Universitatea Aurel Vlaicu Arad

Facultatea de Stiinte Umaniste si Sociale

Program de studii Masterat anul I
Administratie Publica in Context European

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LA NIVEL

NAȚIONAL ÎN COTEXTUL PREVEDERILOR
LEGALE DE ACTUALITATE

Instituția prefectului

Conf.Univ.dr.
Eugenia Iovănaș

Student
Moldovan Diana

1
 CUPRINS

1.Introducere
2.Atribuțiile prefectului
3.Numirea prefectului
4.Drepturile și îndatoririle prefectului
5.Actele și răspunderea prefectului

2
 1.Introducere

Instituţia prefectului este o instituţie publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi

buget propriu organizată în scopul exercitării prerogativelor prefectului.

Prefectul este reprezentatul Guvernului pe plan local.

Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, la propunerea
ministrului internelor şi reformei administrative.

Prefectul este garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local.

Miniştrii şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea
Guvernului pot delega prefectului unele dintre atribuţiile lor de conducere şi control cu
privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine.

Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe
ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale.

Prefectul este garantul respectarii legii si a ordinii publice la nivel local.

Activităţile prefectului se întemeiază pe principiile:

 legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii;
 transparenţei şi liberului acces la informaţiile de interes public;
 eficienţei;
 responsabilizării;
  profesionalizării;
  orientării către cetăţean.

3
 2.Atribuțiile prefectului
Modul de organizare, funcţionare şi atribuţiile instituţiei prefectului se regăsesc în Legea
nr. 340/2004(republicată) privind prefectul şi instituţia prefectului .

Atribuţiile prefectului:
În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplineşte următoarele atribuţii
principale:
 asigură, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, aplicarea şi
respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte
normative, precum şi a ordinii publice;
acţionează pentru respectarea în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti, a obiectivelor
cuprinse în Programul de guvernare şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în
conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;
 acţionează pentru menţinerea climatului de pace socială şi a unei comunicări permanente
cu toate nivelurile instituţionale şi sociale, acordând o atenţie constantă prevenirii tensiunilor
sociale;
colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru determinarea priorităţilor de
dezvoltare teritorială;
  verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local sau
ale primarului;
  asigură, împreună cu autorităţile şi organele abilitate, ducerea la îndeplinire, în condiţiile
stabilite de lege, a măsurilor de pregătire şi intervenţie pentru situaţii de urgenţă;
  dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă,
măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi foloseşte în acest sens
sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinaţie;
  utilizează, în calitate de şef al protecţiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de
stat şi baza logistică de intervenţie în situaţii de criză, în scopul desfăşurării în bune condiţii a
acestei activităţi;
  dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor şi
a siguranţei cetăţenilor, prin organele legal abilitate;
  asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană;
  dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale hotărâte de Guvern şi
a politicilor de integrare europeană;
  hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţară şi din
străinătate, în vederea promovării intereselor comune;
  asigură folosirea, în condiţiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetăţenii
aparţinând minorităţilor naţionale şi în serviciile publice deconcentrate în unităţile
administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20 %;
  prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi de celelalte acte normative,
precum şi însărcinările stabilite de Guvern.

Din comisia de concurs pentru ocuparea postului de conducător al unui serviciu public
deconcentrat face parte obligatoriu şi un reprezentant al instituţiei prefectului din judeţul în
care îşi are sediul serviciul public, desemnat prin ordin al prefectului, în condiţiile legii.
Prefectul poate propune miniştrilor şi conducătorilor celorlalte organe ale administraţiei
publice centrale organizate la nivelul unităţilor administrativ- teritoriale sancţionarea
conducătorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora.

4
 Prefectul poate propune ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale
măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul
unităţilor administrativ-teritoriale.
(Agentia judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca , Casa judeteana de Pensii , Directia
de Munca, Solidaritate Sociala si Familie, Agentia de Protectie a Mediului, Autoritatea de
Sanatate Publica, Directia Generala a Finantelor Publice, Inspectoratul de Politie, Directia
Arhivelor Nationale, Inspectoratul Scolar judetean, Directia Sanitara Veterinara si pentru
Siguranta Alimentelor, Directia Judeteana de Statistica, Directia pentru Sport, Directia
Judeteana Pentru Cultura Culte si Patrimoniul Cultural National, Directia pentru Agricultura
si Dezvoltare Rurala, Oficiul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru
Aparare, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, Oficiul de Cadastru si Publicitate
Imobiliara, Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor, Centrul Militar Judetean,
Inspectoratul Teritorial de Munca, Serviciul de Ambulanta Judetean, Garda Financiara,
Inspectoratul judeţean al Politiei de Frontiera, Directia Silvica, Sistemul de Gospodarire a
Apelor ş.a. )
Pentru asigurarea indeplinirii acestor importante competente, de conducator al serviciilor
publice descentralizate, ministerele si celelalte organe centrale sunt obligate sa comunice
prefectilor ordinele si celelalte dispozitii, indrumari, instructiuni etc, pe care le transmit
serviciilor publice din teritoriu. Aceasta presupune permanentizarea unor raporturi firesti de
colaborare si conlucrare intre prefecti si organele centrale, pentru ca reprezentantii
Guvernului din teritoriu sa fie in masura sa actioneze in cunostinta de cauza, aceasta fiind una
din conditiile care poate asigura o activitate de control eficienta si chiar sprijin.

3.Numirea prefectului

(1) Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.

(2) Numirea şi eliberarea din funcţie a prefecţilor şi a subprefecţilor se fac prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea ministrului care coordonează instituţia prefectului.
(3) La numirea în funcţie, prefectul depune următorul jurământ în faţa Guvernului, respectiv
a prim-ministrului sau a unui ministru desemnat, în limba română: "Jur să respect Constituţia
şi legile ţării şi să fac cu bună-credinţă tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru
binele locuitorilor judeţului. . ./municipiului Bucureşti. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".
(4) Formula religioasă de încheiere a jurământului va respecta libertatea convingerilor
religioase, jurământul putând fi depus şi fără formula religioasă.
(5) Refuzul depunerii jurământului atrage revocarea actului administrativ de numire în
funcţie.
La nivel de judet, prefectul este ajutat de doi subprefecti, iar la municipiul Bucuresti - de trei
subprefecti.

5
 4.Drepturile și îndatoririle prefectului
Drepturile şi îndatoririle prefecţilor şi subprefecţilor .Prefecţii şi subprefecţii care nu
deţin o locuinţă proprietate personală în municipiul reşedinţă de judeţ în care au fost numiţi
beneficiază de o indemnizaţie de instalare egală cu 3 salarii de bază brute, precum şi de
locuinţă de serviciu corespunzătoare, în condiţiile legii, în baza unui contract de închiriere,
pe durata îndeplinirii funcţiei. În situaţia prevăzută la alin. Cheltuielile privind chiria
locuinţei de serviciu, cele pentru transportul prefecţilor şi subprefecţilor şi al familiilor
acestora, la mutarea în localitatea în care îşi are sediul instituţia prefectului, şi cele de
instalare sunt suportate din bugetul instituţiei prefectului.Contractul de închiriere a locuinţei
de serviciu se încheie pe perioada exercitării funcţiei de prefect, respectiv de subprefect. La
data încetării exercitării funcţiei de prefect, respectiv de subprefect, contractul de închiriere
încetează de drept.Prefecţii şi subprefecţii nu au dreptul la grevă.Prefecţii şi subprefecţii nu
pot să înfiinţeze organizaţii sindicale proprii.Prefecţii şi subprefecţii au obligaţia să
informeze conducerea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative ori de câte ori
călătoresc în afara judeţului. reprezentant al Guvernului, prefectului în funcţie i se acordă
onoruri militare, în condiţiile stabilite prin regulamentele specifice, cu ocazia ceremoniilor
militare organizate la nivelul judeţului.Prefectul şi subprefectul nu pot fi membri ai unui
partid politic sau ai unei organizaţii căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi
partidelor politice, potrivit legii, sub sancţiunea destituirii lor din funcţia publică.Prefectul şi
subprefectul răspund, după caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru faptele
săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.1

1
Lege 340 12/07/2004-Portal Legislativ

6
 5.Actele și răspunderea prefectului

Conform Articolului 275 din capitolul VI actele si raspunderea prefectului sunt

urmatoarele:
(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, prefectul emite acte administrative cu
caracter individual sau normativ, numite ordine.
(2) Ordinele prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise
după consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale
celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la
nivelul unităţilor administrativ- teritoriale, potrivit competenţelor proprii domeniilor de
activitate.
(3) Ordinele cu caracter normativ emise de prefect se publică potrivit legii.Jurisprudenţă
(4) Ordinul cu caracter normativ emis de către prefect devine executoriu numai după
ce a fost adus la cunoştinţă publică.
(5) Ordinul cu caracter individual emis de către prefect devine executoriu de la data
comunicării către persoanele interesate.
(6) Ordinele emise de prefect în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean
pentru situaţii de urgenţă produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunoştinţă
publică şi sunt executorii.
(7) Ordinele cu caracter normativ se comunică de îndată ministerului cu atribuţii în
domeniul de resort.
(8) Ministrul care coordonează instituţia prefectului poate propune Guvernului
revocarea ordinelor emise de prefect care au caracter normativ sau a celor prevăzute
la alin. (2) şi (6), dacă le consideră nelegale sau netemeinice, în cazul în care acestea
nu au intrat în circuitul civil şi nu au produs efecte juridice şi pot leza interesul public.
(9) Prefecţii sunt obligaţi să comunice ordinele emise potrivit alin. (2) conducătorului
instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.
(10) Prefectul poate propune ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice
centrale măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii serviciilor publice deconcentrate, organizate
la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

În exerciţiul funcţiilor lor prefectul şi subprefectul răspund administrativ, civil sau

penal, după caz, în condiţiile legii şi ale prezentului cod.