UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE DREPT

DISCIPLINA : ETICA SI INTEGRITATE ACADEMICA

CONFLICTUL DE INTERESE

ION T. ROXANA TATIANA

ANUL III DE STUDIU, GRUPA 308, IF
 Problema conflictului de interese este una delicata si importanta pentru orice stat, intrucat
persoanele care sunt numite sau alese in functii sau demnitati publice trebuie sa slujeasca interesul
general, binele public.1
Sediul materiei este Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in
exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si
sanctionarea coruptiei. Astfel, capitolul II intitulat ,,Conflictul de interese”, prezinta in Sectiunea 1,
,,Definitii si principii”, atat definitia legala a conflictului de interese, cat si principiile care stau la
baza prevenirii conflictului de interese.
In art. 70 al actului normativ se arata ca ,,prin conflict de interese se intelege situatia in
care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de
natura patrimoniala care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii
revin, potrivit Constitutiei si altor acte normative”.
Pornind de la aceasta definitie, putem observa ca se au in vedere doar interesele patrimoniale,
intelegandu-se ca interesele personale nepatrimoniale nu intra in sfera conflictului de interese.2
Conflictul de interese priveste toate categoriile de functionari publici, precum si functiile de
demnitate publica din sfera celor trei puteri de stat, insa dintre toate acestea vom prezenta doar
regimul conflictelor de interese aplicabile functionarilor publici.3
Trebuie sa precizam faptul ca, anterior Legii 161/2003, nu exista o definitie a notiunii de
conflicte de interese, cu toate ca, institutiile juridice corelative (incomaptibilitatea, abtinerea,
recuzarea) existau. Pana la aparitia acestei legi, institutia conflictului de interese a fost reglementata
de legea bancara nr. 58/1998.
O alta definitie a conflictului de interese o intalnim si in Codul de conduita al
functionarilor publici, potrivit caruia, “conflictul de interese reprezinta acea situatie sau
imprejurare in care interesul personal, direct sau indirect, al functionarului public, contravine
interesului public astfel incat afecteaza sau ar putea afecta independenta si impartialitatea sa in
liarea deciziilor ori indeplinirea la timp si cu obiectivitate a indatoririlor care ii revin in
exercitarea functiei publice”.4

1
Vedinas, Verginia, Consideratii referitoare la modificarile si completarile aduse statutului functionarilor
publici prin Legea Nr. 161/2003, Revista ,,Dreptul”, nr. 10/2003, p. 90;
2
Rotaru, Dragos, Consilierii locali. Istorie si actualitate, Ed. Helios, Iasi, 2003, p. 262;
3
Preda, Mircea, Drept administrative .Partea generala, Editia aIII-a, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2006, p.
114;
4
Geagiu, Sonia; Iftene, Cristi, Functia si functionarul public in Romania, Ed. Dobrogea, Constanta, 2005, p.
192;
 In ceea ce priveste principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese in
exercitarea demnitatilor publice si functiilor publice, art. 71 al Legii precizeaza ca acestea sunt:
impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public.
Potrivit art. 79, alin. 1, din Legea 161/2003, functionarul public este in conflict de interese
daca se afla in urma din urmatoarele situatii:
a) Este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participle la luarea deciziilor cu
privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter patrimonial;
b) Participa in cadrul aceleeasi comisii, constituie conform legii, cu functionari publici
care au calitatea de sot sau ruda de gradul I;
c) Interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor salede gradul I pot influenta
deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice;5
Definirea acestor situatii nu este lipsita de unele critici. Astfel, prima situatie este
considerate a fi una incompleta si evaziva. Un functionar public se poate afla in relatii cu caracter
patrimonial cu multe personae fizice sau juridice, fara ca, de aici, sa rezulte conflict de interese.
Pentru a fi mai clara afirmatia legiuitorului, ar fi trebuit care acesta sa adauge un element ce tine de
esenta conflictului de interese: sa aiba drept consecinta un avantaj patrimonial pentru functionarul
public. In cazul in care lipseste acest avantaj, nu poate fi vorba de un conflict de interese.6
In cuprinsul aceluiasi articol, potrivit alin. 2, in cazul existentei unui conflict de interese,
functionarul public este obligat sa se abtina de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea
la luarea unei decizii si sa-l informeze de indata pe seful ierarhic
caruia ii este subordonat direct. Acesta este obligat sa ia masurile care se impugn pentru exercitarea
cu impartialitate a functiei publice, in terman de cel trei zile deladata luarii la cunostinta.
In conformitate cu alin. 3, al aceluiasi articol, in cazurile prevazute la alin. 1, conducatorul
autoritatii sau institutiei publice, la propunerea sefului ierarhic caruia ii este subordonat direct
functionarul public in cauza, va desemna un alt functionar public, care are aceeasi pregatire si nivel
de experienta.7
Pe plan european, problema conflictului de interese este amplu dezbatuta, cautandu-se
mereu solutii in vederea diminuarii sau chiar a stoparii acestui fenomen.

