Sunteți pe pagina 1din 8

MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE


FACULTATEA ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
CATEDRA ȘTIINȚE UMANISTICE ȘI LIMBI MODERNE

REFERAT
TEMA: Răspunderea juridică a
militarilor

CONDUCĂTOR:
locotenent-colonel Valeriu BULAT
Autor:
student Sorin MUNTEAN

Chişinău
2020
1
CUPRINS
1. Semnificația termenului de răspundere.................................................... 3
2. Răspunderea 3
disciplinară...................................................................................................
3. Măsurile de influență 5
disciplinară...................................................................................................
.
4. Principiile aplicării sancțiunii disciplinare............................................... 6
5. Îndatoririle 7
militarilor…………………………………………………………………..
Concluzii...................................................................................................... 8
Bibliografie.................................................................................................. 8

2
1. Semnificația termenului de răspundere
Termenul „răspundere” are sensuri diferite. În unele cazuri acest termen
semnifică „obligaţia”, iar în alte cazuri „pedeapsa”.
Primul sens conţine aspectul activ al răspunderii. Răspunderea se manifestă
ca o determinare a locului şi rolului persoanei în societate, caracterul şi măsurile
aplicate în viaţă şi problemele societăţii. Răspunderea î acest sens se manifestă ca o
reglare morală, politică şi juridică a comportării oamenilor în prezent şi viitor.
Al doilea sens conţine în sine răspunderea retrospectivă, adică răspunderea
pentru încălcarea în trecut a obligaţiilor sau neîndeplinirea lor.
În acest caz persoana suportă diferite urmări a comportării sale.
Răspunderea apare ca reacţie negativă asupra delictului.
Răspunderea juridică în ambele aspecte este nemijlocit legată de stat.
Persoana, care poartă răspundere juridică, trebuie să-şi dea darea de seamă referitor
la comportarea sa organelor de stat, iar apoi să suporte unele privaţiuni, prevăzute
de sancţiunile juridice.
Persoana, trasă la răspundere juridică se supune, forţată de către stat, unor
privaţiuni (privaţiune d libertate, amendă, privarea de unele drepturi, impunerea
spre executarea obligaţiunilor juridice ş.a.).
Sensul acestei noţiuni, este îndeplinirea cerinţelor legii, impuse de către
stat.
Răspunderea juridică devine o acţiune educativ efectivă, dacă după
săvîrşirea delictului este aplicată rapid.
Răspunderea juridică trebuie să fie inevitabilă.
Inevitabilitatea răspunderii înseamnă, că nici un delict nu trebuie să rămînă
ne descoperit.

2. Răspunderea disciplinară
Răspunderea disciplinară, ca formă de răspundere juridică, este o metodă
de influenţă a statului, stabilită prin lege, asupra persoanelor, vinovate în săvîrşirea
unei clipe disciplinare. Răspunderea disciplinară în Republica Moldova este una
din metodele de influenţă asupra acelor ce violează disciplina. Deoarece
majoritatea contravenţiilor, săvîrşite în societate şi în Forţele Armate, sînt în sfera
relaţiilor de serviciu cu delicte şi nu infracţiuni răspunderea disciplinară mai des se
foloseşte, în cadrul Statului decît oricare altă răspundere juridică (de exemplu
răspunderea penală).
Statul e însărcinat cu dreptul şi obligaţia de a folosi această formă a
răspunderii juridice, ci nu judecata. Şi ea se referă la persoanele cu funcţii de
răspundere în organele conducerii militare, comandanţii şi şefii de unităţi de
diferite nivele şi ranguri.
Răspunderea disciplinară a militarilor e prevăzută de Statutul disciplinar al
Forţelor Armate ale Republicii Moldova conform căruia, pentru încălcarea

