Conflictul militar dintre

Rusia si Ucraina
Persu Danut Iulian
Clasa a XII U
 • Criza ruso-ucraineană (parte a războiului ruso-ucrainean în desfășurare) este o criză internațională
și o agresiune militară în desfășurare a Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 3 martie 2021
odată cu concentrarea de trupe rusești în apropierea granițelor Ucrainei și a escaladat la sfârșitul
anului 2021 și la începutul anului 2022, când NATO nu a fost de acord cu cererea Kremlinului de a
da garanții privind neaderarea viitoare a Ucrainei la alianța nord-atlantică. Criza a provocat tensiuni
internaționale, implicând și NATO, Uniunea Europeană, Triunghiul Lublin,[42] 
Comunitatea Statelor Independente și Organizația Tratatului de Securitate Colectivă.[43]
• La 24 martie 2021, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a semnat Decretul 117/2021 prin

Conflictul care s-a aprobat „strategia de eliberare și reintegrare” a teritoriilor ocupate de ruși din 
Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol.[44] În martie și aprilie 2021, Rusia a adunat
aproximativ 100.000 de soldați și echipament militar în apropierea graniței sale cu Ucraina,

Ruso-Ucrainian reprezentând cea mai mare mobilizare de forțe de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
Acest lucru a precipitat o criză internațională și a generat îngrijorări cu privire la o potențială
invazie. Imaginile din satelit au arătat mișcări de trupe blindate, rachete și alte arme grele. Trupele
au fost parțial îndepărtate până în iunie. [45] Criza a fost reînnoită în octombrie și noiembrie 2021,
când peste 100.000 de soldați ruși au fost din nou masați lângă graniță până în decembrie. [46]
• Criza în curs de desfășurare provine din războiul ruso-ucrainean care a început la 27 februarie
2014. În decembrie 2021, Rusia a avansat două proiecte de tratate care conțineau cereri cu așa-
zise „garanții de securitate”, inclusiv o promisiune obligatorie din punct de vedere juridic că
Ucraina nu se va alătura NATO,[47] precum și o reducere a trupelor NATO și a echipamentelor
militare din Europa de Est și a amenințat cu un răspuns militar nespecificat în cazul în care aceste
cerințe nu vor fi îndeplinite pe deplin. Statele Unite și alți membri NATO au respins aceste cereri și
au avertizat Rusia cu privire la sancțiuni economice sporite în cazul în care va invada în continuare
Ucraina. Discuții diplomatice bilaterale dintre SUA și Rusia au avut loc în ianuarie 2022, dar acestea
nu au reușit să dezamorseze criza.
• Criza a fost descrisă de comentatori ca una dintre cele mai intense după Războiul Rece.[48][49][50]
• În timpul unui apel telefonic din 27 ianuarie 2022, președintele Biden i-a reiterat președintelui
ucrainean Zelenski că există o „posibilitate distinctă” ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie. [51]
 • În februarie 1954, sub conducerea secretarului general al Partidului Comunist al URSS, Nikita Hrușciov, a
avut loc transferul regiunii Crimeea din RSFS Rusă în RSS Ucraineană, ambele republici constitutive ale 
URSS. Această mișcare, care a fost adoptată oficial de Prezidiul Sovietului Suprem, a fost văzută la acea
vreme ca un gest simbolic nesemnificativ, deoarece atât RSFS Rusă, cât și RSS Ucraineană răspundeau în
fața conducerii URSS de la Moscova.[52][53][54] În februarie 1991, cu unsprezece luni înainte de dizolvarea
Uniunii Sovietice, un referendum a restaurat Crimeea ca Republică Autonomă Sovietică Socialistă, în
cadrul RSS Ucraineană. În 1992, a devenit Republica Autonomă Crimeea în noua Ucraina independentă.
• În ciuda faptului că era o țară independentă din 1991, ca fostă republică constitutivă a URSS, Ucraina a
fost percepută de conducerea Federației Ruse ca făcând parte din sfera sa de influență. Iulian Chifu și
coautorii săi au opinat că în 2009, în ceea ce privește Ucraina, Rusia a urmărit o versiune actualizată a 
Doctrinei Brejnev, care dictează că suveranitatea Ucrainei nu poate fi mai mare decât cea a statelor
membre ale Pactului de la Varșovia înainte de dispariția sferei de influență sovietică. [55]
• După săptămâni de proteste în cadrul mișcării Euromaidan, președintele pro-rus Viktor Ianukovici și
liderii opoziției parlamentare au semnat, la 21 februarie 2014, un acord de soluționare care a cerut
organizarea de alegeri anticipate. A doua zi, Ianukovici a fugit de la Kiev înaintea unui vot de demitere

Context
care l-a deposedat de puterile sale de președinte. [56][57][58][59] Liderii regiunilor estice de limbă rusă ale
Ucrainei și-au declarat loialitatea continuă față de Ianukovici, [60][61] provocând 
tulburările civile proruse din Ucraina din 2014.[62] Tulburările s-au transformat în Războiul din Donbas, cu 
Regiunea Donețk și Regiunea Lugansk declarându-și independența, precum și 
anexarea Crimeii de către Federația Rusă în 2014.[63][64]
• În iulie 2021, președintele rus Vladimir Putin a publicat un eseu intitulat „Despre unitatea istorică a
rușilor și ucrainenilor”, în care și-a reafirmat punctul de vedere că rușii și ucrainenii sunt „un singur popor
”.[65] Istoricul Timothy Snyder a descris ideile lui Putin ca fiind imperialism.[66] Edward Lucas a descris-o ca
fiind revizionistă.[67] Alți observatori au concluzionat că cei din conducerea rusă au o viziune distorsionată
asupra Ucrainei moderne și a istoriei sale. [68][69][70]
• Rusia a spus că o posibilă aderare a Ucrainei la NATO și extinderea NATO în general îi amenință
securitatea națională.[71] La rândul lor, Ucraina și alte țări europene învecinate cu Rusia l-au acuzat pe
Putin că încearcă să restaureze Imperiul Sovietic și că urmărește politici militariste agresive
 • 3 martie – 22 aprilie 2021
• La 3 martie 2021, separatiștii din autoproclamata Republică Populară Donețk au raportat că li s-a
acordat permisiunea de a folosi „foc preventiv pentru distrugere” asupra pozițiilor militare
ucrainene.[77][78] Leonid Kravchuk, liderul Delegației Ucrainei la Grupul Trilateral de Contact,[79] a
condamnat declarațiile ca o încălcare a acordurilor de la Minsk.[80]
• La 16 martie, patrula de frontieră a Ucrainei din regiunea Sumî a observat un elicopter Mil Mi-8
 care zbura dinspre Rusia, pătrunzând la aproximativ 50 de metri pe teritoriul ucrainean, înainte
de a se întoarce în spațiul aerian rus. [81]
• La 30 martie, generalul colonel Ruslan Khomchak, comandantul șef al Forțelor Armate ale
Ucrainei, a dezvăluit rapoarte ale serviciilor de informații care sugerează o acumulare militară a
Forțelor Armate Ruse la granița Ucrainei în pregătirile pentru exercițiul Zapad 2021.[82][83]
• În octombrie, o dronă Bayraktar TB2 a fost folosită pentru prima dată în luptă în timpul războiului,
vizând o poziție de artilerie separatistă rusă, distrugând un obuzier D-30 de 122 mm și oprind
bombardamentul asupra trupelor ucrainene în apropiere de Hranitne, Raionul Volnovaha, Donețk.
[84]

