concret prin Sistemul Integrat de tratament si evacuare se realizeaza urmatoarele actiuni: -Colectarea victimelor si ranitilor - Examinarea, resuscitarea si stabilizarea victimelor -Triajul si prioritizarea pacientilor -Evacuare medicala printr-un mijloc de evacuare adecvat; -Stabilizare si acordarea ajutorului medical pe tot timpul si parcursul evacuarii medicale pana la facilitatea medicala de tratament corespunzatoare. Evacuarea medicala a victimelor se poate realiza cu 2 tipuri de mijloace : -MEDEVAC : mijloace de evacuare medicala dedicate acestor actiuni, -CASEVAC: mijloace de evacuare nededicate insa care sunt utilizate in evacuarea medicala datorita indisponibilitatii pe moment a primelor mijloace sau a numarului foarte mare de victime. Decizia asupra mijlocului de evacuare apartine ca decizie initiala medicului ce realizeaza triajul si ca decizie finala responsabilului interventiei pe linie medicala. III.3 TRIAJUL VICTIMELOR Situatiile de criza implica deseori un numar mare de victime iar resursele care sunt alocate sprijinului medical sunt adesea limitate de aceea este deosebt de importanta prioritizarea ordinei in care se realizeaza acordarea ajutorului medical si se realizeaza evacuarea pacientilor. Triajul se realizeaza dupa urmatoarele prioritati: -Prioritate 1 (IMMEDIATE) Cod de culoare ROSU: Pacienti care necesita tratament si transport imediat ( a caror conditie ameninta viata sau pastrarea unui membru sau organ) . -Prioritate 2 ( DELAYED) Cod de culoare GALBEN : pacienti a caror tratament si evacuare pot fi temporar insa nu foarte indelungat amanate. -Prioritate 3 ( ROUTINE sau MINOR ) Cod de culoare VERDE : pacienti a caror tratament si evacuare pot fi temporar amanate. -Prioritate 4 ( CONVENIENCE) Cod de culoare negru : Pacienti care au decedat deja sau care in urma unui triaj profesionist se ajunge la concluzia ca pacientul

Pagina 22 din 27

respectiv in conditiile date nu mai are nici o sansa de supravietuire, iar resursele medicale si de transport ar priva pacienti viabili de accesul la aceste resurse. Triajul victimelor este realizat de catre personal medical profesionist ( de obicei medic sau asistent medical specializat in medicina de urgenta) care poate estima foarte rapid situatia si balanta beneficiu/risc in cazul fiecarui pacient. Consemnarea triajului se consemneaza pe un formular tipizat pe codurile de culoare mai sus amintite, iar formularul insoteste pacientul pe tot traseul si pe toata perioada evacuarii medicale. Un model de formular este prezentat in anexa nr.