3
disciplinei militare şi ordinii publice, militarii şi persoanele, ce satisfac pregătirea
militară, poartă răspundere conform Statutului sus numit.
Esenţa răspunderii disciplinare constă în comportarea inadecvată a
militarilor faţă de cerinţele militare, iar aplicarea măsurilor prevăzute de lege sînt
efectuate de către comandanţii şi şefii – sancţionarea disciplinară şi alte măsuri cu
caracter disciplinar.
Răspunderea disciplinară serveşte activ la întărirea disciplinei militare,
asigură respectarea strictă şi la timp de către militari a legislaţiei şi a statutelor
militare.
Răspunderea disciplinară a militarilor are trăsăturile ei caracteristice, ce se
deosebesc de alte forme de răspundere juridică.
În primul rînd răspunderea disciplinară are subiectul ei special. Conform
legislaţiei în vigoare şi regulilor, stabilite de statutul disciplinar, răspundere poartă
toţi militarii şi persoanele ce-şi satisfac pregătirea militară. Acest cerc de persoane
este exhaustiv. Alte persoane, de exemplu, muncitorii, angajaţii şi alte categorii de
persoane ale Forţelor Armate, care deseori îndeplinesc aceleaşi funcţii analogice,
poartă răspundere disciplinară, conform regulilor stabilite de legislaţia dreptului
uncii, ci nu conform statutului disciplinar.
În al doilea rînd, e specifică existenţa relaţiilor de subordonare între
persoana, car ea săvîrşit contravenţia şi comandantul (şeful), care are dreptul să
tragă delicventul la răspundere. Răspunderea disciplinară de deosebeşte de
răspunderea administrativă civilă, deoarece apare în lipsa relaţiilor de subordonare.
Militarul poate fi sancţionat disciplinar, de regulă, de către comandantul (şeful)
direct, căruia aceasta se subordonează. Numai în cazuri excepţionale, indicate în
statutul disciplinar, militarul poate fi sancţionat disciplinar de către şefii, cărora
aceasta nu se subordonează direct.
Şi în sfîrşit există anumite norme de examinare a circumstanţelor
contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii disciplinare.
În caz de săvîrşire de către militar a contravenţiei, comandantul (şeful)
trebuie să-i amintească acestuia îndatoririle (obligaţiile), de serviciu, iar în caz de
necesitate să aplice sancţiuni disciplinare. În acest caz comandantul (şeful) are
dreptul ca de sine stătător, fără a se adresa comandantului superior sau judecăţii, de
a aplica faţă de persoana vinovată orice sancţiune disciplinară, desigur în limitele
puterii disciplinare acordate. Cu alte cuvinte, el acţionează ca un judecător,
deoarece singur clarifică circumstanţele cazului, apreciază personalitatea
vinovatului şi gradul de pedeapsă disciplinară.
Conform legislaţiei în vigoare, militarul e sancţionat disciplinar cînd
săvîrşete o aşa încălcare de disciplină militară sau ordine publică, care după gradul
pericolului social nu e considerată infracţiune.
Adică, înainte de a trage militarul la răspundere disciplinară, trebuie de
constat în primul rînd, dacă a avut loc fapta de încălcare a disciplinei militare şi în
ce mod s-a manifestat, în al doilea rînd, dacă militarul are vre-o vină în săvîrşirea
contravenţiei în cauză. Lipsa contravenţiei sancţiunea nu poate fi aplicată,
militarului.

4
Statului disciplinar nu conţine toate încălcările, care se consideră
contravenţii, de acea comandantul în fiecare caz aparte singur constată, este în
acţiunea (inacţiunea) în cauză a militarului încălcare a disciplinei sau a ordinii de
publice?
E necesar de să se ţină cont, că unele acţiuni pot fi calificate numai ca
contravenţii, iar altele pot fi calificate atît ca contravenţii, cît şi ca infracţiuni.
În astfel de cazuri comandantul are dreptul de a analiza situaţia şi de a
aplica sancţiuni disciplinare sau de a trimite materialele la organele de anchetă
penală. Pentru examinarea circumstanţelor contravenţiei date, comandantul (şeful),
în caz de necesitate, poate efectua o cercetare administrativă sau penală.
E necesar de menţionat că contravenţiile ce nu ţin de exercitarea funcţiilor
în timpul serviciului militar nu pot fi considerate ca contravenţii disciplinare. În
corespundere cu aceasta, militarii u pot fi traşi la răspundere disciplinară, de
exemplu, pentru neachitarea la timp a serviciilor comunale, purtarea incorectă în
familie ş.a.
În astfel de cazuri, în dependenţă de caracterul contravenţiei, militarul
poartă răspundere materială, civilă şi administrativă.

3. Măsurile de influență disciplinară


Măsurile de influenţă disciplinară, sînt indicate în statutul disciplinar al
Forţelor Armate ale Republicii Moldova şi în alte cate normative. Alegerea corectă
a măsurii de influenţă disciplinară are o mare importanţă juridică şi educativ.
Statutul disciplinar dă posibilitate comandantului la fiecare caz aparte, de a alege
măsura disciplinară, ce are caracter educativ şi care ar putea acţiona pozitiv asupra
militarului vinovat în săvîrşirea contravenţiei disciplinare.
Trebuie să se ţină cont de caracterul contravenţiei, împrejurările în care a
fost săvîrşită, purtarea vinovatului în trecut şi în prezent, termenul aflării în
serviciul militar, gradul cunoştinţelor militare ş.a.
Toate sancţiunile disciplinare, prevăzute de statutul disciplinar pot fi
clasificate după două criterii de bază: criteriul efectivului şi conţinutul măsurilor de
influenţă disciplinară. Aceasta ne dă posibilitatea într-o mare măsură de a lua în
consideraţie specificul statutului juridic al diferitor categorii de militari pe de o
parte şi pe de altă parte diferenţa în caracterul şi măsura gravităţii contravenţiei
disciplinare. Sancţiunile disciplinare sînt stabilite aparte pentru fiecare categorie de
militari, în corespundere cu efectivul (militari în termen şi militari angajaţi pe baza
de contract).
După conţinut, adică caracter, sancţiunile disciplinare pot fi clasificate în
două grupe: sancţiuni juridice de preîntîmpinare morală (observaţie, mustrare,
mustrare aspră), şi sancţiuni juridice care, după caracter, aduc militarilor unele
privări şi restricţii de serviciu (numire la serviciu în afara rîndului, arestul,
retrogradare ş.a.).
Măsurile juridice de preîntîmpinare morală acţionează asupra demnităţii,
autorităţii militarului.

5
Folosirea acestor măsuri creează un mediu de cerinţe majore pentru
militari, în acelaşi timp aplicarea acestor măsuri înseamnă, că contravenţia săvîrşită
nu este atît de gravă şi contraventul are posibilitatea de a-şi recupera vina.
Clasificarea sancţiunilor disciplinare după gradul de gravitate dă
posibilitatea de a aplica sancţiunile disciplinare luînd în consideraţie gradul
gravităţii contravenţiei şi personalitatea contraventului.

4. Principiile aplicării sancțiunii disciplinare


Legislaţia în vigoare prevede nu numai sistema , dar şi principiile aplicării
sancţiunilor disciplinare, respectarea cărora majorează eficacitatea practicii
disciplinare. Principiul legalităţii, care corespunderea strictă şi exactă a hotărîrilor
şi măsurilor în corespundere cu legislaţia în viagoare.
Executarea principiului legalităţii, pe de o parte, asigură nediscutarea
acţiunilor comandantului (şefului) în procesul consolidării disciplinei militare, iar
pe de altă parte, garantează statornicia drepturilor şi intereselor legale ale
subalternilor.
O mare însemnătate o are şi principiul inevitabilităţii măsurii disciplinare,
care îl obligă pe fiecare comandant (şef) să lupte cu orice abatere de la cerinţele
disciplinei militare. Cerinţele joase (dosirea, tăinuirea contravenţiilor, lăsarea lor
fără examinare), produc un mediu de nesancţionare, duc la micşorarea rolului
educativ al răspunderii disciplinare şi în ultimul moment, la subminarea disciplinei
militare. De aceea comandantul (şeful) care nu a luat măsuri cuvenite pentru a
menţine regula şi disciplina militară, poartă răspundere.
Un alt principiu este principiul proporţionalităţii pe ei, culpei, sau abateri
săvîrşite, a gradului de vinovăţie, care obligă comandantul (şeful) de a nu se grăbi
în a stabili felul şi măsura sancţiunii, fără a examina cazul, personalitatea
vinovatului, împrejurările, circumstanţele, care îi atenuează sau agravează vina.
Un alt principiu este principiul consecutivităţii, conform căruia, la aplicarea
sancţiunii a uneia şi aceleiaşi persoane pentru săvîrşirea unei noi contravenţii apare
necesitatea de a trece de la sancţiuni mai blînde la sancţiuni mai riguroase.
Trebuie de ţinut cont că arestul, este cea mai extremă măsură de influenţă a
regulamentului disciplinar şi se aplică, de obicei, în acele cazuri, cînd alte măsuri
aplicate de comandant (şef) au fost fără succes.
Eficacitatea influenţei disciplinare într-o măsură foarte mare depinde de
respectarea principiului aplicării sancţiunilor disciplinare la timp. Sancţiunea
disciplinară poate fi aplicată pînă la expirarea a 10 zile din momentul, cînd
comandantului (şefului) i s-a adus la cunoştinţă despre săvîrşirea contravenţiei, iar
în caz de cercetare cazului, din ziua terminării cercetării.
Un rol important în practica disciplinară îl joacă principiul individualizării
în aplicarea măsurilor disciplinare. Sensul acestui principiu constă în demascarea,
în fiecare caz aparte, a vinovatului direct, care a săvîrşit contravenţia şi aplicarea
sancţiunii disciplinare potrivite. Regulamentul disciplinar interzice aplicarea
sancţiunilor disciplinare asupra întregului efectiv în col de sancţionarea persoanei
concrete, vinovate în săvîrşirea faptei ilicite. La fel se interzice sancţionarea
6
persoanei vinovate pentru una şi aceiaşi faptă cu cîteva sancţiuni sau unirea unei
sancţiuni cu alta.
O însemnătate primordială pentru asigurarea eficacităţii practicii
disciplinare îl joacă principiul necontrazicerii sancţiunilor aplicate.

