Fa~ade textul ini~ial s-au operat anumite modificari, importante mai ales din
punct de vedere al practicii judiciare, cum yom vedea In continuare, astfel, In lac
de a solicita instan~ei "constatarea nulita~ii actului administrativ nelegal", sesolicita
"anularea acestuia"S, legiuitorul dand curs unei propuneri formulate In acest sens
6
,
apoi instan~a se pronun~a asupra "validita~ii actelor juridice Incheiate pe baza
1 Cu prlVlre la rolul Ministerului Public, In doctrina actual a de specialitate, s-a pus
problema regandirii rolului acestuia printr-o revizuire constitutionala, care sa urmareasca 0
cantonare a atributiilor acestuia numai In procesul penal (C.L. Popescu, Contenciosul
administrativ sub cenzura contenciosului constitutional, In R.D.Pb. nr. 4/2007, p. 167).
2 Momentul intrarii In circuitul civil este considerat celln care se nasc raporturi juridice
civile, de regula, este socotit momentul Incheierii unui contract civil, comercial sau de
munca ori chiar efectuarea unei operatiuni administrative (Inscrierea In Cartea Funciara) sau
a unei operatiuni materiale-tehnice (saparea unei fundatii) (a se vedea D.C. Drago~,op. cit.,
2005, p. 52-53).
3 Textul introdus prin Legea nr. 262/2007, In sensuI ca instanta se pronunta ~i asupra
"validitatii actelor juridice Incheiate", este r.nai corect, deoarece pe baza unui act admi-
nistrativ intrat In circuitul civil se pot Incheia, pe langa contracte civile, ~i alte acte juridice.
4 Pentru critica textului legallnainte de modificarea prin Legea nr. 262/2007, a sevedea
D.C. Drago~,op. cit., p. 51-52.
5 A se vedea, pe larg, I. Rfciu, Examen teoretic al practicii judiciare cu privire la aqiunile
introduse la instanta de contencios administrativ de catre autoritatea publ ica ce a emis actul
administrativ nelegal, In R.D.Pb. nr. 1/1008, p. 128-119.
6 A se vedea L. Giurgiu, Cateva consideratii referitoare la actiunea introdusa de autori
tatea publica emitenta a actului administrativ, In temeiul dispozitiilor art. 1 alin. (2) din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004,.In C.]. nr. 3/2007, p. 67.
:ului administrativ nelegal", formulare mai corecta ~i mai cuprinzatoare decat
ma, cand instanta se pronunta asupra "Iegalitatii actelor civile Incheiate In baza
:ului administrativ nelegal".
Totodata, s-a mai adaugat 0 precizare importanta ~i necesara, raportata la
)blemele ridicate In practica judiciara, ~i anume aqiunea poate fi introdusa in
men de 1 an de fa data emiterii actufui.
1(1doctrina s-a mai aratat ca, In lipsa unei precizari legale, din .Iogica textului se
duce ca aqiunea se va formula atat Impotriva autoritatii parate, cat ~i Impotriva
neficiarului actului
1
Cat prive~te sfera de aplicare a art. 1 alin. (6), ea care ca obiect numai actefe
'ministrative individuafe, nu ~i actele administrative normative, respectiv
ntractele administrative
2
Cat prive~te pozitia practicii judiciare referitoare la
Dblema daca este admisibila aqiunea formulata In temeiul art. 6 alin. (1) din
gea nr. 554/2004 pentru anularea unui act administrativ emis anterior intrarii in
~oare a fegii, s-a raspuns negativ, In temeiul principiului neretroactivitatii legii
Insacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie, republicata, ~i al art. 27 din Legea
. 554/2004. Potrivit textului ultimului articol, cauzele aflate pe rolul instantelor
decatore~ti la data intrarii In vigoare a acestei legi vor continua sa se judece
ltrivit legii aplicabile In momentul sesizarii instantei3. Tot practica judiciara a
lnsiderat ca acceptarea tezei contrare ar avea ca efect Incalcarea stabilitatii
porturilor juridice, ceea ce este inacceptabil ~i In contradiqie cu jurisprudenta
J rtii Europene a Drepturilor Omului.
jurisprudenfa constituJionafa. lnainte de modificarea pdn Legea nr. 262/2007,
t. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 a facut obiectul unei exceptii de neconsti-
tionalitate. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala a
mstatat ca art. 1 alin. (5) din Constitutie consacra ca unprincipiu general obliga-
litatea respectarii Constitutiei, a suprematiei sale ~i a legilor. Acest principiu
lpune ca actele administrative ale autoritatilor publice care au fost emise cu
~respectarea anumitor prevederi legale sa fie revocate sau anulate. Actele admi-
strative care au intrat In circuitul civil ~i au produs efecte juridice nu mai pot fi
'Vocate de autoritatile emitente, constatarea nulitatii sau anularea acestora putand
dispusa numai de instanta judecatoreasca competenta, fiind optiunea legiui-
Irului de a stabili calea ~i procedura contenciosului administrativ
4
In motivarea
urtii, se mai arata: "Constatarea nulitatii sau anularea actului nelegal se face la
~rereaautoritatii emitente, Intrucat persoana beneficiara a actului nu are interes sa
~ara aceasta. In plus, individualizarea unei persoane ale carui drepturi sau
Iterese au fost lezate prin actul respectiv este, de regula, imposibila, orice act
1 A se vedea A. lorgovan, L. Vi~an, A/.S. Ciobanu, 0.1. Pasare, Legea contenciosului
jministrativ (Legea nr. 554/2004), Ed. Universul J uridic, Bucure~ti, 2008, p. 29.
2 A sevedea, Tnacest sens, I. RTciu, op. cit., p. 131.
3 Ibidem.
4 CC, Decizia nr. 574 din 19 septembrie 2006, Tn M. Of. nr. 855 din 18 octombrie
)06.
administrativ nelegal lezand interesul general",'. In consecinta, Curtea Constitu
~ionala a respins exceptia de neconstitutionalitate, considerand ca dispozi~iile art. 1
alin. (6) din Legea nr. 554/2004 sunt constitu~ionale.
Practica judiciara. Mai Intai, ne yom referi la 0 speta solu~ionata de lnalta CurtE
de Casa~ie ~i J usti~ie, Seqia de contencios administrativ ~i fiscal
2
, Intemeiata pE
art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, Inainte de modificarea prin Legea
nr. 262/2007, .care a introdus ~i termenul de 1 an pentru introducerea aqiunii.
Astfel, s-a stabilit ca, In absen~aunui asemenea termen, se aplica termenul maxim
de 1 an de zile, calculat de la data emiterii actului, stabilit In art. 11 alin. (2) din
lege, solu~ie corecta ~i din punctul nostru de vedere.
lntr-o speta, lnalta Curte de Casa~ie~i J ustitie, Seqia de contencios administrativ
~i fiscal, a considerat, In mod corect, ca "Distinctia Intre nulita~ile absolute ~i
relative ale actelor juridice supuse normelor dreptului civil nu are semnifica~ie In
dreptul administrativ ~i acceptarea ei ar echivala cu ignorarea unei reglementari
legale speciale, cu caracter derogatoriu de la regula generala"
3
, ca atare, nu poate
fi acceptata sus~inerea ca 0 aqiune Intemeiata pe art. 6 alin. (1) ar putea fi intra-
dusa oricand. In aceea~i decizie se mai subliniaza ca 110 astfel de interpretare este
concordanta ~i cu jurispruden~a Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a
considerat ca, prin neimpunerea unui termen Inauntrul caruia sa poata fi exercitata
o aqiune, seIncalca principiul securitatii raporturilor juridice (cauza Brumarescu c.
Romanieil.
lntr-o aha speJa, solu~ionata tot Inainte de adoptarea Legii nr. 262/2007, instan~a
suprema
4
a aratat, judicios, ca actul administrativ individual care a intrat in
circuitul civil ~i a produs efecte juridice In alte ramuri de drept nu mai poate fi
revocat de autoritatea publica emitenta, pentru ca a ie~it din sfera de reglementare
exclusiva a dreptului administrativ. Autoritatea publica are doar posibilitatea de a
solicita instan~ei de contencios administrativ competente sa constate nulitatea
acestuia In temeiul art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004.
d) Articolul1 alin. (8) din lege are un continut complex, ~i anume se precizeaza
ca prefectul, AgenJia NaJionala a FuncJionarilor publici ;i orice subiect de drep/
public pot introduce aqiuni In contencios administrativ, In condi~iile prezentei legi
~i ale legilor speciale.
1 Idem.
2 A se vedea LCCj., Seetia de contencios administrativ ~i fiscal, decizia nr. 3064 din 26
septembrie 2006, TnC. V. Bfrsan, L. Sarbu, B. Georgescu, op. cit., p. 24-28. In acela~i sens,a
se vedea ~i LCCj., Seetia de contencios administrativ ~i fiscal, decizia nr. 3070 din 26
septembrie 2006, C. V. Bfrsan, L. Sarbu, B. Georgescu, op. cit., p. 33-36.
3 A se vedea LCCj., Seetia de contencios administrativ ~ifiscal, decizia nr. 3064 din 26
septembrie 2006, Tn C. V. Bfrsan, L. Sarbu, B. Georgescu, op. cit., p. 28. Pentru comentariu
asupra spetei, a sevedea ~i L. Giurgiu, op. cit., p. 63.
4 I.CCj., Seetia de contencios administrativ ~i fiscal, decizia nr. 1902 din 3 aprilie 2007,
Tn C. V. Bfrsan, L. Sarbu, B. Georgescu, jurisprudenta Seetiei de contencios administrativ ~i
fisCill pe anul 2007, Semestrull, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2007, p. 121..
Prefectul exercita controlul de tutela administrativa in conformitate cu dispozi-
iile Legii nr. 340/2004, cu modificarile ~i completarile ulterioare, la care ne-am
eferit cu alta ocazie. Sesizarea instanrei de judecata de catre prefect cu cu 0
Iqiune in contencios administrativ are ca finalitate anularea unui act administrativ
lelegal al unei autoritari a administrariei publice locale, prefectul nefiind vatamat
ntr-un drept sau interes legitim, aflandu-ne in prezenra contenciosului obiectiv de
lnulare
1
Dupa cum s-a aratat cu ocazia examinarii instituriei prefectului, art. 26 din
_egeanr. 340/2004, care stabilea ca, in exercitarea atriburiei cu privire la verifi-
carealegalitarii actelor administrative ale autoritarilor administrariei publice locale,
orefectul era obligat sa ceara cu cel purin 10 zile inainte de introducerea aqiunii in
contenciosul administrativ autoritarilor care au emis actul, cu motivarea necesara,
reanalizarea actului socotit nelegal, in vederea modificarii sau, dupa caz, a revo-
carii acestuia, a fost abrogat, fiind in contradiqie cu cel cuprins in art. 7 alin. (5)
din Legea nr. 554/2004. Potrivit acestuia din urma, in cazul aqiunilor introduse de
prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenria Narionala a Funqionarilor
Publici, nu este obligatorie procedura prealabila.
Credem ca obligativitatea efectuarii "procedurii prealabile" de catre prefect
inainte de introducerea aqiunii la instanra de contencios administrativ ~i-a dovedit
utilitatea in practica, de aceea, ni se pare discutabil conrinutul alin. (5) al art. 7 din
Legeanr. 554/2004.
In ce prive~te art. 26
1
din Legea nr. 340/2004, abrogat ~i el, trebuie aratat ca,
de~icontrolul de legalitate exercitat de prefect, inclusiv termenele in care urma sa
se exercite, erau stabilite in Legea speciala nr. 340/2004
2
, totu~i, ulterior, prin
Legeacontenciosului administrativ nr. 554/2004 s-au stabilit alte termene
3
in care
prefectul poate sa introduca aqiunea in contencios administrativ, in contradiqie cu
primele
4
A~a incat, apreciem ca prin abrogarea expresa a art. 26
1
s-au inlaturat
1 A sevedeaE. Papa, Contenciosuladministrativobiectiv, Ed.Servo-Sat,Arad, 1999, p. 33
~iurm.
2 in mod temeinic s-a sustinut ca, raportat la Legeanr. 340/2004, care este 0 lege
speciala,plangereaprealabila ramaneobligatorie Tncazul prefectului (D.C. Drago;, op. cit.,
p.212).
3 Dupacums-aremarcat,dispozitiile din Legeanr. 554/2004 careprevadaltetermeneTn
careprefectul poate ataca, Tnfata instantei de contencios administrativ, actele emise de
autoritatile administratiei publice locale ilegale erau Tn contradietie cu cele din Legea
nr.340/2004, ceeacea creat nelamuriri ~i interpretari diferite. in continuare, Tnmod corect,
s-aaratatca, daca intentia legiuitorului a fost de a consacrainstitutia tutelei administrative
prinLegeanr. 554/2004, ar fi trebuit ca articolele din Legeanr. 340/2004 safi fost abrogate
expres chiar de aceastadin urma, carearecaractergeneral (asevedea0. Puie, Consideratii
privind institutia tutelei administrative dupa intrareaTnvigoare a Legii contenciosului admi-
nistrativnr. 554/20004, TnC.]. nr. 6/2005, p. 118-119), ceeaces-aintamplat abia prin adop-
tareaLegii nr. 262/2007.
4 Esteadevaratca prin O.U.G. nr. 179/2005 textul art. 26 din Legeanr. 340/2004 afost
modificat, disparand prevedereaconform careia introducerea actiunii de catre prefect se
faceTntermen.de 30 de zile de la comunicare, iar in alin. (6) al art. 26
1
, intropus prin
V. Controlul activitatii administratiei publice
neclarita~ile ~i interpretarile diferite referitoare la termenul de introducere a aqiu-
nilar In contencios administrativ de catre prefect, acesta fiind cel stabilit In art. 11
din Legea nr. 554/2004.
AgenJia NaJionala a FuncJionarilor Publici. Pentru prima data, posibilitatea Agen-
~iei de a sesiza instan~ade contencios administrativ, daca In urma activita~ii proprii
de control constata acte prin care autorita~ile sau institu~iile publice Incalca legislatia
referitoare la funqia publica ~i funqionarii publici ori refuzul autorita~ilar ~i institu-
~iilor publice de a aplica prevederile legale In domeniul funqiei publice ~i al funqio;
narilor publici, a fost consacrata In art. 20 alin. (3)-(5) din Legea nr. 188/1999, i
varianta republicata In 2004
1
, unde se mai stipula ~i ca actul atacat este suspenda
de drept.
Din examinarea textului, s-au constatat a serie de similitudini cu controlul d
tutela administrativa efectuat de prefect, a~a incat s-a sus~inut ca ~i controlu
Agen~iei Na~ionale a Funetionarilor publici este un control de tutela administrativa
al carui obiect este circumscris la un anumit domeniu, ~i anume cel privind funcJi
publica ;i funcJionarul public. Prin aceasta se deosebe~te de controlul de tutel
l
administrativa exercitat de prefect, care prive~te arice act administrativ adoptat sal
emis de catre autarita~ile administra~iei publice locale
2
Pe de alta parte, cantrall
Agen~iei Nationale a Funqionarilar publici are ca obiect ~i refuzul autoritatilor l
institutiilor publice, or, din acest punct de vedere, tutela administrativa exercitat
de catre aceasta autoritate are un caracter mai larg decat controlul de legalitate ;
prefectului
3
Prin Legea nr. 554/2004, legiuitorul a prevazut titlul marginal "Tutela adm
nistrativa" la art. 3, atat pentru controlul de legalitate realizat de prefect, cat ~i 0
Agen~ia Na~ionala a Funetionarilor Publici
4
Tot In aceasta perioada, s-a mai subliniat ca ,,(... ) pentru ca un interes sa fiE
socotit legitim, nu este suficient ca el sa nu contravina ordinii juridice In vigoare, ci
este necesar sa-~i aiba izvorul ~i safie ocratit de 0 prevedere a unei norme juridicE
scrise sau cutumiare"
4
In aceea~i ordine de idei, Intr-o alta opinie, s-a aratat ca
11(.") nimeni nu poate pretinde 0 anumita solu~ie din partea judecatorului Coo:
invoca.ndu-se, In contradictoriu cu persoana respectiva, vatamarea unui drepl
recunoscut de lege, cand, In realitate, sunt vatamate numai simple interese, ~i nu
interese ocrotite de lege (interese legitime)lIs. A~adar, esen~ialln a socoti un intere~
ca fiind )egitim"
6
este ca acesta safie ocratit printr-o norma juridica
7
1 Idem, p. 48.
2 Pentru detalii, a se vedea A. lorgovan, L. Vi~an, AI.S. Ciobanu, 0.1. Pasare, op. cit.,
p.44-45.
3 A. lorgovan, op. cit., vol. II, 2002, p. 509.
4 T. Draganu, Liberul acces la justitie, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 2003, p. 86.
5 A. lorgovan, op. cit., 2002, p. 507.
61nca inainte de revizuirea Constitutiei, discutandu-se pe marginea unuia dintre Proiec
tele legii contenciosului administrativ, care stabilea ca vatamarea unui drept subiectiv nu va
mai fi 0 conditie de admisibilitate a aetiunilor in contencios administrativ, fiind suficienta
invocarea unui interes legitim, se sublinia, intemeiat, ca vor putea fi valorificate in justilie
numai interese legitime, persona Ie, directe, actuale ;i juridice, vatamate prin acte admi-
nistrative de autoritate (T. Draganu, op. cit., 2003, p. 154).
7 A se vedea v. Vedina~, Orept administrativ ~i institutii pol itico-administrative, 2002,
p.184.
De altfel, Insa~i Curtea Suprema de J usti!ie, Intr-o decizie
1
, a anticipat sus!inerile
Ktrinare, statuand ca existen!a unui interes legitim a fost gre~it re!inuta de
stan!a de fond, deoarece intimatul nu a dovedit producerea unei vatamari perso-
~/e, directe ;i actuale a intereselor sale ocrotite prin lege prin adoptarea H.G.
'.687/1998.
Chiar In doctrina franceza, cand seexamineaza recursul pentru exces de putere,
~arata ca interesul trebuie safie personal;i suficient de importanf,
474; Reglementarea legala. ConcePlia Legii contenciosului administrativ
r. 29/1990 pana la intrarea in vigoare a Constituliei Romaniei din 1991. Inainte
e a ne opri asupra implica!iilor teoretice ~i de ordin practic ale dispozi!iilor Legii
r. 554/2004/ modificata prin Legea nr. 262/2007, consideram ca trebuie sa ne
~ferim, pe scurt/ la concep!ia Legii nr. 29/1990 pana la intrarea In vigoare a
:onstitu!iei din 1991 ~i apoi la consecin!ele reglementarilor de ordin constitu!ional
in 1991 privitoare la aceasta condi!ie de admisibilitate a aqiunii directe In
ontenciosul administrativ.
Articolul 1 din aceasta lege condi!iona aqiunea In contenciosul administrativ
Ie vatamarea unui drept recunoscut de lege. Nu era suficient ca reclamantul -
lersoana fizica sau juridica - sa aiba capacitatea de a sta In justi!ie, ci era necesar
a dovedeasca ~i ca a fost vatamat In drepturile sale recunoscute de lege. Aceasta
nseamna ca reclamantul trebuia sa fi fost beneficiarul unui drept recunoscut de
ege sau de acte emise pe baza ~i In executarea legii, drept pe care autoritatea
ldministrativa parata avea obliga!ia sa-I respecte ~i, eventual, sa-I realizeze In
avoarea sa
3
Prin nelndeplinirea acestei obliga!ii, autoritatea administrativa a
latamat dreptul subiectiv al reclamantului ~i, In consecin!a, acesta putea sa
ntroduca aqiunea In contencios administrativ.
In literatura noastra de specialitate, dreptul subiectiv a fost definit ca "puterea
~arantata de lege voin!ei subiectului activ al raportului juridic, In temeiul careia
Kesta este In masura, In vederea valorificarii unui interes personal direct, sa
:lesfa~oare 0 conduita determinata sau sa pretinda subiectului pasiv al raportului
,uridic 0anumita comportare, care, la nevoie, poate fi impusa acestuia cu sprijinul
'or!ei de constrangere a statului"4. In schimb, despre interesul ocrotit de lege s-a
:lratat ca "nu confera purtatorului sau posibilitatea, garantata de lege prin eventuala
:lplicare a constrangerii de stat, de a desfa~ura anumite activita!i sau de a se ab!ine
de la ele"s.
, C.S.j., Se<1ia de contencios administrativ, decizia nr. 1935 din 7 iulie 1999, In B.j.
1999, Ed. juris Argessis, Curtea de Arge~, p. 523.
2 A sevedea). Rivero,). Waline, op. cit., 2002, p. 239.
3 A sevedea AI. NegoiJa, op. cit., p. 89.
4 T. Oraganu, Aetele administrative ~i faptele asimilate lor, p. 184. Pentru alte definitii, a
sevedea I. Oeleanu, Drepturile subiective ~i abuzul de drept, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1970,
p.23-50.
5 A sevedea T. Oraganu, op. cit., 1970, p. 184.
In ce prive~te cele mai importante reglementari ce s-au succedat pima la
adoptarea Legii nr. 29/1990, men!ionam ca Legea pentru contenciosul administra-
tiv din 1925 a reglementat un contencios subiectiv, adica cel vatamat in drepturile
sale trebuia sa dovedeasca vatamarea unui drept subiectiv. In acest sens, in
doctrina din perioada interbelica s-a subliniat: "contenciosul administrativ incre-
din!at sub 0 forma sau alta tribunalelor noastre judiciare a fost intotdeauna un
contencios subiectiv, conflictele dintre particulari ~i administra!iune, care puneau
in cauza interesele particularilor vatamate prin acte ilegale, fiind lasate in sarcina
administra!iei spre rezolvare pe calea recursului ierarhic"l.
Legea nr. 1/1967 a reglementat ~i ea un contencios subiectiv, ~i anume actele
administrative ~i faptele materiale asimilate lor care au vatamat drepturi subiective
erau susceptibile de a fi control ate din punctul de vedere al legalita!ii lor in
condi!iile acestei legi.
475. Interpretarea unor texte ale Legii nr. 29/1990 dupa intrarea in vigoare a
Constituliei din 1991. Referitor la textul art. 1 din Legea nr. 29/1990, Intr-o opinie
s-a sus!inut ca trebuie interpretata In lumina art. 21 din Legea noastra fundamen-
tala, care consacra principiul dupa care "orice persoana se poate adresa justi~iei
pentru apararea drepturilor, a libertatilor ~i a intereselor sale legitime"2. Totodata,
s-a mai precizeaza ca expresia din art. 1 din Legea nr. 29/1990 - "daca se consi-
dera viitamat In drepturile sale recunoscute de lege" - este modificata implicit prin
"drepturile, libertatile ~i interesele sale recunoscute de lege", iar Tn ce prive~te
drepturile, pe primul loc se afla drepturile fundamentale reglementate Tn Consti-
tu!ie
3
In doctrina
s
~i In practica judiciara a predominat punctul de vedere potrivit
caruia au aqiune In baza Legii contenciosului administrativ numai persoanele
1 CG. Rarincescu, op. cit., p. 225. Trebuie retinut ca jurisprudenta Curtii de Casatie ~ia
altor instante judecatore~ti formata In aplicarea Legii pentru contenciosul administrativ din
1925 a dat 0 interpretare larga notiunii de drept subiectiv, admitand orice posibilitate
recunoscuta de lege, orice drept eventual ~i chiar declarand ca vatamarile unor interese
directe ~i personale sunt suficiente pentru ca reclamantul sa aiba calitatea de a staIn instanta
(idem, p. 228).
2 A sevedea A. lorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. I, Ed. Nemira, 1996, p. 220.
3 Idem, p. 222.
4 A.R. Lazar, Legalitatea actului administrativ. Drept romanesc ~i camparat, 2004, p. 46.
5 A se vedea, spre exemplu: AI. Negoita, op. cit., p. 89; V.I. Prisacaru, Tratat de drept
admi,nistrativ, p. 293-294; idem, Contenciosul administrativ roman, p. 151,-153.
zice sau juridice care sunt vatamate In drepturile lar existente ~i recunascute de
=ge', iar nu ~i persoanele care solicita apararea unor vocatii ~i interese.
Este adevarat ca, In unele spete, instanta suprema a dat ~i solutii In care a
,otarat ca, potrivit art. 21 din Constitutie, instanta judecatoreasca trebuie sa se
Ironunte asupra aqiunii In contencios administrativ ~i prin prisma interesului
egitim, nu doar a dreptului subiectiv, rolul contenciosului administrativ fiind acela
Ie garant allegalitatii actelor administrative
2
Chiar mai mult, In conformitate cu dispozi~iile art. 6 alin. (4), partea care a optat
1tru jurisdiqia administrativa speciala sau pentru calea de atac la un alt organ
ninistrativ-jurisdiqional poate sa renunJe fa aceasta, In timpul solu~ionarii
siului, avand Insa obfigaJia de a notifica decizia sa de renun~are organufui
71inistrativ-jurisdicJionaf In cauza. In aceasta situa~ie, partea sesizeaza instanJa
contencios administrativ In termen de 15 zile de fa notificare, iar procedura
~alabilastabilita de art. 7 nu se mai efectueaza.
482. Imp1icaliile Legii nr. 554/2004 asupra actelor adoptate de autoritali cu
ibulii in domeniul fondului funciar, in baza Legii nr. 18/1991, republicata, ~i
Ipra certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor
ulinand societalilor comerciale cu capital de stat. a) In practica instan~elor de
1tencios administrativ, sub imperiul Legii nr. 29/1990, Seqiile de contencios
71inistrativ ale instantelor judecatore~ti au avut de solu~ionat numeroase litigii
1 Autorul 0. Puie, avand Tn vedere mai multe decizii de spe~a ale CU'1ii Supreme de
ti~ie, Seqia de contencios administrativ, afirma ca din cadrul actelor premergatoare
iterii unui act administrativ se deta~eaza a~a-numitele "acte condi~ie" care prin ele Tnsele
Iduc efecte juridice ~i care pot leza drepturile ~i interesele legitime ale unei persoane,
:andfi atacate Tncontenciosul administrativ (op. cit., Tnc.j. nr. 5/2006, p. 91-92).
2 Autorul J. Deleanu considera ca art. 6alin. (2) din Legea nr. 554/2004 impune, pe 0 cale
)Iita, parcurgerea procedurii prealabile de catre persoana care, Tn conformitate cu regle-
ntarea din art. 21 alin. (4) din Constitu~ie, alege sa nu recurga la jurisdiqia administrativa
:cesulliber la justi~ie sau dreptulla un recurs efectiv, Tnc.j. nr. 11/2006, p. 35~iurm.).
3 Articolul 6alin. (3) din Legea nr. 554/2004. A sevedea ~i C, Bogasiu, op. cit., p. 137.
referitoare la titlurile de proprietate emise potrivit Legii nr. 18/1991. In doctrini
s-au exprimat pareri ~i In practica judiciara s-au dat solutii care au socotit tit/uri/t
de proprietate ca fiind acte administrative. Am apreciat ca tit/u/ de proprietate estl
un act juridic administrativ, chiar daca pe baza lui se nasc raporturi juridice civile
iar competenta solutionarii cererii de anulare totala sau partiala ar trebui s;
apartina instantei de contencios administrativ'.
Dat fiind ca op.iniile doctrinare, dar mai ales punctele de vedere ale instante.lo
judecatore~ti cu privire la titlul de proprietate emis In baza Legii nr. 18/1991 al
continuat sa fie diferite, Curtea Suprema de JustiJie, SecJii/e Unite, prin Decizi
nr. 1 din 30 iunie 1997, a stabilit, In unanimitate, ca tit/u/ de proprietate este un ac
administrativ In baza caruia se creeaza raporturi juridice civile vizand drepturi
proprietate; In al doilea rand, a hotarat, cu majoritate de voturi, ca instanJa careia
revine competenJa materia/a de a solutiona cererile In anulare a titlului de prG
prietate estejudecatoria
2
In acord cu cele statuate de instanta suprema, prin republicarea Legii nr. 18/1991
In art. 53 alin. (2) s-a prevazut ca Impotriva hotararii comisiei judetene se poal
face p/angere /a judecatoria In a carei raza teritoriala este situat terenul, In terme
de 30 de zile de la comunicare. Aceste dispozitii se aplica ~i In cazulln care plar
gerea este Indreptata Impotriva ordinului prefectului sau oricarui act administrati
1 A se vedea R.N. Petrescu, Natura juridica a titlului de proprietate emis potrivit L~
nr. 18/1991, In Dreptul nr. 12/1996, p. 47 ?i urm. lntr-o decizie din anul 1995, CurtE
Suprema de justitie, Seqia de contencios administrativ, a statuat ca ,,(...) procedura institui
de art. 11 din Legea fondului funciar, fiind 0 procedura special a, este de stricta interpreta
?i nu se poate aplica decat In conditiile stricte ale normei juridice (stabilirea dreptului (
proprietate funciara prin constituirea sau reconstituirea acestuia, la cerere), nu ?i In cazul
care prin emiterea titlului se vatama un drept legitim de proprietate al altei persoane (caz
care devin apl icabile dispozitiile art. 1 din Legea nr. 29/1990), iar, pe de alta parte, penl
ca pe calea unei eventuale aqiuni In revendicare, de competenta instantei de drept comu
nu se poate anula titlul de proprietate ca act administrativ, ci numai Inlatura ca ineficie
juridic, in cazul in care partea adversa face dovada calitatii sale de proprietara, in teme
unui titlu juridic mai puternic. De aceea, ori de cate ori se pretinde ca prin emiterea ur
titlu de proprietate In baza Legii fondului funciar 0 persoana a fost vatamata In dreptur
sale subiective, inclusiv in dreptul de proprietate, trebuie sa i se recunoasca acesteia drep'
la aqiunea In contencios administrativ avand ca obiect anularea actului, in conditiile e
tentei, concomitent, ~i a unui drept la aqiunea in revendicare (C.S.)., Seqia de contend
administrativ, decizia nr. 94 din 6 februarie 1995, nepubl icata).
2 C.S.j., Seqii Unite, Decizia nr. 1 din 30 iunie 1997, citata de M. Preda, V. Angh
Decizii ?i hotarari ale Curtii Supreme de justitie ?i Curtii Constitutionale privind probler
ale administratiei publice ?i agentilor economici, Ed. Lumina Lex, Bucure?ti, 1998, p. 65~
urm.ln opiniile separate la aceasta decizie, solutia finala la care s-a oprit instanta supreml
fost criticata, conchizandu-se ca, legal, aceasta lIar fi trebuit sa recunoasca competel
materiala a solutionarii cererilor de anulare a titlurilor de proprietate emise In temeiul L E
nr. 18/1991 curti lor de apel, ca instante de contencios administrativ" (a se vedea Op
separate la Decizia nr. 1 din 30 iunie 1997 a Curtii Supreme de justitie, Seqii Unite,
M. Preda, V. Anghel, op. cit., p. 668 ?i urm.).
3 Republicata In M. Of. nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificarile ?i completarile u
rioare.
I unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de
tribuire a terenului, In condi~iile prevazute la Capitolulll al Legii nr. 18/1991.
De lege lata, prin dispozi~iile Legii nr. 18/1991, republicata, comisia locala este
aracterizata ca autoritate publica cu activitate administrativa, iar comisia jude-
~anaca autoritate publica
'
cu activitate administrativ-jurisdicfionala.
Fa~ade dispozi~iile art. 21 alin. (4) din Constitu~ia republicata, potrivit caruia
J risdiqiile speciale administrative au un caracter facultativ ~i gratuit, respectiv de
ele din art. 6 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, conform caruia actele administra-
ve susceptibile, potrivit legii organice, sa faca obiectul unei jurisdiqii speciale
dministrative pot fi atacate la instan~a de contencios administrativ daca partea
,~elegesa nu exercite procedura administrativ-jurisdiqionala, rezulta ca persoa-
ele nemul~umite de hotararea comisiei jude~ene vor avea dreptul sa aleaga Intre
alea prevazuta de art. 53 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicata, adica plan-
lereala judecatoria In a carei raza teritoriala este situat terenul, sau sa se adreseze
lirect instan~ei de contencios administrativ, In condi~iile Legii nr. 554/2004
2
484. Dupa cum s-a ar at at , textul constitu~ional revizuit al art. 52 alin. (1) se
refera la raspunderea autoritatilor publice pentru nesoluJionarea In termenullegal a
unei cereri. La pu~in timp dupa revizuirea Constitutiei, In doctrina s-a subliniat ca
sunt posibile doua situa~ii practice: primul are In vedere rezolvarea cererii cu
depa~irea termenelor legale ~i cel de-al doilea prive~te tacerea autorita~ii publice
care a fost sesizata cu 0cerere
2
Intr-o alta speta, s-a aratat ca este nejustificat refuzul de acordare a regimului
olerarii pentru un strain a carui familie se afla pe teritoriul tarii noastre ~i are in
componenta sa trei copii minori. Indepartarea reclamantului de pe teritoriul Roma-
niei ca 0 consecinta a refuzului de acordare a regimului tolerarii lIar constitui,
ndiscutabil, 0ingradire a dreptului sau la viata de familie (compusa in prezent din
persoane), fara ca din imprejurarile concrete ale cauzei sa rezulte ca vatamarea
acestui drept fundamental ar reprezenta 0 masura necesara, in sensuI prevederilor
art. 8 parag. 2 din Conventia europeana a drepturilor omului"2.
De asemenea, instanta suprema a decis ca este nejustificat refuzul de a elibera
licenJa taxi, refuz intemeiat pe argumentul ca reclamantul nu indepline~te conditia
deonorabilitate, deoarece infraqiunea de delapidare pentru care a fost condamnat
lapedeapsa de 1 an inchisoare in anul 2000 nu face parte din infraqiunile mentio-
nate de art. 4 lit. e) din Legea nr. 507/2002
3
, deci ea nu reprezinta 0 interdiqie
pentru eliberarea licentei taxi
4
1 LCCj., Seqia de contencios administrativ ~i fiscal, decizia nr. 3781 din 2 noiembrie
2006, In G. V. Bfrsan, L. Sarbu, B. Georgescu, op. cit., semestruil1/2006, p. 162-163.
2 LCCj., Seqia de contencios administrativ ~i fiscal, decizia nr. 2880 din 14 septembrie
2006, In G. V. Bfrsan, L. Sarbu, B. Georgescu, op. cit., semestrull1/2006, p. 85-87.
3 Legea nr. 507/2002 privind organizarea ~i desfa~urarea unor activitati economice de
di.tre persoane fizice (M. Of. nr. 582 din 6 august 2002) a fost abrogata prin Legea
nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice ~i asociatiilor familiale care desfa~oara
activitati In mod independent (M. Of. nr. 576 din 29 iunie 2004). Aceasta din urma, la
randul ei, a fost abrogata prin O.U .G. nr. 44/2008 privind desfa~urarea activitatilor econo-
mice de catre persoane fizice autorizate, Intreprinderile individuale ~i Intreprinderile
familiale (M. Of. nr. 328 din 25 aprilie 2008).
4 LCCj., Seqia decontencios administrativ ~i fiscal, decizia nr. 2431 din 12 aprilie
2005, In E. Albu, jurisprudenta Tnaltei Curti de Casatie ~i justitie. Contencios administrativ ~i
fiscal 2005, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 2006, p. 86-89.
5 LCCj., Seqia de contencios administrativ ~i fiscal, decizia nr. 2880 din 14 septembrie
2006, In G. V. Bfrsan, L. Sarbu, B. Georgescu, op. cit., semestruil1/2006, p. 10.
6 LCCj., Seqia de contencios administrativ ~i fiscal, decizia nr. 3673 din 31 octombrie
2006, In G. V. Bfrsan, L. Sarbu, B. Georgescu, op. cit., semestruil1/2006, p. 13.
V. Controlul activitafii administrafiei public~
A~adar, raspunsul autorita~ii publice comunicat peti~ionarului care nu II mul~u.
me~te pe acesta nu echivaleaza cu un refuz nejustificat ~i nu sunt incidente
dispozi~iile Legii contenciosului administrativ'.
Cu prilejul solu~ionarii altor spe~e, instan~a suprema a decis, corect, ca refuzul
este justificat. Astfel, comunicarea Ministerului Public facuta petentului, In sensul
ca institu~ia recursului In anulare a fost desfiin~ata pe cale legislativa, nu constituie
un refuz nejustificat de solu~ionare a cererii, In sensuI Legii contenciosului admi-
nistrativ nr. 554/2004
2
; Intr-o alta spe~a,lnalta Curte de Casa~ie~i J usti~ie,Seqia de
contencios administrativ ~i fiscal, a hotarat ca raspunsul Secretariatului General al
Guvernului, prin care a fost respinsa solicitarea unei societa~i comerciale de a men-
~ineIn denumirea firmei cuvantul"academie", nu constituie un refuz nejustificat in
sensuI Legii contenciosului administrativ, ci reprezinta un act de aplicare a
legisla~iei In vigoare
J
1 Conform acestei pareri, actele juridice unilaterale ale unor organizarii, asociarii, socie-
tari etc. cu caracter nestatal nu puteau fi supuse acestei forme de control, deoarece subiec-
tele emitente ale acestor manifestari de voinra nu aveau calitatea de autoritari administrative
(publice), chiar daca prin conducerea lor puteau emite In mod unilateral acte juridice,
uneori cu efecte chiar fara de terti (I. Santai, Condiriile controlului judecatoresc direct asupra
actelor administrative In temeiul Legii contenciosului administrativ, In Dreptul nr. 6/1991,
p.17).
2 A se vedea V.I. Prisacaru, Tratat de drept administrativ, p. 295; idem, Contenciosul
administrativ roman, p. 154. Tnsensul ca In sfera noriunii de autoritate administrativa intra ~i
regiile auto nome, a se vedea I. lovana;, Caracteristicile genera Ie ale reglementarii conten-
ciosului administrativ, p. 53.
3 Astfel, s-a subliniat ca "ceea ce este esenrial (...) In determinarea calitarii de autoritate
administrativa, ca autor al actelor administrative (...) este atribuirea prin lege unor organizarii
(de stat sau particulare), cu sau fara personal itate juridica, competenra de a face astfel de
acte". 5e mai arata ca acordarea unei asemenea competenre este determinata de natura
activitarii pe care 0 desfa?oara organizariile respective, ~i anume 0 activitate de interes
pub/ie, de serviciu public sau de uti/itate publica (A/. Nego(ta, Legea contenciosului admi-
nistrativ, In Dreptul nr. 6/1991, p. 8).
4 Tn acest sens, suprema noastra instanra a apreciat ca actele administrative nu sunt
numai actele juridice efectuate de organele administrariei de stat, ci acele acte juridice
efectuate de autoritarile care au calitatea de organe administrative daca sunt Investite, prin
lege, sa Indeplineasca funqiuni administrative ~i sa savar~easca acte juridice In scopul
aplicarii legilor (C.5.J ., 5eqia de contencios administrativ, decizia nr. 277 din 22 iunie
1992). Totodata, In aceea~i decizie, s-a mai subl iniat ca prin organe sau autoritari admi-
nistrative seInreleg ace/e unitaJi, organe sau servicii pub/ice, de stat ori nu, avand organizare
proprie, menite a permite exercitarea autonoma a puterii avute de la lege - prin acte admi-
nistrative - pentru satisfacerea unor nevoi sociale ?i de a Ie aduce la Indeplinire prin aparatul
propriu, din oficiu sau la cerere. Tnacest sens, s-a subliniat ca actele administrative nu sunt '
numai actele juridice efectuate de organele administrariei de stat, ci acele acte juridice
S-a mai subliniat di esential pentru a ne afla In prezenta unui act administrativ
este ca el sa emane de la un organ sau autoritate administrativa, respectiv de la 0
structura organizata sau autorizata de stat pentru Indeplinirea nevoilor sociale ?i
funqionarea In acest SCOpl. In acest context, s-a apreciat ca, In anumite situalii
prevazute de lege, Uniune~ Avocatilor din Romania ?i barourile de avocati pot fi
socotite autoritati administrative
2
Dupa cum s-a mai aratat, ca urmare a modificarilor aduse de Legea nr. 262/2007,
llenul "interes public" nu mai este definit, numai eel de "interes legitim public",
aceea, ~i In textul de mai sus apare interesul legitim public. Mai trebuie retinut
s-a mai adaugat sintagma "In regim de putere publica", precizare binevenita
ntrupersoanele juridice de drept privat care au obtinut statut de utilitate publica
J pentru cele autorizate sa presteze un serviciu public.
PracticJ judiciara. Instanta suprema a decis ca, In raport cu prevederile art. 1
n. (6) ~i art. 9 din O.U.G. nr. 84/2003, aprobata cu modificari ~i completari prin
gea nr. 47/2004, ~i avand In vedere statutul prevazut In anexa nr. 1 la aceea~i
::lonanta, Compania Nationala de Autostrazi ~i Drumuri Nationale din Romania
:e persoana juridica de drept privat autorizata sa presteze serviciul public de
eres national al administrarii drumurilor nationale, asimilata unei autoritati
blice, In sensuI art. 2 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, careia Ii
teconferita prin lege competenta de a emite acte In regim de drept public
4
Prevederile art. 7 alin. (1) sunt aplicabile ~i In ipoteza In care legea speciala
Irevede 0 procedura administrativ-jurisdicJionala, iar partea nu a optat pentru
ceasta
5
1 A se vedea, pe larg, D.C. Drago~, op. cit., p. 213; I. Nicola, Drept administrativ, 2007,
I. 516.
2 CS.)., Seqia de contencios administrativ, decizia nr. 1434/2000, In B.). 2000, p. 754.
3 Articolul 2din a.G. nr. 27/2002.
4 A se vedea I. Santai, Conditiile controlului judecatoresc direct asupra actelor
dministrative In temeiul Legii contenciosului administrativ, p. 19.
5 Articolul 7alin. (2) din Legea nr. 55472004.
6 S-aobservat judicios ca folosirea termenului "este Indreptatita" ar putea duce la concluzia
a ar exista posibilitatea unei optiuni In favoarea terrului, acesta nefiind obligat sa parcurga
lrocedura prealabila, concluzie contrazisa de regula generala a obligativitatii procedurii
Irealabile, stabilita prin art. 7alin. (1) din Legea nr. 554/2004 (E.Albu, op. cit., p. 202).
7 Solutia este fireasca pentru terrele persoane care sunt straine de procedura emiterii
ctului administrativ individual; considera autorul A. lorgovan (Noua lege a contenciosului
dministrativ, 2006, p. 181). in alta opinie, solutia este criticata, sustinandu-se ca s-a creat 0
ituatie privilegiata In mod nejustificat, Intrucat aceste persoane nu sunt nevoite sa justifice
lepa~irea unui termen de 30 de zile de la efectiva luare la cuno~tinta (a se vedea
J .e. Drago~, op. cit., 2005, p. 21).
B I.CC)., Seqia de contencios administrativ ~i fiscal, decizia nr. 361 din 23 ianuarie
: 007, In G. V. Bfrsan, L. Sarbu, B. Georgescu, op. cit., semestrul 11/2007,p. 214.
9 I.CC)., Seqia de contencios administrativ ~i fiscal, decizia nr. 361 din 23 ianuarie
: 007, In G. V. Bfrsan, L. Sarbu, B. Georgescu, .op. cit., semestrul 11/2007,p. 216.
Conform art. 7 alin. (5) din lege, In cazul actiunilor introduse de prefect, Avo
catul Poporului, Ministerul Public, Agentia Nationala a Funqionarilor Publici saL
al celor care privesc cererile celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordo-
nante, precum ~i In cazul prevazut la art. 2 alin. (2) ~i la art. 4 nu este obligatorit
procedura prealabila.
Legea nr. 262/2007 a modificat conJinutul alin. (6) al art. 7 referitor la procedu.
ra prealabila
1
In cazul acJiunilor care au ca obiect contracte .administrative, adu
cand precizari suplimentare referitoare la termenul In care trebuie efectuata ~
momentu/lnceperii curgerii acestuia. Astfel, plangerea prealabila In cazul aqiu
nilor care au ca obiect contracte administrative are semnificaJia concilierii In litigit
Ie comerciale, dispozitiile art. 720
1
C. proc. civ. fiind aplicabile In mod corespun
zator. Potrivit acestui text, In materie comerciala, Inainte de introducerea cererii dE
chemare In judecata, reclamantul trebuie sa Incerce solutionarea litigiului prir
concilierea directa cu cealalta parte. In acest scap, reclamantul trebuie sa convoa
ce partea adversa, comunicandu.i pretentiile sale ~i dovezile pe care seIntemeiaza
iar rezultatul concilierii, adica punctele de vedere ~i pretentiile reciproce alE
partilor referitoare la obiectullitigiului, se consemneaza Intr-un Inscris.
In cazul contratelor administrative, plangerea trebuie facuta In termenul de E
luni prevazut la art. 7, care va fncepe sa curga:
- de la data Incheierii cantractului, In cazullitigiilor legate de Incheierea lui;
- de la data modificarii contractului sau, dupa caz, de la data refuzului cereri
de modificare facute de una dintre parti, In cazul litigiilor legate de modificarec
contractului;
- de la data Incalcarii obligatiilor contractuale, In cazul litigiilor legate dE
executarea contractului;
- de la data expirarii duratei contractului sau, dupa caz, de la data aparitiei
oricarei alte cauze care atrage stingerea obligatii1or contractu ale, In cazul litigiilol
legate de Incetarea cantractului;
- de la data constatarii caracterului interpretabil al unei c1auze contractuale, In
cazullitigiilor legate de interpretarea contractului.
]urisprudenJa CUrJii ConstituJionale referitoare la constituJionalitatea art. 7dir
Legea nr. 554/2004. Prin Decizia nr. 335 din 18 aprilie 2006, Curtea Constitu
tionala a respins exceptia de neconstitutional itate a art. 7 alin. (1), (2) ~i (5) dir
Legea nr. 554/2004, autorii exceptiei considerandu-Ie neconstitutionale In rapol1
cu prevederile art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justitie ~i alin. (4) privinc
caracterul facultativ ~i gratuit al jurisdiqiilor speciale administrative.
1 Unii autori au exprimat rezerve fa~a de solu~ia legiuitorului de a asimila contractele
administrative, in ce prive~te procedura prealabila, contractelor comerciale, considerand ca
se realizeaza astfel 0indepartare de la regimul de drept public care guverneaza contractul
administrativ, opinie care ni se pare corecta. In acest sens, a se vedea D.C. Drago~, op. cit.,
2005, p. 226; C.S. Sararu, Ac~iunea in contencios administrativ in cazul contractelor admi-
nistrative, in P.R. nr. 9/2008, p. 56.
Curtea Constitutional a a retinut ca dispozitiile art. 7 alin. (1) din Legea
Ir. 554/2004 au mai facut obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare
a prevederile art. 21 alin. (1) ~i (4) din Legea fundamentala. Astfel, In Decizia
Ir. 670 din 15 decembrie 2005
1
, Curtea a decis ca lIinstituirea unei proceduri
Idministrative prealabile, obligatorii, fara caracter jurisdiqional, nu este contrara
)rincipiului liberului acces la justitie, cat timp decizia organului administrativ
)oate fi atac:ataIn fata unei instante judecatore~ti".
Totodata, prin Decizia nr. 39 din 27 ianuarie 2005
2
, Curtea a statuat ca IItextul
:onstitutional care se referala caracterul facultativ al jurisdiqiilor speciale admi-
listrative nu este aplicabil prevederilor criticate care instituie obligatia persoanei
latamate de a se adresa cu reclamatie organului administrativ emitent al actului
:ontestat, mai Inainte de sesizarea instantei de contencios administrativ". In conti-
luare, prin aceea~i decizie, s-a mai aratat ca dispozitia constitutionala invocata a
:lesfiintat conditia prealabila numai pentru procedura administrativ-jurisdiqionala.
\licio dispozitie nu interzice ca prin lege sa se instituie 0procedura administrativa
prealabila, fara caracter jurisdiqional, cum este, de exemplu, procedura recursului
administrativ gratios sau a celui ierarhic.
Revenind la Decizia nr. 335/2006, In aceasta se precizeaza ca, Intrucat ca nu
au intervenit elemente noi, care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii
Constitutionale, solutia ~i considerentele cuprinse In deciziile mentionate I~i
mentin valabilitatea ~i In cauza de fata.
In ce prive~te exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (2) din
Legea nr. 554/2004, Curtea a constatat ca nici aceasta nu poate fi retinuta, deoa-
rece textul legal criticat reprezinta de fapt 0 aplicare particulara a regulii instituite
la alin. (1), pentru situatia In care, conform art. 21 alin. (4) din Constitutie, per-
soana vatamata Intr-un drept al sau sau Intr-un interes legitim nu a recurs la
procedura administrativ-jurisdiqionala.
In sfar~it, In ce prive~te dispoz(tii/e art. 7 a/in. (5) din Legea nr. 554/2004,
Curtea a constatat ca acestea nu aduc atingere textelor constitutionale atacate,
constituind optiunea legiuitorului exprimata In acord cu prevederile art. 126
alin. (2) din Legea fundamentala.
Mai recent, Curtea Constitutional a, prin Decizia nr. 797 din 27 septembrie 2007
3
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (3) ~i (7) din
Legeacontenciosului administrativ nr. 554/2004, a admis excepJia de neconstituJio-
na/itate a dispoziJii/or art. 7 a/in. (7), constatand ca textu/ de lege este neconstitu-
Jiona/ in masura in care termenu/ de 6 /uni de /a data emiterii actu/ui se ap/ica
plangerii prea/abile formulate de persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un
interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui
subiect de drept decat destinatarul actului.
1 M. Of. nr. 77 din 27 ianuarie2006.
2 M. Of. nr. 165 din 24februarie2005.
3 M. Of. nr. 707 din 19octombrie 2007.
Curtea a constatat ca dispoziliile art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004 nu fac
distinqie Intre calitatea persoanei viitiimate printr-un act administrativ unilateral cu
caracter individual, ~i anume daca aceasta este Insu~i destinatarul actului sau arE
calitatea de terl faFi de acesta. "Fara a opera 0 diferenliere In acest sens, textul dE
lege prevede acela~i termen de 6 luni de la emiterea actului In care poate fi atacal
actul administrativ. Or, actul administrativ unilateral cu caracter individual nu estE
opozabil terlilor, nefiilJ d supus niciunei forme de publicitate, astfellncat ace~tia m
au posibilitatea reala de a cunoa~te existenla de la data emiterii lui. Acest act estE
adus la cuno~tinla doar destinatarului sau prin comunicare. A~a fiind, terlele per
soane vatamate Intr-un drept al lor sau Intr-un interes legitim se gasesc In imposi
ilitatea obiectiva de a cunoa~te existenla unui act administrativ adresat altui subieci
de drept"l. In continuare, se subliniaza ca, Intrucat dispoziliile art. 7 alin. (7) dir
Legea nr. 554/2004 condilioneaza Indeplinirea procedurii prealabile obligatorii dE
formularea plangerii prealabile de catre persoana vatamata, alta decat destinataru
actului administrativ atacat, Intr-un termen de cel mult 6 luni de la data emiteri
actului, este evident ca accesul la instanla al acestor categorii de persoane estE
practic blocat.
Practidi judecatoreasca
2
In materia procedurii prealabile pe baza Legi
nr. 554/2004. Soluliile instanlelor judecatore~ti bazate pe art. 5 din Lege,
nr. 29/1990 au fost de respingere a aqiunii judecatore~ti ca inadmisibila
3
In cazu
In care reclamantul nu a reu~it sa probeze ca s-a adresat organului emitent Ir
termen de 30 de zile de la data comunicarii actului pe care II ataca.
Instanlele de contencios administrativ au pronunlat solUlii similare ~i sul
imperiul actualei Legi nr. 554/2004, In sensuI ca nelndeplinirea procedurii preala
bile are drept consecinla respingerea aqiunii judecatore~ti ca inadmisibila. Astfel
instanla suprema a decis ca este inadmisibila aqiunea In contencios administrath
formulata In temeiul Legii nr. 554/2004, pentru care nu s-a efectuat anterior sesi
zarii instanlei procedura prealabila prevazuta de art. 7 alin. (1) din aceea~i lege, II
sensul de a se solicita autoritatii emitente revocarea In tot sau In parte a actulu
administrativ atacat In termen de 30 de zile de la comunicarea acestuia
4
1 Ibidem. In opinia autoarei V. Vedina;, din examinarea continutului textului art. 5 rezulta
doua categorii de acte administrative exceptate de la controlul instantelor de contencios
administrativ: a) acte administrative sustrase Tntotalitate controlului de legalitate exercitat de
contenciosul administrativ, Tn care intra cele stabilite Tn alin. (1) ~i (2) ale art. 5; b) acte
administrative sustrase partial de la controlul de legalitate, Tn care intra cele prevazute de
al in. (3) al art. 5 (op. cit., 2007, p. 157).
2 D.C. Drago~, op. cit., 2005, p. 159.
3 Astfel, se arata ca "In actele de guvernamant se cuprind toate masurile luate pentru
ocrotirea unui interes general privitor la ordinea publica, la siguranta statului, interna sau
extern a, sau la alte cerinte de ordine superioara, cum ar fi declararea starii de asediu, faptele
de razboi care ar rezulta dintr-o forta majora sau din necesitatile imediate ale luptei, toate
actele de comandament cu caracter militar, executa rea ~i interpretarea tratatelor ~i conven-
tiunile diplomatice cu statele straine, masurile Tmpotriva epidemiilor, epizootiilor, inundati-
ilor, foametei, tulburarilor interne, naturalizarea, actele prin care se dizolva persoanele
juridice sau Ii se interzice funqionarea conform legii speciale, extradarea strainilor ~i altele
de aceea~i natura".
4 A sevedea, pe larg, T. Draganu, Actele administrative ~i faptele asimilate lor, p. 193 ~iurm.
5 A sevedea A. lorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ, 2006, p. 167-168.
6 A sevedea, Tnacest,sens, A. lorgovan, op. cit., vol. II, 2002, p. 542-543.
Revenind la art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, modificata, se poal
spune ca formularea utilizata In prezent - adele administrative ale autoritaJilor publ
ce care privesc raporturile acestora cu Parlamentul - reflecta denumirea traditional
"acte de guvernamant". Sub imperiul Legii nr. 29/1990, In doctrina, dar ~i In practid
s-au ivit unele dificultati In aprecierea daca un anumit act se Incadreaza sau nu I
aceasta exceptie. De aceea, apreciem pozitiv faptul ca prin Legea nr. 262//2007, I
art. 2 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 554/2004, Sf stabile~te semnificatia sintagmei "ad
care privesc raporturile cu Parlamentul", ~i anume "actele emise de 0 autoritat
publica, in realizarea atribu]iilor sale, prevazute de ConstituJie sau de a leg
organica, in raporturile de natura politica cu Parlamentul".
A~adar, actele care privesc raporturile cu Parlamentul trebuie sa Intruneasci
unele trasaturi caracteristice: sa provina de la 0 autoritate publica; sa fie emise II
realizarea atributiilor autoritatii publice, stabilite chia~In Constitutie sau Intr-o leg\
organica; autoritatea publica sa recurga la acele acte In raporturile de naturl
politica cu Parlamentul. Ca exemple, pot fi mentionate: actul prin care Pre~edintel
Romaniei desemneaza un candidat pentru funqia de prim-ministru, potrivit art. 8~
alin. (1) din Constitutie; actul prin care Pre~edintele Romaniei nume~te Guvernul
pe baza votului de Incredere acordat de Parlament; actul prin care Pre~edintelE
Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-~i exprime
prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national, conform art. 9C
din Constitutie1.
498. Act el e de comandament cu car act er mi l i t ar . In art. 126 alin. (6) din Consti
tutia revizuita se prevede expres ca adele de comandament cu caracter mi!itar sunl
exceptate de la controlul judecatoresc pe calea contenciosului administrativ.
Aceasta exceptie este formulata identic cu cea prevazuta In Legea pentru
contenciosul administrativ din 1925, iar termenul de act de comandament cu
caracter militar a fost utilizat pentru prima oara In art. 107 alin. ultim din
Constitutia din 1923. Ca urmare, opiniile doctrinare din acea perioada referitoare
la actele de comandament cu caracter militar I~i pastreaza actualitatea. Astfel, actul
de comandament cu caracter militar era caracterizat prin urmatoarele trasaturi:
- emana de la 0 autoritate publica cu caracter de comandament militar, prin
comandament militar Intelegandu-se 0 totalitate de trupe puse sub comanda unui
~ef determinat (~eful statului, ministrul de razboi, comandamentele militare
superioare, corpurile de armata, divizij);
- cuprinsul actului are natura militara, adica esteIn legatura directa cu serviciul
~i Indatoririle militare;
- acest act contine ideea de ordin, de comanda, cu corelativul ei de disciplina
militara
2
S-a mai subliniat, pe buna dreptate, ca nu se poate admite ca toate actele care
2mana de la autoritaJile militare fnvestite cu putere de comandament sa nu fie
5usceptibile de a fi cenzurate de instanJele judecatore~ti, deoarece ar insemna ca
un organ de autoritate publica ce face parte din puterea executiva s-ar afla intr-o
situa~ie privilegiata intr-un stat in care toate celelalte acte, chiar legislative, sunt
subordonate principiului de legalitate, care sta la baza statului modernS. Mai tre-
buie adaugat ca practica judiciara interbelica a considerat ca actele autorita~ii
militare de punere in retragere puteau fi cercetate ~i considerate i1egale de instan-
~elede contencios administrativ, dar nu puteau fi anulate; in schimb, reclamantul
avea dreptul saob~ina rectificarea pensiei, precum ~i despagubiri civile.
Observa~iile teoretice pertinente relevate mai sus au fost preluate ~i dezvoltate
in doctrina actuala
6
, iar jurispruden~a din perioada interbelica referitoare la actele
de comandament cu caracter militar a constituit un indrumar pentru instan~ele de
contencios administrativ in multe din solu~iile pronun~ate pe baza fostei Legi
nr. 29/1990.
1 Ibidem.
2 CG. Rarincescu, op. cit., p. 311.
3 Idem, p. 312.
4 CG. Rarincescu, op. cit., p. 327.
S Idem, p. 312.
6 Pentru doctrina actual a, a se vedea A. lorgovan, Fl. ~erban, Despre actele de coman-
dament cu caracter militar, In RD.Pb. nr. 1-2/1997, p. 48; I. Dragoman, Actele autoritatilor
militare, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 2003, p. 254-271.
}urisprudenJa. In perioada de inceput a aplidirii Legii nr. 29/1990, intr-ur
litigiu, Curtea Suprema de J usti~iel a considerat di un ordin al ministrului apararii
na~ionale, prin care reclamantul a fost trecut in rezerva, este un act de coman-
dament cu caracter militar, exceptat de la controlul instan~elor de contencim
administrativ, solu~ie criticata in doctrina.
In schimb, dupa anul 1995, practica Cu~ii Supreme de J usti~ie,intemeiata tot pe
fosta Lege nr. 29/1990, se caracterizeaza printr-o schimbare pozitiva de opticJ in
privin~a in~elesului actului de comandament cu caracter militar. Men~ionam, in
acest sens, decizia instan~ei supreme nr. 1051/1997
2
, unde se precizeaza: "Prin
acte de comandament militar se in~eleg acele acte care sunt emise de autorita~i1e
militare competente, in scopul asigurarii ordinii ~i disciplinei in cadrul unita~i1or
militare, a cadrelor militare din aceste unitati". In continuare, se arata, in mod
corect, di Ordinul nr. 245/1995 emis de Ministerul Apararii Na~ionale prin care
reclamantul a fost pus in rezerva "nu poate constitui act de comandament militar,
nefiind exceptat de la controlul instan~elor de contencios administrativ".
Pentru a se inlatura deficien~ele, mai ales de ordin practic, constatate sub inci-
den~a fostei legi a contenciosului administrativ, Legea nr. 554/2004 stabile;te ea
insa;i inJelesul actului de comandament cu caracter militar. Astfel, conform art. 2
alin. (1) lit. I), actul de comandament cu caracter militar este actul administrativ
referitor la problemele strict militare ale aetivitaJii din cadrul fOrJelor armate,
specifice organizarii militare, care presupun dreptul comandanJilor da a da ordine
subordonaJilor in aspecte privitoare la conducerea trupei, in timp de pace sau d
razboi, ori, dupa caz, la indeplinirea serviciului militar. Astfel, in categoria actelor
de comandament cu caracter militar vor intra ordinele ~i instruqiunile de serviciu
privind masurile de pregatire ~i de instruire a trupelor ~i ofi~erilor, cele privind
mobilizarile ~i concentrarile de trupe, comenzile militare, manevrele, exerci~iile ~i
opera~iunile militare
3
Ra~iunea exceptarii acestor acte de la contenciosul admi-
nistrativ rezulta din necesitatea de a se asigura spiritul de disciplina al subordo-
na~ilor, precum ~i acele condi~ii de energie, unitate, capacitate ~i rapiditate nee-
sare opera~iunilor militare
4
FostaLege nr. 29/1990, in art. 2 lit. c), cuprindea 0 excep~ie asemanatoare, care
intitula "actele administrative pentru desfiin~area sau modificarea carora se
evede prin lege speciala 0 alta procedura administrativa". Din moment ce Legea
. 29/1990 reprezenta "dreptul comun" in materia controlului legalita~ii actelor
Iministrative, era firesc ca, pentru acele acte administrative referitor la care prin
gi speciale se preciza ca sunt contralate de alte instanJe judecatore~ti, sa se aplice
spozi~iiIe acestor legi.
Articolul 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 prevede ca nu pot fi atacate pe calea
mtenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiin-
reacarora se prevede, prin lege organica, oalta procedura judiciara.
Deosebirea de fond fa~ade fostul text din Legea nr. 29/1990 este ca doar legea
ganica poate stabili in prezent un asemenea recurs paralel. Pe de alta parte, calea
'eciala de atac prevazuta in legea organica trebuie sa se exercite in fa~a unei
stan~ejudecatore~ti, adica safie prevazut un control judecatoresc
3
500. Potrivit art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, actele administrative emisl
pentru aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al celei de urgen
~a, cele care privesc apararea ~i securitatea na~ionala ori cele emise pentru resta
bilirea ordinii publice, precum ~i pentru Inlaturarea consecin~elor calamita~ilo
naturale, epidemiilor ~i epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere.
Regula este ca actele men~ionate In art. 5 alin. (3) care se refera la situa~i
excep~ionale sunt exceptate de la contenciosul administrativ, singura situa~ie II
care ele pot fi atacate de catre persoanele fizice sau juridice la aceste instan~efiinl
emiterea sau adoptarea lor cu exces de putere, In sensuI defini~iei de la art. :
alin. (1) lit. n).
501. Actele administrative emise pentru aplicarea starii de razboi, a starii dJ
asediu sau a starii de urgenla. In ce prive~te sediul materiei pentru aceste situa~i
excep~ionale, chiar unele articole din Constitu~ie Ie evoca, de pilda, art. 73 alin. (3
lit. f) (starea de razboi), art. 73 alin. (3) lit. g) (starea de asediu sau starea d
urgen~a). Dintre reglementarile legale, men~ionam O.U.G. nr. 1/1999 privind regi
1 ec, Decizia nr. 946 din 30 octombrie 2007, In M. Of. nr. 946 din 30 octombrie 200;
2 I.CC)., 5eetia de contencios administrativ ~i fiscal, decizia nr. 5926 din 13 decembri
2005, In G. V. Bfrsan, B. Georgescu, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 adno
tata, Ed. Hama.ngiu, Bucure~ti, 2007, p. 48.
SecJi unea as-a. Aspect e de pr ocedur a pr i vi nd judecar ea
aCJi uni i or de cont enci os admi ni st r at i v
1. Inst anl el e judeditore~ti compet ent e sa sol ul i oneze acl i uni l e de
cont enci os admi ni st r at i v
503. Conform art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 544/2004, prin termem
"instanta de contencios administrativ" se Intelege Seqia de contencios administri
tiv ~i fiscal alnaltei Curti de Casatie ~i J ustitie, seqiile de contencios administrativ
fiscal ale curti lor de apel ~i tribunalele administrativ-fiscale.
504. Competenla materiala a instanlelor de contencios administrativ. Din eXi
minarea textului art. 10 din Legea nr. 554/2004, rezulta ca doua sunt instantele d
contencios administrativ competente sa solutioneze In fond litigiile de contencic
administrativ, ~i anume tribunalele administrativ-fiscale ~i secJiile de contencic
administrativ ~i fiscal ale cUrJilorde apel.
Aceste instante de contencios administrativ vor solutiona, In fond, toate categc
riile de litigii de contencios administrativ, adica litigii privind acte administrativ
propriu-zise (tipice), cele privind acte administrative unilaterale asimilate, litig
legate de contracte administrative asimilate actelor administrative ~i litigii legate d
acte cu caracter fiscal'.
Tribunalele administrativ fiscale, respectiv, pfma la constituirea acestora, sec!iiJ
de contencios administrativ ale tribunaleloil sunt competente sa solutioneze i
fond litigiile privind actele administrative emise sau Incheiate de autorita!iI
publice locale ;i jude!ene, precum ~i cele care privesc taxe ~i impozite, contributi
datorii vamale, precum ~i accesorii ale acestora de pana la 500.000 lei, daca pri
lege organica speciala nu se prevede altfel.
SecJiile de contencios administrativ ~i fiscal ale cUrJilorde apel sunt competent
sa solutioneze in fond litigiile privind actele administrative emise sau Incheiate d
autoritaJile publice centrale, precum ~i cele care privesc taxe ~i impozite, contri
butii, datorii vamale, precum ~i accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de Ie
daca prin lege organica speciala nu se prevede altfel.
Dupa cum se observa, doua sunt criteriile de departajare a competentE
materiale de fond a tribunalelor administrativ-fiscale, respectiv a seqiilor de con
tencios administrativ, ~i anume locuP pe care II ocupa autoritatea publica emitent
In cadrul administratiei publice, respectiv cuantumul taxei, impozitului etc.
4
1 A se vedea A. lorgovan, op. cit., 2006, p. 188-189.
2 Articolul 30din Legea nr. 554/2004.
3 Unicul criteriu folosit de Legea nr. 29/1990 era cel al locului ocupat de autoritate
publica emitenta a actului administrativ.
4 A sevedea. D.C. Drago~, op. cit., 2005, p. 237; A. lorgovan, op. cit., 2006, p. 1a9.
Privitor la aceste criterii, este necesar sa facem ca.teva precizari. In cazul in care
Dbiectul actului atacat este un impozit, 0 taxa etc., competenta se stabile~te dupa
cuantumul sumei (taxa, impozit etc.) stabilite in actul administrativ atacat,
indiferent daca se contesta suma in totalitate sau numai 0 parte a acesteia
1
, ~i nu
dupa locul autoritaJii emitentului; dimpotriva, daca obiectul actului nu este un
impozit, 0 taxa etc., competenta se stabile~te dupa locul ocupat de autoritatea
emitenta, ~i nu dupa valoarea despagubirilor cerute In aCJiunfl, regula care se
aplica ~i in cazul contractelor administrative.
In acest sens s-a pronuntat ~i instanta suprema, statuand ca litigiul avand ca
obiect obligarea unei autoritati publice locale la plata prejudiciului efectiv ~i a
beneficiului nerealizat, ca urmare a neincheierii unui contract administrativ, este
de competenta seqiei de contencios administrativ a tribunalului, intrucat litigiul nu
prive~te taxe ~i impozite etc., iar cuantumul despagubirilor solicitate nu prezinta
relevanta, astfel ca se stabile~te competenta de solutionare a cauzei in raport cu
locul ocupat de organul implicat In procedurile de incheiere a contractului
3
Conform art. 13 alin. (2), In situa~iaIn care reclamant este un terJ ln sensul art. 1
alin. (2) sau cand aqiunea este introdusa de Avocatul Poporului ori de Ministerul
Public, instan~ava cere autorita~ii publice emitente saIi comunice de urgen~aactul
atacat Impreuna cu Intreaga documenta~ie care a stat la baza emiterii lui, precum ~i
orice alte lucrari necesare pentru solu~ionarea cauzei.
Trebuie retinut ca In mod corespunzator se procedeaza ~i In cazul aqiunilor
care au ca obiect refuzul de rezolvare a cererii privind un drept recunoscut de lege
sau un interes legitim
3
Prin Legea nr. 262/2007 s-au introdus doua alineate noi, alin. (1
1
) ~i (1
2
) la art. 8.
primul alineat se instituie regula potrivit careia persoanele fizice ji persoanele
ridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invoca apararea unui
teres legitim public numai In subsidiar, In masura In care vatamarea interesului
gitim public decurge logic din lncalcarea dreptului subiectiv sau a interesului
gitim privat, dispozi~ie care se explica prin caracterul subiectiv al contenciosului
~care-I proclama Legea nr. 554/2004 fa~ade subiectele men~ionate.
Conform alin. (12), prin derogare de la dispozi~iile alin. (1), aqiunile Intemeiate pe
lcalcarea unui interes legitim public pot avea ca obiect numai anularea actului sau
bligarea autoritajii parate sa emita un act sau un alt lnscris, respectiv sa efectueze 0
rJUmitaoperajiune administrativa, sub sanqiunea penalita~i1or de Intarziere sau a
llenzii prevazute de art. 24. Astfel, ca excep~ie de la regula, se admite formularea
nei aqiuni de contencios obiectiv, fara a seputea solicita ~i despagubiri
2
1 Ibidem.
2 A sevedea 0. Puie, Recursul administrativ ~i jurisdictional, p. 316.
3 I.CCJ ., Seqia de contencios administrativ ~i fiscal, decizia nr. 4547 din 23 noiembrie
2007, In C. V. Bfrsan, L. Sarbu, B. Georgescu, op. cit., semestruil1/2007, p. 213.
4 I.CCJ ., Sectia de contencios administrativ ~i fiscal, decizia nr. 4547 din 23 noiembrie
2007, In C. V. Bfrsan, L. Sarbu, B. Georgescu, op. cit., semestruil1/2007, p..156-157.
510. ACJi uni l e i r npot r i va or donanJel or Guver nul ui , reglementate In art. 9 din
lege, prezinta anumite trasaturi specifice. Mai Intai, trebuie avut In vedere textul
art. 126 alin. (6) teza a II-a din Legea fundamental a, "lnstanJele de contenci05
administrativ sunt competente sa soluJioneze cere rile persoanelor vatamate prin
ordonanJe sau, dupa caz, prin dispoziJii din ordonanJe declarate neconsti-
tuJionale", care constituie suportul constitutional al art. 9din Legea nr. 554/2004.
Prin Legea nr. 262/2007. au fost modificate alin. (3) ~i (4) ale acestui articol ~i s-a
introdus alin. (5), care precizeaza obiectul aqiunii In contencios administrativ
reglementate In art. 9, iar Legea nr. 100/2008
1
a modificat continutul alin. (1) al
art. 9.
Astfel, potrivit art. 9 alin. (1), persoana vatamata Intr-un drept al sau ori rntr-un
interes legitim prin ordonante sau dispozitii din ordonante poate introduce aqiune
la instanta de contencios administrativ, rnsotita de exceptia de neconstitutiona-
litate, In masura In care obiectul principal nu este constatarea neconstituJionalitaJil
ordonanJei sau a dispoziJiei din ordonanJa.
Daca instanta de contencios administrativ apreciaza ca exceptia Indepline~te
conditiile prevazute de art. 29 alin. (1) ~i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organi-
zarea ~i funqionarea Curtii Constitutionale, republicata, sesizeaza, prin Incheiere
motivata, Curtea Constitutionala ~i suspenda soluJionarea cauzei pe fond.
In art. 9 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 se stipuleaza ca, dupa pronunJarea
CUrJiiConstituJionale, instanJa de contencios administrativ repune cauza pe rol ~i
da termen, cu citarea partilor. Daca ordonanta sau 0 dispozitie a acesteia a fOSi
declarata neconstituJionala, instanta soluJioneaza fondul cauzei; In caz contrar,
aqiunea se respinge ca inadmisibila.
In mod evident, prin modificare, continutul acestui alineat a fost rmbunatatit.
Astfel, indiferent de solutia Curtii Constitutionale, instanta de contencios arE
obligatia sa repuna cauza pe rol ;i sa fixeze termen de judecata, pe cand, anteriol
modificarii, acest lucru se rntampla numai daca ordonanta sau 0 dispozitie a
acesteia a fost declarata neconstitutionala. Precizarile ulterioare c1arifica pozitia
instantei de contencios administrativ dupa ce cauza a fost repusa pe rol, ~i anume,
daca ordonanta sau 0 dispozitie a acesteia a fost declarata neconstitutionala, SE
solutioneaza fondul cauzei, iar daca ordonanta sau 0 dispozitie a acesteia a fosl
declarata constitutional a, aqiunea se respinge ca inadmisibila.
Conform art. 9 alin. (4), In situatia In care decizia de declarare a neconstitu
JionalitaJii este urmarea unei excepJii ridicate In alta cauza, aqiunea poate fj
introdusa direct la instanJa de contencios administrativ competenta, In limitele unu
termen de decadere de un an, calculat de la data publicarii deciziei Curtii Consti
tutionale In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Prin noul text s-a renuntat Ie
termenul de 6 luni de introducere a aqiunii direct la instanta de contencios admi
nistrativ competenta, retinandu-se doar termenul lung, de un an, care este termer
de decadere.
In alin. (5) al art. 9, introdus prin Legea nr. 262/2007, se arata ca aqiunea
revazuta de prezentul articol poate avea ca obiect acorda rea de despagubiri
entru prejudiciile cauzate prin ordonanJe ale Guvernului, anularea actelor admi-
istrative emise In baza acestora, precum ~i, dupa caz, obligarea unei autoritaJi
ubIice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaJiuni
dministrative".
Textul alin. (5) al art. 9 are meritul.de a pune de acord Intregul con~inut al art. 9
u Decizia Cu~ii Constitu~ionale nr. 660 din 4 iulie 2007. Prin aceasta decizie,
:urtea Constitu~ionala a admis excep~ia de neconstitu~ionalitate a dispozi~iilor
rt. 9 din Legea nr. 554/2004, invocata din oficiu de Curtea de Apel Bucure~ti,
eqia a VIlI-a de contencios administrativ ~i fiscal, ~i a constatat ca ,,(..,) dispozi~iile
rt. 9 din Legea contenciosului administrativ sunt neconstitu~ionale In masura In
are permit ca aqiunea safie introdusa la instan~a de contencios administrativ ~i sa
iba ca obiect principal constatarea neconstitu~ionalita~ii unei ordonan~e sau a unei
lispozitii dintr-o ordonanW
tl
1 I.CCj./ Se<1iade contencios administrativ ~i fiscal, decizia nr. 3486 din 21 septembrie
2007/ In G. V. Blrsan, L. Sarbu, B. Georgescu, op. cit., semestrul 11/2007/p. 134.
2 Apreciem ca pozitiva modificarea art 15din Legeanr. 554/2004 prin Legea nr. 262/2007,
In sensuI prevederii exprese ca motivele pentru care se poate solicita suspendarea executarii
actului administrativ sunt cele prevazute In art. 14.
3 Suspendarea executarii actului administrativ era reglementata ~i In art. 9 din fosta Lege
a contenciosului administrativ nr. 29/1990.
4 CS.j., Sectia de contencios administrativ, decizia nr. 721/1993, citata de V.I. Prisacaru,
Contenciosul administrativ roman, p. 443.
5 A sevedea D.C. Drago~, op. cit., 2005, p. 268.
6 Sub imperiul Legii nr. 29/1990, In practica instantelor judecatore~ti nu a existat un
punct de vedere unitar In legatura cu exercitarea caii de atac a recursului Impotriva hotararii
prin care s-a solutionat cererea de suspendare a actului administrativ. Curtea Suprema de
justitie, Seqiile Unite, sesizata cu recursul In interesul legii cu privire la aplicarea di5po-
zitiilor art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 referitoare la solutionarea
cererii de suspendare a actului administrativ, a decis ca: ,,(... ) este susceptibila de a fi atacata
cu recurs atat hotararea prin care se soluJioneaza cererea de suspendare a executarii actuJui
administrativ formulata In cadruJ acJiunii principale, cat ~i hotararea prin care 0 atare cerere
este solufionata separat" (CS.j., Se<1iile Unite, Decizia nr. IV din 27 septembrie 1999, in
M. Of. nr. 636 din 27 decembrie 1999).
7 Articolul 15 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
In alin. (4) al art. art. 15, introdus prin Legea nr. 262/2007, se stipuleaza ca, In
oteza admiterii aqiunii de fond, masura suspendarii, dispusa In conditiile art. 14,
~prelunge;te de drept pana la solutionarea definitiva ~i irevocabila a cauzei, chiar
3ea reclamantul nu a solicitat suspendarea executarii actului administrativ In
meiul alin. (1).
Din jurisprudenJa lnaltei CUrJi de CasaJie ;i JustiJie, Seqia de contencios
iministrativ ~i fiscal, mentionam 0 decizie prin care s-a hotarat ca suspenda,rea
<ecutarii actului administrativ se poate dispune, In temeiul art. 15 alin. (1) raportat
art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, numai daca sunt Indeplinite cumulativ
J ua conditii, prima constand In existenta unui caz bine justificat, In sensuI ca din
nprejurarile cauzei rezulta 0Indoiala puternica ~i evidenta asupra prezumtiei de
galitate de care se bucura un act administrativ, de natura a Infrange principiul
J trivit caruia actul administrativ este executoriu din oficiu, iar cea de-a doua
J nstand In prevenirea unei pagube iminente, adica a unui prejudiciu material
itor, dar previzibil cu evidenta, sau a unei perturbari previzibile grave a funqio-
:irii unei autoritati publice sau a unui serviciu publicI/I.
513. Introducerea in cauza a fungionarului. Potrivit art. 16 al in. (1) di n Legea
r. 554/2004, cererile In justitie pot fi formulate ~i personal tmpotriva persoanei
are a contribuit la elaborarea, emiterea sau tncheierea actului ori, dupa caz, care
~face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau
1teres legitim, daea se solicita plata un or despagubiri pentru prejudiciul cauzat ori
entru tntarziere
2
Textul are In vedere mai multe situatii In care anumite persoane pot fi introduse
1 cauza, ~i anume persoanele care au participat la elaborarea actului, Infaptuind
lai ales operatiuni materiale tehnice cu caracter volitional, cum ar fi avize, pro-
uneri acorduri etc.; persoanele care au emis actul, de regula acestea fiind cele
are semneaza actul; persoanele care au Incheiat actul, adica cele datorita carora
utoritatea publica devine parte a unui contract administrativ; persoanele care se
1 I.CCJ ., Seqia de contencios administrativ ~ifiscal, decizia nr. 3316 din 29 iunie 2007/
1G. V. Bfrsan, L. Sarbu, B. Georgescu, op. cit., semestrull1!2007, p. 85.
2 Fosta Lege nr. 29/1990 con~inea ~i ea un articol care reglementa posibilitatea chemarii
1judecata a funcJionarului autoritajii parMe care a elaborat actul sau care se face vinovat
e refuzul rezolvarii cererii, daca se solicita plata unor despagubiri pentru prejudiciul cauzat
au pentru fntarziere.
3 A.se vedea G. Bogasiu, op. cit., p. 253.
fac vinovate de refuzul rezolvarii cererii referitoare la un drept subiectiv sau un
interes legitim'.
Dupa cum s-a subliniat, pe baza textului art. 16 alin. (1) vor putea fi chemate In
cauza pentru a fi obligate, In mod solidar cu autoritatea, la plata despagubirilor
lIatat persoanele fizice care au dat avize, care au facut note de fundamentare, care
au Intocmit caietul de sarcini, care au facut parte din comisii de licitatii, cat ~i
persoanele fizice care au facut parte din consiliul de administratie, din consiliul
local, judetean etc. care a decis ori persoanele care au semnat contractul"
2
Cererile formulate In baza Legii nr. 554/2004 sunt supuse taxelor de timbru
prevazute de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile
~i completarile ulterioare
s
, pentru cauzele neevaluabile In bani, cu exceptia celor
care au ca obiect contractele administrative, care sevor taxa la valoare.
Alineatul (3) al art. 17 a fost modificat, prin prelungirea termenului de redactare
~i motivare a hotararilor In eel mult 30 de zile de la pronun,tare. In practica s-a
dovedit ca redactarea ~i motivarea de urgenta a hotararilor, In cel mult 10 zile de la
pronuntare, erau dificil de realizat.
1 Pentru detalii, a se vedea D.C. Drago~, op. cit., 2005, p. 275-276; A. lorgovan, op. cit.,
2006, p. 210.
2 A. lorgovan, op. cit., 2006, p. 210.
3 Articolul 17 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
4 A se vedea D. Apostol Tofan, Modifidirile esentiale ale institutiei contenciosului admi-
nistrativ prin noua lege cadru In materie (II), In C.]. nr. 4/2005, p. 78-79.
5 Conform art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997, cererea introdusa In temeiul art. 1 din
Legea nr. 554/2004 se timbreaza cu 0 taxa fixa de 4 lei, daca se solicita anularea actului
administrativ sau, dupa caz, recunoa~terea dreptului pretins ~i emiterea unui act. Cererea cu
caracter patrimonial prin care se solicita ~i repararea pagubelor suferite setimbreaza cu 10%
din valoarea pretin~a, dar nu mai mult de 39 lei, sumele fiind periodic actualizate de Guv~rn.
515. Sol uJi i l e pe car e Ie poat e da i nst anJa de cont enci os admi ni st r at i v. Con-
form art. 18 alin. (1), instanta, solutionand cererea la care se refera art. 8 alin. (1),
poate sa pronunte urmatoarele sofuJii:
a) sa anuleze, In tot sauIn parte, actul administrativ;
b) sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ, sa elibereze un alt
inscris sau sa efectueze 0 anumita operatiune administrativa'. Aceste solutii pot fi
stabilite sub sanqiunea unei penalitati aplicabile partii obligate, pentru fiecare zi
de Intarziere.
Instanta este competenta sa se pronunte ~i asupra fegafitaJii operaJiunifor admi-
nistrative care au stat fa baza emiterii actufui supus judecaJii, In afara situatiilor
prevazute la art. 1alin. (6?
Potrivit art. 18 alin. (3) din lege, In cazul solutionarii cererii, instanta va hotarl ~i
asupra despagubirilor pentru daunele materiale ~i morale cauzate, daca recla-
mantuf a soficitat acest lucru.
Daca obiectul aqiunii In contenciosul administrativ II formeaza un contract
administrativ, In funqie de starea de fapt, instanta poate adopta urmatoarele solutii:
a) dispune anularea acestuia, In tot sau In parte; referitor la aceasta Imprejurare,
ni se pare corecta opinia potrivit careia //(...) interpretarea notiunii de anulare a
unui contract administrativ trebuie sa se faca tinand seama de specificul dome-
niului ~i a procedurii contenciosului administrativ, Intr-un mod netributar termi-
nologiei civile, In sensuI sa includa toate cauzele de ineficienta a unui contract
susceptibile de a fi stabilite de instantele judecatore~ti (...)//3;
b) obliga autoritatea publica sa Incheie contractu I la care reclamantul este
Indrituit;
c) impune uneia dintre parti Indeplinirea unei obligatii;
d) supline~te consimtamantul unei parti cand interesul public 0cere;
e) obliga la plata unor despagubiri pentru daunele materiale ~i morale.
Solutiile prevazute la lit. b) ~i c) pot fi stabilite sub sancJiunea unei penafitaJi
aplicate partii obligate, pentru fiecare zi de Intarziere.
Mai trebuie retinut continutul alin. (6) al art. 18, introdus prin Legea nr. 262/2007,
In sensuI ca, in toate situaJiife, instanta poate stabili, prin dispozitiv, fa cererea
parJii interesate, un termen de executare ~i amenda prevazuta la art. 24 alin. (2) (0
amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de Intarziere).
Din jurisprudenJa lnaftei CurJi de CasaJie~i justiJie, Seqia de contencios admi-
nistrativ ~i fiscal, mentionam cateva solutii. lntr-o decizie, instanta suprema a
statuat ca prevederile art. 1 alin. (1) ~i (2), art. 8 ~i art. 18 instituie un contencios
subiectiv de plina jurisdiqie, In cadrul caruia controlul exercitat de instanta de
, Obligarea autorita~ii la efectuarea unei opera~iuni administrative a fost introdusa prin
Legea nr. 262/2007. Textul ini~ial care omitea obligarea autorita~ii publice la efectuarea de
opera~iuni administrative a fost considerat neconstitu~ional de D.C. Drago~, op. cit., 2005,
p.288.
2 Articolul 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
3 S.L. RU5, Suspendarea executarii actului administrativ, In R.D.c. nr. 2/2007, p. 9-20.
contencios administrativ nu se limiteaza la aspectele formale ale raportului juridic
dedus judecatii'. In continuare se arata, judicios, ca, in situatia in care conduita
nelegala a autoritatii produce 0 vatamare reclamantului, instanta poate ordona
masuri pentru restabilirea dreptului sau a interesului legitim vatamat, scop in care
poate chiar obliga autoritatea parata sa emita un act cu continutul solicitat de
reclamant, atunci cand constata ca sunt indeplinite conditiile legii, iar nu doar sa
obliga autoritatea sa reevalueze cererea care i-a fost adresata
2
516. Ter menul de pr escr i pJi e pent r u despagubi r i . Potrivit art. 19 alin. (1), per-
soana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim care a cerut numai
anularea actului administrativ, fara a cere In acela~i timp ~i despagubiri, deoarece
nu a cunoscut Intinderea acestora la data intentarii acJiunii In anulare, are dreptul
de a formula 0 acJiune ulterioara avand ca obiect solicitarea de despagubiri.
Termenul de prescripJie pentru cererea de despagubire curge de la data la care
persoana vatamata a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei.
Din examinarea art. 19 alin. (1) rezulta ca admisibilitatea aqiunii in daune este
condiJionata de soluJionarea unei acJiuni anterioare de catre instanta de contencios
administrativ, prin care safi fost admisa aqiunea indreptata impotriva actului admi-
1 LCC)., Sectia de contencios administrativ ~i fiscal, decizia nr. 2581 din 18 mai 2007,
citata de G. Bogasiu, op. cit., p. 281.
2 LCC)., Seqia de contencios administrativ ~ifiscal, decizia nr. 2581 din 18 mai 2007,
TnG. Bogasiu, op. cit., p. 281.
3 LCC)., Seqia de contencios administrativ ~i fiscal, decizia nr. 2578 din 18 mai 2007,
citata de G. Bogasiu, op. cit., p. 285-286.
4 LCC)., Seetia de contencios administrativ ~i fiscal, decizia nr. 44 din 10 ianuarie 2007,
TnG. V. Bi'rsan, L. Sarbu, B. Georgescu, op, cit., semestrul 1/2007, p. 234.
nistrativ nelegal, tipic sau asimilat
1
In acest sens, instanta suprema a apreciat ca
cererea reclamantului de obligare a autoritatilor publice la plata unor despagubiri,
materiale ~i morale, pentru repararea prejudiciului cauzat de intarzierea nejusti-
ficata a eliberarii permisului de conducere, fara a dovedi ca anterior introducerii
cererii s-a adresat instantei de contencios administrativ competente cu 0cerere in
recunoa~terea dreptului pretins sau a interesului legitim, nu este de competenta
instantei de contencios administrativ, ci a instantei de drept comun, in speta a
judecatoriei
2