1918466780488771362

CHESTIONARUL
cu întrebări pentru evaluarea cunoștințelor la Pregătirea generală

a angajaţilor cu statut special din cadrul subdiviziunilor IGP penru anul 2017
1. Convenţia ONU împotriva torturii şi altor tratamente sau pedepse cu cruzime, inumane sau
degradante, a fost adoptată la:
New York la 10 decembrie 1984
2. În conformitate cu prevederile Convenţiei Europeane pentru drepturilor omului nu se
consideră muncă forţată sau obligatorie:
a) orice muncă impusă în mod normal unei persoane supuse detenţiei în condiţiile prevăzute de art. 5 din prezenta
convenţie sau în timpul în care se află în libertate condiţionată;
b) orice serviciu cu caracter militar sau, în cazul celor care refuză să satisfacă serviciul militar din motive de
conştiinţă, în ţările în care acest lucru este recunoscut ca legitim, un alt serviciu în locul serviciului militar obligatoriu;
c) orice serviciu impus în situaţii de criză sau de calamităţi care ameninţă viaţa sau bunăstarea comunităţii;
d) orice muncă sau serviciu care face parte din obligaţiile civile normale.
3. În conformitate cu prevederile Convenţiei Europeane pentru drepturilor omului, în cazul
în care o persoană, din singurul motiv că nu este în măsură să execute o obligaţie contractuală:
nimeni nu poate fi privit de libertatea sa
4. În conformitate cu prevederile Convenţiei Europeane pentru drepturile omului, pedeapsa
cu moartea:
Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea pedeapsă şi nici executat.
5. Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
conţine prevederi privind:
6. Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale a
fost adoptată la:
Roma la 4 noiembrie 1950. A intrar în vigoare la 3 septembrie 1953 .
7. În conformitate cu prevederile HG nr. 10 din 05.01.2012 pentru aprobarea Regulamentului
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, în cazul în care salariatul nu
prezentă documentele primare a cheltuielilor de locaţiune (în cazul delegării pe teritoriul
RM): aceste cheltuieli se compensează salariatului la delegarea în hotarele Republicii Moldova în mărime de 25 lei, iar peste
hotare – în mărime de 10 % din norma-limită a cheltuielilor de locaţiune pentru fiecare noapte aflată în deplasare, excluzîndu-
se timpul aflării în drum. Compensarea cheltuielilor nominalizate se efectuează în cazul în care salariatului delegat nu i s-a
acordat locuinţă fără plată.
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, delegarea salariatului se
efectuează de către:
conducătorul entităţii sau altă persoană împuternicită prin aprobarea ordinului, cu indicarea scopului şi a termenului
delegării, precum şi a ţării gazdă. Delegarea salariatului pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează în baza
ordinului sau a legitimaţiei de deplasare.
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, dacă durata deplasării peste
hotarele republicii moldova depăşeşte 30 de zile calendaristice:
cuantumul diurnei se reduce cu 20 % pentru fiecare zi suplimentară.
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, pentru reţinerea nemotivată în
drum:
diurna nu se plăteşte şi cheltuielile de locaţiune nu se compensează
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, raportul privind cheltuielile de
deplasare efectuate:
se prezintă de către salariatul delegat în termen de 5 zile lucrătoare de la revenirea în ţară. În acelaşi termen se restituie
şi soldul avansului eliberat.
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, raportul privind cheltuielile de
deplasare efectuate se prezintă:
de către salariatul delegat în termen de 5 zile lucrătoare de la revenirea în ţară. În acelaşi termen se restituie şi soldul
avansului eliberat.
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, dacă salariatul delegat nu a
primit un avans de mijloace băneşti, compensarea cheltuielilor efectuate în deplasarea în interes de
serviciu se face:
în moneda naţională a Republicii Moldova, cu aplicarea la cheltuielile efectuate în moneda ţării de destinaţie a cursului
valutar de recalculare, conform documentelor prezentate, eliberate de entităţile care efectuează operaţiunile de schimb
valutar, sau conform extrasului cardului bancar privind schimbul monedei naţionale a Republicii Moldova în moneda
ţării de destinaţie. Dacă asemenea documente nu sînt prezentate, recalcularea cheltuielilor reale în raport cu moneda
naţională a Republicii Moldova se efectuează potrivit cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data precedentă
delegării.
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, pentru zilele de plecare şi
sosire diurnele:
se plătesc în mărime de 100 % din normele stabilite.
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, în cazul delegării pentru o
singură zi în teritoriul Republicii Moldova, diurnele:
nu se plătesc, iar peste hotarele republicii, diurnele se plătesc în mărime de 50 % din norma stabilită.
cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, în cazul în care organizatorul
acordă delegatului mijloace financiare sub formă de diurnă, burse, alte plăţi pentru compensarea
cheltuielilor curente, entitatea care l-a delegat:
nu achită acestuia diurna stabilită.
În conformitate cu prevederile HG nr. 10 din 05.01.2012 pentru aprobarea Regulamentului cu
privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, deplasare în interes de
serviciu, este:
delegarea salariatului, conform ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) angajatorului, pe un anumit termen, pentru
executarea obligaţiilor de muncă în afara locului de muncă permanent.
În conformitate cu prevederile Statutului disciplinar al funcționarului public, aprobat prin HG nr.
409 din 07.06.2017, statutul disciplinar reglementează:
obligaţiile funcţionarului;
restricţiile şi interdicţiile în activitatea funcţionarului, precum şi incompatibilităţile generale în raport cu statutul
acestuia;
responsabilităţile conducătorului în asigurarea disciplinei de serviciu;
raporturile de subordonare;
stimularea funcţionarilor;
ancheta de serviciu și particularităţile de desfăşurare;
suspendarea din funcţie pe perioada desfăşurării anchetei de serviciu;
condițiile aplicării sancţiunilor disciplinare; contestarea sancțiunilor disciplinare.
17. În conformitate cu prevederile Statutului disciplinar al funcționarului public, aprobat prin
HG nr. 409 din 07.06.2017, funcţionarului îi este interzis:
să utilizeze în interes personal sau în alte scopuri decît cele de serviciu mijloacele financiare, tehnico-materiale,
echipamentele speciale informaţionale şi alte bunuri ale statului, precum şi informaţia de serviciu ce îi este pusă la
dispoziţie pentru exercitarea atribuţiilor ori la care are acces în virtutea îndeplinirii acestora; să abuzeze de calitatea
oficială şi să compromită, prin activitatea sa privată ori publică, prestigiul funcţiei sau al instituției din care face parte;
să aplice forța fizică, mijloacele speciale și armele de foc contrar prevederilor legale; să deţină, direct sau prin
intermediari, în Ministerul Afacerilor Interne, interese de natură să-i afecteze obiectivitatea şi independenţa; să solicite
sau să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alte avantaje, destinate personal acestuia sau familiei sale,
dacă oferirea sau acordarea acestora este legată, direct sau indirect, de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu; să
redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină;
să manifeste un comportament necinstit, amoral și josnic sau alt comportament ce ar denigra imaginea și prestigiul
instituției; să întreprindă alte acţiuni interzise prin lege.
HG nr. 409 din 07.06.2017, în cazul încălcării disciplinei de serviciu şi prevederilor legislaţiei în
vigoare de către un subaltern, conducătorul este în drept:
de a desfășura personal sau a dispune unui angajat din subordine desfășurarea anchetei de serviciu pentru examinarea
multiaspectuală, completă şi obiectivă a circumstanţelor încălcării, iar dacă subalternului i se stabileşte vinovăţia – să
propună, în funcţie de gravitatea abaterii disciplinare şi gradul vinovăţiei, o sancţiune disciplinară .
HG nr. 409 din 07.06.2017, angajatorul poate acorda funcţionarului următoarele stimulări:
ridicarea sancţiunii disciplinare aplicate; exprimarea de mulţumiri; expunerea fotografiei sale pe Panoul de onoare;
decernarea unei diplome de merit; acordarea de premii băneşti; oferirea unor cadouri de preţ; acordarea unui titlu de
onoare, a unei distincţii a Ministerului Afacerilor Interne sau departamentale; conferirea unui grad special înainte de
termen; premierea cu arme de foc şi inscripţionarea acestora cu un text care atestă premierea; înscrierea numelui său în
Cartea de onoare.
HG nr. 409 din 07.06.2017, funcţionarul aflat sub efectul stimulării disciplinare poate fi menționat
cu:
ridicarea sancţiunii disciplinare aplicate.
HG nr. 409 din 07.06.2017, stimulările se acordă:
prin ordin scris şi motivat al angajatorului
HG nr. 409 din 07.06.2017, sancţiunea disciplinară poate fi ridicată:
prin ordinul angajatorului sau al ministrului afacerilor interne, la expirarea a cel puţin jumătate din termenul pentru
care produce efectul sancţiunea disciplinară aplicată
HG nr. 409 din 07.06.2017, funcţionarului i se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare:
1)avertisment;
2)mustrare;
3)mustrare aspră;
4)retrogradare cu un grad special;
5)retrogradare în funcţie;
6) concediere.
HG nr. 409 din 07.06.2017, aplicarea sancţiunii disciplinare nu exclude:
răspunderea penală, contravenţională sau civilă
HG nr. 409 din 07.06.2017, pentru o singură abatere disciplinară se aplică:
o singură sancţiune disciplinară
HG nr. 409 din 07.06.2017, sarcinile anchetei de serviciu sunt:
1) examinarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă a circumstanţelor abaterilor disciplinare comise de către
funcţionari;
2) stabilirea cauzelor şi condiţiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare;
3) identificarea persoanelor vinovate şi asigurarea aplicării corecte a legislaţiei în vigoare, pentru ca fiecare persoană
care a comis abateri disciplinare să fie sancţionată potrivit vinovăţiei sale şi nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la
răspundere.
HG nr. 409 din 07.06.2017, în perioada anchetei de serviciu este interzisă:
stimularea funcționarului, promovarea în funcție, conferirea gradelor speciale și categoriilor de calificare
HG nr. 409 din 07.06.2017, temei de iniţiere şi efectuare a anchetei de serviciu constituie:
1) petiţiile cetăţenilor;
2) informaţiile şi sesizările organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţelor judecătoreşti;
3) demersurile şi interpelările autorităţilor publice centrale şi locale, ale persoanelor cu funcţii de răspundere din
întreprinderi, instituţii şi organizaţii;
4) publicaţiile şi informaţiile din mijloacele de informare în masă;
5) comunicările angajaţilor Ministerului Afacerilor Interne, autorităţilor administrative şi instituţiilor subordonate
despre abaterile disciplinare comise de către funcționari;
6) alte informaţii cu privire la eventualele abateri disciplinare comise de către funcţionari.
HG nr. 409 din 07.06.2017, nu poate desfăşura ancheta de serviciu persoana care:
1) este soţ, rudă sau afin cu persoana care a comis abaterea disciplinară;
2) este subordonată persoanei în privinţa căreia este desfăşurată ancheta de serviciu;
3) are un interes personal în cauza examinată ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi
imparţialitatea sa;
4) a raportat despre abaterea disciplinară.
