CONFLICTUL DE INTERESE

ACTIVITATI CE TREBUIE DESFAUSRATE IN VEDEREA ADMINISTRARII PROBELOR IN CAZUL CERCETARILOR INFRACTIUNII DE CONFLICT DE INTERESE

1.ASPECTE DE DREPT PENAL

Conform art.2531 C.Pen , conflictul de interese consta in fapta functionarului public, care in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat , direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un aflin pana la gradul al II inclusiv sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura. Alegerea solutiei incriminarii conflictului de interese este un raspuns la semnalele tot mai dese ale societatii civile, dar si a organismelor si institutiilor internationale cu privire la impactul pe care faptele comise cu incalcarea normelor de deontologie profesionala cu acest specific il produc. Regelementari care privesc conflictul de interese se regasesc si in legslatia altor state membre ale Uniunii Europene (Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franta, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Spania si Ungaria) Conflictul de interese genereaza o stare de incompatibilitate lato sensu, dar, sub aspectul cauzelor care determina aceasta stare de incompatibilitate , conflictul de interese se deosebeste prin faptul ca factorul determinant nu este neaparat o situatie juridica sau o activitate incompatibila cu activitatea care este realizata in cadrul atributiilor de serviciu, ci un interes personal de natura patrimoiala , care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor ce ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative2.

1 2

CODUL PENAL A.Moraru, X. Teodorescu, Agentia Nationala a Functionarilor Publici.Legislatie si practice cu privire la Conflictul de interese in administratia publica locala-perspectiva regional ,p.8

In definitia legala data de art.70 din Legea nr.161/2003, in general, prin conflict de interese se intelege situatia in care persoana care exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala , care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor de ii revin potrivita Constitutiei si altor acte normative. In temeiul art.71 din acelasi act normative , principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese in exercitarea demnitatilor publice si functiilor publice sunt: impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public. Avand in vedere gravitatea sociala a fenomenului au fost instituite prin diferite acte normative si unele instrumente de evitare a conflictului de interese. Cele mai importante dintre aceste sunt: restrictii in ceea ce priveste implicarea in alte activitati; declaratia privind venitul personal ; declaratia privind venitul familiei ; declaratia privind averea personala ; declaratia privind averea familiei ; declaratia privind cadourile ; securitatea si accesul la diferite tipuri de date; declaratia de interese in privinta managementului de contracte, declaratia de interese in privinta luarii deciziilor; declaratia de interese in privinta participarii la elaborarea sau consilierea in domenii specifice de politica publica; publicarea declaratiilor de avere si interes ; restrictii si control privind ocuparea unor anumite functii dupa incetarea raporturilor de serviciu; recuzarea si retragerea oficialilor din cadrul acelor activitati unde luarea unor decizii lear putea crea un conflict de interese; restrictii asupra propriei persoane si asupra familiei privind detinerea de parti sociale in companii private;Agentia Nationala a Functionarilor publici, renuntarea la diverse calitati(actionar, membru in comitete directoare etc)3 Prin art.43 alin.(3) din Legea nr. 144/2007 privind infiintarea , organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, aplicarea prevederilor referitoare la conflictul de interese se extinde si asupra persoanelor care sunt indicate a avea obligatia declararii averii si a intereselor( indicate de art.39 alin(1) din Legea nr.144/2007), dar si asupra celorlalte categorii de persoane, cu exceptia celor apartinand cultelor religioase, care sunt numite in functie de Presedintele Romaniei , de Parlament , de Guvern sau de prim-ministru. In literatura de specialitate s-a exprimat opinia in conformitate cu care in postura de subiect active al infractiunii de conflict de interese nu se poate afla Presedintele Romaniei , deoarece acesta nu poate fi pus sub acuzare decat pentru inalta tradare , in conformitate ce art.96 din Constutie.4 De asemenea, in aceasta postura nu se pot afla persoanele implicate in activitatea de emitere, aprobare sau adoptare a unor acte normative, chiar si atunci cand ar realiza foloase material ea, sotul, o ruda sau un afin in gradul indicat de lege , deoarece art.253 alin(2) C. Pen.
3 4