III.4. CLASIFICAREA FACILITATILOR MEDICALE DE TRATAMENT Sprijinul medical este acordat pe un sistem de nivele ale facilitatilor de tratament medical, clasificate dupa sistemul NATO pe mai multe nivele (ROL-uri) numerotate de la 1 la 5. Clasificarea este realizata proportional cu capacitatile lor de tratament iar o structura completa de sprijin medical intrunit intr-un teatru de operatie sau de interventie in cazul unei situatii de criza , contine in mod normal elemente din toate ROL-urile. In mod generic, victimele parcurg sistemul etapizat de ingrijire de la ROL1 la ROL4 sau ROL5 , dar in functie de starea lor generala si pentru eficientizarea actului medical, unul sau mai multe din aceste ROL-uri pot fi evitate. Cea mai mare parte a capabilitatilor de ingreijire a fiecarui ROL se regaseste in ROLul imediat superior, dupa cum urmeaza: -ROL 1 (Esalon 1) asigura asistenta medicala primara, primul ajutor calificat , triajul; resuscitarea si stabilizarea ranitilor la nivelul formatiunii medicale din compunerea unui batalion (similar) -ROL2(Esalon 2) asigura capabilitati specializate pentru primirea si triajul ranitilor, iar pentru resurescitarea si tratamentul eventualelor socuri, un nivel tehnic superior celui asigurat de ROL1. Include aplicarea procedurilor si tratamentelor chirurgicale de urgenta in vederea stabilizarii ranitilor, salvarii vietii si pastrarii functiilor vitale. La acest nivel exista facilitati limitate de stationare a ranitilor, pe timp scurt, pana cand acestia pot fi evacuati spre ROL3 sau se pot intoarce la indatoririle de serviciu. ROL2 poate include cabinete de medicina dentara , igiena mediului, psihiatrie si psihologie. ROL 2 este asigurat de formatiunea medicala din compunerea brigazii ( sau similar). -ROL3 ( Esalon 3) asigura asistenta medicala secundara in conditiile restrictiilor prevazute de politica de stationare medicala in teatru. Sprijinul medical Rol 3 consta in capacitatea'dislocabila de spitalizare si logistica necesara sustinerii acesteia. In functie de specificul misiunii, pe langa chirurgia primary si mijloacele de explorari functionale necesare sustinerii diagnosticului, Rol-ul 3 are in compunere o varietate mai mare de speciaiitan clinice de cal. Rol-ui 2. Rol-ul 3 cstc asigurat de formatiunea medicala din compunerea corpului de armata (similar). - ROL 4 (Esalon 4) - asigura intregul spectru al ingrijirii medicale definitive. Acesta nu poate fi asigurat in teatru, necesitdnd o perioada prea mare de timp aferenta dislocarii si desfasurarii formatiunilor medicale. Include proceduri medicale si chirurgicale specializate, precum si proceduri de chirurgie reparatorie si de reabilitare. Rol-ul 4 este asigurat de sistemul national de ingrijire a sanatatii reprezentat de reteaua Ministerului Sanatatii sau de catre o alta tara membra a Aliantei NordAtlantice.

Pagina 23 din 27

-ROL5 asigura capabilitati medicale ultraspecializate, superioare chiar si celor de ROL4. In NATO se cunosc doar 3 sau maximum 4 asemenea facilitati ( de exemplu Brook Army Medical Center din Texas-SUA spital ultraspecializat si centru de excelenta in tratarea arsurilor foarte severe ) Cerintele structurale i tipul MTF-urilor sunt impuse de tipul operatiunii militare. Sprijinul medical Rol 2 este fundamental, ca punct de legatura intre Rolurile 1 i 3, dar poate fi evitat cand Rol-ul 3 este u~or accesibil. In situatia in care- Rol-ul 2 este rapid constituit iar evacuarea catre Rol 4 este asigurata, Rol-ul 2 poate substitui Rol-ul 3, ca cel mai malt nivel dislocabil al capabilitatii clinice. In teatrele de operatii se remarca tendinta evacuarii unui numar sporit de pacienti care pot fi ingrijiti la nivelul Rol 2, catre Rol-ul 3, atunci cand cele doua formatiuni se afla la o distanta convenabila. Cerintele actuale ale filozofiei de tratament pentru pierderile sanitare in masa impun mentinerea unor standarde normale ale ingrijirii medicale individuale cat mai mult timp posibil, incepand chiar din zona de interventie la criza . Evacuarile medicale vor fi directionate spre unitatile de primire a urgentelor si sectiile chirurgicale, daca situatia din teatru o permite . Astfei ierarhizarea urgentelor urmareste aplicarea terapiei intensive unui numar limitat de raniti s~ nu se faca in detrimentul majoritatii acestora. Pentru a acorda tuturor ranitilor o ingrijire medicala de calitate, in situatiile operationale in care se estimeaza un mare numar de pierderi, activitatea personalului medical se va organiza pe schimburi.