HG nr. 409 din 07.06.2017, sancţiunea disciplinară se aplică:
prin ordinul angajatorului/ministrului sau al persoanei împuternicite de acesta, în maximum 30 de zile de la momentul
constatării abaterii disciplinare
HG nr. 409 din 07.06.2017, ministrul afacerilor interne acordă stimulări şi aplică sancţiuni
disciplinare:
tuturor categoriilor de funcţionari

HG nr. 409 din 07.06.2017, aplicarea sancţiunii disciplinare poate avea loc:
fără efectuarea anchetei de serviciu, dacă funcţionarul îşi recunoaşte, în formă scrisă, vinovăţia referitor la fapta
imputată
HG nr. 409 din 07.06.2017, aplicarea sancţiunii disciplinare poate avea loc:

HG nr. 409 din 07.06.2017, suspendarea din funcţia publică poate fi efectuată în următoarele cazuri:
1) pe perioada reținerii, arestului preventiv și arestului la domiciliu;
2) în caz de dispariţie – pînă la declararea dispariţiei fără urmă sau a decesului – în modul stabilit de lege.
HG nr. 409 din 07.06.2017, la aplicarea sancţiunii disciplinare se va ţine cont de:
1) activitatea desfăşurată anterior de către funcționar;
2) cauzele care au determinat săvîrșirea abaterii disciplinare;
3) împrejurările în care a fost săvîrșită abaterea disciplinară;
4) gradul de vinovăţie;
5) gravitatea abaterii disciplinare şi consecinţele acesteia;
6) preocuparea pentru înlăturarea consecinţelor faptei comise;
7) existenţa unor sancţiuni disciplinare aplicate anterior, care nu au fost stinse în condiţiile legii.
HG nr. 409 din 07.06.2017, gravitatea abaterii disciplinare se determină:
în funcţie de consecinţele acesteia
HG nr. 409 din 07.06.2017, ordinul de aplicare a sancţiunii disciplinare se comunică persoanei
sancţionate sub semnătură:
în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, iar în cazul în care aceasta activează într-o subdiviziune inferioară,
aflată în altă localitate, în termen de 15 zile lucrătoare, şi produce efecte de la data comunicării.
40. Conform Ordinului Nr.207 din 06.07.2017 „Cu privire la aprobarea Ghidului carierei
polițistului”, Ghidul carierei stabilește:
Sistemul regulilor unitare de evoluție aplicabile polițistului
polițistului”, nivelurile ierarhice profesionale pentru corpul de ofițeri sunt:
Funcții de conducere
Funcții de execuție
polițistului”, nivelurile ierarhice profesionale pentru corpul de ofițeri cu funcții de conducere sunt:
A01
A02
A03
polițistului”, nivelurile ierarhice profesionale pentru corpul de ofițeri cu funcții de execuție sunt:
B01
B02
B03
polițistului”, Nivelul A01 presupune :
Funcții de nivel superior, care presupun exercitarea managementului de complexitate și cu responsabilitate ridicată
Funcții de nivel mediu, care presupun exercitarea atribuțiilor de complexitate intermediară
Funcții la nivel de bază(inițial), care presupun exercitarea atribuțiilor de complexitate redusă
polițistului”, Nivelul B01 presupune :
Funcții care necesită cunoștințe și abilități pentru realizarea sarcinilor de complexitate înaltă (ofițer, specialist
principal/similare acestora)
Funcții care necesită cunoștințe și abilități pentru realizarea sarcinilor de complexitate medie (ofițer, specialist
superior/similare acestora)
Funcții care necesită cunoștințe și abilități pentru realizarea sarcinilor de complexitate redusă (ofițer, specialist/similar
acestora)
polițistului”, angajarea inițială în Poliție se face numai la nivelurile de bază:
B03
C03
polițistului”, la absolvirea instituțiilor de învățământ al MAI, polițiștii, se numesc la funcții de
execuție de nivel:
B03
C03
polițistului”, angajarea din sursă externă în Poliție la funcțiile de conducere:
Poate fi efectuată la specializările pentru care instituțiile de învățământ ale MAI nu pregătesc personal, cu îndeplinirea de
către candidat a condițiilor de studii și experienței profesionale corespunzătoare în domeniul respective.
polițistului”, funcţiile superioare din Poliţie sunt ocupate prin:
Promovare
Concurs
polițistului”, transferul în funcţie a poliţistului se face :
Într-o funcție echivalentă cu funcția deținută de către acesta sau într-o funcție inferioară
polițistului”, transferul poliţistului în alt domeniu de activitate se poate efectua dacă:
a) nu au fost identificati candidaţi care să îndeplinească condiţii de promovare în cadrul aceluiaşi domeniu de
specialitate;
b) deține studiile necesare exercitării funcției,conform anexei nr.1 la prezentul Ghid;
c) a absolvit cursul de recalificare corespunzător (pentru domeniile: urmărire penală,investigații infracțiuni);
d) întrunește condițiile minime obligatorii specifice nivelului profesional,cu excepția experienței profesionale in
domeniul de specialitate în care urmează să treacă.
polițistului”, transferul poliţistului în alt domeniu de activitate se poate efectua dacă:
polițistului”, cursurile de formare managerială pot fi:
1) Managementul de bază
2) Managementul superior
polițistului”, cursurile de formare managerială pot fi:
polițistului”, condiţiile minime obligatorii pentru acordarea următorului grad special sunt:
1) Să îndeplinească cerințele stabilite de actele normative în vigoare;
2) Să aibă termenul necesar de aflare în gradul anterior;
3) Să dețină funcția care permite acordarea gradului special următor;
4) Să nu se afle în perioada efectuării anchetei de serviciu sau urmăririi penale,ori în proces de judecată în legătura cu
săvîrșirea unei infracțiuni și să nu fie în perioada de acțiune a sancțiunii disciplinare;
5) Să fi obținut în urma evaluării anuale a performanțelor profesionale calificativul de cel puțin “Bine” la ultima
evaluare.
60. Conform Ordinului Nr.42 din 17.03.2014 „Cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind
comportamentul angajaților cu statut special din IGP”, polițistului în uniforma de serviciu i se
interzice:
a) purtarea părţilor componente ale uniformei, accesoriilor şi însemnelor modificate sau nestabilite;
b) înlocuirea părţilor componente ale uniformei de serviciu cu haine civile;
c) purtatul excesiv al accesoriilor (bijuteriilor).
comportamentul angajaților cu statut special din IGP”, prezentarea salutului se execută:
a) în cadrul unor activităţi festive/oficiale;
b) la intonarea Imnului de Stat și imnurile altor state;
c) mormintelor comune ale ostaşilor căzuţi în luptele pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a
Republicii Moldova; Drapelului de luptă;
d) Drapelului de luptă;
e) la prezentarea raportului;
f) la prezentarea în faţa superiorului;
g) la întîlnirea unui superior;
h) la intrarea unui superior într-o încăpere;
i) pe timpul trecerii unei procesiuni funerare însoţite de trupe.
comportamentul angajaților cu statut special din IGP”,:
63. În conformitate cu prevederile ordinului IGP nr. 42 din 17.03.2014 cu privire la aprobarea
Instrucțiunii privind comportamentul angajaților cu statut special din IGP al MAI, în care din
următoarele cazuri nu se execută prezentarea salutului:
În prezenţa unui şef superior, comanda pentru salut al unui inferior nu se dă şi raportul nu se înfăptuieşte.
Instrucțiunii privind comportamentul angajaților cu statut special din IGP al MAI, în comunicarea
cu copiii, polițistului i se interzice:
a) să expună reproşuri sau acuzaţii;
b) să minimizeze sau să subestimeze ceea ce spune copilul;
c) să promită lucruri pe care nu le poate realiza;
d) să folosească o voce intimidantă.
Instrucțiunii privind comportamentul angajaților cu statut special din IGP al MAI, dacă şeful, în
ordine de serviciu, felicită sau aduce mulţumire unui polițist, acesta răspunde celui care îl felicită
prin formula:
„Servesc Republica Moldova”.
66. În conformitate cu prevederile ordinului IGP nr. 42 din 17.03.2014 cu privire la
aprobarea Instrucțiunii privind comportamentul angajaților cu statut special din IGP al MAI,
polițistului în uniformă de serviciu i se permite:
aprobarea Instrucțiunii privind comportamentul angajaților cu statut special din IGP al MAI,
poliţiştii sînt obligaţi să se salute reciproc, astfel:
1) Cel mai mic în funcție salute pec el mai mare în funcție
2) în cazul funcțiilor egale, cel mai mic în grad special salută pe cel mai mare în grad special
3) în cazul gradelor identice, cînd nu se cunosc funcţiile, cel care vede primul, execută salutul;
4) la grade şi funcţii egale, poliţiştii bărbaţi salută poliţiştii femei.
aprobarea Instrucțiunii privind comportamentul angajaților cu statut special din IGP al MAI, pe
stradă polițiștii vor respecta următoarele reguli:
a) în calitate de pieton, poliţistul va respecta normele de circulaţie rutieră;
b) fiind în uniformă de serviciu, polițistul nu va fuma în locurile interzise sau din mers, nu va mînca în stradă și va evita
de a pune mîinile în buzunar;
c) lungimea pasului va fi corelată şi sincronizată cu cea a pasului eventualului partener sau însoțitor;
d) să acorde ajutor copiilor, persoanelor în etate și invalizilor la traversarea străzii cît și îmbarcarea/debarcarea din
transportul public în comun.
aprobarea Instrucțiunii privind comportamentul angajaților cu statut special din IGP al MAI, în
comunicarea cu cetățenii, polițiștii trebuie:
a) să respecte demnitatea și onoarea cetățeanului, dreptul la viaţa intimă, familială şi privată, inviolabilitatea
domiciliului;
b) să se salute, pînă la inițierea comunicării de serviciu (ducînd mîna la coifură, fiind în uniformă de serviciu), să se
abțină de la strîngerea mîinii, să se prezinte, cu indicarea funcţiei, gradului special şi a numelui, legitimîndu-se în
acest sens cu legitimaţia de serviciu şi succinct să se expună cauza adresării;
c) să transmită clar mesajul, organizat logic, cu o dicţie corectă, pentru a avea siguranţa că cetățenii recepționează
corect mesajul;
d) să se adapteze la particularităţile celor care îl ascultă, ținînd cont de pregătirea şi vîrsta lor;
e) să regleze volumul vocii în funcţie de numărul de ascultători;
f) să menţină contactul vizual cu cetățenii în timpul comunicării;
g) să expună observațiile și cerințele corect și convingător, dacă trebuie să repete cele spuse într-o manieră calmă și să
explice sensul acestora;
h) să asculte cu atenție explicațiile și întrebările cetățeanului, fără a-l întrerupe, manifestînd respectul și bunăvoința
față de cetăţean;
i) să respecte libertatea opiniilor şi să nu se lase influenţat de punctul de vedere personal;
j) să aibă atitudine conciliată şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.
70. În conformitate cu prevederile HG nr. 1123 din 14.12.2010 privind aprobarea „Cerinţelor
faţă de asigurarea securităţii datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor
informaţionale de date cu caracter personal”, categoria obişnuită de date cu caracter personal a unei
persoane o constituie informaţia care dezvăluie:
1) numele şi prenumele;
2) sexul;
3) data şi locul naşterii;
4) cetăţenia;
5) IDNP;
6) imaginea;
7) vocea;
8) situaţia familială;
9) situaţia militară;
10) datele de geolocalizare/datele de trafic;
11) porecla/pseudonimul;
12) datele personale ale membrilor de familie;
13) datele din permisul de conducere;
14) datele din certificatul de înmatriculare;
15) situaţia economică şi financiară;
16) datele privind bunurile deţinute;
17) datele bancare;
18) semnătura;
19) datele din actele de stare civilă;
20) numărul dosarului de pensie;
21) codul personal de asigurării sociale (CPAS);
22) codul asigurării medicale (CPAM);
23) numărul de telefon/fax;
24) numărul de telefon mobil;
25) adresa (domiciliului/reşedinţei);
26) adresa e-mail;
27) datele genetice;
28) datele biometrice şi antropometrice;
29) datele dactiloscopice;
30) profesia şi/sau locul de muncă;
31) formarea profesională – diplome – studii;
32) obişnuinţele/preferinţele/comportamentul;
33) caracteristicile fizice.
informaţionale de date cu caracter personal”, sistem informaţional de date cu caracter personal
reprezintă:
totalitatea resurselor şi tehnologiilor informaţionale interdependente, de metode şi de personal, destinată păstrării, prelucrării
şi furnizării de informaţie care conţine date cu caracter personal;
informaţionale de date cu caracter personal”, protecţia datelor cu caracter personal în sistemele
informaţionale de date cu caracter personal este asigurată în scopul:
1) preîntîmpinării scurgerii informaţiei care conţine date cu caracter personal prin metoda excluderii accesului neautorizat la aceasta;
2) preîntîmpinării distrugerii, modificării, copierii, blocării neautorizate a datelor cu caracter personal în reţelele telecomunicaţionale şi
resursele informaţionale;
3) respectării cadrului normativ de folosire a sistemelor informaţionale şi a programelor de prelucrare a datelor cu caracter personal;
4) asigurării caracterului complet, integru, veridic al datelor cu caracter personal în reţelele telecomunicaţionale şi resurselor
informaţionale;
5) păstrării posibilităţilor de gestionare a procesului de prelucrare şi păstrare a datelor cu caracter personal.
73. În conformitate cu prevederile Nomenclatorului mijloacelor speciale, al tipurilor de arme
de foc şi al muniţiilor aferente, precum şi a regulilor de aplicare a acestora, aprobat prin HG nr. 474
din 19 iunie 2014, regulile de aplicare a mijloacelor speciale şi a armelor de foc se aplică şi sînt
obligatorii pentru:
personalul care deţine grade şi statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Centrului
Naţional Anticorupţie, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, Serviciului Vamal din subordinea Ministerului Finanţelor, Serviciului de Stat
de Curieri Speciali, Departamentului Instituţiilor Penitenciare din subordinea Ministerului Justiţiei, pentru procurori, precum şi pentru
personalul special împuternicit al Inspectoratului Ecologic de Stat şi al Serviciului Piscicol ale Ministerului Mediului, serviciilor specializate
din cadrul autorităţilor publice centrale, create în scopul transportării purtătorilor materiali de informaţie atribuită la secret de stat, a
mijloacelor financiare şi a obiectelor de preţ
din 19 iunie 2014, se interzice aplicarea loviturilor cu bastonul:
în zona capului, gîtului şi claviculelor, abdomenului şi organelor genitale cu excepţia cazurilor în care aceste persoane atacă
subiectul legii ori altă persoană, inclusiv în grup ori cu utilizarea armelor, opun rezistenţă într-un mod care prezintă pericol
pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, dacă acţiunile de acest gen nu pot fi curmate pe alte căi şi cu alte mijloace.
din 19 iunie 2014, se permite aplicarea loviturilor cu bastonul:
în cazul în care persoanele atacă subiectul legii ori altă persoană, inclusiv în grup ori cu utilizarea armelor, opun rezistenţă într-
un mod care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, dacă acţiunile de acest gen nu pot fi curmate pe alte căi şi cu
alte mijloac.
din 19 iunie 2014, se interzice aplicarea cartuşelor cu gloanţe de cauciuc şi plastic în zona:
capului.
din 19 iunie 2014, se permite aplicarea cartuşelor cu gloanţe de cauciuc şi plastic, în zona:
Trunchiului și a membrelor.
din 19 iunie 2014, se interzice folosirea dispozitivelor pentru oprirea forţată a vehiculelor:
la oprirea forţată a mijloacelor de transport public şi a remorcilor în timpul transportărilor pasagerilor, a motocicletelor, pe
poduri, pe trecerile la nivel cu calea ferată, pe estacade, în tuneluri.
din 19 iunie 2014, se permite folosirea dispozitivelor pentru oprirea forţată a vehiculelor:
80. În conformitate cu prevederile Legii nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a
intereselor personale, reglementează:
a) obligația și modul de declarare a averii și a intereselor personale de către subiectul declarării și membrii familiei, concubinul/concubina
acestuia;
b) mecanismul de control al averii dobîndite de subiectul declarării și membrii familiei, concubinul/concubina acestuia în perioada
exercitării mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică și control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese,
al incompatibilităților și al restricțiilor.
intereselor personale, subiecţi ai declarării averii și a intereselor personale sunt:
a) persoanele care deţin funcţiile de demnitate publică prevăzute în anexa la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor
cu funcţii de demnitate publică;
b) membrii Consiliului de observatori al instituţiei publice naţionale a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”; consilierii
consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti (municipale), raionale; deputaţii Adunării Populare a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia;
c) membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Consiliului Superior al Procurorilor din rîndul profesorilor;
d) membrii nepermanenți ai Comisiei Electorale Centrale;
e) conducătorii organizațiilor publice şi adjuncţii acestora;
f) personalul din cabinetele persoanelor cu funcţii de demnitate publică;
g) funcționarii publici, inclusiv cei cu statut special;
h) membrii Consiliului de Integritate;
i) membrii colegiilor/comisiilor de admitere în profesie, de evaluare, disciplinare și/sau de etică a profesiilor conexe justiției.
intereselor personale, declaraţia de avere şi interese personale reprezintă:
un act personal şi irevocabil al subiectului declarării, depus sub formă de document electronic pe propria răspundere.
intereselor personale, persoana a cărei avere a fost declarată, în totalitate sau în parte, ca fiind
nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească definitivă:
va fi destituită sau revocată, după caz, din funcţia pe care o deţine.
intereselor personale, persoana a cărei avere a fost declarată, în totalitate sau în parte, ca fiind
nejustificată:
printr-o hotărîre judecătorească definitivă, va fi destituită sau revocată, după caz, din funcţia pe care o deţine.
intereselor personale, se exceptează de la declarare:
cadourile, serviciile și/sau avantajele primite de către subiectul declarării gratuit din partea membrilor familiei lui, din partea
părinților, fraților, surorilor sau copiilor lui, a căror valoare individuală nu depășește 10 salarii medii pe economie
intereselor personale, responsabilitatea pentru depunerea în termen a declaraţiei o poartă:
Persoana care o depune.
intereselor personale, responsabilitatea pentru veridicitatea şi deplinătatea informaţiilor o poartă:
Persoana care o depune.
intereselor personale, termenul de depunere a declaraţiei:
30 de zile.
intereselor personale, în cazul angajării ori al numirii în funcţie, după caz, declaraţia se depune în
termen de:
30 de zile
intereselor personale, în cazul schimbării funcției în cadrul aceleiași entități, prin avansare sau prin
numirea într-o altă funcție:
nu se depune o nouă declarație
intereselor personale, după încetarea mandatului sau a raporturilor de muncă ori de serviciu,
subiectul declarării:
este obligat să depună declaraţia în termen de 30 de zile de la data încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de
serviciu. În declaraţie se vor indica veniturile obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii de familie,
concubinul/concubina lui în anul fiscal curent, de asemenea bunurile deținute şi interesele personale prevăzute la art. 4 alin. (1)
lit. b)–m) la data depunerii acesteia.
intereselor personale, subiectul declarării având raporturile de muncă sau de serviciu suspendate
depune declaraţia:
în termen de 30 de zile după reîncadrarea în funcţie, indicînd în declaraţie veniturile obținute împreună cu membrii de familie,
concubinul/concubina lui pe parcursul întregii perioade nedeclarate, de asemenea bunurile deţinute şi interesele personale
menționate la art. 4 alin. (1) lit. b)–m) la data depunerii declaraţiei.
intereselor personale, subiectul declarării este obligat să depună declarația:
în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorității Naționale de
Integritate, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1.
intereselor personale, declarația în formă electronică se consideră recepționată de Autoritatea
Națională de Integritate dacă subiectul declarării:
primeşte recipisa electronică de confirmare a acceptării acesteia
intereselor personale, în cazul în care subiectul declarării constată că a introdus în declarație date
incomplete sau eronate:
acesta este obligat să rectifice declarația depusă
intereselor personale, Autoritatea Națională de Integritate:
intereselor personale, Autoritatea Națională de Integritate publică declarațiile primite:
publică declarațiile primite pe pagina sa web oficială în termen de 30 de zile de la expirarea termenelor de depunere a
declarațiilor, asigurînd accesul permanent la acestea
intereselor personale, controlul averii şi al intereselor personale ale subiecţilor declarării se
efectuează de către:
Autoritatea Națională de Integritate
intereselor personale, subiectul declarării se poate afla în conflicte de interese ce pot fi împărțite în
următoarele categorii:
a) conflict de interese potenţial;
b) conflict de interese real;
c) conflict de interese consumat.
intereselor personale, conflictul de interese potenţial reprezintă:
situația în care interesele personale ale subiectului declarării ar putea conduce la apariția unui conflict de interese real
intereselor personale, conflictul de interese real reprezintă:
în cazul în care subiectul declarării este chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct
sau prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii în care are interese
personale sau care vizează persoane ce îi sînt apropiate, persoanele fizice şi juridice cu care are relații cu caracter patrimonial
și care influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate
publică.
intereselor personale, conflictul de interese consumat reprezintă:
fapta subiectului declarării de rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau
prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la luarea unei decizii în exercitarea
mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică
intereselor personale, în cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat:
a) să informeze şeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre
conflictul de interese în care se află;
b) să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin intermediul unei persoane
terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate
publică pînă la soluționarea conflictului de interese.
intereselor personale, în cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat:
intereselor personale, măsurile de soluționare a conflictului de interese sunt:
examinarea situaţiei de conflict și prin determinarea şi aplicarea opțiunii pentru soluționarea conflictului
intereselor personale, în cazul în care fapta săvârșită (conflict de interese) constituie temei pentru
aplicarea răspunderii disciplinare, nu vor putea fi aplicate sancțiuni disciplinare precum:
avertismentul, mustrarea sau mustrarea aspră
intereselor personale, subiectul declarării eliberat sau destituit din funcţie este decăzut din dreptul
de a mai exercita o funcţie publică sau o funcţie de demnitate publică:
cu excepţia funcţiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcţia publică ori de demnitate
publică respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, ea nu mai poate
ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.
intereselor personale, subiecţii declarării vor fi obligați să-și depună declaraţiile exclusiv în formă
electronică:
prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorității Naționale de Integritate
109. În conformitate cu prevederile Legii nr. 137 din 03.07.2015 cu privire la mediere,
medierea reprezintă:
– modalitate de soluţionare alternativă a litigiilor pe cale amiabilă, în cadrul unui proces structurat, flexibil şi confidenţial, cu
asistenţa unui sau mai multor mediatori;
participanţi la procesul de mediere sînt:
avocați, traducători și/sau interpreţi, precum și de specialiști în domeniul respectiv.
111. În conformitate cu prevederile Legii nr. 137 din 03.07.2015 cu privire la mediere, părţi la
procesul de mediere pot fi:
persoane fizice sau juridice, inclusiv autorități publice, care îşi exprimă acordul de a soluţiona un litigiu prin mediere.
mediator este:
– persoană terţă, atestată în condiţiile prezentei legi, care asigură desfășurarea procesului de mediere în vederea soluționării
litigiului dintre părți;
113. În conformitate cu prevederile Legii nr. 190 din 19.07.1994 cu privire la petiționare,
termenul de examinare a petiţiei poate fi prelungit de către conducătorul organului corespunzător,
fapt despre care este informat petiţionarul, cu cel mult?
30 de zile lucrătoare
114. În conformitate cu prevederile Legii nr. 190 din 19.07.1994 cu privire la petiționare, prin
petiţie se înţelege:
orice cerere, reclamaţie, propunere, sesizare, adresată organelor de resort, inclusiv cererea prealabilă prin care se contestă un
act administrativ sau nesoluţionarea în termenul stabilit de lege a unei cereri.
prezenta lege se extinde asupra modului de examinare a petiţiilor:
adresate de organizaţiile legal constituite în numele colectivelor pe care le reprezintă.
petiţia se depune:
în scris sau în formă electronică în limba de stat sau într-o altă limbă în conformitate cu Legea cu privire la funcţionarea
limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
petițiile care conţin propuneri privind modificarea legislaţiei, deciziilor organelor de stat, se
adresează:
se adresează Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului şi Guvernului
petițiile care nu conţin propuneri privind modificarea legislaţiei, deciziilor organelor de stat, se
adresează:
se adresează organelor sau persoanelor oficiale, de a căror competenţă nemijlocită ţine soluţionarea lor.
petițiile care conțin elemente de extraneitate se examinează în termen de:
pînă la 90 de zile lucrătoare, cu condiţia ca, în termen de 30 de zile lucrătoare, petiţionarului să i se expedieze un răspuns prin
care să fie informat despre măsurile întreprinse în vederea soluţionării petiţiei sale. În cazul în care petiţionarul nu este de
acord cu răspunsul primit, el are dreptul să sesizeze instanţa de contencios administrativ în modul stabilit.
termenul de examinare a petiţiei poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile lucrătoare dacă:
a) sînt necesare consultări suplimentare pentru întocmirea răspunsului la petiţie;
b) petiţia se referă la un volum complex de informaţii sau dacă se impune studierea unor materiale suplimentare ce urmează
a fi selectate şi folosite pentru întocmirea răspunsului.
organul sau persoana oficială are dreptul să nu examineze în fond petiţiile care:
conţin un limbaj necenzurat sau ofensator, ameninţări la securitatea naţională, la ordinea publică, la viaţa şi sănătatea
persoanei oficiale, precum şi a membrilor familiei acesteia.
rezultatul examinării se aduce la cunoştinţă petiţionarului:
în scris sau în formă electronică, iar cu consimţămîntul lui - oral
organul sau persoana oficială cărora le-au fost adresate petiţiile sînt obligate:
a) să examineze petiţiile, inclusiv cererile prealabile, în termenul stabilit de lege;
b) să asigure restabilirea drepturilor lezate şi recuperarea, în condiţiile legii, a prejudiciului cauzat;
c) să asigure executarea deciziilor adoptate în urma examinării petiţiilor.
petiţionarul are dreptul:
a) să expună personal argumente organului sau persoanei oficiale care examinează petiţia;
b) să beneficieze de serviciile avocatului;
c) să prezinte organului sau persoanei oficiale care efectuează examinarea materiale suplimentare ori să solicite
organului sau persoanei oficiale de a cere aceste materiale;
d) să ia cunoştinţă de materialele examinării dacă aceasta nu aduce atingere intereselor, drepturilor şi libertăţilor altor
persoane;
e) să primească răspuns în scris, oral sau în formă electronică despre rezultatele examinării şi/sau înştiinţarea despre
remiterea petiţiei organului sau persoanei oficiale, de competenţa căreia ţine soluţionarea chestiunilor abordate.
f) să ceară repararea pagubei în modul stabilit de legislaţie;
g) să solicite în scris sau în formă electronică sistarea examinării petiţiei
127. În conformitate cu prevederile Legii nr. 190 din 19.07.1994 cu privire la petiționare, dacă
textul petiţiei nu este lizibil şi nu poate fi citit sau petiţia conţine informaţii insuficiente şi
neconcludente referitor la problema abordată:
petiţia nu se va examina, iar organul sau persoana oficială va informa petiţionarul despre motivul neexaminării, în cazul în care
numele şi adresa indicate pot fi citite.
dacă petiţia ţine de competenţa altui organ, originalul petiţiei se expediază acestui organ în termen
de:
5 zile lucrătoare de la data înregistrării petiţiei, fapt despre care este informat petiţionarul.
129. Prevederile Legii nr. 190 din 19.07.1994 cu privire la petiționare nu se extind:
asupra modului de examinare a petiţiilor, prevăzut de legislaţia de procedură penală, de procedură civilă, de procedură de
executare, cu privire la contravenţiile administrative, precum şi de legislaţia muncii.
petiţiile se examinează de către organele corespunzătoare în termen de:
30 de zile lucrătoare, iar cele care nu necesită o studiere şi examinare suplimentară - fără întîrziere sau în termen de 15
zile lucrătoare de la data înregistrării
petiţiile care nu necesită o studiere şi examinare suplimentară se examinează în termen de:
fără întîrziere sau în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării
132. În conformitate cu prevederile Legii 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative,
legile se impart în următoarele categorii:
constituţionale, organice şi ordinare.
Hotărîrile Parlamentului:
sînt acte legislative subordonate legilor, se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, dacă prin Constituţie nu este
prevăzută o altă majoritate, şi nu se supun procedurii de promulgare. Hotărîrile cu caracter individual şi alte hotărîri care nu
conţin norme de drept pot fi examinate fără a fi supuse tuturor procedurilor prealabile în organele de lucru ale Parlamentului.
concepţiile şi strategiile pe direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului se elaborează:
de Guvern şi se transmit Parlamentului spre aprobare
135. În conformitate cu prevederile Legii 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, din
categoria actelor legislative fac parte:
a) Constituţia Republicii Moldova şi legile constituţionale;
b) legile organice şi legile ordinare;
c) hotărîrile şi moţiunile.
actul legislativ are un caracter:
statal, coercitiv, general şi impersonal
legile sunt de următoarele categorii:
constituţionale, organice şi ordinare.
moţiunea de cenzură este:
unicul act legislativ prin care Parlamentul îşi exprimă neîncrederea în Guvern
propunerea legislativă este:
propunerea înaintată de Preşedintele Republicii Moldova sau deputaţii în Parlament de a se iniţia elaborarea unui sau mai
multor acte legislative
140. În conformitate cu prevederile Legii nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informaţie,
informaţiile, documentele, solicitate în conformitate cu legea nominalizată, vor fi puse la dispoziţia
solicitanţilor:
din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării
cererii de acces la informaţie.
în cazul în care informaţiile, documentele au fost elaborate într-o altă limbă decît cea de stat,
furnizorul de informaţii va fi obligat să prezinte, la cererea solicitantului:
o copie a traducerii autentice a informaţiei, documentului în limba de stat.
informaţiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziţia solicitantului:
din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării
cererii de acces la informaţie.
143. În conformitate cu prevederile Legii nr. 121 din 25.05.2012 cu privire la asigurarea
egalităţii, faptele de discriminare sunt pasibile:
de răspundere disciplinară, civilă, contravenţională şi penală, conform legislaţiei în vigoare.
egalităţii, noţiunea de discriminare este:
orice deosebire, excludere, restricţie ori preferinţă în drepturi şi libertăţi a persoanei sau a unui grup de persoane, precum şi
susţinerea comportamentului discriminatoriu bazat pe criteriile reale, stipulate de prezenta lege sau pe criterii presupuse
egalităţii, subiecți ai discriminării sunt:
Toate persoanele aflate pe teritoriul Republicii Moldova
egalităţii, se consideră discriminatorii următoarele acţiuni ale angajatorului:
a) plasarea anunţurilor de angajare cu indicarea condiţiilor şi criteriilor care exclud sau favorizează anumite persoane;
b) refuzul neîntemeiat de angajare a persoanei;
c) refuzul neîntemeiat de admitere a unor persoane la cursurile de calificare profesională;
d) remunerarea inegală pentru acelaşi tip şi/sau volum de muncă;
e) distribuirea diferenţiată şi neîntemeiată a sarcinilor de lucru, fapt ce rezultă din acordarea unui statut mai puţin favorabil
unor persoane;
f) hărţuirea;
g) orice altă acţiune care contravine prevederilor legale.
egalităţii, în componenţa Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea
egalităţii, poate fi numită: orice persoană, cetăţean al Republicii Moldova, care:
a) are studii superioare;
b) dispune de o reputaţie ireproşabilă şi manifestă o atitudine tolerantă faţă de grupurile minoritare;
c) este persoană cu activitate recunoscută în domeniul apărării drepturilor omului de cel puţin 5 ani;
d) nu are în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de
integritate profesională
egalităţii, plângerea se examinează:
în termen de 30 de zile de la data depunerii, cu posibilitatea prelungirii termenului, care însă nu va depăşi 90 de zile
egalităţii, termenul de examinare prelungită a plângerii nu poate depăși:
90 de zile
egalităţii, subiecţi în domeniul discriminării sunt:
fizice şi juridice din domeniul public şi privat
egalităţii, subiecţii cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării şi asigurării
egalităţii sînt:
a) Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii;
b) autorităţile publice;
c) instanţele judecătoreşti.
egalităţii, tremenul de prescripţie pentru depunerea plîngerii, la Consiliul pentru prevenirea şi
eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, de la data săvîrşirii faptei sau de la data la care se
putea lua cunoştinţă de săvârşirea ei, este:
De un an
153. În conformitate cu prevederile Legii nr. 288 din 16.12.2016 privind funcționarului public
cu statut special din cadrul MAI, noțiunea de concurs este:
modalitate de selecție a candidaţilor pentru ocuparea unui post vacant de execuţie, de conducere sau pentru admiterea în
instituţii de învățămînt ale Ministerului Afacerilor Interne
cu statut special din cadrul MAI, activitatea funcţionarului public cu statut special se desfășoară
exclusiv în baza legii și pentru executarea acesteia, în interesul:
persoanei și al comunității
cu statut special din cadrul MAI, în cazul necesității de îndeplinire a dispoziţiilor primite de la
superiorul său ierarhic dacă acestea sunt ilegale, Funcţionarul public cu statut special are dreptul:
să refuze, în scris şi motivat
cu statut special din cadrul MAI, funcţiile publice cu statut special se clasifică după cum urmează:
a) funcţii de conducere;
b) funcţii de execuţie.
cu statut special din cadrul MAI, în raport cu gradele speciale, complexitatea și natura sarcinilor şi
cu nivelul de studii necesar, Funcţionarii publici cu statut special se încadrează în următoarele
categorii:
corpul de subofiţeri şi corpul de ofiţeri.
cu statut special din cadrul MAI, ocuparea funcţiilor publice cu statut special vacante sau temporar
vacante din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se realizează prin:
a) concurs;
b) promovare;
c) transfer;
d) detaşare;
e) asigurarea interimatului funcţiei.
cu statut special din cadrul MAI, este considerată funcţionar public cu statut special debutant:
persoana care exercită funcţia publică cu statut special în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru prima dată.
cu statut special din cadrul MAI, durata perioadei de probă este:
de cel puţin 3 luni şi de cel mult 12 luni şi se stabileşte conform postului la care a acces candidatul.
cu statut special din cadrul MAI, la expirarea perioadei de probă, funcţionarul public cu statut
special debutant:
a) este confirmat în funcţie dacă la evaluarea activităţii profesionale a obţinut cel puţin calificativul „satisfăcător”;
b) este eliberat din funcţie dacă la evaluarea activităţii profesionale a obţinut calificativul „nesatisfăcător”
cu statut special din cadrul MAI, limita de vârstă în funcţia publică cu statut special pentru
subofiţeri este:
50 de ani
cu statut special din cadrul MAI, limita de vârstă în funcţia publică cu statut special pentru ofiţeri
(cu excepţia gradelor de chestor, chestor-şef şi chestor general) este:
55 de ani
cu statut special din cadrul MAI, menţinerea în funcţia publică cu statut special peste limita
de vârstă poate avea loc pentru o perioadă de:
maximum 5 ani în întreaga carieră
cu statut special din cadrul MAI, pentru acordarea gradului special următor, funcţionarul public cu
statut special trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
a) să împlinească termenul de aflare în gradul special deţinut;
b) să ocupe o funcţie ce permite acordarea gradului special următor;
c) să obţină cel puţin calificativul „bine” la ultima evaluare anuală a performanţelor profesionale;
d) să îndeplinească alte condiţii stabilite de prezenta lege.
cu statut special din cadrul MAI, nu se acordă gradul special următor funcţionarului public cu statut
special:
a) sancţionat disciplinar, pînă la ridicarea sancţiunii sau pînă la expirarea termenului în care sancţiunea disciplinară produce
efecte;
b) care face obiectul unei anchete de serviciu;
c) care are calitatea de bănuit, învinuit sau inculpat în cadrul unui proces penal;
d) aflat în concediul pentru îngrijirea copilului;
e) suspendat din funcție
cu statut special din cadrul MAI, rezultatele evaluării performanţelor profesionale ale funcţionarului
public cu statut special se iau în considerare la luarea deciziilor cu privire la:
a) stabilirea indemnizaţiilor, a sporurilor şi a altor suplimente la salariu; d) conferirea categoriilor de calificare;
b) promovarea în funcţie; e) participarea la programe de formare profesională;
c) acordarea gradelor speciale; f) încetarea raportului de serviciu.
cu statut special din cadrul MAI, raportul de serviciu al funcţionarului public cu statut special se
modifică prin:
a) transfer; d) asigurarea interimatului funcţiei;
b) detaşare; e) promovare;
c) suspendarea din funcție; f) reîncadrare.
cu statut special din cadrul MAI, transferul funcţionarului public cu statut special se face:
într-o funcţie echivalentă cu cea deţinută sau într-o funcţie de nivel inferior la cererea scrisă a funcţionarului.
cu statut special din cadrul MAI, raportul de serviciu al funcţionarului public cu statut special poate
să înceteze în următoarele situaţii:
a) prin demisie;
b) la atingerea limitei de vîrstă în serviciu, cu excepţia cazului stabilit la art. 19 alin. (2);
c) după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie, cu excepţiile stabilite de prezenta lege;
d) după expirarea perioadei determinate a raportului de serviciu sau în cazul reîncadrării unui alt funcţionar public cu statut special în
locul său înainte de expirarea perioadei pentru care a fost aprobată suspendarea sa din funcție;
e) din motive de sănătate, în cazul stabilirii incapacităţii sale de a exercita funcţia publică cu statut special în conformitate cu decizia
Comisiei medicale a Ministerului Afacerilor Interne;
f) în cazul lichidării entităţii din care face parte sau al reducerii postului său din statele de personal, dacă funcționarul nu poate fi încadrat
în altă funcţie publică cu statut special sau refuză transferul său într-o altă funcţie;
g) în cazul obținerii calificativului „nesatisfăcător” ca urmare a evaluării performanţelor sale profesionale;
h) în cazul refuzului de a frecventa cursurile de formare profesională la care este trimis ca urmare a evaluării cu calificativul
„satisfăcător”;
i) în cazul transferului la o altă autoritate publică;
j) pentru încălcări repetate ale disciplinei de serviciu pe parcursul unui an sau pentru comiterea unei încălcări grave;
k) pentru nerespectarea restricţiilor şi a interdicţiilor stabilite pentru funcţia publică cu statut special, prevăzute de prezenta lege;
l) pentru prezentarea de documente false, informaţii denaturate sau pentru tăinuirea unor fapte ce ar împiedica încadrarea sa în funcţia
publică;
m) în cazul condamnării în baza unei sentinţe judecătoreşti definitive, inclusiv în cazul intervenirii termenului de prescripţie, pentru fapte ce
discreditează calitatea de funcţionar public cu statut special;
n) în cazul în care se stabilește, printr-un act de constatare rămas definitiv, emiterea/adoptarea unui act administrativ, încheierea directă
sau prin intermediul unei persoane terţe a unui act juridic, luarea sau participarea la luarea unei decizii fără soluţionarea conflictului de
interese real în conformitate cu prevederile legislaţiei privind reglementarea conflictelor de interese;
o) în cazul constatării stării de incompatibilitate, fapt stabilit printr-un act de constatare rămas definitiv;
p) în cazul nedepunerii declaraţiei de avere şi interese personale sau al refuzului de a o depune în condiţiile art. 27 alin. (8) din Legea nr.
132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate;
q) în cazul în care instanţa de judecată dispune, printr-o hotărîre irevocabilă, confiscarea averii sale nejustificate;
r) odată cu pierderea cetăţeniei Republicii Moldova;
s) în caz de deces;
t) în caz de nepromovare a examenelor la cursurile de formare iniţială;
u) în cazul obţinerii calificativului „nesatisfăcător” la evaluarea activităţii sale profesionale după expirarea perioadei de probă;
v) odată cu retragerea dreptului de acces la secretul de stat dacă funcționarul nu poate fi încadrat ori refuză transferul într-o altă funcţie
publică cu statut special compatibilă cu domeniul său de activitate şi care nu prevede acces la secretul de stat;
w) în cazul refuzului de a depune jurămîntul.
cu statut special din cadrul MAI, termenul în care avertismentul își produc efectul este:
3 luni
cu statut special din cadrul MAI, termenul în care mustrarea își produc efectul este:
6 luni
173. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012 privind modul de aplicare a
forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc, depăşirea de către subiecţii legii a atribuţiilor
privind aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc atrage, după caz:
răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală.
174. Tipurile de cartușe destinate pentru Pistolul “Makarov”, cal. 9 mm sunt:
De instruire, de manevră și de luptă
175. Pe timpul desfăşurării tragerilor, se interzice categoric:
- să scoată arma din toc fără permisiunea conducătorului tragerii;
- să încarce arma cu cartuşe de luptă şi de manevră până la comanda conducătorului tragerii;
- să execute focul din arme şi muniţii defectate;
- să execute tragerea din arme străine, altele decât cele puse la dispoziţie de conducătorul tragerii sau la indicaţia
acestuia;
- să execute tragerea din arme ale căror reguli de mânuire nu le cunoaşte;
- să îndrepte arma spre oameni, indiferent dacă arma este încărcată sau nu;
- să lase arma fără supraveghere sau să o transmită altor persoane, fără indicaţia conducătorului tragerii,
comandantului (superiorului desemnat);
- să intre (deplaseze) în incinta sectoarelor poligonului;
- să demonteze arma de foc şi să înlăture defecţiunile, fără permisiunea conducătorului tragerii.
176. Legea nr. 218 din 19.10.2012 stabileşte:
temeiurile, condiţiile şi limitele (restricţiile) aplicării forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc de către subiecţii
prezentei legi în scopul unificării cadrului juridic şi instituţional de aplicare a acestora, precum şi în scopul protejării statului
de drept.
177. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, noţiunea de atentat la
securitatea personală semnifică:
apropiere a presupusului delincvent, după ce a fost somat să se oprească şi/sau să ocupe o poziţie inofensivă ori în cazul unui
atac armat, de subiectul legii la o distanţă care, potrivit circumstanţelor apărute, generează un pericol real pentru viaţa şi
sănătatea acestuia;
178. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, noţiunea de rezistenţă armată
semnifică:
împotrivire activă a persoanei sau a unui grup de persoane faţă de îndeplinirea de către subiecţii legii a atribuţiilor funcţionale,
efectuată cu aplicarea armei de foc sau cu alte obiecte folosite în calitate de armă, ce pot constitui, potrivit circumstanţelor
apărute, un pericol real pentru viaţă şi sănătate, precum şi rezistenţa opusă cu o armă defectată dacă, în situaţia creată, aceasta
nu a putut şi nici nu putea fi percepută ca fiind defectată;
179. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, noţiunea de pericolul aplicării
armei de foc semnifică:
aducerea de către o persoană a armei de foc în poziţie de pregătire pentru tragere, avertizarea verbală privind aplicarea
acesteia sau efectuarea gesturilor caracteristice care permit a presupune intenţia recurgerii la armă de foc, cum ar fi tentativa
de a scoate obiecte din buzunare, din genţi, dulapuri, sertare etc. după somarea de a ţine mîinile la vedere sau de a ocupa o
poziţie inofensivă;
180. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, noţiunea de atac semnifică:
acţiuni directe, imediate, materiale şi reale, îndreptate împotriva subiecţilor legii sau împotriva unei terţe persoane, asupra
clădirilor, încăperilor, obiectivelor şi mijloacelor de transport, acţiuni care, în mod evident, pot pune în pericol viaţa şi
sănătatea oamenilor, precum şi integritatea bunurilor atacate;
181. Mijloacele speciale sunt utilizate:
a) pentru respingerea atacurilor asupra oamenilor, asupra propriei persoane şi a altor persoane antrenate în asigurarea ordinii şi siguranţei
publice şi în combaterea criminalităţii;
b) pentru eliberarea ostaticilor, a persoanelor răpite sau deţinute ilegal;
c) în timpul asigurării şi restabilirii ordinii publice, pentru curmarea dezordinilor în masă şi a încălcărilor în grup a ordinii publice;
d) pentru respingerea atacurilor asupra unor clădiri, încăperi, obiective sau mijloace de transport, indiferent de apartenenţa lor, sau în
timpul eliberării obiectelor deja ocupate;
e) în timpul urmăririi, reţinerii şi predării către organele competente a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni şi contravenţii, în timpul
escortării şi deţinerii persoanelor reţinute, persoanelor supuse arestului şi celor condamnate, dacă acestea nu se subordonează sau dacă opun
rezistenţă, precum şi în cazul în care ele întreprind tentative de evadare, de cauzare de daune persoanelor din preajmă sau lor înseşi, de
distrugere a bunurilor materiale;
f) în timpul curmării acţiunilor de neexecutare premeditată a cerinţelor legale adresate de ei şi de alte persoane aflate în exerciţiul
funcţiunii sau la datoria obştească de menţinere a ordinii de drept, dacă metodele nonviolente nu asigură executarea cerinţelor;
g) pentru reţinerea persoanelor care au evadat de sub arest, din instituţiile penitenciare, pentru prevenirea evadării, precum şi în cazul
participării deţinuţilor la încălcarea în grup a regimului de deţinere şi la dezordini în masă;
h) pentru oprirea forţată a mijloacelor de transport în care se află persoane evadate de sub arest sau cu care se ştie cu certitudine că se
deplasează infractori, sau despre care se ştie că au fost răpite, sau în cazul cînd conducătorul auto execută manevre periculoase pentru viaţa
şi sănătatea altor persoane, cînd acesta nu reacţionează sau ignoră gesturile şi semnalele de stopare a unităţii de transport;
i) pentru curmarea tentativei ilegale de a pune stăpînire pe arme de foc, pe mijloace de comunicaţii speciale, pe mijloace de apărare pasivă
ori activă, pe purtători materiali de informaţii atribuite la secret de stat sau pe orice altă proprietate importantă în asigurarea securităţii
naţionale şi a secretului de stat, precum şi pentru recuperarea acestora;
j) în orice situaţie în care legea permite aplicarea armei de foc.
182. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, noţiunea de principiul
proporţionalităţii semnifică:
utilizarea de către subiecţii legii a forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc în aşa mod încît această utilizare să fie
adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit.
183. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, aplicarea forţei fizice, a
mijloacelor speciale ori a armelor de foc, precum şi intensitatea aplicării se determină de către
subiectul legii în dependenţă de:
circumstanţele situaţiei concrete, de tipul şi gradul de pericol, precum şi de caracteristicile individuale şi identitatea persoanei
împotriva căreia urmează a fi aplicate, cu respectarea principiului proporţionalităţii.
184. În toate cazurile cînd aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale ori a armelor de foc nu
poate fi evitată, subiecţii legii, în primul rind, sînt obligaţi:
a) să avertizeze despre intenţia de a recurge la ele, acordînd timp suficient pentru îndeplinirea cerinţelor lor legale, cu excepţia
cazurilor cînd tergiversarea aplicării forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc generează un pericol direct pentru
viaţa şi sănătatea subiecţilor legii şi a altor oameni, cînd poate conduce la alte urmări grave sau cînd, în situaţia creată, un
astfel de avertisment este nepotrivit sau imposibil;
b) să ia toate măsurile posibile, prevăzute de prezenta lege, în funcţie de caracterul şi gradul prejudiciabil al faptei, de
identitatea delincventului care o săvîrşeşte, de intensitatea rezistenţei opuse, pentru ca dauna cauzată sănătăţii, onoarei,
demnităţii şi bunurilor oamenilor să fie cît mai mică;
c) să acorde imediat primul ajutor, să asigure acordarea asistenţei medicale urgente victimelor şi să ia măsuri pentru a
înştiinţa în cel mai scurt timp rudele victimelor;
d) să comunice imediat conducătorului lor direct despre toate cazurile de aplicare a forţei fizice, a mijloacelor speciale ori a
armelor de foc;
e) în caz de rănire sau de deces al persoanei ca urmare a aplicării forţei fizice, a mijloacelor speciale ori a armei de foc, să
informeze personal sau prin intermediul conducătorului lor direct organul de poliţie ori, după caz, procurorul în a cărui rază de
jurisdicţie a fost aplicată forţa fizică, mijloacele speciale sau arma de foc;
f) în caz de aplicare a armelor de foc, să întreprindă acţiunile posibile pentru a asigura păstrarea probelor şi a stabili
identitatea martorilor oculari ai evenimentului.
185. În exerciţiul funcţiei, subiecţii legii aplică mijloace speciale, conform nomenclatorului, în
următoarele cazuri:
a) pentru respingerea atacurilor asupra oamenilor, asupra propriei persoane şi a altor persoane antrenate în asigurarea ordinii şi siguranţei
publice şi în combaterea criminalităţii;
b) pentru eliberarea ostaticilor, a persoanelor răpite sau deţinute ilegal;
c) în timpul asigurării şi restabilirii ordinii publice, pentru curmarea dezordinilor în masă şi a încălcărilor în grup a ordinii publice;
d) pentru respingerea atacurilor asupra unor clădiri, încăperi, obiective sau mijloace de transport, indiferent de apartenenţa lor, sau în
timpul eliberării obiectelor deja ocupate;
e) în timpul urmăririi, reţinerii şi predării către organele competente a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni şi contravenţii, în timpul
escortării şi deţinerii persoanelor reţinute, persoanelor supuse arestului şi celor condamnate, dacă acestea nu se subordonează sau dacă opun
rezistenţă, precum şi în cazul în care ele întreprind tentative de evadare, de cauzare de daune persoanelor din preajmă sau lor înseşi, de
distrugere a bunurilor materiale;
f) în timpul curmării acţiunilor de neexecutare premeditată a cerinţelor legale adresate de ei şi de alte persoane aflate în exerciţiul
funcţiunii sau la datoria obştească de menţinere a ordinii de drept, dacă metodele nonviolente nu asigură executarea cerinţelor;
g) pentru reţinerea persoanelor care au evadat de sub arest, din instituţiile penitenciare, pentru prevenirea evadării, precum şi în cazul
participării deţinuţilor la încălcarea în grup a regimului de deţinere şi la dezordini în masă;
h) pentru oprirea forţată a mijloacelor de transport în care se află persoane evadate de sub arest sau cu care se ştie cu certitudine că se
deplasează infractori, sau despre care se ştie că au fost răpite, sau în cazul cînd conducătorul auto execută manevre periculoase pentru viaţa
şi sănătatea altor persoane, cînd acesta nu reacţionează sau ignoră gesturile şi semnalele de stopare a unităţii de transport;
i) pentru curmarea tentativei ilegale de a pune stăpînire pe arme de foc, pe mijloace de comunicaţii speciale, pe mijloace de apărare pasivă
ori activă, pe purtători materiali de informaţii atribuite la secret de stat sau pe orice altă proprietate importantă în asigurarea securităţii
naţionale şi a secretului de stat, precum şi pentru recuperarea acestora;
j) în orice situaţie în care legea permite aplicarea armei de foc.
186. Se interzice aplicarea mijloacelor speciale:
a) aplicarea mijloacelor speciale împotriva minorilor, în cazul cînd vîrsta acestora este evidentă sau este cunoscută, împotriva femeilor, a
persoanelor în etate şi a persoanelor cu semne vizibile de invaliditate, cu excepţia cazurilor cînd aceştia atacă subiectul legii ori altă
persoană, inclusiv în grup ori cu utilizarea armelor, cînd opun rezistenţă periculoasă pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, dacă acţiunile de
acest gen nu pot fi curmate pe alte căi şi cu alte mijloace;
b) aplicarea mijloacelor speciale în clădirile şi în încăperile în care se produc sau se păstrează substanţe uşor inflamabile, toxice sau
explozive ori substanţe care, intrînd în contact cu componentele mijloacelor speciale, generează un pericol sporit pentru viaţa şi sănătatea
oamenilor;
c) aplicarea mijloacelor speciale în încăperile reprezentanţelor misiunilor diplomatice fără acordul reprezentanţilor misiunilor sau
autorităţilor statului respectiv;
d) aplicarea împotriva persoanelor a dispozitivelor explozive destinate deschiderii încăperilor, spargerii uşilor sau pereţilor;
e) aplicarea tunurilor de apă la temperaturi mai joase de zero grade;
f) aplicarea dispozitivelor destinate stopării forţate a transportului auto pentru oprirea forţată a transportului public în timpul transportării
pasagerilor pe poduri, pe treceri la nivel de căi ferate, pe estacade, în tuneluri şi pe porţiuni de drum cu pante abrupte;
g) aplicarea cartuşelor cu glonte de cauciuc sau de plastic, a mijloacelor cu efect iritant sau lacrimogen cu încălcarea restricţiilor şi
caracteristicilor tehnice prescrise acestora.
187. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, în cazul în care aplicarea
armei de foc nu poate fi evitată, subiectul legii care o aplică este obligat:
a) să evite utilizarea arbitrară sau abuzivă a armei de foc;
b) să acţioneze proporţional cu gravitatea atacului şi cu obiectivele legitime ce se urmăresc a fi atinse;
c) îndată ce aplicarea armei de foc şi-a atins scopul, să renunţe imediat la acest mijloc.
188. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, arma de foc se aplică numai
după somaţia:
„Stai! …”, urmînd denumirea autorităţii pe care o reprezintă persoana. În caz de nesupunere, se somează din nou prin cuvintele: „Stai că
trag!”. Dacă persoana somată nu se supune nici de această dată, se somează prin tragerea focului de armă în plan vertical. În încăperi,
somarea prin efectuarea de împuşcături nu se permite.
189. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, somarea prin efectuarea de
împuşcături nu se permite:
În încăperi, somarea prin efectuarea de împuşcături nu se permite.
190. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, în cazul în care, după
avertizarea privind întreruperea întrunirii sau a manifestaţiei, participanţii nu s-au dispersat,
aceştia sînt:
(2) În cazul în care, după avertizarea privind întreruperea întrunirii sau a manifestaţiei, participanţii nu s-au dispersat, aceştia sînt atenţionaţi
prin mijloacele de amplificare sonoră, făcîndu-se prima somaţie: „Atenţie, vă rugăm să părăsiţi ... , se va folosi forţa!”, urmată, după
caz, de semnale sonore şi/sau luminoase.
(3) În cazul în care, la expirarea timpului acordat pentru dispersare, se constată că prima somaţie a rămas fără rezultat, se face ultima
somaţie: „Părăsiţi... , se va folosi forţa!”, urmată, după caz, de semnale sonore şi/sau luminoase.
(4) Pentru ca toţi participanţii să perceapă somaţiile, înainte de aplicarea mijloacelor de imobilizare sau de constrîngere, se emite un
semnal luminos prin cartuşe de semnalizare de culoare roşie, trase în plan vertical.
191. În conformitate cu prevederile Legii nr. 218 din 19.10.2012, în cazul acţiunilor
individuale, decizia de aplicare a mijloacelor speciale din dotare aparţine:
subiectului legii
192. Pistolul “Makarov” cal. 9 mm este o armă de atac și apărare, destinată pentru lovirea
inamicului la distanțe reduse. Eficacitatea glonțului se păstrează pînă la distanța de:
350m
193. În conformitate cu prevederile HG nr. 134 din 22.02.2013 privind stabilirea valorii
admise a cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol
şi aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa, evaluarea, păstrarea, utilizarea şi
răscumpărarea cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de
protocol, beneficiarul are obligaţia să declare cadourile şi să le prezinte în starea iniţială Comisiei:
în termen de 7 zile lucrătoare de la primire
194. În conformitate cu prevederile HG nr. 134 din 22.02.2013 privind stabilirea valorii
admise a cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol
şi aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa, evaluarea, păstrarea, utilizarea şi
răscumpărarea cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de
protocol, în cazul aflării în deplasare a beneficiarul la primirea cadoului, acesta urmează a fi
declarat:
În cazul în care cadoul este primit în timpul aflării beneficiarului în deplasare, acesta urmează a fi declarat în termen de 7 zile lucrătoare de
la data revenirii la locul de muncă.
195. În conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la evidenţa, evaluarea,
păstrarea, utilizarea şi răscumpărarea cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu
prilejul anumitor acţiuni de protocol, aprobat prin HG nr. 134 din 22.02.2013, sunt exceptate de a fi
declarate:
prilejul anumitor acţiuni de protocol, aprobat prin HG nr. 134 din 22.02.2013, sunt exceptate de a fi
declarate:
a) medaliile, decoraţiile, insignele, ordinele, eşarfele, colanele şi altele asemenea, primite în exercitarea funcţiei;
b) produsele perisabile.
prilejul anumitor acţiuni de protocol, aprobat prin HG nr. 134 din 22.02.2013, returnarea cadoului
beneficiarului se face dacă:
valoarea cadoului nu depăşeşte suma de 1000 lei
prilejul anumitor acţiuni de protocol, aprobat prin HG nr. 134 din 22.02.2013, în cazul luării deciziei
Comisia de a returna beneficiarului cadoul, aceasta se face:
în termen de 3 zile lucrătoare
prilejul anumitor acţiuni de protocol, aprobat prin HG nr. 134 din 22.02.2013, plata contravalorii se
face:
de 30 de zile calendaristice
prilejul anumitor acţiuni de protocol, aprobat prin HG nr. 134 din 22.02.2013, daca beneficiarul nu a
prezentat dovada de plată a contravalorii, Comisia ia decizia privind:
trecerea cadoului în gestiunea organizaţiei publice.
201. În conformitate cu prevederile Legii nr.82 din 25.05.2017 cu privire la integritate,
incident de integritate este:
manifestare de corupţie produsă în împrejurări reale, altă manifestare similară manifestării de corupţie, produsă în cadrul unui
test de integritate profesională;
integritatea în sectorul public se cultivă prin:
a) crearea climatului de integritate politică;
b) crearea climatului de integritate instituţională în cadrul entităţilor publice
203. În conformitate cu prevederile Legii nr.82 din 25.05.2017 cu privire la integritate, agenţii
publici au obligaţia să depună declaraţia de avere şi interese personale:
a) în momentul angajării, numirii sau validării mandatului;
b) anual;
c) la încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu.
204. În conformitate cu prevederile Legii nr.82 din 25.05.2017 cu privire la integritate, agentul
public în legătură cu identificarea şi tratarea conflictelor de interese are obligaţia să declare în scris:
a) să declare în scris, în termen de 3 zile, conducătorului entităţii publice despre conflictul de interese real apărut în cadrul
activităţii sale profesionale, explicînd natura conflictului de interese şi cum acesta influenţează sau poate influența exercitarea
imparţială şi obiectivă a atribuţiilor sale;
b) să evite consumarea conflictului de interese prin abţinere de la exercitarea atribuţiilor sale în măsura în care acestea sînt
ameninţate de conflictul de interese, pînă la soluţionarea acestuia.
conducătorul entității în legătură cu identificarea şi tratarea conflictelor de interese are obligaţia să
soluționeze în termen:
de cel mult 3 zile de la data aducerii la cunoştinţă, aplicînd opţiunile de soluţionare prevăzute de legislaţia specială, luînd în
considerare interesele entităţii publice, interesul public şi interesele legitime ale agentului public, nivelul, tipul funcţiei deţinute
de acesta, natura conflictului de interese, precum şi alţi factori;
206. În conformitate cu prevederile Legii nr.82 din 25.05.2017 cu privire la integritate, dacă
agentului public i se propune un cadou inadmisibil, acesta are următoarele obligaţii:
a) să refuze cadoul;
b) să se asigure cu martori, inclusiv dintre colegii de serviciu, după posibilitate;
c) să raporteze imediat această tentativă autorității anticorupţie responsabile;
d) să anunţe conducătorul entităţii publice;
e) să transmită cadoul conducătorului entităţii publice în cazul oferirii cadoului fără ştirea sa (lăsat în birou, în anticameră
etc.), concomitent cu întreprinderea acţiunii prevăzute la lit. d);
f) să îşi exercite activitatea profesională în mod corespunzător, în special cea pentru care i s-a oferit cadoul.
207. În conformitate cu prevederile Legii nr.82 din 25.05.2017 cu privire la integritate, agentul
public supus influenţei necorespunzătoare este obligat:
a) să respingă expres influenţa necorespunzătoare;
b) să desfăşoare în mod legal activitatea pentru care a intervenit influenţa necorespunzătoare;
c) în cazul imposibilităţii de a respinge expres influenţa necorespunzătoare şi al afectării activităţii sale profesionale drept
urmare a acesteia, să depună un denunţ scris, în termen de 3 zile lucrătoare, la persoana responsabilă din cadrul entităţii
publice, desemnată de conducător, despre exercitarea influenţei necorespunzătoare;
d) să depună un denunţ despre exercitarea influenţei necorespunzătoare la Centrul Naţional Anticorupţie dacă sursa
influenţei necorespunzătoare este conducătorul entităţii publice
controlul integrităţii în sectorul public o efectuează:
conducătorilor entităţilor publice, a autorităților anticorupţie, a societății civile şi mass-mediei.
informaţia despre rezultatul negativ al testului de integritate profesională se păstrează în cazier:
timp de un an sau, după caz, 5 ani, în funcţie de tipul încălcării admise în cadrul testului de integritate profesională.
controlul averii şi intereselor personale ale agenților publici subiecţi ai declarării averii şi intereselor
personale se efectuează de către:
Autoritatea Națională de Integritate
211. În conformitate cu prevederile Legii nr.82 din 25.05.2017 cu privire la integritate, actele
conexe actelor de corupţie sunt:
infracţiuni şi contravenţii, săvîrşite în sectorul public şi în cel privat, a căror sancţionare este prevăzută de Codul penal şi
Codul contravenţional.
a) exercitarea atribuţiilor de serviciu în sectorul public în situaţie de conflict de interese;
b) exercitarea atribuţiilor de serviciu în sectorul privat în situaţie de conflict de interese;
c) abuzul de putere sau abuzul de serviciu în sectorul public;
d) abuzul de serviciu în sectorul privat;
e) excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu;
f) neglijenţa în serviciu;
g) falsificarea rezultatelor votării;
h) obţinerea frauduloasă a mijloacelor din fonduri externe;
i) falsul în acte publice;
j) falsul în documente contabile;
k) tăinuirea averii şi a intereselor personale de către declaranţii din sectorul public;
l) tăinuirea averii şi a intereselor personale de către declaranţii din sectorul privat;
m) îmbogăţirea ilicită;
n) încălcarea regimului de confidenţialitate a informaţiilor din declaraţiile de avere şi interese personale;
o) încălcarea regulilor de creditare, a politicilor de acordare a împrumuturilor sau a regulilor de acordare a
despăgubirii/indemnizaţiei de asigurare;
p) gestiunea defectuoasă sau frauduloasă a băncii;
q) obstrucţionarea supravegherii bancare.
Sînt contravenţii următoarele acte conexe actelor de corupţie:
a) favoritismul (dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii);
b) exercitarea atribuţiilor de serviciu în situaţie de conflict de interese;
c) abuzul de putere sau abuzul de serviciu (dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii);
d) excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu (dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale
infracţiunii);
e) excesul de putere privind actele permisive;
f) încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor, restricţiilor în ierarhie, limitărilor de publicitate;
g) încălcarea regimului juridic al restricţiilor şi limitărilor în legătură cu încetarea mandatului, a raporturilor de
muncă sau de serviciu şi cu migrarea agenţilor publici în sectorul privat (pantuflajul).
212. În conformitate cu prevederile Legii nr.82 din 25.05.2017 cu privire la integritate, actele
de corupţie sunt:
a) coruperea activă;
b) darea de mită;
c) coruperea alegătorilor;
d) coruperea pasivă;
e) luarea de mită;
f) primirea unei remuneraţii ilicite pentru îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea populaţiei;
g) traficul de influenţă;
h) manipularea unui eveniment;
i) pariurile aranjate;
j) finanţarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor
financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale;
k) delapidarea patrimoniului public;
l) delapidarea mijloacelor din fondurile externe;
m) utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor din împrumuturile interne sau fondurile externe.
Sînt contravenţii următoarele acte de corupţie:
a) primirea de recompensă nelegitimă sau de folos material (dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale
infracţiunii);
b) utilizarea fondurilor nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate pentru finanţarea partidelor politice;
c) utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor din împrumuturile interne sau fondurile externe, obţinerea frauduloasă
a mijloacelor din fonduri externe, însuşirea patrimoniului public sau a mijloacelor din fondurile externe (dacă fapta nu
întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii).
213. Poliţistului nu-i este interzis:
214. Gradele de secretizare, stabilite conform Legii nr. 245-XVI din 27.11.2008 cu privire la
secretul de stat, sunt:
Strict secret,secret,confidențial,restricționat
215. La primirea unui ordin, în formă scrisă sau verbal, ori a unor indicaţii ce contravin
legislaţiei, poliţistul este obligat:
să aducă la cunoştinţa superiorului ierarhic al persoanei care a dat dispoziţia.
216. Prin noţiunea de conflict de interese se înţelege:
situaţia în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează, ar putea sau pare a influenţa exercitarea imparţială
şi obiectivă a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce îi revin potrivit legii;
217. În conformitate cu prevederile Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu
caracter personal, termenul „Date cu caracter personal” semnifică:
orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal).
Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau
la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;
218. În conformitate cu prevederile Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu
caracter personal, termenul „Date cu caracter personal”, prelucrarea datelor cu caracter personal se
efectuează cu consimţământul:
subiectului datelor cu caracter personal
219. În conformitate cu prevederile HG nr 629 din 08.08.2017, privind aprobarea Codului de
etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, funcţionarul public cu
statut special este obligat:
1) să execute strict şi corect prevederile actelor normative;
2) să respecte disciplina de serviciu;
3) să curme acţiunile care lezează demnitatea umană, actele de tortură, tratamentele inumane sau degradante;
4) să manifeste un comportament curajos în situaţiile ce reclamă necesitatea protecţiei vieţii, sănătăţii şi proprietăţii oamenilor;
5) să promoveze cultura de serviciu, respectul şi ajutorul reciproc;
6) să respecte familia şi să practice un comportament corect, bazat pe valori sociale înalte;
7) să fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă și perseverență, să își consacre activitatea profesională îndeplinirii competente,
corecte și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu;
8) să respecte principiile, normele și regulile activității profesionale;
9) să promoveze și să consolideze prin propria prestație imaginea publică a instituției pe care o reprezintă;
10) să poarte uniforma și însemnele distinctive cu respectarea normelor privind portul uniformei, aprobate de ministrul afacerilor interne;
11) să respecte cerințele normelor unanim recunoscute de comportament în familie și societate, să nu admită exercitarea atribuțiilor de
serviciu sub influența băuturilor alcoolice, substanțelor narcotice sau psihotrope.
etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, în cazul când
superiorul ia cunoștință cu anumite forme de tortură, tratament inuman sau degradant este obligat:
să le comunice imediat procurorului, cu întocmirea şi expedierea, în termen de cel mult 24 de ore, a raportului în scris.
etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, la îndeplinirea
ordinelor superiorilor funcționarul:
etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, în comunicarea cu
publicul, funcționarul public cu statut special:
1) iniţiază comunicarea cu salutul, indicînd numele, funcţia, gradul special, se legitimează, apoi expune succint motivul
adresării, excepție făcînd cazurile de intervenție profesională stabilite de Regulamentul privind intervenţia profesională în
cadrul Ministerului Afacerilor Interne;
2) expune clar şi argumentat cerinţele şi constatările;
3) ascultă explicaţiile şi întrebările persoanei fără a o întrerupe, demonstrînd bunăvoinţă şi respect;
4) solicită, în cazurile prevăzute de legislaţie, într-o manieră politicoasă, prezentarea documentelor necesare pentru
verificare;
5) încheie comunicarea mulţumind persoanelor pentru cooperare.
etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, funcţionarului public
cu statut special îi este interzis:
să folosească în comunicarea cu publicul şi cu colegii de serviciu expresii indecente, vulgare, discriminatorii şi dispreţuitoare.
224. În conformitate cu prevederile HG nr 707 din 09.09.2013, avertizorul de integritate
beneficiază de următoarele măsuri de protecţie, aplicate alternativ sau cumulativ, după cum
urmează:
a) Prezumția de bună-credință până la proba contrarie;
b) Confidențialitatea datelor cu caracter personal;
c) Transferul în altă subdiviziune a autorității publice
225. În conformitate cu prevederile HG nr 707 din 09.09.2013, pentru aprobarea
Regulamentului-cadru privind avertizorii de integritate, avertizarea poate fi depusă alternativ sau
cumulativ următoarelor persoane sau organe:
a) Conducătorului ierarhic superior al avertizorului de integritate;
b) Structurii specializate din cadrul autorității publice ;
c) Organului de urmărire penală;
d) Conducătorului autorității publice
e) Comisiei naționale de integritate
f) Procurorului
g) Organizațiilor neguvernamentale sau mass-media
Regulamentului-cadru privind avertizorii de integritate, avertizarea poate fi făcută:
în formă verbală sau scrisă
Regulamentului-cadru privind avertizorii de integritate, avertizorul de integritate care a făcut
avertizarea cu bună-credinţă:
nu va fi sancţionat disciplinar
Regulamentului-cadru privind avertizorii de integritate, avertizorul de integritate care a făcut o
avertizare despre care ştia sau trebuia în mod rezonabil să cunoască că este falsă:
poartă răspundere disciplinară sau penală
229. În conformitate cu prevederile Legii nr. 325 din 23.12.2013 cu privire la testarea
integrității profesionale, integritate profesională înseamnă:
capacitate a agentului public de a-și desfășura activitatea profesională în mod etic, liber de influenţă necorespunzătoare
şi manifestări de corupţie, cu respectarea interesului public, a supremaţiei Constituţiei Republicii Moldova şi a legii
integrității profesionale, influenţă necorespunzătoare, semnifică:
imixtiune în activitatea profesională a agentului public din partea terţelor persoane, manifestată prin presiuni,
ameninţări sau rugăminţi, în vederea determinării acestuia să își desfăşoare activitatea profesională într-un mod anumit,
atunci cînd imixtiunea dată este ilegală şi nu este însoţită de promisiunea, oferirea sau darea, personal sau prin
mijlocitor, de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin
integrității profesionale, testarea integrităţii profesionale se realizează în scopul?
a) sporirii responsabilităţii conducătorilor entităţilor publice şi organelor de autoadministrare pentru dezvoltarea,
menţinerea şi consolidarea climatului de integritate profesională în cadrul entităţilor publice;
b) asigurării integrităţii profesionale a agenţilor publici, prevenirii şi combaterii corupţiei în cadrul entităţilor
publice;
b) identificării, evaluării şi înlăturării riscurilor de corupţie din cadrul entităţilor publice;
d) creșterii numărului de denunțuri privind manifestările de corupţie admise de către agenții publici.
232. În conformitate cu prevederile Ordinului MAI nr. 160 din 07.06.2017 cu privire la
aprobarea Regulamentului privind monitorizarea stilului de viață al funcționarului public cu statut
special din cadrul MAI, obiectivele monitorizării sunt: identificarea corespunderii
- Nivelului de trai al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI cu nivel legal de remunerare al acestuia, a
persoanelor apropiate și a membrilor de familie cu care duce un trai comun;
- Conduitei funcționarului public cu statut special din cadrul MAI cu exigențile de conduită ireproșabilă, stabilite de
normele deontologice aplicabile.
special din cadrul MAI, monitorizarea stilului de viață poate fi declanșată printr-un raport motivate
și argumentat al:
- Viceminiștrilor
- Unității de monitorizare
- Șefului direc sau nemijlocit al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI
special din cadrul MAI, termenul de desfășurare a activității de monitorizare este:
De 3 luni
special din cadrul MAI, în cazul în care în procesul monitorizării s-a relevant necorespunderea
nivelului de trai cu nivelul de remunerare legală, unitatea de monitorizare va sesiza:
Autoritatea Națională de Integritate în termen de cel mult 5 zile lucrătoare.
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, prin uniformă și
însemne distinctive se înțelege:
totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi de accesorii cu care sînt dotaţi poliţiştii
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, în cazul pierderii
sau deteriorării uniformei în exercițiul funcției:
schimbul obiectelor se efectuează gratis
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, temei pentru
includerea polițistului la asigurarea cu uniformă:
este ordinul de angajare al acestuia în cadrul subdiviziunii
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, în dependență de
condițiile meteo, tipul echipării (primăvară-toamnă, vară, iarnă) se stabilește de:
de conducătorul subdiviziunii
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, la ținuta de
paradă ecusonul Inspectoratului General al Poliţiei se află:
pe partea superioară a mînecii stîngi
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, la ținuta de
parade, ecusonul de identitate personală se află:
pe partea superioară a mînecii drepte
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, insignele aferente
categoriei de calificare se poartă:
În partea dreaptă a pieptului
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, insignele de
absolvire a instituțiilor de învățământ și alte insigne se poartă:
În partea dreaptă a pieptului
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, ordinele,
medaliile, insignele titlurilor onorifice ale Republicii Moldova se dispun:
pe linie orizontală, în rînd, de la centrul pieptului spre margine
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, ținuta de paradă
se poartă în timpul:
participării la festivităţi (la numirea în funcţie, la depunerea jurămîntului, la înmînarea distincţiilor de stat, ministeriale
şi departamentale, la acordarea gradului special, categoriilor de calificare, titlurilor științifice și onorifice, aplicarea
măsurilor de stimulare), în zilele sărbătorilor naţionale şi în Ziua profesională a Poliţiei, la şedinţele solemne şi la
recepţiile oficiale, la exercitarea unor funcții reprezentative
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, polițiștilor li se
interzice:
- purtarea echipamentului de formă modificată sau de altă formă, decît cea stabilită de actele normative în vigoare;
- purtarea echipamentului din dotare în combinație cu îmbrăcămintea civilă;
- purtarea insignelor neprevăzute şi neaprobate de acte normative.
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, se stabilesc
următoarele tipuri de ținută pentru angajaţii Poliţiei:
- ținuta de paradă; - ținuta de patrulare;
- ținuta de serviciu; - ținuta de campanie
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, ținuta de
campanie se poartă în timpul:
desfășurării instrucțiilor și şedinţelor de pregătire profesională, la aplicaţii, în cazul situațiilor excepționale, precum și
la indicația conducerii şefului subdiviziunii Poliției
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, polițiștilor li se
interzice:
- purtarea echipamentului de formă modificată sau de altă formă, decît cea stabilită de actele normative în vigoare;
- purtarea echipamentului din dotare în combinație cu îmbrăcămintea civilă;
- purtarea insignelor neprevăzute şi neaprobate de acte normative.
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, cămașa cu mâneci
scurte se poartă:
cu epoleţi fără veston, fără cravată la temperatura aerului de cel puţin +18 0C
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, cravat se prinde
cu agrafa între:
nasturii trei şi patru de sus
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, șosetele trebuie să
fie de culoare:
neagră sau albastru-închis
aprobarea Regulilor de purtare a uniformei și a însemnelor distinctive ale Poliţiei, la ţinuta de
paradă (pe veston) se poartă:
- ordinele şi medaliile sau panglicile acestora pe barete;
- insignele titlurilor onorifice ale Republicii Moldova sau panglicile acestora pe barete;
- insignele aferente categoriilor de calificare;
- insignele de absolvire a instituţiilor de învăţămînt;
- alte insigne
254. În conformitate cu prevederile Ordinului MAI nr. 138 din 18.04.2013 privind aprobarea
Regulamentului cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale angajaţilor cu statut special
din cadrul subdiviziunilor MAI, evaluarea are drept scop:
- determinarea nivelului de îndeplinire a sarcinilor principale de activitate;
- stabilirea nivelului de manifestare a abilităţilor profesionale şi a caracteristicilor comportamentale;
- identificarea angajaţilor care îşi aduc contribuţia la dezvoltarea instituţională;
- sprijinirea angajaţilor în dezvoltarea carierii profesionale.
din cadrul subdiviziunilor MAI, evaluarea se realizează în conformitate cu următoarele principii de
bază:
- Obiectivitate; - cooperare şi comunicare continua;
- Transparenţă; - respectare a demnităţii.
din cadrul subdiviziunilor MAI, interviul de evaluare reprezintă:
întrevedere între evaluator/evaluatori şi angajatul evaluat care se desfăşoară în perioada stabilită
din cadrul subdiviziunilor MAI, dacă raportul de serviciu al angajatului evaluat încetează, se
suspendă sau se modifică, în condiţiile legii, evaluarea angajaţilor se face:
în termen de cel mult 14 zile pînă la survenirea acestor situaţii

1918466780488771362

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1918466780488771362

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CHESTIONARUL

cu întrebări pentru evaluarea cunoștințelor la Pregătirea generală

32. În conformitate cu prevederile Statutului disciplinar al funcționarului public, aprobat prin

34. În conformitate cu prevederile Statutului disciplinar al funcționarului public, aprobat prin

S-ar putea să vă placă și