Universitatea Aurel Vlaicu Arad

Facultatea de Stiinte Umaniste si Sociale

Program de studii Masterat anul II
Administratie Publica in Context European

AFACERI PUBLICE ÎN CONTEXT EUROPEAN

Conflictele de interese si incompatibilitatea

Studiu de caz :
Senator PNL Mircea Diaconu trimis in judecata pentru
conflict de interese

Conf.Univ.dr.
Camelia Stoian

Student

Moldovan Diana

1
 CUPRINS

Introducere
1.Conflictele de interese
1.1.Tipuri de conflicte de interese
1.2.Legi care reglementeaza aceste conflicte

2.Incompatibilitatile

3.Studiu de caz :
-Mircea Diaconu a fost trimis in judecata pentru conflict de interese

Introducere

2
 Conceptul de parteneriat public-privat exprimă o modalitate de cooperare
între autoritatea publică şi sectorul privat, respectiv organizaţii
neguvernamentale, asociaţii ale oamenilor de afaceri, ori companii, pentru
furnizarea unor servicii publice de calitate.
În mod fundamental, parteneriatul public-privat asigură serviciul public în
totalitate sau parţial, în funcţie de fondurile private atrase şi face apel la know-
how-ul sectorului privat.
Cooperarea dintre sectorul public şi cel privat poate lua forme diverse, de la
simpla relaţie dintre cumpărătorul şi vânzătorul unui bun la companii mixte cu
structură complexă. Este de semnalat şi faptul că interdependenţe complexe
guvernează şi relaţiile din interiorul sectorului public, conectate la dezvoltările
serviciilor publice. 

Un PPP este în principal o tranzacţie care transferă responsabilitatea generală

pentru furnizarea unui serviciu public sau pentru realizarea unei investiţii cu
scop comercial către o companie privată, în timp ce autoritatea publică
competentă îşi păstrează responsabilitatea politică, devenind partener la profit şi
pierderi, putând fi incluse aici structuri precum contractele de asociere în
participaţiune, contractele de închiriere, contractele de leasing, contractele de
joint-venture, contracte de proiectare şi construcţie etc. 

1.Conflictele de interese

Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o

demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură
patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor
care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.1
Un conflict de interese (CDI) este o situație în care o persoana
sau organizatie este implicată în mai multe interese, de exemplu
interese financiare sau de altă natură, ce pot corupe sau afecta major luarea
deciziilor corecte și imparțiale de către acea persoană sau organizație.
O definiție utilizată pe scară largă este: "Un conflict de interese este un set de
circumstanțe unde există riscul ca raționamentul profesional sau acțiunile legate
de un interes principal vor fi în mod nejustificat influențate de un interes
secundar."2

1
Lege5.ro >conflictul-de-interese > Lege 161/2003 actualizata 2023
2
Wikipedia

3
 Un oficial public este în conflict de interese atunci când, în virtutea funcţiei
publice pe care o ocupă, ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu
privire la care are şi un interes personal.
Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei
include o definiţie a conflictului de interese pentru funcţionarii publici în
articolul 13:

Conflictul de interese apare atunci când funcţionarul public are un interes

personal care influenţează sau pare să influenţeze îndeplinirea atribuţiilor sale
oficiale cu imparţialitate si obiectivitate. Interesele private ale funcţionarului
public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele
sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizaţii cu care
funcţionarul public a avut relaţii politice sau de afaceri. Interesul personal se
poate referi si la orice datorii pe care funcţionarul public le are faţă de
persoanele enumerate mai sus. 3

Conform O.E.C.D., 4 conflictul de interese implică un conflict între datoria

faţă de public şi interesele personale ale unui oficial public. Conflictul de
interese apare atunci când interesele oficialului public ca persoană privată
influenţează sau ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi
responsabilităţilor oficiale.

1.1.Tipuri de conflicte de interese

Există mai multe forme de conflicte de interese:

 Self -dealing (din eng.) este o practică în care un agent guvernamental

care controlează o firmă sau organizație o face să intre într-o
tranzacție cu el însuși, sau cu o altă organizație de care beneficiază
numai acel agent. Agentul guvernamental este de ambele părți ale
afacerii.

3
Recommendation No. R (2000) 10 of the Committee of Ministers to Member states on codes of conduct for
public officials, disponibil la adresa: https://wcd.coe.int/wcd/ViewDoc.jsp?id=353945&Site=CM.

4
Managing Conflict of Interest in the Public Service, disponibil la
adresa:http://www.oecd.org/dataoecd/17/23/33967052.pdf.