Pagina 24 din 27

CAP IV PROPUNERI PENTRU INBUNATATIREA ACTIVITATII DE SPRIJIN MEDICAL SI MANAGEMENT AL SITUATIILOR DE CRIZA IV 1. Recomandarea ca si la nivelul J2,J3,J4 din structura Celulei de Criza sa existe cel putin un expert in probleme medicale si de logistica medicala. Reamintim departamentele Celulei de Criza, coordonate in M.Ap.N de catre Centru National Militar de Comanda, tratate si in Cap II J1 Personal si Administratie J2 Informatii-Contrainformatii J3Operatii J4Logistica J5 Planificare J6 Comunicatii si legaturi informatice J7 Instructie si regulamente J8 Finante J9 Cooperare Militar-Civila, Coordonarea aspectelor legale si Relatii cu Publicul Litera J provine de la expresia JOINT ce defineste termenul militar de operatiuni intrunite in care sunt implicate forte terestre, aeriene si chiar navale. Doctrina NATO defineste chiar un concept nou numit MEDINT ( Medical Inteligence) -care se refera la culegera de informatii medicale din teritoriu si anume informatii legate de existenta sau nu a unor zone contaminate, a unor focare de epidemie, malarie sau alte posibile boli, a cursurilor de apa si a existentei apei potabile, a hranei etc, locatia optima pentru amplasarea facilitatilor medicale ale armatei, existenta unor alte facilitati civile ( spitale , policlinici, depozite de medicamente) sau naturale care ar putea fi utile misiunii medicale .

IV 2. Dotarea si instruirea personalului medical din Armata Romaniei pentru a putea interveni in situatii de criza create in urma declansarii unui atac cu mijloace asimetrice de tip CBRNE ( Chimice, Biologice, Radiologice, Nucleare si Explozive) Aceste concepte, proceduri si dotari au fostr tratate in Cap II 2.1 , ele sunt reglementate si standardizate de Alianta NATO in urmatoarele lucrari Amed-P7 (D) CONCEPT OF OPERATIONS OF MEDICAL SUPPORT IN CHEMICAL, BIOLOGICAL, RADIOLOGICL, AND NUCLEAR ENVIRONMENTS precum si STANAG 2873 CBRNMED (EDITION 4). Ele desi au fost acceptate si ratificate de principiu inca nu se aplica practic la nivel national neexistand inca nici logistica si nici calificarile necesare. Pagina 25 din 27

IV.3 Pregtirea medical a personalului implicat n misiunile de cutare-salvare (SAR) i cutare n lupt - salvare(CSAR) Precum si dotarea cu trusele si materialele corespunzatoare tratate la Cap II 2.3 Toate acestea sunt reglementate si standardizate de Alianta NATO in STANAG 2546 MED (EDITION 1) (RATIFICATION DRAFT 1) ALLIED JOINT DOCTRINE FOR MEDICAL EVACUATION AJP-4.10.2 IV.4 Introducerea sistemului de paramedici in Armata sau specializarea asistentilor medicali in medicina de urgenta. In alte armate exista un tip specializat de personal medical numit EMT ( Emergency Medical Technician) cu abilitati crescute in resuscitarea si stabilizarea pacientilor care insotesc plutoanele de interventie si sunt capabile sa intervina rapid si propt in situatii medicale extreme( de criza).

Pagina 26 din 27

BIBLIOGRAFIE -Principiile si politicile sprijinului medical operational in Armata Romaniei Romania, Ministerul Apararii Nationale, Statul Major General Bucuresti 2006; - STANAG 2361 MED (EDITION 2) MINIMUM ESSENTIAL MEDICAL SUPPLY ITEMS IN THEATRES OF OPERATIONS, NORTH ATLANTIC TREATY ORGANISATION, MILITARY AGENCY FOR STANDARDISATION BRUSSELS 1997 - STANAG 3745 AMD (EDITION 4) CERINELE DOTRII I PREGTIRII MEDICALE PENTRU MISIUNILE DE CUTARE-SALVARE(SAR) I CUTARE N LUPT-SALVARE(CSAR) -AGENIA DE STANDARDIZARE NATO-2005 -STANAG 2546 MED (EDITION 1) (RATIFICATION DRAFT 1) ALLIED JOINT DOCTRINE FOR MEDICAL EVACUATION AJP-4.10.2MILITARY COMMITTEE MEDICAL STANDARDIZATION BOARD (MCMedSB) 12 October 2006 NSA(MED - Barton L, Crisis in Organizations, South_Western College Publishing, 2001 -Managementul crizei Note de curs- Conf. dr. Claudiu Turculet Bucuresti 2009

Pagina 27 din 27