Conflictul din Ucraina

Cuprins
• Introducere
• 1. Coonsiderații generale
• 2. Cauzele declanșării conflictului
• 3. Interesele părților implicate
• 4. Consecințe
• Concluzii
• Bibliografie
Introducere
Conflictul din Ucraina poate fi calificat drept un
conflict interstatal, între Ucraina și Rusia, deși,
caracterul său hibrid lasă numeroase culuoare de
interpretare.
Crimeea a fost ocupată și anexată fără niciun foc
de armă, iar, în regiunea Donbass din estul
Ucrainei, voluntarii ruși au fost nucleul grupărilor
armate ilegale care luptau contra forțelor armate
ale Ucrainei. E un nou tip de război, în care e
dificil de apreciat care sunt adevăratele părțile
beligerante.
 Intervenția armată rusă în
1. Considerații generale Ucraina
Parte a Tensiunilor din
Conflictul din Ucraina a început în 2014, ca Crimeea (2014)
urmare a Revoluției ucrainene pro-
europene soldate cu o lovitură de stat,
când trupele speciale rusești fără însemne au
preluat controlul asupra celei mai mari părți a
peninsulei Crimeea din Ucraina situată pe
coasta de nord a Mării Negre, inclusiv clădiri
civile, aeroporturi și baze militare. În aceeași
zi, s-a aprobat prezența militarilor ruși în
Crimeea și estul Ucrainei. Totodată oficialii
ruși au continuat să susțină că prezența
forțelor militare ruse în Crimeea nu încalcă
niciun acord existent între Rusia și Ucraina.
 Perioadă 27 februarie
2014 (de facto)–
prezent
După revoluţia din februarie 2014 şi mişcarea Euromaidan, care
s-au încheiat cu înlăturarea de la putere a preşedintelui Viktor Loc Crimeea și
Ianukovici, şi după anexarea Crimeei de către Rusia, proruşii şi Sevastopol,
grupările antiguvernamentale au început demonstraţii în estul Ucraina
ţării. Demonstraţiile au escaladat într-un conflict armat între Rezultat Referendumul
din Crimeea,
forţele separatiste ale autoproclamatelor Republici Populare
2014
Doneţk şi Lugansk şi guvernul ucrainean
Protestele pro-
europene din
Ucraina
Menținerea
(unei părți a)
Ucrainei în sfera
de influență
rusească
 2.Cauzele intervenției Rusiei
⮚ Crimeea este o zona majoritar rusească, populatia
⮚ În perioada protestelor pro-europene din
fiind compusă din 58,32% ruși, 24,32% ucraineni și
12,03% tătari (populatia tatara, desi majoritara nu
mult timp in urma, a scazut dramatic de-a lungul
ultimului secol datorita pogromului rusesc);
⮚ Pe acest motiv Consiliul Federației Ruse a
autorizat intervenția armată pe teritoriul Ucrainei,
la solicitarea președintelui Putin (fost ofiter KGB),
forțele separatiste (pro-ruse) din Crimeea susţinând
aderarea la Rusia
Ucraina guvernul pro-rus al lui Viktor Ianukovici a fost
inlocuit cu cel pro-european condus de Oleksandr
Turcinov, iar Cel din urmă, caracterizat de către
guvernul rus, ca “un guvern naţionalist”, a suprimat
drepturile minorităţilor de a folosi limbile: rusă,
română, maghiară şi tătară, aceasta pierzându-şi
caracterul oficial în raioanele în care este
majoritară(deși o lege a fost adoptată de Parlament în
sensul limitării drepturilor de utilizare a limbilor
minoritare și regionale, ea nu a fost promulgată și nu a
intrat în vigoare, minoritățile păstrându-și drepturile
obținute
 3. Interesele părților implicate

Interesele Rusiei: Rusia trimite în Ucraina personal militar şi

artilerie sub forma de convoi umanitar. Rusia doreşte menţinerea
Ucrainei în sfera sa de influenţă mai ales pentru a preveni
aderarea Ucrainei la NATO sau aprofundarea relaţiilor cu UE.
Interesele Ucrainei Având în vedere că Ucraina este foarte
dependentă de gazul rusesc şi în acelaşi timp este restantă la plata
gazului livrat de Rusia, acest fapt o obligă să aibe relaţii bune cu
Moscova. Nu de puţine ori în ultimele două decenii, Rusia a
stopat exporturile de gaz către Ucraina , doar pentru a reorienta
atitudinea ucraineană faţă de propria politică.
Interesele UE: Pe termen scurt, UE a pus la dispoziţia
Kievului 1,6 miliarde de euro. UE urmăreşte stabilitate,
evitarea unor conflicte la frontiere şi a unui posibil val
masiv de refugiați. Un faliment al statului ucrainean ar
avea drept urmare şi un val imens de refugiaţi, care ar
împovăra ţările vecine, precum Polonia, Slovacia,
Ungaria şi România.

Interesele SUA : SUA doresc să-şi extindă influenţa,

pieţele şi capitalul în Ucraina.Ucraina oferă bogate
resurse minerale, cărbune, petrol şi chiar gaze naturale.
Interesele economice şi extinderea influenţei SUA în
Ucraina sunt legitime, nu și infiltrarea de agenţi secreţi
şi mercenari.
 4.Reacția comunității internaționale
Consiliul Europei, NATO,
UE. Ucraina, SUA și un șir de alte
state învinuiesc Rusia de implicare în
conflict, în principal de utilizarea
forțelor armatei regulate care luptă de
partea separatiștilor. Guvernarea rusă
neagă orice implicație,declarând că
Rusia nu luptă pentru nicio tabără.
 Concluzii

În concluzie, cel puțin în cazul Crimeei, putem afirma că a fost un conflict interstatal,
între Ucraina și Rusia, pentru că, se încadrează în categoria „agresiune și ocupație a
teritoriului străin”, chiar dacă ambii actori nu au recunoscut existența războiului. Războiul
din estul Ucrainei e mai ambiguu, pentru că, poate fi clasificat atât „război civil” sau
„război intrastatal”, cât și „război interstatal”, între Ucraina și Rusia. Diferența între
războiul inter și intrastatal e una minimă și se reduce la analiza implicării directe a Rusiei
în conflict, prin voluntari pregătiți, armament furnizat și implicarea activă a forțelor
armate ruse (active sau demobilizate).
 Bibliografie:
• 1.https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/26196 (vizitat 05.02.2019)
• 2. https://www.timpul.md/articol/pericolele-care-ameninta-lumea-principalele-conflicte-armate-
care-se-deruleaza-in-prezent-pe-glob
• 3.https://www.academia.edu/7683899/CONFLICTUL_RUSIA-UCRAINA