5. ÎNDATORIRILE MILITARILOR
  Îndatoririle generale ale militarilor
 Militarii au următoarele îndatoriri:
 a) să-şi servească necondiţionat poporul, să fie devotaţi Republicii Moldova,
să apere suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a ţării pînă la jertfire
de sine;
 b) să respecte şi să îndeplinească prevederile Constituţiei şi ale legilor
Republicii Moldova, să apere valorile democraţiei constituţionale, să respecte
acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte;
 c) să respecte jurămîntul militar şi prevederile regulamentelor militare, să
execute necondiţionat, întocmai şi la timp ordinele comandanţilor (şefilor), fiind
responsabili de modul în care îndeplinesc misiunile ce le sînt încredinţate;
 d) să preţuiască onoarea şi gloria de luptă a poporului lor, a unităţii militare,
să păstreze demnitatea gradului şi uniformei militare pe care o poartă;
 e) să fie disciplinaţi şi vigilenţi, să asigure păstrarea secretului de stat şi a
altor informaţii oficiale cu accesibilitate limitată;
   [Art.26 lit.e) în redacţia LP66 din 07.04.11, MO110-112/08.07.11 art.299]
 f) să-şi perfecţioneze pregătirea şi măiestria profesională;
 g) să preţuiască camaraderia militară, să respecte drepturile şi libertăţile
tuturor cetăţenilor;
 h) să cunoască şi să întreţină, regulamentar, în stare operativă de luptă,
tehnica şi armamentul încredinţat, să păstreze şi să administreze eficient
patrimoniul militar din dotare;
 i) să respecte regulile securităţii personale la manipularea şi întreţinerea
mijloacelor tehnice şi a armamentului, precum şi la realizarea altor activităţi în
timpul îndeplinirii serviciului militar;
 j) să aibă grijă de sănătatea lor, să respecte regulile igienei personale şi
sociale şi să nu-şi permită deprinderi dăunătoare.
 Articolul 27. Obligaţiile funcţionale şi speciale ale militarilor
 (1) Fiecare militar are obligaţii funcţionale, care definesc volumul şi limitele
îndeplinirii practice de către el a atribuţiilor şi sarcinilor ce îi sînt încredinţate, în
conformitate cu funcţia pe care o deţine.
 (2) Militarii aflaţi în serviciul de alarmă, de luptă, în serviciul de zi şi în cel
de garnizoană, precum şi cînd sînt antrenaţi în alte activităţi prevăzute de legislaţie,
îndeplinesc obligaţii speciale şi sînt învestiţi cu drepturi deosebite, inclusiv cu
dreptul de aplicare a armei, a forţei, şi cu alte drepturi, în conformitate cu legislaţia
în vigoare.

7
CONCLUZII:
Sancţiunile disciplinare aplicate de către comandant (şef) sînt supuse
executării fără a fi aprobate de către comandantul superior. Comandantul superior
nu are dreptul de a anula sau micşora sancţiunea disciplinară, aplicată de către
comandantul inferior, ca sancţiune riguroasă, dacă ultimul n-a făcut exces de
putere.
Bibliografie
1. Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate ale Republicii
Moldova.
2. LEGE Nr. 162  din  22.07.2005 cu privire la statutul militarilor

S-ar putea să vă placă și