4
  Nepotismul în care un soț, copil sau o altă rudă apropiată este
angajată de către un individ dintr-o organizație, sau în cazul în care
bunuri sau servicii sunt achiziționate de la o rudă sau de la o firmă
controlată de către o rudă. Pentru a evita nepotismul în angajare,
multe firme întreabă dacă aplicantul este legat de vreun angajat al
companiei. Această practică permite recuzarea rudei (înlăturarea
acesteia din procesul de decizie pentru aplicant), dacă acea rudă are un
rol în procesul de angajare.
 Dacă doua persoane sunt atât prieteni cât și oameni de afaceri,
cadourile date unul altuia în mod prietenesc ar putea constitui conflict
de interese, întrucât ar putea afecta relația de afaceri. Astfel de cadouri
pot include lucruri non-tangibile, precum transport sau cazare.5

1.2.Legi care reglementeaza aceste conflicte

Legile cele mai relevante in reglementarea conflictului de interese pentru
aspectele administrative sunt urmatoarele :

- Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată;

- Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în
exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri,
prevenirea şi sancţionarea corupţiei;

- Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali;

- Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor;

- Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor
publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate,
precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. 6

2.Incompatibilitatile
5
Wikipedia
6
Note de curs > Conf.univ.dr. Camelia Stoian

5
 Incompatibilităţile reflectă acele situaţii în care un oficial public exercită mai
multe funcţii în acelaşi timp, deşi este interzis de lege.

a) Pentru parlamentari-senatori si deputati

Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei

funcţii publice de autoritate, potrivit Constitutiei cu excepţia celei de membru al
Guvernului.7
Potrivit prevederilor art. 81, calitatea de deputat sau de senator este
incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, potrivit
Constituţiei, cu excepţia celei de membru al Guvernului.

Prin funcţii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de

senator, se înţelege funcţiile din administraţia publică asimilate celor de
ministru, funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate
celor de secretar de stat şi subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate
din subordinea Guvernului sau a ministerelor, funcţiile din Administraţia
Prezidenţială, din aparatul de lucru al Parlamentului şi al Guvernului, funcţiile
de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităţi şi instituţii publice,
funcţiile de consilieri locali şi consilieri judeţeni, de prefecţi şi subprefecţi şi
celelalte funcţii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funcţiile de
primar, viceprimar şi secretar ai unităţilor administrativ-teritoriale, funcţiile de
conducere şi execuţie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi
celorlalte organe din unităţile administrativ-teritoriale şi din aparatul propriu şi
serviciile publice ale consiliilor judeţene şi consiliilor locale, precum şi funcţiile
care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le deţin să candideze în alegeri.

Potrivit prevederilor art. 82, calitatea de deputat şi senator este, de asemenea,
incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi:

- funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator,

membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile reglementate de
Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, care desfăşoară sistematic şi efectiv activităţi comerciale, inclusiv
băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare şi la
instituţiile publice;

- funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau

asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. a);

7
Lege5.ro > Incompatibilitati privind calitatea de parlamentar.art 81.<jurisprudenta

6
- funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor
comerciale prevăzute la lit. a);

- funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor

autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;

- calitatea de comerciant persoană fizică;

- calitatea de membru al unui grup de interes economic.

- o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii

prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte;

- funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi trezorier al federaţiilor şi

confederaţiilor sindicale.

b)Pentru functia de membru al guvernului si alte functii publice de autoritatedin

administratia publica centrala si locala:

Articolul 84 din Legea nr. 161/2003 prevede faptul că funcţia de membru al
Guvernului este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi:

- orice altă funcţie publică de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de

senator ori a altor situaţii prevăzute de Constituţie;

- o funcţie de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizaţiilor cu

scop comercial;

- funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator,

membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale,
inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele
financiare, precum şi la instituţiile publice;

- funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau

asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. c);

- funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor

comerciale prevăzute la lit. c);

- funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor

autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;

7
- calitatea de comerciant persoană fizică;

- calitatea de membru al unui grup de interes economic;

- o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii

prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.

Funcţia de secretar de stat, funcţia de subsecretar de stat şi funcţiile asimilate

acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate,
precum şi cu exercitarea funcţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) - i).

Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi persoanele care

îndeplinesc funcţii asimilate acestora pot exercita funcţii sau activităţi în
domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.

c)Pentru alesii locali:

PRIMARII

Incompatibilităţile pentru funcţia de primar sunt specificate în Legea nr.

161/2003.

Articolul 87 prevede că funcţia de primar este incompatibilă cu exercitarea

următoarelor funcţii sau calităţi:

- funcţia de prefect sau subprefect;

- calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă,

indiferent de durata acestuia;

- funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager,

administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice
funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea
societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele
financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile
naţionale, precum şi la instituţiile publice .

- funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau

asociaţilor la o societate comercială;

- calitatea de comerciant persoană fizică;

- calitatea de membru al unui grup de interes economic;

8
- calitatea de deputat sau senator;

- funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie

asimilată acestora;
- orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu
excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii,
fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.

VICEPRIMARII

Incompatibilităţile pentru funcţia de viceprimar sunt specificate în Legea nr.

161/2003.

Articolul 87 prevede că funcţia de viceprimarul este incompatibilă cu

exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi:

- funcţia de prefect sau subprefect;

- calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă,

indiferent de durata acestuia;

- funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager,

administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice
funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea
societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele
financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile
naţionale, precum şi la instituţiile publice.

- funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau

asociaţilor la o societate comercială;
- calitatea de comerciant persoană fizică;
- calitatea de membru al unui grup de interes economic;
- calitatea de deputat sau senator;
- funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie
asimilată acestora;
- orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu
excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii,
fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.

9
 STUDIU DE CAZ

MIRCEA DIACONU A FOST TRIMIS IN JUDECATA

PENTRU CONFLICT DE INTERESE

Senatorul PNL Mircea Diaconu a fost trimis în judecată de ÎCCJ, fiind acuzat
de conflict de interese.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că „Mircea Diaconu, senator în

Parlamentul României, în calitate de director al Teatrului „C.I. Nottara”, a
participat la negocierea condiţiilor contractuale şi apoi a semnat, la data de 27
aprilie 2007, contractul de drepturi intelectuale (regie) având ca obiect
realizarea de către soţia sa a unui spectacol, contract în baza căruia s-a realizat
în mod direct un folos material pentru aceasta.

Tot în calitate de director al teatrului, Diaconu a participat la negocierea

condiţiilor contractuale pentru punerea în scenă a altor trei spectacole, după
carea semnat contractele de drepturi conexe (autor) cu soţia sa, care urma să
îndeplinească diverse funcţii (cum ar fi: regizor, scenograf, colaborator şi
colaborator-actor), contracte în baza cărora s-a realizat în mod direct un folos
material pentru acesta.

De asemenea, la data de 13 august 2007, în îndeplinirea aceleiaşi funcţii,

Mircea Diaconu a prezidat Comisia de examinare pentru ocuparea postului
vacant de regizor artistic la această instituţia publică de cultură (după ce,
anterior, aprobase şi tematica de concurs pentru regizorul artistic şi cunoştea cu
exactitate că numai soţia sa se va prezenta la această competiţie pentru
promovarea în funcţie), i-a acordat calificative maxime, iar apoi a emis o
decizie de promovare a soţiei sale, act administrativ în baza căruia acesta a
realizat un folos material direct concretizat în creşterea salarială aferentă”.

Potrivit procurorilor, prin cele patru contracte acordate de către Mircea

Diaconu a fost realizat un folos material pentru soţia sa în cuantum total de
29.112 lei.
10
 Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie.

Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui

Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind soluţionarea conflictului
juridic de natură constituţională între Parlament şi puterea judecătorească
generat de refuzul Legislativului de a revoca mandatul de senator al lui Mircea
Diaconu ca urmare e unei hotărâri judecătoreşti definitive care confirmă starea
de incompatibilitatea a acestuia.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Alina Gorghiu a declarat, miercuri, că

în cazul senatorului PNL Mircea Diaconu încetarea mandatului va avea loc în
momentul în care plenul Senatului va constata acest lucru printr-o hotărâre,
până în acel moment liberalul menţinându-şi funcţia.8

Sentinţă definitivă. Mircea Diaconu a fost achitat pentru

conflict de interese9
Europarlamentarul Mircea Diaconu a fost achitat definitiv în dosarul în care
este acuzat de conflict de interese, dar acesta va trebui să plătească o amendă
administrativă de 1.000 de lei. Aşa a decis instanţa supremă, care astfel a
menţinut hotărârea de la Curtea de Apel Bucureşti.  .
Mai exact, judecătorii Curţii Supreme au respins, ca nefondate, atât apelul
Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, cât şi pe cel al lui Mircea Diaconu şi au
menţinut astfel sentinţa din 13 martie a Curţii de Apel Bucureşti.
La ultimul termen de judecată, procurorul a cerut aplicarea legii penale mai
favorabile, dar şi ca Diaconu să fie amendat. Motivele pentru care procurorul a
cerut acest lucru au fost faptul că europarlamentarul nu şi-a favorizat soţia, dar
şi cariera "remarcabilă" a acestuia.
Pe 13 martie, Mircea Diaconu a fost achitat în dosarul de conflict de
interese, de Curtea de Apel Bucureşti, care a dispus ca el să plătească o
amendă administrativă de 1.000 de lei. Decizia de achitare a fost atacată la
Curtea Supremă care a dat decizia definitivă.
În noiembrie 2012, Mircea Diaconu, atunci senator PNL, a fost trimis în
judecată pentru cinci fapte de conflict de interese. Dosarul a ajuns la Curtea
Supremă, instanţa competentă să judece parlamentari.
8
Ziarul Cancan 23.11.2012
9
Ziarul Adevarul.ro 28.11.2014