Mirela Gorunescu- Drept Penal.Partea Speciala V.Pasca , Modificarile Codului penal. Legea nr. 278/2006. Comentarii si explicatii , Ed Hamangiu, Bucuresti, 2007,p. 237

exclude in mod expres aceasta posibilitate. In literatura de specialitate s-a exprimat opinia in conformitate cu care, in cazul in care determinarea la comiterea faptei in conditiile unui conflict de interese s-a facut prin oferirea de bani sau alte foloase , cel care a adoptat acest comportament savarseste, deopotriva, instigare la conflict de interese si dare de mita. In mod corelativ , functionarul public comite atat infractiunea de conflict de interese ,cat si pe cea de luare de mita.5 Practic, elemental material se compune din doua acte diferite:1) actul indeplinit de functionarul public si 2) actul subsecvent, constand in obtinerea unui folos material , fie de catre acelasi functionar, fie de o alta persoana care, eventual este doar cunoscuta de acesta. 6

2.ACTIVITATI CARE SE INTREPRIND PENTRU ADMINISTRAREA PROBELOR

ASCULTAREA INVINUITULUI SAU INCULPATULUI
Ascultarea invinuitului sau inculpatului reprezinta activitatea procesuala si de tactica criminalistica efectuata de catre organul de urmarire penala in scopul stabilirii unor date cu valoare probatorie necesare pentru aflarea adevarului in cauza de face obiectul cercetarii7. Tactica ascultarii invinuitului sau inculpatului in procesul penal poate fi definite ca acea parte a tacticii care, in scopul obtinerii unor declaratii complete si fidele , elaboreaza cu respectarea normelor procesual penale , un ansamblu de procedee referitoare la organizarea ascultarii, la elaborarea planului pe baza caruia se va desfasura ascultarea, la modul propriu-zis de efectuare a acestei activitati , modul de fixare a declaratiilor invinuitului/inculaptului , la verificarea si aprecierea acestora8. Ascultarea invinuitului /inculpatului se desfasoara, dec regula, la sediul organului judiciar . Aceasta ascultare se desfasoara parcurgand urmatoarele etape: 1)prima etapa presupune cunoasterea datelor personale ale invinuitului sau inculpatului . Inainte de a fi ascultat , invinuitul sau inculpatul este intrebat cu privire la nume, prenume, porecla, data si locul nasterii, numele si prenumele parintilor, cetatenie, studii , ocupatie, adresa , antecedente penale pentru stabilirea situatiei sale personale(art70 CPP). Apoi,
5 6

V.Pasca ,op. cit.,p.237 Ketty Guiu, Adriana Voicu- Drept Penal. Partea speciala 7 C.Aioanitoaie, T Butoi-Asculatrea invinuitului sau inculpatului ,in Tratat de tactica criminalistica , Ed. Carpati, Craiova, p90 8 A.Ciopraga, Criminalistica. Elemente de tactica, Universitatea Al.I.Cuza Iasi, p.137

invinuitului sau inculpatului i se aduc la cunostinta fapta care formeaza obiectul cauzei, incadrarea juridical a acesteia , dreptul de a avea un aparator, precum si dreptul de a nu face nicio declarative, atragandu-I totodata atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa. Daca invinuitul sau inculpatul da o declarative i se pune in vedere sa declare tot ce stie cu privire la fapta si la invinuirea ce i se aduce in legatura cu aceasta.(Art 70 CPP) 2) A doua etapa este consacrata ascultarii propriu-zise.Invinuitul sau inculpatul este lasat mai intai sa declare tot ce stie in cauza (art71 CPP).Dupa realizarea ascultarii libere, organul de urmarire penala la apela la ascultarea dirijata prin folosirea intrebarilor detaliu, prin ascultarea sistematica, prin procedeul ascultarii frontale, prin procedeul ascultarii repetate, prin procedeul ascultarii incrucisate , prin ascultarea succesiva, prin ascultarea sistematica etc. SCOPUL ascultarii invinuitului/inculpatului: identificarea acultului indeplinit sau decizia la a carei luare a participat functionarul public identificarea naturii folosului material obtinut pentru sine, sotul sau, o ruda sau un afin pana la gradul al II lea inclusive sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura. identificarea modului de operare folosit pentru savarsirea infractiunii identificarea eventualilor participanti la comiterea faptei.Coautoratul este posibil in masura in care indeplinirea unui act sau luarea unei decizii implica atributiile de serviciu ale doi sau mai multori functionari publici care incalca normele de deontologie profesionala, in conditiile unui conflict de interese. Instigarea si complicitatea sunt posibile in toate situatiile. In literature de specialitate s-a exprimat opinia in conformitate cu care, in cazul in care dtereminarea la comiterea faptei in conditiile unui conflict de interese s-a facut prin oferirea de bani sau alte foloase , cel care a adoptat acest comportament savarseste, , deopotriva, instigare la conflict de interese si dare de mita. In mod corelativ , functionarul public comite atat infractiunea de conflict de interese ,cat si pe cea de luare de mita stabilirea functiei pe care o indeplineste stabilirea exacta a atributiilor de serviciu corespunzatoare functiei imprejurarile in care s-a nascut rezolutia infractionala daca actul indeplinit/ decizia luata intra sau nu in atributiile de serviciu