5
Albu, Emanuel, Drept administrative si stiinta administratiei. Partea I, Ed. Fundatiei Romania de Maine,
Bucuresti, 2005, p. 282-283;
6
Vedinas, Verginia, Consideratii referitoare la modificarile si completarile aduse statutului functionarilor
publici prin Legea Nr. 161/2003, Revista ,,Dreptul”, nr. 10/2003, p. 90;
7
Ibidem, p. 107;
 Diversele metode adoptate in acest sens pe plan European reflecta diversitatea tradiilor
istorice, juridice si administrative. Masurile institutionale cum ar fi inspectia si verificarea externa
sau alte metode de supraveghere interna au rolul lor in tratarea situatiilor de acest gen. Exista si alte
masuri eficiente, cum ar fi publicarea in parte sau in totalitate a intereselor declarate si dezvoltarea
unei culturi administrative puternice care sa sustina corectitudinea.8

In ceea ce priveste actele adoptate de alesii publici legali, acestea nu trebuie sa produca
foloase materiale pentru acestia, pentru sot sau rudele de gradul I.(art. 76, alin. 1, din Legea
161/2003).
In cazul in care, alesii publici locali nu respecta prevederile enuntate mai sunt, actele
incheiate de acestia vor fi lovite de nulitate absoluta.(art. 76, alin. 2)9
In vederea verificarii caracterului legal al actelor emise de alesii publici legali, se va institui
conform art. 76, alin. 3 din lege, controlul ,,asupra legalitatii actelor juridice incheiate sau emise de
persoanele prevazute la alin. (1) rezulta ca alesul local in cauza a realizat foloase materiale,
prefectul dispune, dupa caz, sesizarea organelor de urmarire penala competente sau a comisiilor
competente de cercetare a averii, constituite potrivit Legii nr. 115/1996 pentru declararea si
controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si
a functionarilor publici”.10
Orice persoana interesata poate sesiza, in scris, prefectul cu privire la incalcarea de catre un
ales public local a dispozitiilor legii cu privire la conflictele de interese. De asemenea, in cazul in
care, o persoana considera ca i-au fost lezate drepturile in acest sens, ea se poate adresa instantei
competente in vederea solutionarii problemei si sanctionarii functionarului public.
Conform prevederilor Legii nr. 393/2004 alesii locali sunt obligati sa isi faca publice
interesele personale printr-o declaratie pe propria raspundere depusa in dublu exemplar la
secretarul comunei, orasului,sau al municipiului, dupa caz. Un exemplar al declaratiei privind
interesele personale se pastraza de catre secretar intr-un dosar special, denumit registru de interese
iar al doilea exemplar se transmite la secretarul general al prefecturii, care le va pastra intr-un dosar
special, denumit registru general de interese.

8
Geagiu, Sonia; Iftene, Cristi, op. cit., p. 191;
9
Functionarii publici,Legislatie, Editia a III-a, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2005, p. 88;
10
Legea 161/2003, privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a
functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sancionarea coruptiei, publicata in M. Of. Nr. 279 din 21 aprilie
2003;
 Modelul declaratiei este stabilit prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministrului
Administratiei si Internelor.
Alesii locali au un interes personal intr-o anumita problema, daca au posibilitatea sa
anticipeze ca o decizie a autoritatii publice din care fac parte ar putea reprezenta un beneficiu sau
un dezavantaj pentru sine sau pentru:
a) Sot, sotie, rude sau afini pana la gradul al doilea inclusiv;
b) Orice persoana fizica saujuridica cu care au o relatie de angajament, indifferent de natura
acestuia;
c) O societate comercialalacare detin calitatea de asociat unic, functia de administrator sau de
la care obtin venituri;
d) O alta autoritate din care fac parte;
e) Orice persoana fizica sau juridical, alta decat autoritatea din care fac parte, care a facut o
plata catre acestia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;
f) O asociatie sau fundatie din care fac parte.11
Potrivit art. 112, al Legii 161/2003, declaratia de interese trebuie sa se depuna in termen de
15 zile de la data declararii consiliului ca legal constituit, in cazul consilierilor judeteni si al
consilierilor locali; in cazul primarilor, declaratia trebuie sa se depuna in termen de 15 zile de la
data depunerii juramantului; in termen de 15 zile de la alegere, in cazul presedintilor si
vicepresedintilor consiliilor judetene si al viceprimarilor. Aceste declaratii trebuie actualizate ori de
cate ori intervin modificari care, potrivit art. 111, alin. 2, trebuie inscrise in aceste declaratii.
Actualizarea se face la inceputul fiecarui an, dar nu mai tarziu de 1 februarie.
Secretarul unitatii administrative-teritoriale va transmite prefecturii, pana la data de 1
martie a fiecarui an declaratiile de interese personale reactualizate.
In cazul in care, alesii locali nu depun, in mod nejustificat, declaratia de interese in
conformitate cu prevederile legale, se publica pe paginile de internet ale autoritatilor si institutiilor
in care respectivii subiecti isi desfasoara activitatea.12
In declaratia de interese, alesii locali trebuie sa specifice:
a) Functiile detinute in cadrul societatilor comerciale, autoritatilor si institutiilor publice,
asociatiilor si fundatiilor;

11
Alexandru, Ioan; Carausan, Mihaela; Bucur, Sorin, Drept administrative, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2005,
p. 247;
12
Dragos, Rotaru, Consilierii locali. Istorie si actualitate, Ed. Helios, Iasi, 2003, p. 279;
 b) Veniturile obtinute din colaborarea cu orice persoana fizica sau juridical si natura
colaborarii respective;
c) Participarea la capitalul societatilor comerciale, daca aceasta depaseste 5% din capitalul
societatii;
d) Participarea la capitalul societatilor comerciale, daca aceasta nu depaseste 5% din capitalul
societatii dar depaseste valoarea de 10.000 lei;
e) Asociatiile si fundatiile ai caror membri sunt;
f) Bunurileimobile detinute in proprietate sau in concesiune;
g) Functiile detinute in cadrul societatilor comerciale, autoritatilor sau institutiilor publice de
catre sot/sotie;
h) Bunurile imobile detinute in proprietate sau in concesiune de catre sot/sotie si copii minori;
i) Lista proprietatilor detinute pe raza unitatii administrative-teritoriale din ale caror autoritati
ale administratiei publice locale fac parte;
j) Cadourile si orice beneficii materiale sau avantaje facude de orice persoana fizica ori
juridical, legate sau decurgand din functia detinuta in cadrul autoritatii administratiei
publice locale; orice cadou sau donatie primita de alesii locali intr-o ocazie publica sau
festiva devin proprietatea acelei institutii ori autoritati;
k) Orice ale interese stabilite prin hotarare a consiliului local in cazul primarilor,
viceprimarilor si consilierilor locali, sau prin hotarare a consiliului judetean, in cazul
presedintelui si vicepresedintelui acestuia si al consilierilor judeteni.13
In cazul in care un functionar public local refuza sa depuna declaratia privind interesele
personale acest lucru atrage incetarea de drept a mandatului.
Suspendarea sau incetarea mandatului se constata prin hotarare a consiliului local, respective a
consiliului judetean.
Legea prevede ca si cadourile si orice beneficii materiale nedeclarate sunt supuse confiscarii,
iar fapta alesilor locali de a face declaratii privind interesele personale care nu corespund
adevarului, constituie infractiunea de fals in declaratii si se pedepseste potrivit Codului Penal.14

13
Preda, Mircea; Vasilescu, Benonica, Drept administrative.Partea speciala, Editie actualizata pe baza
legislatiei in vigoare la data de 31.12.2006, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2007, p. 198;
14
Art. 292, Codul Penal, Falsul in declaratii:,, Declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau
institutii de stat ori unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145, in vederea producerii unei consecinte juridice,
pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia facuta serveste pentru producerea
acelei consecinte, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 2 ani sau cu amenda”.
 In concluzie putem constatat faptrul ca infracţiunea de conflict de interese a fost reglementată
în vederea alinierii legislației române la standardele europene privind protejarea integrității
funcționarilor publici, a mediului concurențial, calității serviciilor, prevenirea conflictelor de
interese, garantarea independenţei şi imparţialităţii prestatorilor de servicii adiţionale, precum și a
desfășurării corecte a procedurilor de achiziție, asigurându-se astfel un tratament egal pentru toti
operatorii economici.