11
 O lună mai târziu, Mircea Diaconu şi-a înaintat demisia din Senat, iar pe 12
decembrie 2012, plenul Senatului a adoptat un proiect de hotărâre prin care s-a
declarat vacant mandatul de senator al lui Diaconu.
Dosarul lui Mircea Diaconu a ajuns astfel la Curtea de Apel Bucureşti, după
ce instanţa supremă a dispus trimiterea cauzei la această instanţă, întrucât
acesta nu mai era parlamentar.
Procurorii Parchetului General l-au acuzat pe Mircea Diaconu că, în calitate
de director al Teatrului "C.I. Nottara", ar fi participat la negocierea condiţiilor
contractuale şi apoi a semnat, în 2007, contractul de drepturi intelectuale
(regie) având ca obiect realizarea unui spectacol de către soţia sa, actriţa şi
regizoarea Diana Lupescu, contract în baza căruia s-ar fi realizat în mod direct
un folos material pentru aceasta.
Potrivit procurorilor, tot în calitate de director al teatrului, Diaconu ar fi
participat la negocierea condiţiilor contractuale pentru punerea în scenă a altor
trei spectacole, după care a semnat contractele de drepturi conexe (de autor) cu
soţia sa, care urma să îndeplinească diverse funcţii (cum ar fi regizor,
scenograf, colaborator şi colaborator-actor), contracte în baza cărora s-a
realizat în mod direct un folos material pentru acesta.
De asemenea, au mai arătat procurorii, în august 2007, Mircea Diaconu a
prezidat Comisia de examinare pentru ocuparea postului vacant de regizor
artistic la Teatrul "C.I. Nottara", "după ce anterior aprobase şi tematica de
concurs pentru regizorul artistic şi cunoştea cu exactitate că numai soţia sa se
va prezenta la această competiţie pentru promovarea în funcţie". 
Potrivit procurorilor, Mircea Diaconu i-a acordat calificative maxime soţiei
sale, iar apoi a emis o decizie de promovare a acesteia, act administrativ în
baza căruia Diana Lupescu a realizat "un folos material direct concretizat în
creşterea salarială aferentă".
Conform probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, prin cele patru
contracte acordate de Mircea Diaconu ar fi fost realizat un folos material
pentru soţia sa în cuantum total de 29.112 lei.
Incompatibilitatea lui Diaconu
Pe de altă parte, în iunie 2012, Curtea Supremă a hotărât irevocabil că
senatorul Mircea Diaconu s-a aflat în incompatibilitate din decembrie 2008, în
condiţiile în care, pe lângă calitatea de parlamentar, acesta ocupa şi funcţia de
director-manager al Teatrului "C.I. Nottara" din Capitală, funcţie de conducere
specifică unei instituţii publice locale.

12
 Mircea Diaconu şi-a pierdut mandatul de senator în decembrie 2012, după
ce Curtea Constituţională a admis sesizarea Consiliului Superior al
Magistraturii privind punerea în executare de către Senat a hotătârii
judecătoreşti referitoare la incompatibilitatea politicianului.
Diaconu şi-a dat demisia din funcţia de director de teatru după ce ANI a
anunţat, în ianuarie 2011, că a fost în incompatibilitate.

Bibliografie

1. Lege5.ro >conflictul-de-interese > Lege 161/2003 actualizata 2023

2.Wikipedia
3. Recommendation No. R (2000) 10 of the Committee of Ministers to Member
states on codes of conduct for public officials, disponibil la adresa:
https://wcd.coe.int/wcd/ViewDoc.jsp?id=353945&Site=CM.

13
4. Managing Conflict of Interest in the Public Service, disponibil la
adresa:http://www.oecd.org/dataoecd/17/23/33967052.pdf.
5.Wikipedia
6. Note de curs > Conf.univ.dr. Camelia Stoian
7. Lege5.ro > Incompatibilitati privind calitatea de parlamentar.art
81.<jurisprudenta
8. Ziarul Cancan 23.11.2012
9. Ziarul Adevarul.ro 28.11.2014

14