stabilirea daca folosul material s-a realizat in concret, in mod contrar, nu se poate vorbi de savarsirea infractiunii.In lipsa acestei component nu se poate considera ca infractiunea este consumata si poate, eventual , sa fie calificata in alt text de decat cel de la art 253CP.(spre exemplu, poate constitui abuz in serviciu)9 ce actiuni concrete a intreprins pentru indeplinirea actului sau luarea deciziei destinatia folosului material rezultat din comiterea faptei consecintele juridice ale activitatii infractionale desfasurate alte persoane care mai cunosc despre fapta si imprejurarile comiterii ei daca a mai savarsit fapte similar, momentul comiterii, persoanele implicate etc probele pe care le solicita in apararea sa mobilul si scopul infractiunii Declaratia invinuitului/inculpatului este divizibila( se poate retine numai ceea ce se confirma prin alte probe) si retractabila( invinuitul. Inculpatul poate retracta declaratia si poate face relatari contrare), organul judiciar apreciind asupra valorii retractarii10. Din dispozitiile art.69 CPP rezulta ca declaratiile invinuitului/inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului , numai in masura in care sunt corroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza. Verificarea declaratiilor invinuitului/inculpatului se realizeaza prin: compararea continutului cu datele si probele administrate si verificate anterior ascultarii verificarea prin efectuarea de perchezitii domiciliare, ridicari de obiecte si inscrisuri, confruntari, expertize , constatari tehnico-stiintifice, reconstituiri ascultarea altor persoane decat cele care au legatura directa cu fapta cercetata11 Consemnarea declaratiei invinuitului/inculpatului se realizeaza pe un formular tipizat, cu serie si numar unic, care are un regim special, motiv pentru care este necesar un management specific al acestor formulare12.

M.Gorunescu, Drept penal.Partea speciala, p390 I.NEAGU, Tratat de procedura penala ,op.cit.,p.272 11 C.Aioanitoaie, T Butoi, op.cit., p.120 12 V.Coroiu, N.Grofu, G.Panfil- Elemente de criminalistica tactica, Ed.EstFalia,p.130
10

ACULTAREA MARTORILOR
Declaratiile martorilor sunt acele relatari facute in fata organelor judiciare de catre persoanele care au cunostinte de natura sa serveasca la aflarea adevarului intr-un process penal13 Ascultarea martorului se desfasoara in doua etape: 1) In prima etapa , organul judiciar stabileste identitatea martorului, intrebandu-l despre nume, prenume,adresa, etate,ocupatie. Se verifica apoi daca martorul are vreun interes in cauza , fiind intrebat daca este ruda a vreuneia dintre parti si in ce raporturi se afla cu acestea, precum si daca a suferit vreo paguba de pe urma infractiunii. (art 84 CPP). Se depune juramantul. 2) A doua etapa consta in ascultarea propriu-zisa a martorului.Cmf. art.86 CPP , mai intai martorului I se aduce la cunostinta obiectul cauzei si I se arata care sunt faptele si imprejurarile pentru dovedirea caraora a fost propus ca martor, cerandu-i-se sa declare tot ce stie in legatura cu aceasta. Martorul este lasat sa declare tot ce stie cu privire la fapta si faptuitor. Dupa ce si-a incheiat relatarea libera,i se pun intrebari cu privire la faptele si imprejurarile care trebuie constatate in cauza, cu privire la persoana partilor, precum si in ce mod a luat cunostinta despre cele declarate (art.86 alin.2 CPP). SCOPUL ascultarii martorilor: aflarea modului in care au perceput comiterea infractiunii este important daca au perceput in mod direct sau in mod indirect, prin relatarea de catre alte persoane, in acest ultimo caz identificarea persoanelor respective. modul in care isi indeplinea in mod obisnuit faptuitorul atributiile de serviciu daca faptuitorul a mai avut abatari cu privire la indeplinirea sarcinilor de serviciu comportamentul faptuitorului la locul de munca stabilirea relatiilor comerciale ori de munca in ultimii 5 ani, identificarea persoanelor cu care acesta este in raporturi comerciale/ de munca