Cronologie
• Începând cu 16 martie, NATO a început o serie de exerciții militare cunoscute sub numele
de Defender Europe 2021.[85] Exercițiul militar, unul dintre cele mai mari exerciții militare conduse
de NATO din Europa de zeci de ani, a inclus operațiuni aproape simultane în peste 30 de zone de
antrenament din 12 țări, implicând 28.000 de militari din 27 de națiuni. [86] Rusia a criticat NATO
pentru că a organizat Defender Europe 2021[87] și a desfășurat trupe la granițele sale de vest pentru
exerciții militare ca răspuns la activitățile militare ale NATO. [88]
• La 24 martie, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a semnat Decretul 117/2021 prin care s-a
aprobat „strategia de eliberare și reintegrare” a teritoriilor ocupate de ruși din 
Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol.[44][89]
• La 22 aprilie 2021, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat finalizarea exercițiilor militare
cu trupele Armatei a 58-a și a 41-a și că Diviziile Aeropurtate a 7-a, a 76-a și a 98-a de Gardă revin
în bazele permanente până la 1 mai după inspecții în districtele militare din sud și din vest.
Echipamentele de la unitatea de antrenament Pogonovo urmau să rămână pentru exercițiul
militar anual cu Belarus programat în septembrie 2021. [90]
• 11 octombrie 2021 - prezent[modificare | modificare sursă]

• La 11 octombrie, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a publicat un articol în 

Kommersant, în care a susținut că Ucraina este un „vasal” al Occidentului și că, prin urmare, nu are sens ca Federația
Rusă să încerce să dialog cu autoritățile ucrainene, pe care el le-a descris drept „slabe”, „ignorante” și „nesigure”.[91]
 Kremlinul a precizat mai târziu că articolul lui Medvedev „se potrivește la unison” cu viziunea Rusiei asupra
actualului guvern ucrainean.[92]

• În noiembrie 2021, Ministerul rus al Apărării a descris desfășurarea navelor de război americane în Marea Neagră
drept o „amenințare la adresa securității regionale și a stabilității strategice”. Ministerul a declarat într-o declarație:
„Scopul real din spatele activităților SUA în regiunea Mării Negre este explorarea teatrului de operațiuni în cazul în
care Kievul încearcă să soluționeze conflictul din sud-est prin forță”.[93]

• Hartă care arată două presupuse planuri rusești publicate separat de Bild[94] și Centrul de Studii Strategice de Apărare
și Securitate.[95]

• La 13 noiembrie 2021, președintele ucrainean a anunțat că Rusia a adunat din nou 100.000 de soldați în zona de
graniță, un număr mai mare decât estimarea SUA de aproximativ 70.000.[96][97] La începutul lunii noiembrie,
rapoartele privind acumularea militară rusă i-au determinat pe oficialii americani să avertizeze UE că Rusia ar putea
planifica o potențială invazie a Ucrainei.[98][99][100]

• 2022

• SUA s-au întâlnit la 12 ianuarie 2022 cu o delegație diplomatică rusă la Geneva, dar la sfârșitul întâlnirii între cele
două părți s-au menținut dezacorduri majore.

• NATO și Rusia au reluat la 12 ianuarie la Bruxelles dialogul în cadrul Consiliului NATO-Rusia. Ultimul Consiliu NATO-
Rusia a avut loc la 5 iulie 2019, discuțiile de atunci axându-se pe Tratatul privind Forțele nucleare intermediare (INF)
care și-a încetat efectele în august 2019, după retragerea SUA și Rusiei din pact. La 12 ianuarie 2022 la Bruxelles,
Rusia și-a repetat din nou cererile sale, între care garanții constrângătoare din punct de vedere juridic din partea
NATO că nu se va mai extinde și va renunța la orice activitate militară în Europa de Est și Ucraina.[101] De asemenea
Rusia a cerut retragere trupelor străine NATO prezente în România și Bulgaria.[102]
• La 26 ianuarie, Canada a decis repatrierea familiilor diplomaților săi aflați în post la Kiev, din cauza
„desfășurării militare ruse” la frontiera ruso-ucraineană, după ce anterior, același lucru l-au făcut
Statele Unite și Regatul Unit.[103] Însă, Uniunea Europeană, susține prin vocea 
Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell că situația nu
trebuie „dramatizată” și că deocamdată nu ia nicio decizie, până nu primește mai multe informații de
la partenerii americani.[104]

• La 26 ianuarie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a refuzat cerințele Rusiei, în plus a cerut
Rusiei să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova. [105][106] După acest răspuns,
Rusia a susținut la 27 ianuarie 2022 că SUA nu au luat în considerare cerințele sale de securitate.[107]
 De asemenea, prima dată de la sfârșitul Războiului Rece, grupul de luptă al unui portavion american (
USS Harry S. Truman) operează sub comandă NATO în Marea Mediterană în cadrul exercițiului
„Neptune Strike 2022”.

• La 27 ianuarie, separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei au cerut Moscovei să le furnizeze armament
pentru a lupta cu dronele Baykar (imagine) trimise anterior ucrainenilor de către Turcia
 Rusia
Kremlinul a negat în repetate rânduri că are vreun plan de a
invada Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a respins aceste
temeri drept „alarmiste”. Serghei Narîșkin, directorul Serviciului
de Informații Externe al Rusiei, a respins informațiile despre o
posibilă invazie a Ucrainei, afirmând că este „propaganda rău
intenționată a Departamentului de Stat al SUA”.
La 30 noiembrie 2021, președintele rus Vladimir Putin a declarat
că o extindere a prezenței NATO în Ucraina, în special
desfășurarea oricăror rachete cu rază lungă de acțiune capabilă
Reactii să lovească orașe rusești sau sisteme de apărare antirachetă
similare cu cele din România și Polonia, ar fi o „linie roșie”
pentru Rusia.În ianuarie 2022, Nikolai Zhuravlev,
vicepreședintele Consiliului Federației, a avertizat că Europa nu
va primi gaze naturale, petrol și metale din Rusia dacă Rusia va
fi sancționată și deconectată de la sistemul internațional de
plăți SWIFT, în plus, o astfel de mișcare nu ar putea fi fezabilă
deoarece ar necesita acordul tuturor țărilor care participă la
acest sistem.
• Belarus
• Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat
că țara sa „nu vrea război” și i-a amenințat pe toți cei care
vor impune sancțiuni împotriva Belarusului și Rusiei,
considerând militarii săi invincibili. El a mai declarat că va
trimite „un întreg contingent al armatei belaruse” la
granița cu Ucraina, pentru că „ucrainenii ar fi început deja
să le atace trupele” (care fac un exercițiu comun cu
armata rusă la granița cu Ucraina)
• Ucraina
• Într-un interviu pentru ziarul francez Libération din aprilie 2021,
ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba a spus că
concentrarea de trupe ruse în apropierea graniței cu Ucraina și
deteriorarea situației din estul Ucrainei au fost cele mai grave
de la atacul asupra marinarilor ucraineni în Strâmtoarea Kerci în
noiembrie 2018.
• În noiembrie 2021, Kyrylo Budanov, șeful serviciului de
informații militare al Ucrainei, a declarat că Rusia se pregătește
pentru un atac până la sfârșitul lunii ianuarie sau începutul lunii
februarie 2022.] La 25 ianuarie 2022, ministrul apărării Oleksii
Reznikov a declarat că nu vede nicio amenințare imediată cu o
invazie pe scară largă a Ucrainei de către Rusia; el a insistat că
amenințarea nu a crescut semnificativ în ultimii opt ani,
deoarece „armata rusă nu a format un grup de atac care să
poată lansa o invazie”. Fostul ministru de externe ucrainean,
Andrii Zagorodniuk, scrie că Rusia are încă prea puține grupuri
de luptă și echipamente la graniță.
Conflictul