R.M.Stanoiu, Declaratiile martorilor, in Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala roman , volI, partea generala, de V.Dongoroz, Ed. Academiei, p.199

13

RIDICAREA DE OBIECTE SI INSCRISURI

In cazul in care anumite obiecte si inscrisuri ce pot servi ca mijloace de proba in procesul penal se afla in posesia unor persoane fizice sau juridice ,organele judiciare trebuie sa le ridice pentru a le folosi la rezolvarea cauzei14 Astfel, in art.96 CPP , se prevede ca organul de urmarire penala sau instant de judecata are obligatia sa ridice obiectele si inscrisurile ce pot servi ca mijloc de proba in procesul penal. Ridicarea de obiecte si inscrisuri presupune cunoasterea acestora, precum si a locului in care se gasesc , deosebindu-se prin aceasta de perchezitie. Inscrisurile pot fi ridicate in original sau in copii. Se retine numai copia atunci cand organul de urmarire penala sau instant de judecata apreciaza ca si o copie de pe un inscris poate servi ca mijloc de proba(art.97 alin.2 CPP). Inscrisurile ce pot fi ridicate in cazul cercetarii infractiunii de conflict de interese sunt urmatoarele: inscrisul prin care s-a indeplinit actul generator de conflict de interese inscrisul prin care s-a luat decizia generatoare de conflict de interese inscrisurile care atesta raporturile comerciale ori de munca in ultimii 5 ani intre faptuitor si persoana careia ii profita folosul material inscrisurile prin care se atesta ca faptuitorul a beneficiat sau beneficiaza de servicii sau de foloase de orice natura din partea persoanei careia i-a profitat folosul material rezultat din savarsirea infractiunii Daca obiectul sau inscrisul care se ridica are caracter secret sau confidential prezentarea sau predarea se face in conditii care asigura pastrarea secretului sau confidentialitatii.(art.97 alin. 3, CPP) Atunci cand obiectul sau inscrosul cerut nu este predate de buna voie , organul judiciar dispune ridicarea silita, cmf. Art 99 CPP. Operatiunea de predare-primire se realizeaza sub luare de dovada, in care sunt descrise amanuntit bunurile sau inscrisurile ridicate. Daca organul de urmarire penala considera ca pentru lamurirea cauzei este de ajuns o copie a inscrisului, poate ridica o astfel de copie sis a restituie originalul15.

14 15

M.Gorunescu-Drept penal. Partea speciala, p.187 V.Coroiu, N.Grofu, G.Panfil- Elemente de criminalistica tactica, Ed.EstFalia,p110

PERCHEZITIA
Conditiile necesare dispunerii unei perchezitii , organele competente sa dispuna si timpurile perchezitiei sunt reglementate de art.100 CPP, care are in prezent(in urma ultimei modificari , prin Legea nr.356/2006), urmatorul cuprins: Cand persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau inscris dintre cele aratate in art.98 tagaduieste existenta sau detinerea acestora , precum si ori de cate ori exista indicia temeinice ca efectuarea perchezitiei este necesara pentru descoperirea si strangerea probelor , se poate dispune efectuarea acesteia. Perchezitia poate fi domiciliara sau corporala. Perchezitia poate fi dispusa numai de catre judecator, prin incheiere motivate , in cursul urmaririi penale,le cererea procurorului ,sau in cursul judecatii. In cursul urmaririi penale, perchezitia domiciliara se dispune de judecatorul de la instant careia i-ar reveni competent sa judece cauza in prima instant sau de la instant corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. Perchezitia domiciliara se dispune in cursul urmaririi penale in camera de consiliu fara citarea partilor. Participarea procurorului este obligatorie Modul de efectuare a perchezitiei , precum si ridicarea de obiecte si inscrisuri trebuie consemnate intr-un proces- verbal. In cazul infractiuniii de conflict de interese, atunci cand perchezitia sau ridicarea de obiecte si inscrisuri se efectueaza la o unitate din cele prevazute in art.145 CP trebuie respectate si urmatoarele reguli prevazute in art.111 CPP: organul judiciar se legitimeaza si, dupa caz, infatiseaza reprezentantului unitatii autorizatia data perchezitia se efectueaza in prezenta reprezentantului unitatii atunci cand este obligatorie prezenta martorilor asistenti, acestia pot face parte din personalul unitatii copia de pe procesul verbal se lasa reprezentantului unitatii

SCOPUL perchezitiei: descoperirea de obiecte sau inscrisuri ce pot constitui mijloace de proba gasirea si ridicarea de obiecte, inscrisuri sau valori produs al infractiunii identificarea bunurilor sau valorilor primate in vederea savarsirii infractiunii de conflict de interese descoperirea de bunuri mobile susceptibile sa faca obiectul indisponibilizarii prin masuri asiguratorii

DISPUNEREA CONSTATARILOR TEHNICO-STIINTIFICE SI A EXPERTIZELOR

In art.112 CPP se prevede ca organul de urmarire penala dispune, din oficiu sau la cerere , efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice atunci cand exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt si este necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei. Constatarea tehnico-stiintifica si expertiza se dispun de catre organul de urmarire penala , din oficiu sau la cererea partilor, prin rezolutie si aceasta cuprinde: obiectul constatarii intrebarile la care urmeaza sa raspunda specialistul sau tehnicianul termenul de efectuare a lucrarii16 Specifice acestui gen de infractiune sunt constatarile tehnico-stiintifice sau expertizele grafice-grafoscopice- si examenul tehnic al documentelor. Obiectul constatarii tehnico-stiintifice ori expertizei grafice poate fi orice inscris emanate de la faptuitor, inclusive actul intocmit de functionar care genereaza conflictul de interese,sarcina acesteia fiind identificarea scriptorului. In cazul textelor dactilografiate se pune si problema identificarii masinii de scris. SCOPUL constatarilor tehnico-stiintifice si expertizei: daca actul in litigiu este authentic sau nu

16

A.L LORINCZ-DREPT PROCESUAL PENAL p.197

daca stampila aplicata pe actul in litigiu este sau nu autentica

BIBLIOGRAFIE

COD PENAL COD PROCEDURA PENALA CONSTITUTIA A.Moraru, X. Teodorescu, Agentia Nationala a Functionarilor Publici.Legislatie si practice cu privire la Conflictul de interese in administratia publica locala-perspectiva regional 5) Mirela Gorunescu- Drept Penal.Partea Speciala 6) V.Pasca , Modificarile Codului penal. Legea nr. 278/2006. Comentarii si explicatii , Ed Hamangiu, Bucuresti, 2007 7) Ketty Guiu, Adriana Voicu- Drept Penal. Partea speciala 8) C.Aioanitoaie, T Butoi-Asculatrea invinuitului sau inculpatului ,in Tratat de tactica criminalistica , Ed. Carpati, Craiova 9) A.Ciopraga, Criminalistica. Elemente de tactica, Universitatea Al.I.Cuza Iasi 10) I.NEAGU, Tratat de procedura penala 11) V.Coroiu, N.Grofu, G.PanfilElemente de criminalistica tactica, Ed.EstFalia, 12) A.L LORINCZ-DREPT PROCESUAL PENAL 13) R.M.Stanoiu, Declaratiile martorilor, in Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala roman , volI, partea generala, de V.Dongoroz, Ed. Academiei

1) 2) 3) 4)

14) Legea nr. 144/2007 privind infiintarea , organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate.