I

,,.} • 4

.... : : r
[Prof. mliv. dr. GE!EORGHE BELEW

i ~:

CIVI
Il\JTRODUCERE IN. DREPTUL CIVIL
SUBIECTELE DREPTULUI CIViL

EDITrA AX-A
REV AZUTA ·~a ADAUGITA de:.
I
Lector univ. dr .. MARlAN NICOLAE ~i Conf. univ. dr. PET~UiCA T!RlU~CA

Edi~ia
a X-a a fost revazuta $i adaugita dupa cum urmeaza:
Partea tntiti - "Introducere Rllil dlll."eptui dvii 9, - conf. univ. dr.
Petrica Tru~ca
Partea a douct - "Sllllbfoctele dlireptului dviP' - lector univ. dr.
ma1ian Nicolae
Pentm aducerea ei la zi s~a folosit literatura de specialitate, Bucuresti
---~"""""--~=-------------~--
;

Editat de S.C._Universul Juridic S.R.L.

Copy1ight © 2001, 2003, 2004, 2005 S.C. Universul Juridic S.R.L.

cuvANT iNAINTE

-Toate dreptinile cisupra acestei editii apaqin S.C. Univ_ersul Juridic•S.R.L.

in noapie·a de 10-11 octomhrie_ ·1997, a fn.cetat din via/a
Nici ci parte din acest volum nu poate fi copiata :G'1ra permisiuriea scrisa a
- S.C. Universul Juridic.S.R.L. · · Profesorul univ. dr. GHEORGHE BELEIU, wiul dintre cei mai
stralucifi civili§ti rom ani.
·NICI UN EXEMPLAR DIN_PREZENTUL TIRAJ NU- VA Fl Nu am putea evoca mai bine persOl'talitatea. 11iarelili tlisparut
COMERCIALIZAT DECAT fNSOTIT DE. SEMNATURA. decat reprodupancl oparte llfn calitafile sale persmiale - inteligenfa
- MOS_TENITORULUI DREPTURILOR DE AUTOR SI . sclipitoa1·e, minte . · iscoditoare, _neconformism, o capacitate
STAMP/LA_ ·_EDITORULUI. APUCATE PE JNtERIORUL remarcabilli_ de analiza §i sintezii, dar §i 0- putere de mw1ca
. tiL-TIMEI COPERTE. neobi§tmita;.. cctlita(icare !-alt propulsat ca un reper l/'l domeniul
juridic.
Tofi cei care au avut privilegiul de ti i fl apropia(i §i
0

colaboratori au prefuit nu numal Profesorul, dar §i Omul

Descrierea CrP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Glteorglie Beleiu. Consecvent cu el fllsu~i, ~i-a pastrat u.morul §i
BELEIU, GHEORGHE optimismul, starea de spirit si putere~1 ci·eatoare pfma in ultimul
'Drept civil roman : introducere in dreptul civil : moment.
subiectcle clreptului civi"I I prof. univ. dr. Gheorghe
!Beleiu. - Ed. a 10-a, rev. ~i adaug. / lector univ. dr. Marian J,a plecarea pre1iiatura dintre noi a celui cr.if·e q. Jost omul ~i
INicolae, conf. univ. dr. Petrica Tru~dl.. - Bucure~ti : dascalul Gheorghe Beleiu, resimfim o grea §i nedreapta pierdere
Universul Juridic, 2005 pentru $fiin(a dreptului, ciU §i pentru fnJliifiimiintul juridic
ISBN 973-8446-70-8
superior din (ara 110.astrii..
T. Nicolae, Mnrian (ed. ~t.) in activitatea §tiinfijica a elaborat o serie de lucrari ~ studii1
IL Tru~di, Petrica (ed. ~t.) articole, comentarii de jurispruden(ii Ji recenzii fn reviste de
51Jecialitate - precum §i cursuri un.iversitare, din care se desprinde
!347(498)(094)(075.8)
civi1 roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele
civil", editiile 1992, 1993, 1994, 1995, iar cea din 1997 urma safie
actual[za;ii pt1nh ltt sfftr$itul anului, dar, ·din nefericire, timpul a
l.ntrerupt o via/a In plina activitate creatOare. ·
Distribufie:. Prin S.C. ROLCIUS IM:PEX S.R.L.,
. Nllirturisim ca rafiu11.ea pentru care am acceptat actualizarea
Bd. A.I.Cuza nr.50, sector 1, Bt;cure~ti
prezentei lucr{j.ri a -stat iii i11u;msa ·datorie monila pe care o av.em, =
. TeL/Fax:(021) 222.222.3
alllturi de atiitea promofii de jw·i~ti -fa{a de eel care a Jost marele
E-1J1aif. rolcris_carti@yahoo.com
om $i profesor GHEORGHE BELEIU !

MARIAN NICOLAE
I- PETRICil TRU$CA
'1

ABREVIERI
A.U.B. - Analele Universitatii Bucure~ti - seria "Drept"
B.J.-C.S.J. - Buletinul Jurisprudentei Curtii Supreme de Justitie a
Romaniei (1993-1999)
B.Of.· - Buletinul Oficial .
C.A. - Curtea de Apel
C.D. - Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem
c.n.H.-c.c. - Culegere de decizii ~i hotarari ale Cuqii Constitu~ionale a
Romaniei (1992-1993, 1994-1999)
C.civ. - Codul civil
C.com. - Codul comei:cial
C.fam. · - Codul familiei
C.m. - Codul muncii
C.pen. - Codul penal
C.pr.civ. - Codul de procedura civila
C.pr.pen. - Cqdul de procedura pena!a
C.S.J. - Curtea Suprema de Justitie a Romaniei
cf. - a se compara
Dreptul - Revista "Dreptul" - serie noua
Deer. - Decret
Dec. sau dee. - Decizie
Ed. - Editurn
H.G. - Hotararea Guvernului Romaniei
Juridica - Revista "Juridica"
P;R. - Revista "Pandectele romane" - serie noua
R.J.N. - Revista Justitia Noua
L. -Lege
M.Of. - Monitor.ul Oficial al Romfiniei, Partea I
n.a. - nota autorului
n.n. - hota noastra (a autorului)
op.cit. - opera citata
O.G. - Ordonanta Guvernului Romaniei
0.U.G. - Ordonanta de urgerita a Guvernului Rom§niei
P.D.-C.S.J. - Probleme de drept din deciziile Cmiii Supreme de Justitie
(1990-1992)
R.D.C. - Revista de drept comercial - serie noua
R.R.D. - Revista romana de drept
S.civ. - Sectia civila
- S.ec~ia penala
S.c.u. - sectia de contencios administrativ
S.C.J. :- Revista "Studii *i cercetari juridice"
S.D.R. - Revista "Studii de drept romflnesc"
s.n. - sublinierea noastra
T.jud. - Tribunal judetean
C.Ap - Curtea de apel
C.jud. - Revista ,,Curierul judiciar"
 TITL UL I

CARAC1'ER1l:ZARE GENERALA
A DREPTULUI CIVIL

CAPITOLULI
I·

NOTJIUNJEA, ROLUJL, PRllNCIPIILE SJI D1EL1l:MITAREA

DREPTUILUI c:n:vH.J

§ 1 Nopunea, dreptului civil roman

L DEFINITIA DREPTUUJI CIVIL ROMAN

In decursul timpului, dreptul civil - ca ramura a sistemului dreptului rorna-

nesc1> - a primit mai multe definitii 2>.

1
> Prin "sistemul dreptului rornanesc"lntelegem totalitatea norrrielor juridice adoptate
de statul romful, norme randuite 1n cadrul ramurilor de drept, care, la riindul !or, sunt
:.-: alcatuite din ;nstitufii jiiridice.
> In 1906, D. Alexandresco, faplicafiunea teoretlca ;i. praclica a dreptului civil
2

roman fn comparaJiune cu legile vechi -Fi cu principale/e legislaJfunl striiine, ,tomul I, editia a
II-~, Bucure~ti, Ed. Tipografiei ziarului "Curierul judiciar", p. 34, arata ca "Dreptul Civil sau
privat este acela care reglementeaza raporturile particularilor dintre ei, ~i care este propriu
unei natiuni (jus propriwn civitatis)".
In 1921, un alt mare civilist, M. Cantacuzino (Elementele dreptului civil, p. 17) scria:
"Orice societate, organizata de Stat, se ocupa 1ntai de regulamentarea sa launtrica adica
, ·- - ' '"·"- --'- ---- ---1-..:: nn,.j Mf'iPt!'>ti Vin ln contact Unii CU altii SUnt de
 l2
D.REPT CIVlL ROMAN 13
· CARACTERIZARE GENERAL.A A DREPTULUI CIVIL ROMAN
.Definim dreptul cil~il roman ca acea ramura care regleme1iteaza raporturi
patrbnoniale ~'ii nepatrimoniale stabilite ·intre 'persoane fizice .Ji per.wane In ordinea studiului lor (1n facultate), institufiile dreptului civil sunt urrnatoarele:
juridice ajlate pe pozifii de egalitate juridica. L Raportul juridic civil, 'i'n general, care reune~te nonnele generale ce
Diri aceasta definitie rezulta ca elemen_tele (ori trasaturile) definitorii ale stabilesc: partile, con\inutul 9i obiectul acesttii raport; principalele norme din
dreptului civil sunt unnatoarele: · aceastii institutie sunt cele ce reglementeaza drepturile subiective civile 9i
· fntGi, dreptul civil roman este o ramura a sistemului de drept romanesc, obligafiile civile (care fonneaza confinu(ulraportului juridic civil)'9i bwmrile
·------------,a"'d1-:-1:::-ca~o.,tc;;:o:i::ta:TJ::-i:1t~atj:::;e:--:d;r:;enonne 3und1ce. .- · --------+-- (care i.ntra In obiecfld raportri!ni juri~l);Jot 1n aceasta institutie 'lncadram
Normele dreptului civil sunt cuprinse 1n "izvoarele dreptului civil''(Codul ~;i normele dreptului civil· care reglementeaza ievoarele raportului juridic civil
0
civil §i alte legi) .' Acestea formeaza confinutul dreptului civil. · concret (actele §i faptele jt1ridice) §i pmba (dovada) raportului juridic civil;
Totalitatea normelor d~ drept civil este ordonata 1n institufiile ctreptutw 2. Actul juridic civil. In aspectele sale generale, c9mune, care reune~te
civil, adica grupe de norme de drept civil care reglementeaza subdiviziuni ale normele ce stabilesc: categoriile de acte juridice Civile; condi;iile (elementele)
obiectului dreptului civil2>.
t
. · · ·
l actului juridic Civil; efectele actului juridic civil §i sanc/hinea actului juridic
civil, care este nulitatea; · ·
3. Prescripfia extinctivii; aceasta institutie reune§te normele ce. reglemeri-
individuale, ~i In asemenea caz, dreptul intervine cu reglementarea ~i cu sanctiunile sale
teaza: efectitl, domeniul, termenele §i cursul pryscriptiei exti"nctive 1n dreptul
pentrn ca ciocnirea intereselor individuale sa nu fie In contradictie cu binele ob~tesc. Aceste
civil; ·
raporturi formeaza ob,iectul dreptuhti civil, sau· mai exact privat, cu ramificaiiunea dreptului
comercial privitor la raporturile derivate din acte de comert". · 4. Subiectele dteptului civil; aceasta mare institutie a dreptului civil are
. In 1940, N. Rarincescu {Nofiuni de drept civil. vol.' I, p. 26), raspunzand la 'intrebarea doua componente: persoana fizica (subiectul indivicfual de drept civil) §i
"Ce este dreptul civil?" arata ca''. .. dreptul civil este acea ramura a dreptului pozitiv care se persoanajuridica (subiectul colectiv de drept civil);
ocupa numai de acele raporturi dintre oameni, 1n care oamenii lucreaza ca simpli particulari". 5. Dreptiirile reale principale; este institutia alcatuita din normele ce
In 1967, S. Bradeanu ~i I. Ruclireanu (In Tratat ·de drept civil, vol. I, Partea reglementeaza principalul drept real - dreptul de proprietate - in diferitele sale
generata, Ed. Academiei, Bucure~ti, J967, p. 36), aratau ca dreptul civil poate fi definit ca
acea falnllra a dreptU!Ui llnitaf fOffiRn Cafe feglementeaza "Q parte lnSemnata a rannrtnrilM forn1e (privata §i publica) §i derivatele (dez~nembramintele) dreptu1ui de
patrimoniale ~i rnporturilor personale nepatrinioniale strans legate de proprietate (uzul, uzufructul, abitatia, superficia, servitutea, administrarea ori
persoanei, raporturi In care piirtile figureazii ca subiecte egale In drepturi, condiiia juridica a · folosinta); .
persoanelor fizice ~i aceea a persoanelor juridice, in scopul dezvoltarii ~i perfectionarii 6. Obligajiile civile, fn general; aceastA institutie reunqte normele care
rela~iilor sociale... , al afirmarii multilaterale a personalita~ii unu~ne". Asemanafor este definit
dreptul civil, fn 1989, de catre 0. Calmuschi (In Tratat de drept civil, vol. I, Partea
privesc: izvoarele obligatiilor civile: contractul civil; actul juridic civil unila-
genera/a, p. 19). In _1987 (Dreptul civil, Teoria genera/ii, p. 21) defineam dreptul civil ca teral; fapta jurididi licita; riispunderea civi/a delictuala (fapta i1icita); stin-
ramura dreptului' unitar "care reglementeazii raporturile patrimoniale ~i nepatrimoniale dintre gerea obligatiilor civile; transmiterea ~i transformarea obligatiilor civj\e;
persoane fizice ~i persoanejuridice pe baza egalitatii juridice a parfilor". . garantarea obligatiilor civile;
Rece.nt, prof. I. Dogaru, scrie " ... dreptul civil este acea ramurii a dreptului unitar 7. Contractele civile .Speciale (lndeosebi cele reglementate de Codul ci vi1); ·
roman care reg!ementeaza raporturile patrimonialc ~i ncpatrimoniale ce-i constituie obiectul
8. Dreptul de proprietate intelectualii (dreptul de ~utoqi dreptul de inven-
de reglementare juridica, intre persoane fizice ~i persoane juridice aflate pe pozi~ii de
egaliiate juridica" (Drept civil roman. Tratat, vol. I, Ed. Omnia Uni - S.A.S.T, Bra~ov, 1998, tator, acesta din urma fiind cunoscut ~i ca "dreptul de proprietate industriala");
I
p.24). Prof. E. Lupan define~te dreptul civil, ca "acea ramura de drept, care inmanuncheaza 9. Succesiunile (dreptul de mo~tenire), cu doua ramuri: devolutiunea suc-
normele juridice ce reglementeaza. rela~iile patrimoniale ~i nepatrimoniale In care partile se
I cesorala legata ~i devolutiunea succesorala testamentara (de retinut ca prime!e
gaseau pe pozi~ie juridica de egalitate, precum ~i condifict juridica a .rnbiecte/or de drept" (In
Drepl civil. Tearia genera/ii, Cluj~Napoca, 1992, p. 9, de E. Lup:m, M. Rachitii, D.
·I trei institutii enumerate, din punctul de vedere al ~tiintei dreptului civil, alcatu-
iesc introducerea in dreptul .civil).
Popescu). Tot recent, prof. .St. Riiuschi evocl'i ce!e doua vadet~\fi ale definitiei dreptului civil
(fara a opta, expres, pentru una din ele ( Drept civil, Ed. Fundafiei "Chemarea", Ia~i, 1992, p.
l Apoi, obiectul dreptului civil este ·fonnat din raporturi patrimoniale ~i
9). . ' .
Pentru alte defini{ii, mai recente, a se vedea: Tudor. R. lP'opes~u-BriHla, Drept civil,
.
I raporturi nepatrimoniale (numite ~i "personale nepatrimon.iale"), stabilite lntre
persoane fizice ~i persoane juridice. ·
-.Bucure~ti, 1993,· p. 5-15; P. M. Cosinovici, lntrod11cere fn dreptul civil, Ed. All, Bucure~ti, Este patrimonial ace] raport al carui continut poate fi evaluat In bani, adica
1993, p. 14-25; T. lP'op, Drept civil romtii1, Teoria genera/ii, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, pecuniar (ex. raportul ce are In con~inutul sau dreptul de proprietate ori raportul
1
R·
1993, 8-10; JE. Poenaru, Drept civil, vol. I. Ed. "Europa Nova", 1994, p. 20.
nascut din contractul de vanzare-cumparare sau dintr-un fapt ilicit ce cauzeaza
2
De problema "izvoarelor dreptului civil" ne vom ocupa In capitolul urmator.
) Obiectul unei ramuri de drept ii constituie o categorie, omogena, de relatii sociale, ce un prejudiciu material).
f"'~rl c:11h in,..,.irlPnto;i nnrm,::aln1"' . .:11.. Alai r-.,Tttllt"; f ""H"'h:.eu. . +ul A ... ~-h.1.-.! .... : ... :tu - - .......... --.!"-~.: ·-- _!' : _ - Este nepatrimonfal· acel raport al carui continut nu poate fi evaluat In bani
 141 .. . DREPTCIVlLROMAN,
petso~na. ,,fi~ica ori dreptul la denumire, drept~tl la sediu pentru· persoana
judd~ca) .. lh:consecinta ansamblul relatiilor sociale ce formeaza obiecttll dreptu-
lui · civiJ. este · compus din doua ma:ri categorii: raporturile patrimo~ziale ~i
raporturile personale n~patrimoniale. · · . . ·· ·
Trebtile su.bliniat c::a dreptul civil nu reglementeaza toate raporturile patri-
· momale $1 nepatrimomale dm soc1etate.. ~' alte ramun de drept au ob1ectul
formfl_t diri ri;tporturi patrimoniale ~i -nepatrimoniale, precum dreptul. comercial,
dreptul farri.iliei, dreptul muncii 9i securitati.i sociale, dreptul. firianciar, dreptul
interiuitioh_al privat etc. ..
Pornirid dela aceast~ 1mprejurare, este necesar sii fie determinate rapor-
tt1rile ·patrimoniale §i cele nepatrimoniale care constituie obiect al dreptului
dvil. · J
Ace?statleterminare SI;! tealizeazA pe doua cai:
.;. prfo autodelimitarea obiectului de catre normele fiecarei ramuri de drept;
prin ipoteza rio1·mei juridice se precizeaza raportul la care se aplica; prin in-
sumarea acestor ·ipoteze se obtine insu~i obiectul ramurii de drept; autodeli-
mitarea este opera Iegiuitorului;
· - prin delimitarea unei ramu.ri de drept fata de celelalte ramuri de drept;
aceasta delimitare se face, in prirnul rand,. dupa criteriul obiectUlui de reglemen-
tare; delimitarea aceasta este·opera interpretului legii (practician ori teoretician)n.
·Pentru a se ptitea forma o imagine globala a obiectului dreptului ·civil, tnca
de la lnceputul studiului acestei ramuri, apare potrivita o enuntare a sub-
categoriilor ce intra In alcatuirea celor doua componente. 1tiari: raporturiie
patrimoniale §i raporturile ne.patrimoniale ..
· Raporturile patrimoniale civile sunt alcatµite din urmatoarele subdiviziuni:
. :· - raporturile reale, adica acele raporturi care au in continutul lor drepturile
reale (d1·eptul de proprietate ~i celelalte drepturi reale principale);
· - raporturi/2: obliga/ionale (sau de obligatii), care sunt rap011uri ce contin
drepturile de creanta.2>, indiferent de izvorul lor - act juridic sau fapt juridic (licit
sauilicit).
"' Rap011urile nepatrimoniale, la randul lor, sunt formate din·urmatoarele trei
subdiviziuni: · corespunzatoare dreptului sau de la subiectul pas iv, iar In caz de_ nevoie, poa~e
- .raporturile care privesc existenfa $i integritatea subiectelor de drept
.civil, adica ace tea care· au 111 c.ontinutul !or drepturi personale nepatrimoniale
p·rec~m: dteptul la viata, sanatate, repufa,tie;
- raporturile de iclentificare, adica acele raporturi ce au In continutul Ior .
dreptt_1rite cu._ ajutorul carora se individualizeaza subiecte1e de drept civil. cum
stint dtepturile la nume, domicitiu, denumire, re§edinta ~.a.; ·
\\-.
CARACTBRIZARE:dENBRALAADRBPTULUICI\'.lLROMAN . ].~i.
: .• raporturile generate de cteafia intelectuala, akah-!it~ din acei"e taporturi
ce au ·In continutul .lor drepturile personale nepatrimoniale ce au ca izvot. ·opera·
~tiintifica,.literara, artistica sat1 inventia (ex. dreptul la paternitatea.operei).
Dupa!elul subiectelor lor, raporttirile civile pot fi grupate In:.
::.-raporturi~numai 1ntre persoane fizice; .-
-raporturimumaiint1epeismtuejmidice, .
- raporturimixte,,. tntre persoane fizice ~i.-persoanejuripice;. . .. ..
Cel de-al treilea element al definitiei prive9te subiectele raportutilor de·
drept' civil, care sunt persoanele fit.ice §i persoanele juridice.. De retinut ca,
pentru dreptul civil, este subiect nu numai omul privit individual -·desemhat prin
... sintagina "persoana fizica" -. ci §i colectivul de oameni care, intrunind conditiile .
cerute de 1ege, are calitatea de subiect colectiv de drept civil - desemnat prin
sintagma "persoanajuridica''. . . . . . .
l in fine, al patrulea element al definijiei se refera Ja_ pozijia juridica a
\ subiectelor raportului de drept civil, care este .de egalitate juridica~ prin care se
1nt~lege faptul .ca una diri parti nu se subordoneaza celeilalte; 1ntr-o alt~
expriniare, In ~aportul juridic civil~ partile· se afla pe picicir_ de egali.tate juridica.
Egalitatea juridica a partilor este atat metoda de reglementare ,s_pecifica
dreptului civil, cat ~i 0 trasiiturii caracteristica a raportului de drept civil.
2. TERMINOLOGIE
Expresia drepi civil este foiosita 7n trei fnjelesuri.
Primul 'infeles este acela folosit in defini}ia de mai sus; 'in acest 1nteles,
"drept civil" inseamna ramurii de drept, adica ansamblu ori totalitate de ilorme
juridice. intelesul acesta mai ~ste desemnat," In doctrina, mai ales prin utilizarea
· expresiilor drept obiectiv ~i drept pozitiv~
Al doilea infeles este eel de element al continutului raportul~1i juridic civil
~i se exprima fo fomiilla completa: drept subiectiv civil, adica ;O posibilitate
recunoscuta de legea civila subiectului activ - titularul dreptului subiectiv civil -
In virtutea direia acesta poate avea o anumita condµita, .poate cere o conduita
face apel la forta coercitiva a statului pentru protectia.dreptului sal.1.;
· in -al treilea lnJeles, prin "drept civil" este desemnata. o ram,ura a .]fiinfei
juridice,· mai ·exact, se desemneaza acea rarnura a:~tiintei juridi.ce care are ca
obiect de cercetare dreptul civil ca ramura de drept. $tiinta dreptului civili la
randul ei, cqnstituie obiectul. disciplinei de invafamdnt, desemnata cu aceasta
expresie: drept Civil. · .. ·
Este .de retinut di, 'fo ciuda celor trei lntelesuri pe care le are, expresia drept
civi.! l~i dezvalu.ie, cu u~urinta, lntelesu1 In care este folosita,_ din contextul In
care se afHi, astfel practic, este exclusa confuzia.
·16
DREfYI' ClVIL ROMAN
· § 2. Rohd d.reptului c~vil
3. POZITIA DREPTULUI CIVIL DE "DREPT COMUN"
· dreotului civil are In vedere dreotul civil ca ramura
de drept. . llltregime, datat 9i Semnat de tnana testatOrLJ{Uf-feCUI1Qa~Cefll,
Pozitia ori functia dreptului civil de a fi "drept comun" se exprima 1n
urmatoarea idee: atunci cM1d o alta ramura de drept nu contine norme proprii
care sa reglementeze un anumit aspect al unui rapott juridic, se apeleaza la
norma corespunzatoare din dreptul civil; lntr-o exprimare plastica, putem spune
ca dreptul civil '~lmprumuta" nonne ale sale altor ramuri de drept, cand acestea
n-au · norme proprii pentru un caz ori aspect, ori invers, alt~ ramuri de drept
"lmprumuta" norme de la dreptul civil.
· De altfel, unele rainuri de drept prevad In mod expres lmprurnutul unor
norme juridice de la dreptul civil. In acest sens, art. 295 alin. 1 din Codul
mtmcii, stabile§te ca: ,,dispozitiile .prezentului cod· se. lntregesc cu celelalte
dispozitii cuprinse In legislatia muncii ~i In ihasura In care nu sunt incompatibile
cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile
legislatiei civile", (spre exemplu, art. 57 din Codul muncii. In stabilirea
d1;~pturilor ~i obliga~iilor partilor contractului individual de munca, se va face
aplicarea art. 970 alin. 2 C. civ., potrivit caruia ,,conve11tiile obliga nu numai la
ceea ce este expres 1ntr-1nscle, dar la toate urmfi.ri!e, ce echitatea, obiceiul sau
legea da obligatiei, dupa natura sa"). 1
In ~lte ramuri de drept Irnprumutul norrnelor j uridice ci vile se face 1n mod
tacit, lntrucat ramura respectiva nu cuprinde reglementari speciale pentru
anumite aspecte, fiind nevoite sa apeleze la normele dreptului civil, cu toate ca
nu exista un text de lege care sa faca trimitere expresa la aceasta.
Pentru itustrare, citam o solutie, mai recenta, a practicii noastre
judecatore~ti rezumata astfel: "Recunoa~terea paterniUitii poate fi racuta
testament, conform art: 57 alin. 2 din Codul familiei".
in lipsa. oricarei precizari de text ~i fata de exprimarea generica
lntrebuintata de art. 48 alin. 2 ~i 57 alin. 2 din Codul familiei, trebuie admis ca
recunoa§terea filiafiei se poate realiza folosind oricare din cele trei fonne
testament reglementate de art. 858 ~·i urmi'ltoarele din Codul civil, respectiv,
autentic, olograf sau mistic.
Tot astfel urmeaza a se vedea ca valorificarea efectelor juridice ale unui
testament olog~af, 1ri astfel de litigii, urmeaza a se face pe calea unei aqiuni In
constatare, initiata de catre beneficiarul recunoa9terii.
In sfiir9it, rnai este de observat ca alegerea formei testamentului olograf,
pentru a face o recunoa~tere de paternitate, ramane la optiunea celui care face
· CARACTERIZARE GENERAL.A. A DREfYI'ULUI CIVIL ROMAN
17
I
I
I
recunoa!?terea, aceasta fiind valabila Ghiar daca actul astfel 'intocmit nu include
dispozitli pentru cauza de moarte, deoarece 'in c011ceptia actua15.· a
testamentul nu este decat un tiparjuridic, care poate sii cuprinda chiar acte ce nu
sunt ·de ultima vointa ca recunoa~terea u11~1i copil din afara casatoriei. 0 .
asemenea recunoa~tere este valabila, cl1iar daca testamentul lW cuprinde, In nici
·1 o masuri.i, alte dispozi~ii, cu conditia ca actul respectiv sa ft fost scris In
===~~~·-=--·- ~~ . -.. -..l.~---'·· , . , . . .
re~pvt,;[C{UCH.T"';JC;
astfel in totul forma testamentului olograf. ·
A~a fiind, autobiografia defunctului poate servi ca act valabil de recu-
noa~tere a paternitatii, sub forma unui testament olograf, daca st;: face dovacla ca
autobiografia a fast scrisa, datata ~i semnata de catre eel decedat"n (s.n.)
I
4. ALTE ASPECTE ALE ROLULUI DREPTDLUI CIVIL
t Dreptul civil este chemat ca, prin normele sale, sa contribuie. la ocrotirea
valorilor omului, atat patrimoniale, cat §i nepatrimoniale.
De asemenea, dreptu1 civil coristituie o garantie a formarii u·nei con~tiinte
juridice corecte, precum ~i a respectarii ~i. intaririi inoralei; o asemenea con-
o aduce dreptul civil, bunaoara, prin sanc\ionarea abuzului de drept
(comis, In exercitarea unui drept subiectiv civil) ori prin te9unoa~terea unor
efecte juridice pozitive, favorabile pentru buna-credinta.
In fine, ~tiinta dreptului civil, prin realizarile sale - noliuni, solutii, fun-
darnentari .- este importanta 1n aplicarea corecta a legii, dar ~i In continua
~.1; perfectionare a legislatiei civile. Desigur, nu putem omite importanta dreptului
l:I~. civil In formarea unui bun jurist, 1nca de pe bancile facultatii.
Toate cele de mai sus 1ngaduie concluzia urmatoare: dreptul civil ocupa un
fi
l; Zoe important, central, am putea spune, in sistemul drepttilui rornftnesc.
1> Decizia nr. 856/1989 a Sectiei civile a Tribunalului Suprem, in revista Dreptul nr.
3/1990, p. 68; a se vedea §i decizia nr. 194411986, tot a S. civ. a T.S., In Culegere de deciz.ii
ale T.S. pe 1986, p. 125-128. · ·
[n contextul distinc~iei dintre dreptul public .Ji dreptul privat, In doctrina se precizeaza:
"lar cat prive~te Dreptlll civil, el constituie dreptlll privat com1111, In sensul ca el este.aplicabil
tuturor raporturilor de drept privat, In afara de acele raporturi care sunt guvernate de
speciale (ca, de pilda, dispozi~ii de drept comercial, de dreptul muncii etc.). Deci, In
• - .~.• -! ..!- ..!-~""~ n~irn>t nil PYi<:ti\ rli<;007itii sneciale se aplica
 DRBPT CIVIL ROMAN
dreptului. civil roman
ILOR DE PRINCIPII .
:ului 1iostru, §i In dreptul civ~I lntalnim trei
·ora le spunem prinCipii. Intr-adevar, dupa
,, distingem:
:lreptu~ui roman;
ireptu.lui ci.vil roman;
titu/ii de clrept civil.
dreptitlui roman sunt idei de baza ce se
Roman iei, ca stat de drept, · In curs de
'Teoria generala a dreptului". Cons1deram ca
le111ocratiei, pri11cipft1! egalitatii In fata legii,
1ratiei puterilor fn stat!). Asemenea principii
i a }arii - Constitutia - ~i de alte legi mari,
t1e dreptuI~1i nostru, in fntregul siiu, fire~te,
·fl roman.
di·eptului civil sunt idei calauzitoare pentru
·inte, aceste principii privesc toate institutiile
anifesta prezenta cu aceea9i intensitate. Au
·a, urmatoarele pri11cipii:
~ii civile;
dor person~le, individuate cu cele ob~te~ti
: subiective civile ori al garantarii lor2>.
priricipii sunt consacrate in terminis de
pentru care le ~i retinem ca principii
lui nostru civil.
lui civil sunt idei de baza ce se aplica fie
sau mai multe institutii ale dreptului civil.
decat pl'incipiile fundamentale ale dreptului
·ocarie genera!Ci, pentru aceasta ramura de
:>I. Popa, Teoria genera/a a dreptului. Ed.Actami,.
ncipiu ·fundamental al dreptului civil ~i principiul
1 bun~-credinta''-:
T. POJJ, op.cit., 1993, p. 14.
CARACTERIZARe OENERALA A DREPTULUl CIVIL ROMAN . 19
Asemenea principii se studiaza !11 cadrul cliferitelor materii ori institutii ale
dreptului civil, 1n toata semnificatia !or. A\ci ne muJtumim sa_ evocam cateva
asemenea principii, precurn: · ·
- principiul consensualismului, care prive~tejoniw actului juridic civil;
principiul forfei .9bl igatori i (pacta sunt servanda), principiul
irevocabilitatii ~i principiul relativitl:\tii (res inter alias actn, aliis neque nocere,
neque pro~lesse potest), care privesc efectele actului juridic civil;
- principiul ocrotirii bunei~credinte, lntfilnit tn mai multe materii ale
dreptului civil (drepturi reale, raspundere civila etc.) 1 >~
- principiul proximitatii gradului de rudeoie, ca
principiu specific devolu-
tiunii succesorale legale. · . ,;
6. PRINCIPIILE FUNDAMENT ALE ALE DREPTULUI C1VJL
a. Principiul proprieti'tfii
in toate timpurile, dreptul de proprietate .a fast socotit ca principalul drept
teal al omului.
Acest pdncipiu este consa.crat In Constituiie 9i dezvoltat de normele
urepmlui civil:
- 1n Constilufia Romaniei, dreptul de proprietate este consacrat, fo
pl'incipal, 1n ati. 44 ~i art 136. Astfel, potrivit art. 44: 2
"(1) Dreptul de proprietate, precum ~i creantele asupra statului, sunt
garantate. Continutul ~i limhele acestor drepturi sunt stabilite prin lege.
(2) · Proprietatt;':a privata este garantata ~i ocrotita 1n mod egal de
indiferent de titular. Cetatenii straini ~i apatrizii pot dobandi dreptul de
proprietate privata asupra terenurilor nrnnai 1n condiriile rezultate din aderarea
Romaniei la Uniunea Europeana ~i din alte tratate interna!ionale la care
Romania este parte, pe baza de reciprocitate,. 1n conditiire prevazute prin lege.
orga11ica, precum ~i prin mo~tenire lega!a.
(3) Nimeni nupoatefi expropriat decl'tt pentru o cauza de utililate publidi,
stabilita potrivit legii, cu dreapta ~i prealabila despiigubire.
~i art. 57 din Constitutie prevede ca: "Ceta~enii romani, ceta~enii straini ~i apatrizii
1
'
trebuie sa-~i exercite di'epturile ~i libertatile constitutionale cu b1111cl-credinfc'i, ·fl"tra sa lncalce
drepturile ~i libe(tatile celorlalti'' (s.n.). Mai recent, "principiul bunei-credinte" este enumerat
printre "cele mai importante principii ale tlreptului civil", (vczi E. Lupan, · Reevali1C1rea
principiilordreptului ch;il rornc'ln, In Dreptul, nr. 5-6/1994, p. 86).
1
Modificata ~i completata prin legea de revizuirc a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003,
publicata in M. Of. nr. 758/2003, republicata de Consiliul Legislativ, 1n temeiul a1i. 152 din
Constitu\ie, cu reactualizarea denumirilor *i dandu~se textelor o noua nuinerotare. Legea de
revizuire nr. 429/2003 a fost aprobata prin referendum nalional ;;i a intrat In vigoare la data
de 29 octombrie 2003. Republicarea Constitutiei Romiiniei s-a facut 1n M. Of. nr. 767/2003.
20
DREPT CIVIL ROMA.N
{4) Sunt interzise· nationalizarea .:>au oi·ice. a:te masud de trecere silita. In
proprietate publica a.uilor bunuri pe baza apartencntei sociale, etnice, religioase,
politice sau alta natura discriminatorie a titularilor. · 247/2005 privind reforma in· domeniile proprietatii §i justitiei, precum §i unele
(S) Pentru lucrari de. interes general, autoritatea publica poate folosi
subsolul oricarei proprietati iinobiliare, cu obliga~ia de a ·ctespagubi proprietaru I
pentru· daunele aduse solultii, plantatiilor sau constructiilor, precum ~i pentru
alte claune imputabi1e autoritatii. · utilitate publica; Legea nr. 112/1995 privind reglementarea situa\ieijuridicea unor
(6) Despagubirile prevazute ·1n alineatele (3) ~i (5) se stabilesc de comun
acord cu proprietarnl ·sali, In caz de divergenta, prinjustitie.
(7) Dreptul de proprietate obliga la respectatea sarcinilor privind protectia
mediului · ~i asigurarea bunei vecinatati, precum ~i la respectarea celorla1te
sarcini care·potrivit legii" sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averect dobclndita licit nu poate fl confiscata. Caracterul lidt ·al
dobandirii se prezuma. · 1n perioada 6 martie 1945-22 decembriel989 > etc.
(9) Bunurile destinate, fol-osite sau rezultate din infraqiuni ori contraven~ii
pot fi confiscate numai In conditiile legii" (s.n.).
Art. 136 prevede, la randul sau, ca:
"(l) Proprietatea este publica sau privata.
(2) Proprietatea publica este garantata ~i ocrotita prin lege ~i apartine
statului sau unita/ilor administrativ-teritoriale.
(3) Bogatiile de interes public ale s.ubsolului, spatiul aerian, apele cu
potential energetic valorificabil plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale
zonei economice ;;i ale platoului continental, precum ~i alte bunuri stabilite prin
legea orga~1ica,fac obiectul exclusiv al proprieia/iipublice.
(4) Bunurile proptietate publica sunt inalienabile. in condi{iile legit
organice, e!e pot fi date in administrare regiilor autonome ori
publice sau pot fi ·concesionate ori fnchiriate,· de asemenea, ele pot fl date fn
folosinfa gratuita institufiilor de utilitate publica.
(5) Proprietatea privata este inviolabild, in condifiile legii, organice"
(s.n.).
· - Codul · civil roman dezvolta, cum este ;;i firesc, aceste dispozitii cu
caracter de pri11cipiu (art. 480 ~i urm.).
Potrivit art. 480 C.civ.: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se
bucura ~i a dispune de un lucru In mod exclusiv ~i absolut, lnsa In limitele
determinate de lege" (s.n.), iar conform a1t. 481 din acela~i cod: "Nimeni nu
poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica
~i primind o dreapta ~i prealabila despagubire''..
- Tn afara Constitutiei ~i a Codului civil, exista numeroase reglementari
privind materia dreptului de proprietate, atat de drept privat (civil, comercial
etc.), cat ~i de drept public (penal, fiscal, administrativ etc.). Principalele acte
• I
CARACTERIZARB GENERA LA .A DREPTULUI CIVIL ROMAN
21
societati coinerciale 1>: cu modificarile ulterioare; Legea fondului funciar nr.
· 18/1991, republicata cu modificarile §i completarile aduse. prin Legea nr.
masuri adfacente, M. Of. nr. 653/2005; Legea nr. 50/1991 privind autorizarea
executarii constructiilor §i unele masuri pentru realiz~rea locuintelor, republicata
(M. Of. nr. 933/2004); Legea nr. 33/1991 privincl exproprierea pentru cauza de
imobile cu destina\ie de locuinta trecute 'i'n proprietatea statului; Legea nr. 7/1996
a cadastrului ~i publicita.tii imobiliare cu rnodificarile ;;i completarile aduse prin
Legea nr. 247/2005; Codul silvic (Legea nr. 26/1996); Legea nr. 1/2005 p1ivind
organizarea §i functionarea cooperatiei;2 Legea locuintei nr .. 114/1996 republicata;
Legea nr. 213/1998 p1ivind proprietatea publica §i regimul juridic al acesteia;
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate 1n mod abuziv
3
Normele dreptului civil reglementeaza continutul §i exercitiul dreptu1ui de
proprietate - posesia, folosinta ~i dispozitia (usus, fructus .Ji abusus ori: ius
possidendi, ius utendi, ius fruendi .Ji ius abutendi) - , formele dreptului de prn-
prietate (proprietatea privata ~i proprietatea publica), modurile de dobandire ~i
stingere, precum ~~1 mijlocul specific de ocrotire al acestuia (actiunea In
revendicare)4).
1> Publicata In M. Of. nr. 98/1990. Potrivit art. 5 alin. l din aceasta lege: "Regia allto-
noma este proprietara bunuriJor din patrimoniui SaLl.
In ex:ercitarea dreptului de proprietate, regia autonoma poseda, folose~te ~i dispune, In
rnod autonom, de bunurile pe care le are. In patrimoniu, sau le culege fructele, dupa caz, In
vederea realizarii scopului pentru care a fast constituita" (s.n.).
Potrivit art. 20 din aceea~i lege: "Bunurile din patrimoniul sociela/ii comerciale stmt
proprietatea acesteia, cu excep{ia celor dobdndite cu alt tillu" (s.n.).
Aceste dispozipi trebuie "citite" In prezent, ~iniindu-se seama de prevederile pertinente
din Constitutie (lndeosebi art. 136 alin. 2 ~i 6), Legea nr. 21311998 privind proprietatea
publica ~i regimul juridic al acesteia (art. t, 4, 11 ~i 12), ca ~i de alte prevederi aplicabile In
materie, din care rezulta ca regiile autonome ~i societatile comerciale cu capital de stat sau
· apartinand unitatilor adrninistrativ-teritoriale pot detine bunuri proprietate publica numai In
administrare, concesiune orifolosinfa, dupa caz.
2 Publicata In M. Of. nr. 172/2005. Regimul juridic al bunurilor aflate 111 proprietatea
societatii cooperative este stabilit In art. 64-65 dinLegea nr. 112005. Astfel, potrivit ar. 64:
,,(1) Proprietatea societatilor cooperative este privata. (2) Patrimoniul societatilor cooperative
se compune din partea divizibila ~i partea indivizibila". .
Conform art. 65: (1) ,,Orice lnstrainare sau transmitere a folosin\ei imobilizarilor
corporale, care sunt proprietatea societatii cooperative, se poate realiza numai cu plata, cu
aprobarea adunarii. generale".
3> Legea nr. 10/200 l a fast modificat"i ~i completata prin TITLUL I al Legii nr.
24712005.
'" 1 ··"'· ,,. lr.'!D:-~,,m• A lf lli':lio"'"""· DrPntul r.ivil. Drevtul de
 DREPT CiVIL ROMAN
,·juridic' proprietatea este priVata sau pubiica
Dreptul de proprietate publica este acela care
d111inistrativ-teritorinle asupra bunurilar care,.
iestinatia lor, sunt de uz sau de interes public
>impotriva, drep{ul de proprietate privata este
:ice sau juridice, incl us iv statului sau unitatiior
murilor care sunt de uz sau de interes privat.
:etate publica sunt inalienabile, insesizabile ~1
•·ile proprietate privata sunt, dimpotriv~ ~i In
imprescriptibile extinctiv,. dar prescriptibile
a titular fie. persoana tizica, cand vorbim de
::ti fie persoana juridica, In care se incadreaza:
a cooperatistli, proprietatea altar persoane
utonome; societatilor comerciale, uniunilor,
Jnale, cultelor religioase,fondatiilor etc.
legii civile
t, pentru persoanele fizice, in art. 4 alin. 2 din
ersoanele fizice ~i persoanele juridice, astfel:
l, gradul de cultura sau originea nu au nici o
.cest principiu trebuie lnteles astfel:. toate
:a categorie se supun - 1n mod egal - legilor
a acelei categorii de subiecte de drept civil.
incipiu e consacrat 1n art. 4 (2) ~i art. 16 din
elor individuale cu cele generale
trebuie observat in toate raporturile civile. El
le fizice, cat ~i pentru persoanele juridice.
ie proprietate privatii 9i publicii in Romania. Ed.
C. Munteanu, Drept civil. Drepturile re(lie, Editia a
•rept civil. Drepturile reale principale, Ed. All Beck,
5acra principiuf egalitafii In drepturi. Egalitatea In
e ck ~anse pe ca!'e Constitutia, o acorda tuturor
in <~ ; 6, care garanteaza egal/tatea in/Clfa legii ~i a
ftira discriininari. Prin continutul sau, alin. 1 se
ie . care identifica criteriile nediscriminarii, acestea
1, limba, religia, sexul, opinia, apartenen~a politica,
tinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E. S. Taniisescu,
~eek, 2004 p. 21-22).
CARACTER!ZARE GBNERALA A DREPTULUl CIVIL ROMAN 23
Intr-adevar; 'in :chiar art. 1 alin. 1 din Decretul rir. 31/1954 se clispune ca
"Drepturile civile ale persoane1or fizice sunt recunascute in scopul de a se
satisface interesele personale rnateriale $i culturale fn acord cu iliteresul
ob~tesc, potrivit legii ~i regulilor de convietuire .... ".
· In mt..26 lit.e) din acela~i act normativ se prevede ca este- persoana juridica
acel colectiv de .oameni care are o organizare de sine statatoare 9i un patrimoniu
propriu afectat rea!izarii-"unui.amnne scop, fn acord cu interesul ob.ytesc."
· Tot o consacrare a principiului ·pe care-I avem aici 'in vedere este realizata
~i de art. 3 alin. 2 din acela;;i Decret nr. 3 l/954, In formula urmatoare: «EJe
(drepturile civile - n.n.) pot fi exercitate numai potrivit cu scopul !or economic
~i social". Exercitarea drepturilor civile cu Yncalcarea acestui nri ";ni 11 11
constituie abuz· de drept, care se sarictioneaza ca atare. in
principiu e consacrat de art. 26, ·40, 41 (5 ~i 7) ~i 56:
cl Principiul ocrotirii (garcmti1rii) drepturilor subiective civile (art. 1 (3),
18, 21, 25, 26-30, 44, 46 etc. din Constitutia Romaniei)
In afara de Constitutie, acest principiu este consacrat - expres - In Decretul
nr. 31/1954 !?i 'in Pactul 'lnternational priv.incl drepturile civile ~i politice al~
omului (la care Romania a aderat prin Decretul nr. 21211974).
Pot1ivit art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 31/ 1954: "Drept11rile civile sunt
ocrotite de lege" s.n.
Iar potrivit art. 26 din Pact: "Toate persoanele sunt egale 1n fata Jegii ~i au,
far·a discriminare, dreptul let o ocrotire egali'I. din partea legii. -In aceasta
privinta, legea trebuie sa interzica orice discrim.inare 9i sa garanteze tuturor
per-socmelor 0 ocrotire egalii .;i eficace contra oricarei cliscriminari, Ill special de
rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine
nationa!a sau sociala, avere, na~tere sau intemeiata pe orice alta lmprejurare"li.
Garantarea drepturilor subiective civile (~i nu numai) este ptevazuta ~i de
"'Conventia pentru apararea drepturilor omului ~1 a 1ibe1tatilor fondamentale,
amendata· prin Protocoalele nr. 3, 5 9i 8 ~i completata prin Protocolul nr. 2",
ratificata de Romania prin Legeanr. 30/1994 (In M. Of. nr. 13511994).
n Principiul egalitatii In fata legii este inscris In Convenfia cu privire la drepturile
cop~lttltti(pe care Romania a nprobut-o prin decretul Pre~edintelui Romaniei, nr. 47 din 17
septembrie 1990 - M. Of. nr. 10811990 ~i a fost ratificata prin Legea nr. 18 din 25 septembrie
1990 - M. Of. nr. 109/1990), In ai1. 2 pct. I prev~zandu-se ca: "Statele par~i .se angajeazn sa
respecte ~i sa garanteze drepturile stabilite Yn prczenta conven~ie tuturor copiilor din
jurisdictia !or, indiferent de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alta opinie,
de nationalitate, apaitenenta etnica sau originea social!!, de situatia materiala, incapacitatea
fizica, de statutul la na~tere .sau de statutul dobandit al copilului ori ·al parintilor sau al
rep1'ezentantilor legali ai "icestuia".
24 DREPT crvrL ROMAN
Mai trebuie mentionat ca, In ce prive~te ocrotirea drepturi!or person.ale
nepatrimoniale; pe caie civila, Decretul nr. 31/1954 contine un lntreg capitol -
Cap. III -."Ocrotirea drepturilor personale nepatrirnoniale;' (art. 54-56) 1>. . rarnuri de drept.
In caz de' 'lncalcare a dreptului subiectiv civil, se ·poate obtine restabilirea
lui, pe calea prdcesului civil (reglernentat, In princip~I, de ~atre Codul de
procedura civila) 2).
§ 4 Delhnitarea dreptuhd civil
7. NE~ESIT.ATEA ~I CRJTERIILE DELIMITAruI
Delimitarea dreptului civil fata de alte ramuri de drept constituie o nece-
siti:t.te, izvorata atat din ratiuni practice, cat ~i teoretice.
Intr-adevar, fn practica se pune probleina apartenenfei unui raport juridic
concret la o ramuta sau alta de drept; este, de altfel, o problema de calificare
juridica a unui anumit raport de drept. Corecta califi.care a unui raport concret
este de maxima irnportanta practica, deoarece numai o astfel de calificare
asigu.ra o aplicare corecta a legii.
Canel judecatorul este lnvestit cu solutionarea unui litigiu, prima lntrebare
careia trebuie sai se dea raspuns este aceasta: carei ramuri de drept apanine
raportul juridic din speta? Numai dupa ce se raspunde corect la aceasta lntrebare
se poate determina care sunt normele aplicabile acelui caz: normele dreptului·
civil ori norrnele altei ramuri de drept.
Teoretic, problema delimitarii dreptului civil fata de celelalte ramuri de
drept este impusa de faptul ca exista multe asemanari (iar nu numai deosebiri)
intre raporturile reglementate de ramuri diferite de drept.
E u~or de sesizat ca nu toate ·raporturile patrimoniale gi nici cele personale
nepatr~imoniale stmt reglementate de dreptul civil; ~i alte ramuri de drept au in
obiectul de reglementare raporturi patrimoniale :;;i nepatrimoniale; de aici
1ntrebarea: care raporturi - p~trimoniale ori persona!e nepatrimoi.liale - formeaza
1
> Pentru o alta prezentare a principiilor dreptului civil, a se vedea E. Lupan, 'i'n Dreptttl
civil. Teoria genera/ii, ClufNapoca, 1992, p. 23-29 (de E. Lupan, M. Riichita ~i D. Popescu)
In sensul prezentat, de noi, al principiilor dreptului civil, a se vedea ~i I. Dogaru, op. cit., p. 19-
23; !;it. 'Rauschi~ op.cit., p. 17-21; a se mai vedea ~i T. Pop, op.cit.• p. 13-19; E. Poenaru,
op.cit., p. 20-22; G. Boroi, Drept civil. Teoria genera/a, Ed. All, Bucure~ti, 1997, p. 5-7; idem, .
Drept civil. Parle genera/ii, editia a II-a, Ed. All Beck, Bucure~ti, 1999, p. 6-7.
21
Prin procesul civil lntelegem activitatea desra~urata de instanta, parti, organul de
executare ~i alte organe sau persoanr.: care participa la inraptuirea justifiei in pricinile civile,
precum ~i raporturile dintre ace~ti participanti, In ved~rea realizarii sau stabilirii drepturilor
ori intereselor civile deduse iudecatii si executarii silite a hotararilor iudeoatoresti sau a altor
CARACTERlZARE GENERALA A DlrnPTULU! CIVIL ROMAN 25
obiect de reglementare pentru dreptul civil, §i care pentru alte ramui"i drept? de
Intrebarea prime§te raspuns prin delimitarea. drepti.tlui civil fata de celelalte
in operatia limitai:li se utilizeaza diferite criterii.
b.semenea criterii folosesc atat la' coristituirea rarimrilor de drept, cat ~i la
delimitarea lor..
se· admite, In general, di asem~nea criterii stmt: obiectul de regfomentare;,
rnetoda de reglem~ntare; calitatea s'ubiectelor; caracterul nonnelor; specificul ·
sanctiunilor; principiile. .
Vom face, 111 continuare, o caracterizare a acestor criterii, din punct de
vedere al cfreptului civil, dupa care le vom utiliza 'in delimitarea dreptului civil
fata de celelalte ramuri de drept. ·
Prin obiect de reglem.en(are se 1ntelege o categorie omogena, ui1itara de
socia'le care sunt reglementate de un manunchi de norme juridice care, la
randul lor, sunt unitare, uniforme. Obiectul de reglen1entare este criteriu1 deter-
minanf, hotarator, In ~onstituirea ~i delimitarea ramurilor de drept.
Dupa cum am-aratat, obiectul dreptului civil este format din doua rnari
categorii de raporturi soci_ale: patrimoniale ~i nepatrinzoniale.
Nu toate raporturile patrirnoniale, !nsa, intra In obiectul dreptului civil, ci
nurnai cele reale (care au In con_tin1.1tul lor drepturile reale) ~i obliga(.ionale
au In continutul lor drepturile de creanta).
Tot astfel, nu toate raporturile nepatrimoniale coostituie obiect de regle-
mentare pentru dreptul civil, ci numai cele care privesc: l) existen~a ~i. ~nte­
gritatea persoanelor; 2) individualizarea ori identificarea persoanelor; 3) creatia
intelectuala,. realizata de subiectele individuale ~i cele colective, de drept civil.
·Metoda de reglem.entare este criteriut de delimitare ~i consta In moda-
litatea de influentare a raporturilor soCiale de catre societate, prin stat, care
edicteaza normele de drept.
Specific.a ~i generala, pentru dreptul civil, este rnetoda egalitiifiijuridice a
par{ilor; In rapo1tul juridic civil, o parte nu este subordonata celeilalte, ci e!e
sunt pe picior de egalitate.
Exista ~i alte ramuri de drept care folosesc aceasta metoda.
Nu mai putin, exista clestule raiirnri de clrept care folosesc o rnetoda total
diferita, ~i anume aceea a subordonarii par/ilor: o parte a raportului e obligata:
"sa asculte" de cealalta sau, altfel spus, o parte comanda, iar cealalta trebL~ie sa
execute.
In anumite ramuri de drept asistam. la o utilizare conjugata a celor doua
rnetode de reglementar;;.
Din 'lmprejurarea ca nu toate raporturile patrimoniale $i nepatrirnoniale
sunt reglementate numai de dreptul civil, iar metoda egalitatii juridice a parti!or
nu este aplicata exclusiv de dreptul civil, decurge necesitatea de a se recurge la
a1te criterii de de1in1itare.
.I _l __ f:L>:+:: n,.\..:=~+ofnl'r<1nl"\rfllrilnri11rirlice.

26
Pentru dreptul civil este specific·- sub acest aspect - faptul ca normele sale
1111 pretind o calitate speciafa, fiind nu riumai necesara, ci 9i suficie11ta, aceea de
persoana .fizica ·(fiinta umana, i'uata individual) ~i de persocma juridici.i
co]ectiv de
oameni cu o organizare · proprie, avfind un patrimoniu · p.ropriu, in
vederea realizarii unui anumit scop). . 8.
Dupa cum se va vedea, a1te ramuri de drept impun subiectelor raporturilor
0 calitate speciala: organ al
puterii lezislative,. adn1inisti·atiei ori justitiei,
cetatean, conierciant, ruda, etc. ~·
Alt criteriu, Iuat uneori 1n consid.erare in opera de delimitare a ramurilor de
drept este acela al caracterului noniielor; 1n unele · ramuri de drept sunt
specifice, · preponderente iwrmele dispozitive (pennisive ori supletive ), iar 1n
, altele, nonnele imperative (onorative ori prohibitive).
Pentru dreptul Civil, sunt carncteristice normele dispozitivell.
Caracterul sancfiunii este un crlteriu care. prezinta utilitate practica, putand
servi la caJificarea,lntr-un anumit fel, a ~mui raport juridic, 1ndeosebi 1n ipoteza
In care, ·In legatura cu acel _raport, se na~te un conflict de inten~se,
dec.lan~andu~se un proces.
Incalcarea oricarei norme juridice atrage o consecinta negativa pentru auto-
rul lncalcarii .. o astfel de consecinta, lnsa, are continut diferH, In ramuri diferite
de drept. _
Pentru clreptul civil este specifictl restabilirea dreptului subiectiv civil
incalcat - adesea printHrn proces civil - constiind fie 1n repararea prejudiciului
cauzat, fie In lncetarea ac.tiunii de vatama.re a dreptului personal nepatrimonial..
in fine,. delimitarea dreptului civil fata de alte rnmuri de drept apeleaza,
uneori, la prin.cipii. Jn genere, fiecare ramura de drept l~i are cristalizate princi-
piile care-i orienteaza actiunea.intr-un anumit dornen[u al relatiilor socia[e.
Daca, lntr-un caz determinat, pot fi identificate principiile: proprietatii,
egalitatii In fata legii, lmbinarii intereselor personale cu cele generale ~i garan-
tarii drepturilor sub.iective, se poate trage concluzia - pana la proba contrarie - ca
ne gasim In fata unui raport de drept civil.
I) Sunt dispozitive normele juridice de la care se poate deroga. Ca exemplu de norma
petmisiva citam cazul art. 1296 alin. 1 ·~i 2 din Codutcivil: "Vi11derea se poate face sau pur
sau sub conditie. Ea poate avea de obiect doua sau mai multe lucruri alternative".
Ca norma supletiva mentionam cazul att. 130.5 C.civ.: "Spezele vanzarii sunt 111 sarcina
cumparatorului, in lipsa de stipulatie contrarie".
· Sunt ·imperative normele de la care mt este. permisa derogarea. Ca norma imperativft
onerativii mentionam art. 13 l 2 C.civ.: "Vanzatorul este dator sa explice curat 'indatoririle ce
intelege a lua asupra-~L Orice clauza obscura sau lndoioasa se interpreteaza In contra
vanzatorului".
Ca normaprohibilivii, citam art. 1513 C.civ.: "Este nul contractul prin care u.n asocial
· 'i~i stipuleaza totalitatea ca~tigurilor. Asemenea, nula este convenfia prin cares-a stipulat ca
11n11J ro,;lt .,.,.,.,.,,; t...-.tll+: n.tTr.~:,..J: .,,;; +': .... ,.. ..... '-: .. :-....r .... . . , ... ,.. ..;.i.::_:.__
27
CARACTERIZARE GENBRALA A DREPT.ULUi CfVIL ROMAN
DREPT CIVIL ROMAN
De mentionat -tn !ncheiere - ca, }n.activitatea de dt?limitare a unei ramuri de
drept fata de alte ra1tmri se poate face apel la toate criteriile enuntate ori .numaida
unele, In func\ie de dificultatea ori complexitatea aspectului In discutie.
RAMURJLE DE DREPT FATA DE CARE SE DELIMJTEAZA
DREPTUL CIVIL
a. Dreptul constitufional ~i dreptul civil
Dreptul cm1stitutiona1 este ramura de drept care contine. nonne fondamen-
tale pentru existenta ~i dainuirea statului de drept roman, din care. se irispira
celelalte ramuri de drept, deci ~i dreptul civil.
constitutioirnl reune~te normele care reglementeaza: bazele statului
roman, orgai1ele statului (potrivit principiului separafiei puterilor 'lri.
turile ;;i indatoririle fundarnentale ale cetateanului roman, rnsemnele statului
roman.
·
De~i, la prima vedere, legatura dreptului constitutional cu dreptul civil nu
se evidentiaza, totu~i trebuie retinut ca, 't1i realitate, aceasta legatura se manifesta
pe rnai multe planuri, dintre care mentionam:
- Constitutia contine norme care consacra principii ale dreptului civil
ar fi principiul proprietatii ~i principinl egalitatii In fata legii);
- principalele drepturi ~i libertati ale omului - care sunt ~i drepturi subiec-
tive civile ale cetateanului - sunt consacrate tn legea.fundamentala a tarii (ele
fiind dezvoltate In normele cuprinse ~i 1n legi civile); .
- organele de stat, reglemei1tate in constitu~ie, sunt din nunctul de vedere al
dreptului civil, persoane juridice (ln maj01itatea lor);
- garantiile juddice ale drepturilor subiective civile sunt stabilite de Constitu~ie.
Privite comparativ, dreptul constitu~ional ~j dreptul civil contin atat asema-
cat 9i deosebiri, daca lua111 'l'n considerare criteriile de delimitarell. - r
Intr-o exprimare sintetica, asernenea asemiinari .Ji deosebiri sunt: -
- daca 1n dreptul civil maj01;itare sunt raporturile patrimoniale, In
constitutional sunt dominante raporturile nepatrimoniale, chiar daca unelerapor-
turi nepatrimoniale sunt vizate de n01mele ambelor ramuri de clrept, -dreptul
constitutional le are in vedere In masum In care continutul !or este format din
drepturi ori libertati fondamentale ale cetateanului, pe cand clreptul civil le
retine 1n 1nasura 111 care contim1tul lor este alcatuit din drepturi subiective civile
cu caracter nepatrimonial;
Pentru aceste aspecte, a se vedea: 1. Muraru, Drept constitufio11al .Ji institufii
1>
-·-' r n .. ~ .. ,~,..t; 100~ n "i si urm.: I. Deleanu, Drept constitufional .}i institufii
1- -~~~··~•~··-" ' - ' ~ 1 • v-. n

28 DREPT CIVIL ROMAN
- pe cand subiectele raportului de drept constitutional se afla pe pozitii de
subordonare - ca reguJa - In dreptul civil functioneaza egalitatea de pozitie
juri.dica a partilor; .
· - daca ~orme1e dreptului constitutional cer subiectelor sale o calitate spe-
. c!ata ,. organ de stat (al puterii legislative, executive· ori judecatore~ti) ori ceta-
tean roman - dreptul civil nu cere subiectelor sale decat simpla calitate de
persoan~ fizica ori persoanajuridica; · . data de emiterea unui act administrativ individual - de regula autoriza/ie. ·
- rnajoritatea nonnelor dreptului constitutional sunt imperative, pe cand In
dreptul civil rnajoritatea o constituie normele dispozitive;
- dreptul constitutional are san·ctiuni specifice - cum ar fi suspendarea din
functie (art. 95 din Constitutie) - ce nu presupun un preices; restabilirea dreptu-
lui subiectiv civil 'incalcat se realizeaza, eel mai des, prin proces;
- pe 18.nga principii comune exista principii specifice, proprii, atat pentru
dreptul constitutional, cat ~i pentru dreptul civil.
Corelatia dreptului civil cu dreptuf constitutional poate fi u~or observata In
practica CurJii Constitutiona!e. Mai mult, de curand se vorbe~te despre "dreptul
civil constitu.tional roinan" 1).
b. Dreptuladministrativ ~~i dreptul civil
Dreptul administrativ este ramura de drept care reg1ementeaza rapo1.iurile
sociale nascute in cadrul administra~iei publice; lntr-o alta formulare, am putea
spune ca dreptul administrativ este ramura de drept ce contine norme!e care
reglementeaza conditiile realizarii puterii executive In statul nostru. · - partile, In raporturile de drept financiar, su.nt In pozitie de subordonare;
Intre dreptul civil ~i dreptul administrativ exista unele asemanari, dar mai
multe deosebiri 2l.
In delimitarea dreptului civil fata de dreptul aclministrativ e nevoie sa se
tina seama de urmatoarele aspecte mai semnificative:
·; - daca In dreptul civil predomina raporturile patriinonfale, In dreptul admi-
nistrativ sunt majoritare raporturile nepatrimciniale;
- pe cand In dreptul civil partile sunt pe pozitie de egalitate juridica, In
raporturile de drept administrativ subiectele se afla In pozitie de subordonare, ca
regula;
- In raporturile de drnpt adn1inistrativ e necesar ca macar un subiect sa fie
un organ al administra\iei publice, pe cand In dreptul civil,dupa cum am aratat,
raporturile pot fi: numai 1ntre persoane fizice, numai intre persoane juridice,
lntre persoane fizice ~i persoane juridice; mai subliniem ca, un organ al adminis-
tra~iei de stat poate aparea ~i 111 rapo1iuri de drept civil, numai di, 111 astfel de
.cazuri, else manifesta ca persoanajuridica, iar nl,I ca purtator al puterii de stat;
I} A •.
CARACTERIZARE GENERALA A DREPTULUI CIVIL ROMAN
29
- daca In di'eptul civil predoni.ina normele dispozitive, In dreptul admiriis-.
sunt preponderente norrnele imperative;
- dreptul ·administrativ are. sane ti uni proprii, precum amenda contraven-
. tionafa ori confiscarea ..
Apropierea dreptului civil fata de &eptul aclministrativ se manifesta, In
· practita, 11i cazurile 'i.n care, potrivit legii; lncheierea unui act civil este prece-
In practica, adesea, delimita1"ea dreptului civil fata
1
de dreptul administrativ
este lntalnita 1n materia contenciosului administrativ '.
c. Dreptul civil §i dreptul jincmciar
Dreptul financiar este ramura de drept care reglernenteaza raporturile
socia1e nascute 1n procesul constituirii ~i utilizarii sumelor cuprinse 1n
de stat. Principalul obiect de reglementare al dreptului financiar 11 constituie
raporturile stabilite In legatur~l cu ceea ce se numqte "finante pub1ice". Sursa
principala a veniturilor la.buget este impozitul, iar principala cheltuiala a buge-
tului o constituie 'intretinerea aparntului de stat.
In linii mari, delimitarea dreptului civil fata de.dreptul financiar se pune In·
tenneni asemanatori celor de ·1a delimitarea fata de dreptul administrativ.
de n1entionat:
- marea majoritate a rapo1iurilor de drept financiar este formata din 1~apor-
turi patrimoniale (cum i11dica ~i denumirea lor, de altfel);
- 1n raportul de drept financiar, intotdeauna o parte este un organ al statului
cu atributii fiscale•;
.,. normele dreptului financiar sunt, ca regula, qori11e imperative;
- dreptul financiar dispune de sanctiuni prqprii, distingiindu-se majorarea
pentrn fotarziere in plata impozitelor;
- In· afara de principii comune, -atat In dreptul financiar, cat ~i In
2
civil, exista principii proprii, specifice >.
1> Ase vedea, spre exemplu, A. Iorgovan, Drept administrativ, I, Ed. Hercules, 1993,
p. 126-129, 130; idem, Drept administrativ; Tratat elementar, Il, ,Ed. Hercules, 1993, p. 25-
46; 102-107, 185 ~i urm.; dee. nr. 35/l 992 a S.C.A. a C.S.J., 1n Dreptul nr. 10/1992, p. 87; R.
N. Petrescu, Criterii de distingere fntre actele ctdmi11istrative de autoritate .yi actele de
gestiune ale statulul - imp/icafii pe planul conlenciosului administrativ, in Dreptul 'nr.
10/1992, p. 39 ~i urm.; V. Prisiicaru, Contenciornl administrativ roman, editia a II-a
•n""~"'" ~: ,..,.p,,,...,.;t~ Prl A IL RP.r.k R11curesti. 1998. o. 76 si urm.
 30
.DRBPT CIVIL ROMAN
· cl Dreptul civil .;i dreptul comerciai
Prima precizare te-_ trebuie fiicut~. aici este urmatoarea: nu se confunda
drept~1l cornercial (intern) cu clrept~ll domert:ului ime.1:11r•rional; pe cand dreptul
_comertului international este 0 parte a .dreptult1i international privat roman,
dreptul comercial este o ramura de clrept care - dupa o Jrn:igfi "susperidare" - 1§i
configureaza, tot mai viguros, statutul.
Incercand o definitie, vom spt'.111e ca dreptul comercial este acea ramura
care reglementeaza raporliwile ce se stabilesc fn activitatea comerciala interna
realizata de catre comercianfi. Principale!e institutii de drept comercial sunt:
co1nercianjii, cu accent pe societatile comerciale §i actele ~'ii faptele de comer{
(izvoare[e rap01i:urilor coi1crete de drept comercial). Formarea 9i dezvoltarea
dreptului comercial constituie o expresie com;;reta a trecerii Romaniei la
cipiile eco1iomiei de piata, la privatizare.
Intre dreptul civil ~i dreptul comercial ex.ista, nelndoielnic· numeroase
asemanari, ceea ce face destul de dificila delimitarea lor.
Totll$i, pasul eel mai important 1n ace~sta clelimitare este facuta pe plan
legislativ; J'ntr-adevar, dadi principalul izvor ttl dreptului civil II constituie
Codul civil (de la 1864), prin.cipalul izvor al dreptului cdmercial 11 constituie
Codul comercial (de la 1887), la care se adauga Legea societa~ilor comerciale
nr. 31/1990 republicata (M. Of. nr. 106612004} ~i Legea nr. 2611990 privind
registrul comertului, republicata (M. Of. nr. 49 din 4 februarie l 998).
Un act normativ "de trecere", de la dreptul civil la dreptul comercial, ll
constituie Legea nr. 1511990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat
ca.regii autonome ~i societati c~merciale.
0 semnificatie aparte, din punctul de vedere care intereseaza aici, o au clis-
pozitiile art. 47 din aceasta lege: HRelatiile comerciale dintre regiile autonome,
.cele dintre societatile cornerciale cu capital de stat, precum ~i relatiile dintre efe
ori lntre ele ~i stat se vqr desfil~ura pe baze contractuale.
Conti-actele lncheiate intre agentii economici mentionati la alin. l vor fi gu-
vernate de principiul libe1tatii contractuale ~i de reglementarile cuprinse In
Coclul civil ~i Codul comercial romfin, cu exceptiile decurgancl prin prezenta
lege"ll .
. 0 lege care intereseaza ambcle ramuri de clrept este Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizarii iucliciare si a
Potrivit mt. 8 din Codul comeroial roman: "Stntul, judeiul *i comuna nu pot avea
ll
de .comeroiE111fi''.
Legen nr. 6411995 privind procedura reorganiz&rli ~i lichidilrll judiciare (M. Of. m.
r31V1 '>95) n fost.. modificalll
. *i completattt. p1'in Lcgca nr. 99/t 999 privind uncle miisuri pentrn
CARACTERIZARE GENBMLA A DRBPTULUI CIVIL ROMAN 31
· Avfirid 1n vedere criteriile de delimitare cunoscute, 1n delimita.rea dreptului
civil fatii de d1·eptul comercial trebuie sa se tina seama de urmatoarele asemanari
§i deosebiri: . . . , ~, ·
- ambele rainuti au 'in obieetul.de reglementare atfit raporturi pati-irrioniale, ·
cat §i nepatrimoniale; rapotiurile nepatrimoniale din dreptul comercial sunt mai
putine,. fata de cele din dreptL~l civil; de§i propriu ambelor rarnuri .de drept -
contraetul (eel civil, respectiv eel eomercial) - cu119a§te serioase deosebiri de
regim juridic; spre exemplu; exista reguli deosebite privind proba contractului,
dupa cum 1mplinirea termenului extinctiv produce efecte diferite: In clreptul
civil, dies non interpelat jJro homine (filnd necesara, ca
regula, punerea 111 lntar-
ziere.a debitorului); pe cand In dreptul .comercial dies interpelat pro hoinine (art.
1079 ~i 1088 C.civ.)I);
- 1n ambele ratnuri de drept, meto<la de reglementare este cea a egalitatii.
jucidice a partilor; · ·
- In ambele ramuri exista atat subiecte individuale, cat §i colective; totu~i,
pentru dreptul comercia1 este necesar ca ww din partile raportului, macar, sa fie
comerciant;
- de~i 1n ambele ramuri exista sanctiunea raspunderii (contractuale), exista
§i deosebiri de regim Juridic lntre raspunderea civila ~i cea comerciala;
- pe Janga principii comune, cele doua ramuri de clrept au ~i principii
proprii, specifice 2).
e. Dreptul civil ~'ii dreptul familiei
Dreptul familiei este ramura ~'care reglementeaza raporturile personale ;;i
patrimoniale ce izvorasc din casatorie, rudenie, adoptie $i raporturile asimilate
de lege sub anurnite aspecte, cu raporturi1e de farnil1e, 1n scopul ocrotirii
familiei" 3>.
Intre dreptul civil ~i dreptul famiiiei exista atat asemanari, cat ~i deosebiri.
Intr-o formulare co11cisa, st.mt de me11tionat urmatoarele:
- daca arnbele ramuri au ca obiect de reglernentare atat raporturi patrimo-
niale, cat ~i nepatri111011iale, rapoitul dintre ele este invers: pe can~ Jn dreptul
· n Potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 26/l 990, "In sensul prezentei \egi, comerciantii
sunt persoanele fizice care exercita tn mod obi~nuit acte de comert, socieU\tile comerciale,
regiile autonome ~i organizatiile 00011eratiste".
> Pentru mnfinunte, a se vedea Fr. De:!I<,. St. Cilrpcnnru, Contracte civile ~i·i
2
comerciale, Ed. Luminn Lex, 1993, p. 5 ~i urm. Cu privfre la obicctul dreptului comercial, a
se veden, spre exemplu: l. Hucltrcm1u, Curs de drept. Elemente de drept civil •'Ii comerciaf
comparctt, Bucure$ti, 1980, p. 121-122; C. Viyante, Trattato di diritto commerCiale, vol. I,
1902, editin a 2-a, Torino, Frntelli Bocca Editori, p. l ~I urm.; St. C~frpennrn,
comerclal romdn, I, Ed. Atlas, Bucure$ti, 1992, p. 5-7, ~i 16-17; idem, Drept conwrcial
,.,, f.I\
 I
I»

.·
' .CARACTERIZARE OENERALA ADREPTULUI CIVIL ROMAN 33
32 DREPT CfVfL ROMAN
~J Intr-o formulate concisa, corelatia diritre dreptul civil !i'i dreptul procesual
civil dominante, majoritare sunt ce]e patrimoniale; 1n d1~epttll familiei cele mai

I
civil a fost ex,primata, In' literatura de specialitate, astfel: "Dreptul procesual
multe sunt nepatrimoniale; ,;. ·
reprezinta tocmai cealalta fata a dreptului material, aspectul sau sanctionator
:- ambele ramuri utilizeaza metoda egalitatii juridice; o nuanta aparte exista care, evident inter~ine·numai 1n caz de nevoie. Dreptul material civil ar fi ine-
In dreptul familiei, atunci cand e vorba de raportul parinte-copil minor; !f
~. ficace ·daca, pe calea procesului civil, nu s-ar a$igura realizarea lui §i, tot astfel,
- in dreptul famiiiei se cere . .: dupa cum reiese chiar din definitie - o calitate
speciala subiectelor sale (sot, parinte, copil etc.); ·
- fiecare ramura de drept are sanctiuni proprii (ex. decaderea din puterea
parinteasca este specifica dreptului
·y I
I:
procesul civil ar fi de neconceput fiira existenta unui drept material pe care sa-1
apere §i sa-1 valorWce"IJ.

h. Dreptul civil$~ dreptul interna/ional privat

- nonne1e majoritare 1n dreptul familiei sunt cele imperative, pe dind fu
dreptul civil domina cele dispozitive;
,. pe Ianga principii comune, fiecare ramura are ~i principii specifice,
I
~i
Ca obiect de reglementare, dreptul international privat se refera la acelea§i
raporturi ca ~i dreptul civil ~i dreptul fami'liei, cu deosebirea ca le prive~te sub
proprii.
r
r;
t\
aspectul lor international, adica sub aspectul pe care II prezinta cand ele contin
un element de extraneitate: Asemenea elemente sunt: cetatenia straina, natio-
nalitatea straina, situarea In strainl:itate a unor bunuri, 'incheierea ori exe~utarea
f Dreptul civil .Ji dreptul muncii .;i securitc/fU sociale l'~
In strainatate a unui contract etc.
Dreptul muncii este ramura care reglementeaza raporturile generate de con- ~
·j: . Metoda de reglementare spe~ifica dreptului international privat este aceea
. tractul individual de munca, inclusiv cele conexe. 1; de indkare - prin "norma conflictuala" ori "de trimitere" a legii aplicabile unui
~~
Asemanari §i deosebiri exista §i lntre dreptul civil §i dreptul rnuncii. raport cli element strain.
Pe scurt, acestea sunt urmatoarele:. Laid sensu, dreptul interna~ional privat cuprinde ~i "dreptul comertului in-
- obiectui ambelor ramuri este format atat din raporturi patrimoniale (majo- ternational".
ritatea), cat §i personale nepatrimoniale; Corelatia dreptului civil cu dreptul intema~ional privat se desprinde, cu
- daca In dreptul civil pozitia de egalitate juriclica a partilor se mentine tot u~urinta, din ari~Jiza textelor Legii nr. 105/1992 cu privire la reglementarea
timpu!, In dreptul muncii aceasta pozitie este caracteristica doar lncheierii raporturilor de drept international privat (M. Of. nr. 245/1992)2).
contractului de munca, pe parcursul raportului de munca exista o disciplina a
care implica subordonarea salariatt:1lui; · i. Dreptul civil .Ji dreptul penal3>
- sfera subiectelor drep~ului rnuncii este mai restransa decat In dreptul civil
(ex. rninorii sub 14 ori 15 ani); Deosebiril~ dintre aceste doua ramuri de drept sunt eviclente, astfel ca nu

- In dreptul muncii exista, pe. langa raspunderea patrimonialii, §i raspunderea apare necesara o dezvoltare a lor. Retinem aici doar faptul ca dreptul penal
disciplinara; · ocrote~te valori care formeaza obiectu1 unor drepturi subiective civile, iar Codul

-dominante, 1n dreptul muncii, sunt normele imperative, pe cand 1n penal utilizeaza.notiuni ori concepte care au lntelesul stabilit de dreptul civil,
cum se §tie; surit majoritare cele dispozitive; precum: drept de proprietate, conventie etc. Este un aspect ridicat 9i In juris-
- pe langa principii comune, ce!e doua ramuri au ~i principii specifice, prudenta, incl us iv in cea a Curtii Constitutionale (ex. Decizia nr. 3 8/1993, 1n
proprii 11 • M. Of. nr. 17611993).

g. Dreptul civil .Ji dreptul procesual civil

1
Dreptul procesua1 civil este definit ca sistemul de norme care reglemen- > V; M. Ciobanu, Tratat teoretic .;i practic de procedura civilii, vol.·, I, Teoria
teaza rnodul de judecata ~i de rezolvare a pricinilor priyitoare la drepturi ~i generala. Ed. National, Bucure~ti, 1996, p. 42 ~i urm.; K. Deleanu, Procedura civila, I, Ed.
interese civile, precum ~i modul de executare a hotararilor judecatore~ti sau a Servo-Sat, Arad, 1998, p. 7-35; I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil, Teorici
altor titluri executoriL genera/ii, Ed. E.D.P., Bucure~t'i, 1989, p. 30. · ,
l A se vedea ~i ][, Filipescu, Drept internafional privat, vol. I, Bucure~ti; 1993, Ed.
2

Proarcadia, p. 11 :;;i urm.; T. Popescu, Dreptztl internaiional privat, Bucure~ti, 1993, p. 5 ~i

urm.; D~ Al. Sitaru, Drept internafionalprivat. Tra/at, Ed. Actami, Bucure~ti, 1997.
1) r'l .... ..1 •• 1 ...... : .... :1 _.....,,..,.1 ..... -.....-.. ... .f. ..... H1,.......,...,.J.! ... - .... _ .J- l ..... _;::.,..:n .J--.-.-!.1.~ ---•----'- J_ --····· _.,, .i _
.,., ~ - . -- .. " -
34 'DREPT C_lVlL ROMA.N
11
.j. Dreptitl civil .Ji dreptiil procesual penal

$i lntre aceste doua --ramuri ale dreptului nostru deosebirile sµnt evidente.
Totu~i, se cuvine a remarca faptul ca ele lmprumuta recfproc nofiuni, cum sunt:
reorganizarea persoanei juridice, parte civila, persoana responsabila civilmente, · CAPITOLUL II
capadtate. de exercititl etc. ·

k. Dreptul civil .Ji dreptul ecologic21 TEORIA JLEGH CIVILE

(IZVOARELE DR.EPTULUI
Dreptul ecologic este o ramura de drept ce-9i croie§te drum spre statutul de
''drept de cetate", adfoa ramura autonoma.
Intr-o tncercare de definfre, am'putea spune ca dreptul ecologic este ramura
de drept formata din ansamblul normelor care reglementeaza conduita oameni- SECTJIUNEA I
lor In vederea aslgur~rii unui mediu corespunzator, slinatos, neviciat, care sa
permita evolufia individuala a colectivitatilor umane. LEGEA CIVILA CA IZVOR AL DREPTULUI CIVJIL
N~tndoielnlc, dreptul _ecologic nu este numai o ramura interna de drept, ci
el are ~i seinnifica.tie internationala.
Dreptul civil · se poate socoti un "beneficiar" al dreptului ecologic. § 1 Nofhmea de izvor al dreptuhd civil

9. SENSURILE EXPRESIBI 11IZVOR DE pREPT CIVIL"

Genul proxim pentrn notiunea de "izvor de drept civil" II reprezinta cea de

"izvor de drept"n.
Expresia "izvor de drept civil" este primitoare de doua sensuri ori lntelesuri.
!n.tMtn prim sens, prin izvor al dreptului civil .1ntelegem condi/iile
materiale, de existen/c.1 care genereaz~ normele acestei ramuri; suntem In
prezenta notiunii de Hizvor de drept civil" 111 sens material.
In eel de al doilea sens, juridic, expresia "izvor de drept civil" desemneaza
formele .specifice de exprlmare a normelor dreptului civil; fo,,:data aceasta,
suntem in fata no{iunii de "izvor de drept civil" In sens formal.
Atragem atentia ca nu trebuie sa se confunde acest sens formal al notiunii
"izvoare de drept civil" cu o notiune apropiata, ca formulare, dar diferita, ca §i
continut, .§i anume "izvoarele raportului juridic civil concret". Daca prima
notiune prive~te actele normative, cea de a dou~ se refera la ,actele .Ji faptele
juridice (individuale). '

10. FORMELE DE EXPRIMARE A IZVOARELOR DREPTULUI crvn.,

ll Pentru definitie, vezi I. Neagu, Drept procesiwl penal, Ed. Academiei, Bucure~ti,
1988, p. 43 idem, Tralal de procedurapenata, Ed. Pro, Bucure~ti, 1997, p. 13. Ca ~i In alte ramuri de drept, §i In dreptul civil normele sale lmbradi forma
2
> Pentru o lncercare de definire a dreptului ecologic, a se vedea M. Dutu, Despre - generica - de acte nonnative, adica acte ce emana de la organele de stat
necesitatea, conceptul §i lrasaturlle definitorii ale dreptului ecologic, In "Revista romana de
drept", nr. 5/1989, p. 22; idem, Dreptul mediului, Bucure~ti, 1993, p. 39 ~i 42; vezi §i D.
36 .DRBPT CIVIL ROMAN
'ihvestite cu pte1~ogativa legiferarq. Legea fundamentala - Constitutia - stabile§te
prerogativele legiferarii.
Astfel, 'in art. 67 se prevede: "Camera deputatilor ~1 .Senatul adopta legi,
hotarari ~l. motiuni, 1n prezenta majodtatii deputatilor", iar art.· 73 CU <;lispune:
· "Parlamentul adopta legi constitutionale, Iegi organice ~i legi ordinare". Potrivit
art. 78: "Legea se publ.ica 'ln Monitorul Ofic.ia'I al Romaniei ~i intra· In vigoare la
3 zife de fa data publi'?arii sau .la o data ulterioara prevazuta In textul ei".
Potrivi~ art. l alin. 1 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea ~i fo1wtio-.
narea Guvernului Roinaniei ~i a ministerelor (publicata In Monitorul Oficial
nr. 164 din 2 aprilie 2091): "G_uvernuI este ~utoritatea publica a puterii
e;-cecutive, care funqioneaz~ 'in baza votu-lui de ln~redere acordat de Parlament
~i care asigura re'alizarea politicii interne ~i externe a tarii §i exercita conducerea
generala a administratiei publice". In art. 26 al in. 1 din aceea~l lege se dispune:
"In exercitarea atributiilor sale Guvernul · adoptii hotarari §i
Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor. Ordonantele se emit In
temeiul unei legi specia!e de ahilitare sau, In cazuri exceptioriale, ordonante de
· urgenta, potrivit art. 115 alin. 4 din Constitutie."
Art. 27 alin. 1 dispune: Guvernul adopta hotarari ~i ordonante In prezen~a
majoritatii membrilor sai, iar alin. 3 prevede: "Hotararile ~i ordonantele Guvernului
se semneaza de primul-ministru, se Gontrasemneaza de mini§trii care au obligatia
pun~rii !or In· executare ~i se 'publica In Monitorul O:ficial al Romaniei, Partea I.
Nepublicarea atrage inexistenta hotararii sau a ordonan~ei. Hotararile care au
caracter militar se com~mica numai institutiilor interesate."
De retinut ca, potrivit art. 108 (I) (2) ~i (3) din Constitutie: "Guvernul adopta
hotiirari .ri ordonanfe. Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor.
Ordonanfele se emit in temeittl unei legi speciale de. abilitare, !n ~imitele §t
conditiile oferite de aceasta" (s.n.). . ·
Constitutia (art. 121-123) 9i Legea administratiei publice locale nr. 215/2001
publicata In M. Of. nr, 204 din 23 aprilie 2001 (art. 3 alin. 2 ~i art. 130 alin. 1)
prevad ca autorita~ile adrninistratiei publice locale sunt: consiliile locale, primarii
precum ~i consiliile judetene alese prin vot universal, egal, direct, secret :;;i liber
exprimat, iar Guvernul nume~te cate un prefect ca reprezentant al sau, ln-fiecare
judet ~i In municipiul Bucure~ti. Consiliul local ~i respectiv judetean adopta
hotarari, iar primarul ~i prefectul emite dispozifii, respectiv ordine.
In concl~zie, principalete forme juridice In care se exprima izvoarele
dreptu1ui civil sunt legile - a~tele normative adoptate de Parlamentul Romaniei -
9i.lzotararile Guvernului Romdniei.
Nu mai putin, trebuie sa amintim ca, potrivit art. 100 (1) din Constitutie "In
exercitarea atribu\iilor. .., Pre§edintele Romaniei emite deprete ". Evident, pot fi
socotite izvoare ale dreptului civil numai acele decrete care contin norme
generale (iar nu §i decrete individuale) §i numai daca au ca obiect de regle-
mentare relatii sociale care intra 1n "obiectul dreptul civil". ·
CARACTERIZARE GENERALA A DREPTULUI CIVIL ROMAN 37
. Tot caracter de izVor al dreptuJui civil are §i actul normativ adoptat de un
ministru ori §eful µnui alt o~gan al administratiei·\de st~t - indiferent de denu- "
mire: ordin, bistrucfiune, regitlament etc. - daca are ca obiect de reglementare
relapi sociale ce intri'ili1 "obiectul.dreptului civil".
In afara de actele normative sus-mentionate - ca fonne (tipuri) de izvoare
ale dreptului civil roman - se cuvine a se retine ca, In masura In care n-au fost
· abrogate dupa Revolutia din decembrie 1989, constituie iivoare ale dreptului
civil §i actele normative· anterioare, care reglementau raporturi civile: legi,
decrete, ordirie, instrucfhmi 0 .
in categoria izvoarelor dreptului civil trebuie lncadrate §i reglementarile
interna/ionale (conventii, pacte, acorduri e.tc.),' cu conditia ca Romania sa fie
parte la ele (prin aderare ori ratificare) §i evident, numai daca acestea privesc
relatii sdciale ce intra 1n obiectul dreptului civil romai1. Cu titlul de exemplu,
asemenea izvoare sunt: Pactul international privind drepturile civile 9i politice
ale omului (ratificat prin Decretul nr. 212/1974) §i Conventia cu privire la
drepturile copilului (aprobata prin Decretul nr. 47/1990 9i ratificata prin Legea
nr. 18/1990). De altfel art. 11 (2) din Constitutia Romaniei prevede: "Tratatele
ratificate de Parlament potrivit legii, fac parte din dreptul intern", iar potrivit ast.
20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile 9i libertatile. cetatdnilor
vor fi interpi'etate 9i aplicate In concordanta· cu Declaratia Universala a
Drepturilor Omului, cu pactele 9i cu celelalte tratate la· care Romania este pa1ie.
(2) Daca exista neconcordante 'lntre pactele 9i tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte §i legile interne,
au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia . cazului 'in care
Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favqrabile".
§ 2 Ade normaliive in vigoair~ care sunt b:voare clle drelf)t civH
11. LEGILE
a. Constitu/ia
In doctrina se face deosebire lntre legea jimdamentala, care este Constitufia,
~ilegile celelalte, numite ordinare, care includ ~i codurile.
Potrivit art. 73 (1) din Constitutia Romaniei: "Parlamentul adopta legi
constitutionale, legi organice 9i legi ordinare".
De9i este principalul izvor pentru dreptul constitutional, Constitufia este
izvor important §i pentru dreptul civil, deoarece: 1) unele din drepturile funda-
mentale ale cetatenilor sunt, In acela~i timp, drepturi subiective civile, care au ca
 38 DREPf CIVIL ROMAN
titular Pt?rsoana fizica; 2) principiiJe fundamentale ale dreptu1ui civil au ca izvor
primar chiar t_extele constitl1tionale; 3) normele constitutionale care reglemen-
teaza organele statului intereseazli dreptul civil sub aspectul regimului persoa-
nelorjuridice romane. · · ·
b. Codul civil roman
Avand ca model Codul civil francez de la 1804 (numit §i"Codul Napoleon),
Codul civil roman a fost adoptat in 1864 §i a intrat in vigoare la 1 decembrie 1865.
Cum e firesc, Codul civil reprezinta principalul izvor al dreptului civil.
Structural, Codul civil este alcatuit ~intr-un titlu preliminar ''DespJ;e efec-
7
tele §i aplicarea legilor In genere" ~i trei carti:
- Cartea I - ''Despre persoane" (in prezent abrogata); .
- Cartea IT - "Despre bunuri §i despre deosebitele modificari ale pro-
prietatii" (avand patru titluri);
- Cartea Ill - "Despre diferitele moduri prin care se dobande§te proprie-
tatea" (cu XX de titluri).
·. in decursul celor 140 de ani, Codul civil a suferit unele abrogari ( exprese
?ri implicite) sau modific~ri 0 .
c. Alte legi Civile
Coclulfamiliei (Legea nr. 411954, cu modificarile suferite) este pdncipalul
izvoi· pentru dreptµI familiei. Nu mai putin, 1n acest Cod exista mu1te dispozitii
care reglementeaza relatii ce intra In obiectul dreptului civil, cum sunt cele
. pri vind capacitatea civila a persoanei fizice.
Ca legi-izvoare de drept civil mai mentionam:
-"Legea nr. _15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat caregii
autonome ~i societati comerciale, cu modificarile ulterioare (M. Of. nr. 98/1990);
- L~gea nr. 3111990 privind societatile comerciale, republicata (M. Of. nr.
1066/2004);
. ;. Legea fondului funciar, nr. 1811991, republicata (M. Of. nr. 1/1998), cu
modificarile ~i completarile ulterioare, inclusiv cele aduse prin Legea nr.
24712005; . ·acesteia (M. Of. nr. 44811998);
-Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, nr. 50/1991, .
republicata (M. Of. nr. 933/2004);
- Legea privind vanzarea de locuin~e ~i spatii cu alta destinatie, construite
din fondurile ·stat~ilui §i din fondurile unitatilor economice bugetare de stat,
nr. 85/1992, republicata (M. Of. nr. ·26411998);
- Legea privind raporturile de drept international privat, nr. 105/1992;
· (M. Of. nr. 245/1992); · - Legea nr. 247/2005 privind reforma In domeniile proprietatii ~i Justitiei,
.CARACTERIZARE GENERAL;\ A DRBPfULUI CIVIL ROMAN 39
. . - -
- Legea nr. 66/1993 a contractului de management (M. Of. nr. 244), modi-
ficata prin Ordonanta de urgenta a Guvemului nr. 39/1997 (M .. Of. nr. 151/1997);
-· Legea nr. · 16/1994 a are11darii (M. Of. nr.· 91/1994) modificata ~i
cornplefota prin Legea nr. 65/1998 (M. Of. nr. 126/1998);
. - Legea nr. 3211994 pfivind sporisorizarea (M. Of. nr. 12911994), cu modi-
ficarile nlterioare; . ·
- Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica
(M. Of. nr. 13911994); .
-Legea nr. 10/1995 privind ca]itatea tn constructii (M; Of. nr. 12/1995);
- Legea nr. 36/1995 privind notarii puhlici $i activitatea notariala (M. Of.
nr. 92/1995), cu modiftcarHe ulterioare;
- Legea nr. 6411995 privind procedura reorganizarii judiciare ~i a falimen-
republicata (M. Of. nr. 1066/2004); ·
- Legea privind asigurarile §i reasigurarile In Romania, nr. l36/1995 ·
(M. Of. nr. 303/1995), modificata prin Legea nr. 172/2004 (M. Of. nr.
473/2004); .
- Legea privind dreptul de autor ~i drepturile conexe, nr. 8/1996 .(M. Of.
nr. 6011996);
- Legea cadastrului ~i a publicitatii irnobiliare, nr. 7/1996 (M. Of. nr. 6111996)
cu modificarile ulterioare, inclusiv cele aduse prin Legea nr. 24712005;
- Legea privind regimul atinelor. de foe ~i al munitiilor, nr. 29512004
.CM.Of. nr. 583/2004);
- Legea nr. 26/1996 - Codul silvic (M. Of._nr. 93/1996);
- Legea privind evidenta JJOpulatiei ~i cartea de identitate, nr. 10511996
(M. Of. nr. 237/1996), cu modificarile ulterioare;
- Legea ape1or nr. 107/1996 (M. Of. m. 24411996);
- Legea nr. 11411996 a locuintei, republicata (M. Of. nr. 393 din 31
decembrie 1997), cu modifica~ile ulterioare;
- Legea cu privire Ia actele de stare civila, nr. 11911996 fM. Of. 111'. 282/1996),
cu modificarile ulterioare; ·
. - Legea minelor, nr. 6111998 (M. Of. nr. 113/1998);
- begea nr. 21311998 privind proprietatea publica ~i regimul juridic la
- Legea nr. 21911998 privind regi"mul concesiunilor (M. Of. nr. 45911998).
-Legea.nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare;
- Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate In mod
abuziv 1n perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu rnodificarile aduse
prin Legea nr. 24712005, titlul I;
- Legea nr. 455/2001 privind semnatura;
precum ~.i unele masuri adiacente (M. Of. nr. 653/2005).
 38 DREPTCIVIL ROMA.N
titular persoana fizica; 2)principiile fundamentale ale dreptului civil ca izvor au
~· pdrnar chfar t_extele constit~~tionale; 3) normele constitutionale care reglemen-
teaza organele statului intereseaza dreptul civil sub aspectul regimului persoa-
nelor juridice romane. · ·
b. Codul civil roman
Avand ca model Codul civil francez de la 1804 (numit §i"Codul Napoleon),
Codul civil roman a fast adoptat In 1864 ~i a intrat In vigoare la l decembrie 1865.
Cum e firesc, Codul _civil reprezinta principalul_ izvor al dreptului civil.
Structural, Codul civil este alcatuit dintr-un titlu preliminar '':besp~e efec--:
tele §i apticarea legilor In genere":.. ~i trei carti:
- Cartea I - "Despre persoane'" (in prezent abrogata); , tului, republicata (M. Of. nr. 1066/2004);
- Cartea II - "Despre bunuri ~i despre deosebitele modificari ale pro-
- prietatii" (avand patmtitluri); · · (M. Of. nr. 303/1995), modificata prin Legea nr. 172/2004 (M. Of. nr.
- Cartea ill - "Despre difetitele moduri prin care se dobande~te proprie-
tatea" (cu XX de titltu-i).
·. In decursul celor 140 de anJ, Codul civil a suferit unele abrogari (exprese
ori implicite) sau modific~ri 1 J.
• 1
· ·
c. Alte legi civile ·
Codulfamiliei (Legea nr. 4/1954, cu modificarile suferite) este principalu!
izvor pentru dreptµl_ familiei. Nu mai putin, In acest Cod exista multe dispozi}ii
care reg!ementeaza relatii ce intra In obiectul dreptului civil, cum sunt cele
. privind capacitatea civila a persoanei fizice.
Ca legi-izvoare de drept civil mai mentionam:
- 'Legea nr. _15/1990 privind reorganizarea lll1 itaiilor economice de stat ca regi i
autonome §i societati comerciale,- cu modificarile ulterioare (M. Of. nr. 98/1990);
- Legea nr.-31/1990 pdvind societatile comerciale, republicata (M. Of. nr:
- 1066/2004); . - cu modificarile ulterioare;
- Legea fondului funciar, nr. 18/1991, repub!icata (M. Of. rir. 1/1998), cu
rriodificarile ~i compietarile ulterioare, inclusiv cele aduse prin Legea nr.
247/2005; . .
- Legea privind autodzarea executarii lucrarilor de constructii, nr. 50/1991, .
repub_li~ata (M. Of. nr. 933/2004); . . - - Legea.nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare;
- Legea privind vanzarea· de locuinte ~i spatii cu alta destinatie, construite
din fondurile statului ~i din fondurile unitatilor economice bugetare de stat,
nr. 85/1992, repubiicata (M. Of. nr. 264/1998);
- Legea privind raporturile de drept international pdvat, nr. 105/1992;
- (M. Of. nr. 245/1992); _
ll Pentru detalii istorice privind Codul civil, a se vedea, mai recent, O. Sachelarie ~i P.
Cosmovici, In Tratat de clrept civil, vol.I, Partea genera/ii, 1989, p. 31-52.
CARACTBRIZARE GENERALA A DRBPTULUl CIVIL ROMAN
-1.:egea nr·. 66/1993 a contractului de management (M. Of. nr. 244), modi-
ficata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 39/1997 (M. Of. nr. 151/1997);
- Legea nr. · 16/1994 a are1idarii (M. Of. nr. 9111994) modificata ~i
completata prin Legea nr. 65/1998 (M. Of. nr. 126/1998);
_- Legea nr. 32/1994 privind sporisorizarea (M. Of. nr. 129/1994), cu modi-
ficarile ulterioare; _
-: Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate
(M. Of. nr. 139/1994); · . _
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii (M. Of. nr. 12/1995);
- Legea nr._ 36/1995 privind notarii publici §i activitatea notariala (M. Of.
nr. 92/1995), cu modificarile ulterioare; ·
- Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare §i a falimen-
- Legea privind asigur~rile §i reasigurarile In Romania, nr. 13 6/1995 ·
47312004); - - - .
- Legecr pdvind dreptul de autor §i drepturile conexe, nr. 8/1996 (M. Of.
nr. 60/i996);
- Legea cadastrului §i a publicitatii imobiliare, nr. 7/1996 (M. Of nr. 61/1996)
cu modificarile- ulterioare, inclusiv cele aduse prin Legea nr. 247/2005;
- Legea privind regimul arm~lor_ de foe ~i a! rnuni~iilor, nr. 295/2004
_(M.Of. nr. 583/2004);
- Legea nr. 26/1996 - Codul silvic (M. Of. ,nr. 93/1996);
- Legea privind evidenta ,populatiei §i cartea de identitate, nr. l 0511996
(M. Of. nr. 237/1996),_ cu rno.c:lificarile ulterioare;
-Legea apelor nr. 107/1996 (M. Of. nr. 244/1996);
- Legea nr. 114/1996 a. ·locuintei, republicata (M. Of. nr. 393 din 31
decembrie 1997), cu modificarile ulterioare;
.:. Legea cu ~rivire la actele de stare civil~, nr. 119/1996 {M. Of. nr. 282/1996),
·
_-Legea minelor, nr. 61/1998 (M. Of. nr. 113/1998);
.- Legea nr. 21311998 privind proprietatea publica ~i regimul iuridic la
·acesteia (M. Of. nr. 448/1998);
- Legea nr. 219/1998 privind regi.mul concesiunilor (M. Of. nr. 459/1998).
- Legea nr. 10/2001 privind regirnul juridic a1 unor imobile preluate 1n mod
abt1ziv 1n perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, cu modificarile aduse
M
prin Legea nr. 247/2005, titlul I; .
- Legea nr. 455/200 I privind semnatura; ·
;. Legea nr. 247/2005 privind reforrria 'in domeniile proprietatii ~i
precum § i une[e masuri adiacente (M. Of. nr. 653/2005).
1
 40. DREPT CIVIL ROMAN CARACTERlZARE GENERALA A DREPTULUI CIVIL ROMAN 41
.il; . DECRETELE b. OrdonanJele Guvernului Rorndn(.ei
.....;1

Stricto sensu,·. termem;l. .Lege desemneaza 'actul normativ ·c~ eni.ana de la : Potriv~t Cot)Stitutiei, Guvernul poate adopta doua categorii de ordonante In
puterea Iegislativa.:. Parlamentu I Romaniei, avai1d aceasta denuinite'. : sfera de actiune. a legilor (a normelor juridice primare): simple (1n teineiul unei
· Lato sensu, prin lege se desemneaza §i celelalte acte norrnativ~: decrete, legi de abilitare). sau de ·urgenfiL (in · lipsa. unei legi de abilitare emise de
hotararlle guvernului, ordinele mini~trilor etc .. Parlament, 1n cazul ivirii unor 'lmprejurari excep\ionale)t>.
De lege lata, dreptul civil rornan are mai multe.izvoare carfftmbraca forma Unele. dintre aceste ordonante cuprind sau pot cuprinde ~i norme de d.rept
decretelor, dintre care mentionam: · civil. · ·
- Decretul nr. 31/1954 privitor la perscianele fizice ~i persoai1ele juridice; ExempUgratia, p9t fi amintite aici urmatoarele: .
- Decretul nr. 32/1954 de punere In aplicare a Codului familiei ~i Decretul - Ordonanta nr. 68/1994 ·privind protejarea patrif11oniulu1 cultural Haqunat,
nr. 31/1954; · cu modificarile ulterfoare (M.·Of. nr. 247/1994);
- Deere tu I nr. 167/l 95 8 pi-ivitor la prescriptia extinctiva; - Ordonanta de urgenta nr. 40/1999 privind protectia chiria9ilor ~i stabilirea
- De.cretul nr. 212/1974 ~e ratificare a Pactelor internationale privind drep- chiriei pentru spatiile cu destinntia de locu)11ta (M. Of. nr. 148/1999);
willi · - Ordon~nta de urgenta nr. ~112003 p'rivind dobandirea 9i schimbarea pe
cale administrativa a numelor persoanelo.r ftziCe (M. Of. nr. 68/2003).
13'. HOTARARJLE SI ORDONANTELE GUVERNULUI ROMANIEI
14. ACTE NORMATIVE EMISE DE CONDUCATORII ORGANELOR
a. Hotiirarile Guve_mului Romilniei CENTRALE ALE ADMINISTRATIEl DE STAT ~1 ACTE NORMA-
TIVE ADO;PTATE DE ORGANELELOCALE EXECUTIVE
Dup~ legile adoptate de Parlament, hotararile · Guvernului sunt ·de mare
aplicatie ~Vin ciomeni1.1:l dreptului civil, 'i:rideosebi, In materia persoanei in ·masura tn..·c'are au· caracter normativ ~i reglementeaza relatii sociale care
Cu titlu de exemplu, mention~m: . .. intra in obiectul dreptului civil, aceste doua categorii de acte nom1ative intra In
. - Hotararea nr. 280/1990 privind va1izarea de marfuri,-prestarea de servicii notiunea de "izvoare de dreptcivil":
9i executarea de lucrari, cu plata 'Ill rate (M. Of. 1.1r. 46/ 1990); . Exempli gratia, ri1e11tiona111:
- Hotararea Guvemulµi nr. 485/1990 privind. 'infiintarea 9i orgai1izarea Asocia- . - Ordinul nr. 471/1990 al ministr"ului culturii pentru aprobarea Normelor cu
tiei Generale a cryscatorilor de pasari 9i animale din Romania (M. Of: nr. privire la organizarea spectacolelor, concertelor; a altar activitati artistice ~i dis-
- Hotararea nr. 131/1991 pentru aprobarea Regulamentului privind proce- tractive la care se percep tarife de inti·are (M. Of. nt~ 108/1990);
dura de .constituire, atributiile 9i functionarea comisrnor. penfru stabilirea dreptu- . - Ordinul nr. 71OiCI1995 al rninistrului justitiei pentru adoptarea Regulamen-
·lui de proprietate privata asupra.terenurilor, a modelului ·~i modului de atribuire tului ·de punere 1n aplicare a Legii notarilor publici. ~i a activitatii notariale nr.
•·
a titlurilor de proprietate, precum ~i ptirierea in posesie .a prbprietarilor repu- 36/1995 (M. Of. nr. 176/1995). .
b\icata (M. Of. nr. 7/1993);
·- Hotararea nr. 20/1996 pentru stabilirea Normelor metodologice privind
15. DENUMIREA SPECIFICA A UNOR ACTE
ap!icarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor
imobile cu destinatia de locuinta, trecute In proprietatea statului, republicata (M. · Anumite acte normative - care sunt, 'in fond, legi, hotarari ale gt~yernului
Of. nr. 27/1997); . . sau ordine, instructiuni ale mini~trilor - poarta o denumire speciala·: Statut,
- H~tararea nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului. general de urba- Regulament, Contract-caclru Sal.I Contract tip, Standai·d, Norme. Dupa parerea
nism (M. Of. nr. 149/1996); . noastra, sLmtem 'i'n prezenta \.mo~ demuniri specifice ale izvoarelor de drept civil
- Hotararea nr. 216/1999 pentru aprobarea N01melor rnetodologice - cadru de mentionate mai sus, iar nu 111 prezenta unei categorii distincte de "izvoare de
aplicare a Legii nr. 219/i998 privind regimul concesiunilor (M. Of. nr. 140/1999).
- Hotararca nr. 1210/2005 privind organizarea ~i fonctionarea Agentiei
Naticinale de Cadastru ~i Publicitate imobiliara, (M. Of. nr. 7.18/2005).

11
Ase vedea ~i art. l l5 (4) ~in Constitufiei Romiiniei
 42 DREPT CIVIL ROMAN
drept civil directe;', cums-a pretins In doctrina 1l, a~;a cum o denumire specifica
. -· pentru lege este aceea de Cod. . statul le sanctioneaza, dandu-le putere juridica obligatorie .
§ 3 Problcma aUor izvoare de drept civil .
16. MODURI DE ABO RD ARE ~I REZOLVARE- PANA LA REVOLUTIA
ROMANA DIN DECEMBRIE 1939
a. Preciziiri prealabile
fn cadrul acestui paragraf avem In vedere probiema de a ~ti daca alaturi de
actele nonnative exista ~i alte izvoare ale dreptului civil. Mai cbncret, problem~
care se p~me este aceea daca s-ar.atribui sau nu calitatea de izvoare ale <lreptului
civil obiceiului, moralei, jurisprudentei, doctrinei ~i principii lor de drept.
Aceasta problema a primit In doctrina rezolvari diferite inainte 'de 1989,
motiv pentru care mai lntai vom enunta pe scurt aceste solutii, urmand ca apoi
sa aratam cum ar trebui ea rezolvata ]n conditiile actua!e ale statului de drept
roman.
b.. Jvloduride abordaie ~i rezolvare anterioG?·e Revolufiei dbi°decembrie 1989
Un prim rnod este acela ta tratarii problemei sub titulatura "Alte izvoare
directe" ale dreptului c.ivil (altele decat "actele normative" - n.n.) ~i "Izvoare
indirecte ale .dreptului civil''; In aceasta·optica, s-a precizat ca:
- "Un impo1tant izvor. direct al dreptulu i ·nostn.1 civil II constituie, aia cum a
'ltive?erat prof. dr. Tr. Iona9cu !?i E.A.Barasch'in lucrareaTeoria yi practica litigiilor
precontractuale, principiile generale ale politicii economice a Republicii .. .,
Romania": in terneiul art. 24 din Legea nr. 5/1954, "Principiile generale ale politicil
econo111ice sunt incorporate legislatiei noastre"2);
- "Pentru a rezolva problema valorii obiceiului ca izvor de drept este nece-
sar sa distingem 1n prealabil, 1i1 fonctie de· continutul normei care alcatuie9te
obiceiu!, i'ntre obiceiurile care prezinta 0 rama9ita nesanatoasa a trecutului ~i
'irnpotri'f,!l carora statu1 Iupta prin · 1egile ·sale, obiceiuri fiira de care atitudinea
statului este indiferenta din punct de vedere juridic·~i pe care, daca le combate,
nu o face prin rnijloace de constrangere, ci prin rnijloace morale, de convingere
(a caror recunoa9tere juridica ar fi totu~i In contradictie cu oolitica stah1lui de
I) Y. Eminescu, In Tratat de drept civil, vol. I, Partea generali'i, Ed. Academiei,
Bucure~ti, 1967, p. 64-68. Teza aceasta e u~or atenuata de O. Calmuschi, In Tratat de drept
civil, vol.I, Partea genera/a, 1989, p. 102-103. Pentru exemple anterioare revolutiei din
decembrie 1989, vezi Gh. Beleiu, Drept civil. Teoria genera/a, p. 51.
2 5
> Y. Eminescu, op.cit., p. 71.
CARACTERIZARE GENERALA A DRBPTULUI CIVIL ROMAN 43
combatere a lor fie ~i prin mijloace nejuridice) ~i, 'ln sfiir.;>it, ·obiceiurile pe care
Este evident ca numai acestea din unna pot constitui un izvor de drept, va-
.;foare care le este conferita prin referirea pe care.legea o face 'in .).mete dispozitii .
ale sale, la noiJ~ obiceiuri" (se citeaza: art. 970 al in. 2, 1450, 600, 607,. 610 ~i
1080 din Codul civil).: «In sfar$it, trebuie sa amintim ~i cazurileln care obiceiul
are direct valoarea unui izvor de drept. Exemple de acest fol gasim _In special 'i'n
dreptul maritim, unde a§a-numitele "uzuri interpretative" (practici ale diferitelor
porturi) sunt un important izvor de drept, fiind chiar, adesea, "codificate" in
regulamente ale uzurilor difetitelor porturi» 0 .
- "Regulile de convie/uire socialista nu pot fi, ca atare, considerate ca izvor
de drept, 'lntrucat, 'a$a cum s-a aratat [n literati.Ira, ele sunt 0 varietate de reguli
morale, a caror respectare este asigu~ata exclusiv prin masuri de influentare, ~i
nu prin posibilitatea unor masuri de constrangere, trasaturi caracteristice nonne-
lor juridice"2l.
- "Practica judiciara nu este un izvor de drept" 3l.
- "Opiniile diferitilor· juri§ti (§tiinta juridica) nu pot constitui un izvor
direct de drept" 4>. ·
Un alt mod, In esenta, I-am prezentat, ]n 1987, astfel:
«Consideram ca au valoare de izvoare de drept civil numai acele obiceiuri
la c:ire textele legale fac trimitere expresa dar ~i-n aceste cazuri asemenea
obiceiuri sunt incorporate, de actul normativ !11 cauza, astfel ca nu sunt izvoare
distincte de actele normative»;
Nici doctrinei (literatura de specialitate) nu i se poate recunoa:;;te cal itatea
de izvor de drept; ·
- Regulile de convie{uire socialista µnneaza solutia de la obicei. Aceste
reguli nu constituie izvor distinct, dar In masura In care legea face ~rimitere la
ele, cum e cazul art. 1 din Decretul nr. 31/1954 - ele sunt incorporate sau notifi-
cate de actul normativ respectiv; .
- Principiile de drept, in general, cele de drept civil, in special "fiind con-
sacrate in texte exprese din diferitele acte normative 5l nu pot fi considerate un
izvor distinct, ·ci ele se aplica In calitatea lor de dispozitii ale actelor normative".
17. SOLUTIIDE DAT IN CONDITIILE STATULUI DEDREPTROMAN
Pentru a se armoniza cu principiile statului de drept roman, solutii[e ce
urmeaza a fi retinute de Lege lata - In ce prive~te obiceiul, rnorala, precedentul
0 Idem, p. 72.
2
J Idem,
p. 73.
3
> Idem, p. 74.
41
Idem, p. 76.
> Gh. Beleiu, Drept civil. Teoria generalc'i, p. 54-55.
 44 l
DRE!PT CIVIL ROMAN
'. judiciar, doctrina ~i principiile de.drept - consideram ca trebuie sa fie, fo·esenia,
~· i.trmatoarele:.
1. Obiceiul (cutuina) reprezinta o regula de conduita stabilita In practica
vietii sociale 9i respect'1;ta Lill timp !ndelungat, In virtutea deprinderii, ca o normat·
socotita obligatorie (longa, in.veterata, diuturna consuetudo; opinia necessitatis).
a
Pentru rezolva problerna valorii. obiceiului ca izvor de drept tr~buie sa
facem urmatoarea distinctie:
- obiceiurile. ia care trirnit, fn mod expres, anumit~ texte din acte normative
. nu. pot fi socotite ca izvoare de drept distincte de aceste acte normative, ci ele
fac parte din dispozitia normelor juri.dice respective, prin lncorporare;
;. obiceiurile .la care normele. juridice. cuprinse 1n .acte normative nu fac
trirnitere, dar au valoare de izvor de drept, distinct §i ·pot fi folosite 1n interpre-
tarea unor acte juridice~ . considerentuh:ia organul de judecata este abilitat de a solutiona priciria cu care a
Exernple de obiceiuri din prirria categorie se gasesc In ·legislatia civila 1n
vigoare (Codul civil).
· Astfel, potrivit art. 970 alin. 2 C.civ., conventiile "obliga nu numai la ceea
ce este expres 1ntr-lnse1e, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul'sau legea
da obligatiei, .dupa natura sa", far art. 1447 prevede ca "Reparatiile mici nurnite
locative, ce raman 'in sarcina locataru[ui, daca nu s~a stipulat din contra, sunt
ace.le pe care· obiceiul locului le considera astfeL. ".
Tot astfel,· potrivit art 980 C.civ.;"Dis.pozitiile lndoioase se interpreteaza
dupa obiceiul 'Iocului uncle s-a 1nchei11_t contractul".
In privinta ·gardului sau zidului comun, art. 600 C:civ., precizeaza ca
lnaltimea se hotara~te dupa "regulamentele particulare" far potrivit art. 607,
distanta dintre arborii ce se sadesc pe doua vecit!atati se stabile~te prin norme
spe~iale sau se deterrnina du.pa "obiceiurile Constante .;i recunoscute ". ·
· De altfel, chiar §i In cazitl cand un text 'legal face trimitere expresa Ja
obic~i. acesta nu poate fi considerat un izvor distinct (de sine statator) pentru
. dreptul civH, lnfrucat, de~i regula de conduita este oferita de cuturna'>, sanctiu-.
·nea pentru nerespectarea acesteia intervine 1n temeiul dispozitiei legale; data
s-ar abroga te~tul de lege care face trirrµtere la cutuma, atunci nerespectarea
obiceiului nu ar putea fi sanctionata.
Exemple de obiceiuri din a doua categorie - adica cele care au va[oare de
izvor de drept - se giisesc, 'i'rideosebi, In dreptul maritim, uncle a!?a-nurnitele
"uzuri interpretative" (practici ale diferitelor porturi) sunt un important criteriu
de interpretare a conventiilor din acest .domeniu, fiind chiar "codificate" In
regulamente ale uzurilor diferitelor porturi,' precu~ ~i In cadrul burselor de
maffuri sau de valori.
1
> Pentru opinie contrara, a se vedea T. Pop, Drep: civil roman. Teoria generata,' Ed.
Lumina Lex, 1993, p. 35.
.;\·
CARACTERIZARE GENE.RALA ADREPTULUI ClVIL ROMAN 45
Rolul aces.tor uzuri ale comer~uJui maritim se manifesta 1n douamoduri: fie.
prin explicarea expresiilor $i tennenilor din .contract, fie prin cornpletarea
clauzelor contractului cu ceea ce In mod obi!?nuit·se ·presupune ca partile au voit.
. Este de.;retinut ca 1n drept1.il civil, .obiceiul este tot mai putin folosit
aceasta este expUcabil daca se tine seama ca obiceiul este expresia juridica a:
urior randuieli a caror evolutie este lehta. Iar pe de alta parte, principiul legalita-
. ti i reclarna $i el ca reglementarea rapo1turilor sociate sa se faca. prin acte
normative adoptate de organele legislative .
2. Regulile _de convie{uire sociala (morala) urmeaza solutia de la obicei.
Aceste reguli nu constituie izvor de drept distinct, dar In masura In care legea face
trirnitere la ele, atunci sunt Incorporate sau notificate de actul normativ respectiv.
3, In principiu, nicijurisprudenta0 nu.reprezinta izvor al dreptului civil, pe
fast sesizat, prin aplicarea normelor de drept la situatia de fapt pe care a fixat-o
cu ajutrirul probelor administrate, $i nu atributia.de a edicta asemenea norme.
Pe de alta pmte, prin hotararile judecatore§ti s~ pronunta solutii de speta,
care produc efecte numai fata de partile din procesur tn care a fost pr6nuntata,
potrivit principiului relativitatii, solutii ce sunt incompatibile cu natura de izvor
de drept, care reprezinta 0 norrria generala., opozabila tuturor.
De lege lata, argurnentul de text care se opune recunoa!?terii calitatii de
izvor de. drept civil pentru practi.ca judiciara 11 reprezinta disoozitiile art. 124
alin. 2 din ConstituJie ~i art. 4 C.civ >.
2
- Art. 124 a[in. 3 din Constitutie dispune: "Judecatorii sunt independenti !?i
se supun ·nurnai legii.". Di'spozitiile a[in. 3, de!?i stabilesc· principiul indepen-
dentei judeca,torilor, poate. ·fi folosit ~i ca argument In sprijinul opiniei ca, In
sistemul de drept romanesc, jurisprudenta nu este izvor de drept distinct, deoa-
rece, judeditori.11 care 1nraptuie§te justitia, supunandu-se leg.ii, este realizatorul
unui act cleciz.ional elaborat in cadrul activitatii de aplicare a legii 3l. .
- Un alt argument de text care se opune recunoa~terii calitatii de izvor de
. drept civil jurisprudentei este cuprins de art. 4 C.civ., potrivit cu care "Este oprit
judecatorului de. a se pronunta, In hotararile ce da, prin cale de dispozitii
generale ~i reglementare, asupra cauzelor ce-i sunt supuse".
Desigur ca 11imic nu se opune procedeului ca un judecator sa ia In conside-
rare, In spe~a pe care o judeca, o solutie pronuntata anterior, de aceea~i instan\a,
intr-1111 proces analog, insa a~easta solutie, chiar dadl. ar influenta mai nmlte
1
>Ase vedea.~i G. Boroi, Drept civil. Partea genera/a, Ed. All, Bucure~ti, 1998, p. 12.
'.!l In
acest sens ~i art. l alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistra\ilor,
publicata in M. Of. nr. 576/2004, astfel cum a fost modificata ~i completata prin Legea nr.
247/2005, TITLUL XVII. Prin aceasta lege titlul Legii nr 3003/2004 s-n modificat, avfuid
urmatorul continut: ,,Legea privind statutul judecatorilor !li procurorilot·".
J) Ase vedea In acest sens, G. Boroi, op.cit., 1998, p. 13.
 46 DREPT CIVIL ROMAN
procese, nu se transforma lntr-o norma obligatorie, astfel !neat nu .poate· fi
~·
creatoare de drept I >. · ·. '
fn prezent, importanta pentru aplicarea · unitara a legii civile este jutis-
prudenta Cutj:ii Constitu~ionate .]i a lnaltei'Curti de Casatie .~i Justitie.
4. Doctrina. care se compune din lucrarile scrise prin care se comenteaza
ori interpreteaza normele juridice nu constituie izvor de· drept; dar aceste opinii
. ~i solutii fonnul"ate contril:lute la perfectionarea normelor de drept2~
5. Principiile de drept, in genere, cele de drept civil, In special "fiind consacrate
1n texte exprese ·ctin diferitele acte normative3l nu pot fi considerate un izvor distinct,
ci ele ,.se.aplica In calitatea lor de dispozitii ale actelor nonnative".
·In concluzie, de lege lata:
1. Sunt izvoare ale dreptului civil 1iwnai actele nonnative; 1n aceasta
notiune, lnsa, se lncadreaza atat reglementarile interne (legi, decrete, hotarari ~i
ordonante ale· gttven1ului, ordii1e sau instructiuni), cat ;;;i cele interna/ionale
acceptate de Romauia (prin "aprobare", "aderare~· ori ~·ratificare");
2. Obiceiul (cutuma) ~i rnorala (bunele ·moravuri) nu sunt .Ji nu pot fl
izvoare distincte ale dreptului civil,· ~egulile ~e conduita cristalizate In cadrul
acestora. se integreazii .fn ipotezele. # dispozi/iile normelor de drept civil, in
masura 1n care aceste · norme fac trimitere expresa la obicei sau regulile de
convietuire sociala (rnorala);. . .
3. Precedentul judiciar (practica judiciara) ~i doctrina (literntura de spe-
cialitate) nu sunt .Ji nu pot fl izvoare ale dreptului civil; ele prezinta lnsa utilitate
In interpretarea ~i aplicarea corecta a normelor cuprinse 'ln actele normative, ca
9i In perfectionarea legtslatiei civi1e4l.
1 comportament potrivit cu noua lege. Datorita acestor neajunsuri s-a irnpus . aceasta
'T. Pop, op.cit., 1993, p. 36.
l:)Teze asemanatoare ori identice apartin ~i 0. Calmuschi, In op.cit.. p. 103-l06; Iosif .
's.
R. Urs. Angheni, Drept civil, vol.I, Ed. Oscar Print, 1998, p. 47.
. Gh. Beleiu, Drept civil, Teoria genemlu, p. 54-55.
41
Pentru o prezentare a practicii, mai recenta, vezi Colectiv, Probleme de drept din
deciziile Cur/ii Suprei11e de Justifie {1990-1992). Civil, Penal, Comercial, Co11tericios
administrativ, Ed. Orizonturi, Bucure:?ti, 1993.
CARACTERIZARE GENERAL.A.. A DREPTULUI ClVIL ROMAN 47
SEC'flUNEA a II-a
.
APLICAREA LJEGU CIVILE
1 § l Aplicarea legili civile in timp
18. PRECIZARJ PREALABILE
.Ca orice 1ege $i legea civila actioneaza concomitent, simultan sub trei
aspecte: 1)' o anumita durata (caci legea civi1a nu este eterna) ceea ce se nume$te
"aplicarea legii civi1e 1n timp"; 2) pe un anumit teritoriu (exista atatea legi civile
nationale cate state suverane coexista), ceea ce se nume~te "aplicarea legii civile
1h spatiu"; 3) cu privire la anumite subi~cte, ca~e sunt destinatarii legii; ceea ce
se·nume~te "aplicarea legii civi1e asupra persoanelor"~ .
Privindu-le global, 1egile civile: a) se succed - din punctul de vedere al
timpului; b) coexista- din punctul de vedere alspa~iului (teritorial); c) mt deter-
minate categoriile de subiecte la care se aplicii.
De retinut ca legea civita se aplica - .sub ceLe trei aspecte - cat _timp este fn .
vigoare. ·
lntrarea fn vigoare a legii civile. Potrivit art. 78 din Constituti~: ,,Legea se
publica In Monitor!)[ Oficial al Romaniei ~i intra In vigoare la 3 ziie de la data
publicarii sau la o data ulterioara prevazuta 1n textul ei 1". '
Constitutia Romanie.i a fost revizuita prin Legea nr. 429/2003 ocazie cu care s-a
modificat ~i textul reiervat lntrarii In vigoare a legii. In vechea reglementare legea .civila intra
.in vigoare pe data publk:iirii In Monitorul Oficial a.I Romaniei, Partea I, iar exceptia la data
prevazuta in cuprinsul ei, daca legea stab ilea o anumita datii de intrare In vigoare. De i·etinut
este faptul cay de la data intriirii fn vigoare, legeu devine obligatorie ~i este prestipus a fl
cunoscuta de toti, §i nimeni neputand invoca nerecunoa~tere(! ei (riemo censetur ignorare
legem). Noua reglementare pleaca de la realitatile vietii practice ca la data apari1iei
Monitorului Oficial tn care legea este publicata punea In situatii de multe ori imposibile
subiectele de _drept civil (persoane fizice, persoane juridice) de a se conforma dispozitiilor
unei legi care de~i publicata nu reu~eau cunoa~terea ei, in special imposibilitatii distributiei
acestuia pe lntreg teritol'iul tarii. .
In astfel de situatii, subiectele de drept erau sanctionate pentru ca nu au adoptat un
. modificare, introduciindu-se un termen de gra~ie de 3 zile, perioada In care exista prezum~ia
ca subiectele de drept (persoane fizice, persoane juridice sau autoritiili) interesate au timpul
necesar sa intre In posesia Monitorului Oficial In care legea este publicata .
Prin aceasta modificare s·e realizeaza o distinctie foarte clara intre momentul publicarii
legii, care coincide cu data publicarii In Monitorul Oficial :?i momentul intrarii In vigoare a
legii, care, daca nu este prevazut expres In textul ei, o data ulterioara pubiicarii, se realizeaza
dupa lmplinirea a 3 zile de la data publicarii.
 48 DREPTCfV£L ROMAN
_, le-tirea din vigo_are a legii ci;,,ile se produce prin af?rogarea ei, care poate fi
expresa ~ri implicital). Desuetitdinea nu poate fi primita ca mod de ie~ire din
vigoare a legii.
-----------.1.129--LPR~IN.GIE~I EXCEPTII PRIVIND ACTIUNI;:A LEGII.
CIVILE IN Til\/1P
In practica, cele mai multe probleme de aplicare a legii civile se pun In
legatura cu aplicarea sa 'in timp, In caz de succesiune a legii civi!e.
Pentru rezolvarea · unor astfel de probleme, in decursul timpului s-au -
cristalizatanumite principi i, cu unele excepti i pe care acestea le comporta. ·
.,Doua sunt principiile car~ guverneaza apiicarea legii lri tirp.p, ~i anume:
-priricipiul neretroactivitatli Iegii·civile i1oi; ·
- pdncipiuf· aplicafii imediate a legii civile noi. . . . prezuma (nuse presU:pun), e!e fiind de stricta interp'retare §i aplicare. in legatura
Dupa cum se poate observa~ din chiar de~umirea: lor, aceste doua principii
se presupun ~i se completeaza teciproc:
PrincipiitT neretroactivltiifii legii civile este regula juridica potrivit careia o
lege civila se apHca numai situatiilor ce se ivesc 1n practica· du pa adoptarea ei,
Jar n;, .Ji situafiilor anterioare, trecute; 1ntr-o alta fomi.ulare,. potrivit acestui
principiu: trecutul scapcrtegii tivile noi2• Constitu~ia dispune In art. 15 (2), ca:
"Legea . dfspune 1iurnai · pentr:u viitor, c;u excepfia leg ii penale sau
contraven/torale mai favorabile".
:.Legislativ, acest principiu este consacrat, expres, lr:i chiar art. la! Codului
. nostru civil, astfel:. "Legea dispune nttma{ pentru viitor; ea n-are putere. retro-
activa" - s.n. ' Tar daca noua lege nu este pur interpretativa, va plitea produce efecte numai
f~ privinta calculului celqr 3 zile se adopta sistemul intermediar stabilit de art. 1ss1 ~i
1889 C. civ., respectiv, data publicarii In Monitorul Oticial nu intra in calcul, lnsa prima zi in
care legea incepe sa produca ¥feet~ juridice tncepe dupa 1mplit1irea orei 24 a celei de a3 zi de
graiie; spre. ex. Legea nr. 247/2005 privind reforma In domeniile proprietatii ~i justitiei,
precum §i unele miisuri adiacente, a fost publicata In data de 22 iulie 2005 §i a intrat In
vigonre fn data de 26.07.2005. · . . a 1acL1t aplicatia exceptiei ultraactivitapi, 'in lipsa de text expres, a art. 12 din
In
Lao daUl ulterioarii previ\zuta In textul ei aintrat vigoare Legea cooperatie agdcole
nr. 566/2004; Potrivit art. 77 ,,Prezenta lege intra In vigoare la 30 de zile de la publicarea In
· Monitorul Oficial al Romaniei, PARTEA I." . .
11
"Cu titlu de exemplu,.citam art. 123 alin. l din Legea nr. 1/2005 privlnd organizarea ~i
functionarea cooperatiei, potrivit cu care ,,La data intrarii In vigoare a prezentei legii se
abroga: Decretul: - Lege nr. 66/1_990 privind organizarea ~i functionarea .cooperatiei
me~te~ugare§ti,. publicat Jn M. Of. nr. 23 din 9 februarie l 990. In acela§i sens, §i dispozi~iile
art. 31 din Legeu nr. 554/2004 privind Contenciosul administrativ: (2) Pe data intrarii in
vigoare a prezentei legii se abroga Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicata
t~ M. Of. nr. 122 din 8 februarie 1990, cu modificarile ulterioare, precum §i orice alte
dispozitii contrare." . .
· 2 A se vedea ~i dee. civ., nr. 371/Rl2002 Trib. Bistrita Nasaucl, in Culegere de
practiciijudiciara 2002'. Editata de Ministerul !ustitiei.la Ed. All Beck, p. l. .
CARACTER!ZARE GENERALA A DREPTULUI CIV£L ROMAN , . 49
Prindpiul apliciirii irnediate a legii civile noi este regula de. dr~pt potrivit
careia, de. !nc:J.ata ce a fast adoptata, legea noua se aplica tuturor situatiilor ivite
intrarea ei in vigoare, exclm;and aplicarea legii vechi:
De lege lata, acest principiu nu este consacrat expresis verbis; nu .mai
putin, existenta lui - neln.doielnica - se intemeiazii, dupa parerea noastra, pe doua
---ra~~~lt·mi:t)eh;ste-o-consee_rntft-fireaseii--ai')Fi+lG-~~tMU.i-neretroactivifatiiJaca este
exact ca legea nu are putere retroactiva, pentru viitor, !nsa, ea treb~ie aplicata de
'i:ndata;' 2) regula de. interpretare, consacrata de art. 978 Cod ciyiJ - ac~us
interpretandus est potius itt valeat quam ut pereat - impune aceasta solutie.
Exceptiile de.la cele doua principii ale aplicarii legii civile In timp sunt:
- retroactivitatea legii civile noi, care !nseamna aplicarea legii civile noi la
situatiijuridice anterioare adoptarii ei, aceasta exceptie 'i9i poate gasi aplicarea
numai daca este consacrata expres In legea noua, deoarece exceptiJie nu se
cu aceasta "exceptie q~ la principiul neretroactivitatii legii, civile" se. pot
formula doua observatir:"
1.dispozitia ·constitutionala (art. 15 alin. 2) nu pe·rmite nici o exceptie de la
acest principiu;
2.··principiul neretroactivitatii ·vizeaza nonuele juridice. cuprinse In noua
1ege destinata a reglementa.situatiijufidice. El nu vizeaza probleme de interpre-
tare. In masura In care este vorba de o simpla interpretare, problema apl icari i 'ln
timp a legii civile se pune In legatura cu legea interpretata, iar nu cea iriterpre-
tativa. Este motivul pentru care In lucrarile de specialitate, de regula, nu se .
mentioneaza o asemenea exceptie de la pr(ncipit~I neretroactivitatii legii civile.
se
pentnti vii tor. Priri urmare, interpretarea - indiferent pe-ce cale efectueaza - nu
este o problenia de aplicare a legii civile In timp.
- ultraactivitatea (supraviefuirea) legii civile )iechi, care insearnna
aplicarea, inca tm timp oarecare a legii vechi, de.'.?i a intrat In vigoare 1egea
la unele situatii determinate, precizate 'in legea_· noua; fiind tot exceptie, §i
supravietuirea legii vechi trebuie consacrata expres de lege. Socotim ca gre9it s-
Decretul nr. 144/1958 - abrogat prin Legea nr. 50/19Q1 - 'in practice{ unor
. instante (ex.: Dec. civ. nr. 711992 a Trib. Jud. Constanta - cu opinie separata - in
·"Dreptul", nr. 12/1992, p. 83).
In determinarea practica a legii aplicabile la o situatie juridica concreta,
determinata: ·cu respectarea principiilor mentionate mai sus este de mare folos
observarea reguZU. urmiitoare: o situa/ie juridica produce acele efecte care sunt
pcevazute de legea civild fn vigoare la dcita prodacer(i ei, regula cristalizata In
a~'agiul tempiis reg it actun~. In timpul din. urma, o corecta aplicare a .re9ulii
 'SO DREPT C!VlL ROMAN
_, tempus regit actum s-a fa.cut in practica Curtii Constitutionale (ex. Deciziile nr.
. 3, 21, 14, 15 §i 27 din 1993, M. Of., I, nr. 95, 96 §i 163/1993)1).
·.In fine, mai mentionam ca, in doctrina, pentru a se delirnita domeniul
civile noi de acela al legii vechi, s~au propus mai multe criterii, distingandu-se.
'intre: drepturi ca~tigate (iura qiiaesita) ~i simple expectative; drept ~i interes;
situatii juridice abstracte §i situa~ii juridice concrete; situatii j uridice obiective $i
subiective; faptetrecute (facta praeterita), fapte In em's de a-.~i produce efectele
(jacta pendentia) §i fapte viitoare · (facta futura); constituirea, modificarea ~i
stingerea situatiilor juridice; situatii juridice legale §i situatii iuridice voluntare
(contractuale)2>.
§ 2 Aplicarea legii civile in spapu
20. REGULI$I.EXCEPTII PRIVIND APLICAR~). IN S'PA TIU
A LEGII CNILE
In precizarea regulilor ~i exceptiilor privind aplicarea legii civile In spa~iu, ·
trebuie sli tinem seama de faptul ca exista doua aspecte ale problernei: unul
intern, care vizeazii situatia rapo1turilor civile stabilite lntre subiecte· de drept
civil de cetlitenie ori nationalitate rorniina, pe teritoriul Romiiniei; u11ul intema-
. fional, care vizeazli ipoteza raporturilor civi!e cu un element de extraneitate -
cetatenie, nationalitate, locul lncheierii ~i executarii contractului, locul produ-
cerii delictului civil ori consumarii efectelor sale etc.
Aspectul intern al aplicarii legii civile In spatiu se rezolva simplu,
seama de urmatoarea regula: actele normative civile care emana· de la organele
centrale de stat se ap!ica pe lntregul_ teritoriu al tarii, iar reglemeritarile civile ce
> Ase v~dea ~i Culegerea de decizii~i holc'irari, 1992.:.1993. Bucure~ti, 1994, editatii de
1
Curtea Constitu~io'nala.
l) .Pentrn amanunte, a se vedea: IVt Eliescu, Conflictul legilor t11 timp; 'fn Tratat de
drept civil. vol.I, partea generala, 1967, p. 79-131: O. Capafina, Aplicarea legii f11 timp. fn
Tratat de drept civil, vol. I, Partea generala, 1989, p. 1l1-143; Tr. JBro~teanu, Arbitrariul fi
re,lc1tivitatea jornmlelor doctrinale ctt privire la aplicarea legilor tn timp, I.A.G. "Vremea"
Bucure~ti, ·1932; pentru un cai din practica judiciara, in care 's-a aplicat principiul neretroacti-
legii civile (In speta ·art. 30.din Legea nr. 58/l974, In prezent abrogata, ~i art. 44 din
Legea nr. 59/1974, text de asemenea abrogat), a se vedea decizia nr. 840/1983 a sectiei civi!e
a fostului Tribunal Suprem In Cul(/gere de deci<.ii ale Tribwialttlui Sttprem pe anul 1983, p.
24-25; V. Patulea, Principi11l 11eret1;oactivita/ii legii civile In condifiile conflictlilui fntre legi
succe,sive de inspita/ie polilicii opusii, 'fn Dreptul, nr. 7~8/199 l, p. 83 ~i urm.; St. Riiuscbi,
op.cit., p. 31-36; I. Dogaru, op.cit., p. 36-40; P. M.Cosmovici, lntraducere in dreptul civil,
Ed. All, Bucure~ti, 1993, p. 43-47;. N. Popa, op.cit.. p. 110-116; G. Boroi, op.cit., 1999, p.
17-23. A se vedea ~i dee. nr. 1932/1991 a S.civ. ([V) a T.M.B., In Culegere de practicii
judiciara pe anul 1993, Ed. $ansa, l 992, p. 70-71.
CARACTERIZARE GENERAL.A A DREPTULUI CIVIL ROMAN 51
emana de la un organ de stat local se aplica .doar pe teritoriul r<?spectivei' tmitati
administrativ-teritoriale (ex. judet). De la acest principiu este cunoscuta o .
exceptie, in materia publi.citatii imobiliare: 11:i teritoriile din Transilvanja ~i nor-
dul Moldovei se aplica pr{iVederile din Decretul-lege nr.· 11511938 pentn.i unifi-
carea dispoiitiilor privitoare la cartile fonciaren (care contin sistemi.1! publicita-
tii imobiliare reale), iar in restul teritoriilor (sudul Moldovei, Muntenia,
Dobrogea ~i Oltenfa) se aplica dispozitiile Codului civil ~i ale Godului de proce-
dura .civila (care contin publicitatea imobiliara personala, .prin regis:trul de
inscriptiuni §i transcriptiuni).
Aspeatul internafional se reiolva de ditre ''normele conflictule"ale dreptu-
lui international privat, care presupun a~a-zisul "conflict de legi" In spatiu.
Codul civil roman contine urrnatoarele norme conflictu1e, 'in art. 2: "Nurnai
irnobilele aflatoare 'in cuprinsul teritoriului Rmnaniei sunt supuse legilor
romane, cbiar cand ele se poseda d_e straini".
"Legile relative la starea civila ~i la
capacitatea persoanelor urmaresc pe
romani, chiar cand ei l~i au re~edintal'n ·strair{atate~' (art. 2 a fast abrogat
. art. 183 din Legea nr. 10.5/1992).
''Foq11a exterioara a actelor e sl1pusa legilor tarii tmde se face actul".
Cele trei alineate ale art. 2 din Codul civil contin reguli de drept interna-
tional privat cunoscute In doctrina §i In formul~'rile urmatoare: . .
- imobilele sunt supuse legilor tarii pe teritoriul careia se afl~: lex rei sitae,·
- starea civila ~i capacitatea civila ale persoanei fizice sunt s{1puse legii
cetateniei - lex persona/is este lex patriae, iar capacitatea persoanei juridice este
supusa legii,nationalita\ii, determinatade sediul sau (ca regula); ·
- fon11a actului juridic este· carmuita de legea J9cului uncle se lndieie: locus
reg it actum.
· In dreptu1 international privat exista ~i alte reguli - lex causae - care rezol-
va posibilul "conflict de legi" 1n alte domenii ale raporturilor civile; bunaoara,
raportul civil nascut dintr-un delict civil este supus legii locului comiterii faptei
ilicite cauzatoare de prejudiciu - lex loci delicti conunisi - ori legi{ locului uncle
se consuma efectele negative ale delictului civil: lex loci lessionis.
De retinut ca, atunci cand judecaforu-1 roman aplica o lege straina, o face
pentru ca el se supune !egii romane, care il obliga sa aplice acea lege21 •
Nonnele conflictule sunt continute, In prezent, In precizata Lege nr. 105/1992
(veii, rndeosebi, art. 1-10, 11-17; 25-33-36-39, 40-48; 49-100; 103-126; 145-147). '
11 De re~inut'ca treptat ~i progresiv de la data finalizarii lucrarilor de cadastru general ~i
a registrelor de publicitate imobiliarii pentru ·lntreg teritoriul administrativ al unei unitati
administrativ - teritoriale, l~i lnceteaza aplicabilitatea dispozi\iile. Codului civil ~i Codului de
procedura civila, precum ~i ale Decretului-lege 111'. l l5/1938, devenind aplicabile dispozi~iile
Legii nr. 7/1996 a cadastrului ~i publicitatii imobiliare (art. 72), a~a cum a fost modificat prin
Legea nr. 247/2005, TITLUL XII. . .
1
· > Pentru o prezentare, lntrucatva diferita, a "aplicarii legii civile In spatiu", a se vedea
0. Capiifinii, In Tratat de drept civil, voLI. Partea genera/a, 1989, p. 143-146.
 ~
Fi
~
H CARACTERIZARE GENERALA A DREPTULUl CIVIL ROMAN 53
.'.52 DREPT CNIL ROMAN· ti
!l
§ 3·ApHcarea legii civile asu_pra persoanelor ~
~
d
~ S E C T I UN. E A a I I I - a
21. CATEGORII DE LEGI CIVILE DlN PUNCTuL DE VEDERE r.
AL SUBIECTELORpE DREPT CIVIL CA.RORA SE APLICA "
I<
INTERPRETAREA LEGU CIVILE
[!
Ca ~i 'in alte ramuri de drept, legile ~ivite' au ca destinatari oamenii tie pri- [1

individual - ca. Pt?rsoarie fizice - fie lua~i In colective organizate - .ca per- fi
fl § lNo1iume
soane juridice. ~
Din punctul de vedere al sferei subiectelor la care se aplica, le,gile civile {:
(normele pe care le con~in) pot fi lmpaqite In trei categorii: · t~
- legi civile cu vocafie generqla de aplicare, adica cele aplicabile atat per-
ti 22. DEFINITIA, NECESIT ATEA ~I CLASIFICAREA INTERPRETARrr
soanelor fiz1ce, cat ~i persoanelor juridice; incadram in aceasta categorie, spre i .LEGII CIVILE . .
exemplu, CoduLcivil, Decretulnr. 3 l/1954 privitor la persoanele.fizice ;;i per-
soanele juridice ~i Decretul ·nr. 167/195 8;
~II
ll a. Definifia interpretarii legii civile
. .- legi civile cu vocaJia aplictirii numai persoanefor fizice; din aceasta 5
categorie fac parte, spre ex.emplu, .Codul familiei; 0.G. m. 41/2003 privind ~ . Prin "interpretarea legii civile" .lntelege~ operafhmea logico-rafionala de
dobandirea $i ,schimbarea pe cale administrativa a numelor persoanelor fizice ori
Decretul nr. 212/1974 de ratifica.re a Pactului international privind dreptur.ile
iti~ . lamurire, explicare ( confinutului~i sensului normelor de drept civil, fn scopi~l
ii justei [or aplic:ari,'prin corecta incadrare a diferitelor situajii din viafa p1:actica
9ivile ~i politice ale omului; u · fn fpotezele ce le con/in.
~
- legi civile cu vocaffa ctjJlicc1rii liumai persoanelor juridice; in aceasta
categorie includem, bunaoara, Legea nr. l 5/1990 privind reorganizarea unita- ·
. Din aceasta definitie reztllta ca "ir\terp~etarea legii civile" esfo. o notlui1e ce
tilor economice de stat. ca regii autonome 9i societati comerciale sau Legea nr.
t contine trei' eleme.nte definitorii, 9i anume: . .
~ - interpretar.ea legii este o etapii ci procesului aplicarii legii civile; aceasta

~I!
l/2005 privind organizarea $i fonctionarea cooperatiei, ori Legea nr. 31/1990
privind societa~ile comercia·I~, repub.licata (M. Of. nr. 1066/2004.).
· in conclitzie; corecta ap1icare a legii civile presupune respectarea principi-
{ior care Giirmuiesc actiunea ace.steia s~1b trei aspecte: ti mp, spatiu $i persoane !).
· aplicare nu presupune, lntotdeauna, interventia unui organ. clejurisdictie civila
(de regula, o instanta judecatoreasca); bunaoara, interpretarea legii civile inter-
~ vine la 'incheierea unui contract civil;'prin vointa exclusiva a 1 partilor, iar aces-
I
~
tea, pentru stabilirea. exacta a drepturiloi· ~i obliga~i ilor !or contractuale,. proce-
deaza la o "interpretare'' a ·normefor civile aplfoabile acelui contract;
- confinutul interpretarii este tocmai lamurirea sau explicarea sensului
voinfei legfuitorului expi·irriata 'intr-o anwnitd norma de drept civil;
- scopul interpretarii este corecta fncadrare a- diferitelor situa,tii din
c;ircuitu~ civil, fn ipoteza noniie~ de drept ci-vil, ceea ce asigura justa apl.icare a
legii civile. ·

b. Necesitatea interpret6.rii legii civile

In.practica, interpretar~a legii civile este impusa de mai multe
fntai, ·du pa curri demonstreaza real ita~ea, oricat de buna ar fi o lege, la data
acloptarii ei, ea este "depa~fta" d.e diiiamica vietii, aparand situatii care nu au
fost avute 1n vedere de legiuitor la acea data; 1n asemenea cazuri, se pune pro-
blema de a ~ti daca o situatie nou ivita poate fisau mi'i:ncadrata 'Lntr-o anumita
11 Cu privire laaplica~ea legii civile (uplicarea normelor de drept civil) a. se vedea !;i G.
J?oroi, op.cit., 1.999, p. 17-24. ·
I · norma de drept civil; rezolvarea problemei solicita
sului acelei norme; citam, penfru ilustrarea unei astfel de 1mprejurari cadrul art

I
 54 DREPT CIVIL ROMAN
1000 alin. 1 din Codul 1i,ostru civil, In legatura cu care, dupa rriai multi ani de la
~'
adoptarea Codului, s-a atribuit'- In d<?ctrina 9i practicajudiciara - sensul pe care
11 are :;;i In· prezent textul;. "Simten( asemenea responsabili de prejudiciul cauzat
prin fapta persoanelor pent~u care suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce
sunt sub paza noastrii" (s.n.); din interptetarea acestui text s-a nasctlt' 0
adevarata "teorie a raspunderii civile delictuale pentru fapta lucrului"n.. ·
. 'Apoi, interpretarea legH civile este impusa de formula.rile - generale - pe
care le utilizeaza legiuitorul In t~edactarea textelor, i'n grija sa, justificata, de a
nu-i scapa anumite situatii din viata practica; ori, ~s~menea fonnul~ri cer expli-
.- carea sensului lor, pentru a se putea stabili daca o situatie sa:u a1ta se lncadreaza
ori nu In ipoteza normei astfel redactata; pentru ilustrare, mentionam dispozitia
art. 19 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva: "In-
stanta judecatoreasca sau organul arbitral poate, in cazul in care constata ca
, fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescripfie a Jost
, depa§it, sa dispuna, chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea actiunii, ori sa
1ncuviintyze, exec11tarea silita" (s.i1.); prin explicarea notiunii "cauza temeinic
justificata folosita de text, s-a ajuns la detenninarea "dorneniului" repunerii In
2
terinenul de presoriptie e;xtinctiva >. ·
fn fine, int~rpretarea legii civil,e este ceruta de uti Iizarca, de catre legiuitor,
a m~or teimeni sau cuvinte ori expresii care au un sens tehnic-juridic, iar nu eel
din vorbirea obi~nuita. · vlgoare a actului nonnativ interpretat ~i momentul intrarii 1n vigoare a actului
Bunaoara, asemenea termei1i sunt: "mobil", "imobil", "forta majora", '~re-
zolutiune" ori "reziliere"3) etc. · · . r •
c. Clasificarea interpretarii legii civile
in stabilirea felurilor interpretr1rii legii civile se folosesc, In general, trei.
criterii de clas.ificare . .
Astfel, ·fn fimc/ie de for/a sa - obligatorie sau neobligatorie - se distinge
interpretarea oficiata (care este obligatorie) ~i interpreta1~ea neofi.ciala (care nu
este obligatorie, din punct de vedere juridic).
in jimctie de rezultatul infe1pretarii se deosebesc: 'interpretarea literala
(numita ~i declarativa), interpretai:ea extensiva ~i interpretarea restrictiva.
IJ Pentru am.anunte, a se vedea, spre exemplu, c.' Statescu, f11 Tratat de drept civil.
Teoria genera/a a obliga{iilot~ de C. Statescu ~i C. Birsan, Ed. Academiei, Bucure-?ti, 1981,
p. 279-280; L. Pop, Drept civil. Teoria g'!nerala a obligafiilor, vol. I,' Ed. Fundatiei
"Chemarea", la~i. 1993, p. 292-293; idem, T·wia genera/ii a obliga/iilor, Ed. Lumina Lex,
Bucure~ti, 1998, p. 284-285; I.P.Filipescu, ~;rep! civil. Teoria genera/a a obligafiilor, Ed.
Actami, Bucure~ti, l994, p. 154.
2
> Pentru dezvoltari, a se vedea, spre ~xemplu, Gh. Beleiu, Drept civil. Teoria genera/ii,
1987, p. 339-340. '
JJ Explicarea acestor termeni se face cu ocazia studierii instituiiilor dreptului civil 1n
care ~unt folosi~i (bunuri, raspundere, contract civil).
CARACTERIZARE GENERALA A DREPTULUI CIVIL ROMAN ,55
' ' '
Al treilea criteriu este eel al metodei ·cie interpretare folosite, In fonctie de·
care se <listing: inteipretarea gramaticala1 foterpretat'ea sistematica, interpre-
tarea istorico-teleologica ~i'interpretarea logica. · . .
1. Interpretarea oficiala .;i interpretarea neoficiala a iwrmelor dreptului
civil
Este oficiala acea interpretare care este fiicuta In exercitarea atributiilor ce-
i revin potrivit legii, de catre tin organ de stat apartinand puterii legislative,
executive orijudecatom;ti. ·
Daca interpretarea provine de la 'insuJi organul de stat care a edictat ·actul
normativ supus interpretarii, iar aceasta ~e concretizeaza in nonne inte1pretative
(generale, abstracte), interpretarea oficiala se nume~te autentidi; spre exemplu; un
aiticol de lege, neclar, este interpretat printr-o lege ce emana de la Parlarrientul
Romaniei sau un a~ticol dintr-o hotarare · a guvenmllli este interpretat
hotarare a guvemului.
Prin ipoteza, actul normativ interpr~tativ este retroactiv, ·fo sensu1 ca face pmte
din actul nonnativ interpretat de la data lntrarii lui in vig0are, care este anterio~ra.
A§adar, interpretarea data printr-un astfel de act normativ are In vedere ~i
· · situatiile juridice aparute 1n intervalul de tirhp cuprins 'intre momentui intrarii In
normativ interpretativ. Din punct de vedere teoretic, se poate afirma ca nu se
lncalca prin aceasta principiul constihl\ional al neretroactivitatii legilor, 'lntrucat,
a
situatie juridice concrete i se aplica legea ce cannuit-o, le,ge care nu a fast
modificata de actul norrnativ interpretativ. ·
Daca lnsa, sub pretextul umd act normativ interpretativ,, In Fealitate se
modifica un act n.ormativ anterior, atm1ci pretinsul acf normativ interpretativ nu se
va apUca decat pentru viitor. 1 ,
Interpretarea oficiala autentiCa are· caracter ge1·!eral obligatoriu, ca lnsu9i
actul normativ interpretat. .
Ofi.cialii este 9i interpretarea data de organele puterii ju,decatore9ti - in-
stantele judecatore9ti - numita $i interpretare juridica,: obligativitatea acestei
interpretari este numai la spefii, adica In cawl solutionat prin hotariirea judeca-
toreasca definitiva, intrata rn
puterea luaului judecat; i·es iuclicata pro veritate
habetur. Este solutia care decllrge din foptul ca, 1n sistemul nostru de drept,
precedentul judiciar nu este izvor de <l;rept civil distinct; judecatorul aplica legea
civila, el nu creeazii legea civiHi (art. 4 ~in Codul civilfl.
De retinutca interpretarea judiciara este componenta principa!a a inte1pretiirii
jurisdicf!onale, In aceasta no\iune (cu valoare de gen proxim) intrand· $i interpretarea
data de alte organe de jurisdictie deciit instan\ele judeditore~ti; un asemenea organ
(ob~tesc) de jurisdictie este Curtea de arbitraj i;:;omercial international ~e la Bucure§ti
1
G. Boroi, Drept civil. Partea generalii. Persoanele, Ed. All Beck, 2001, p. 28.
2
>Vezi supra, nr. 17.

·s6 . DREPT C£VIL ROMAN
(C.A.B.), care este organizata ~i functioneaza pe · langa Camera· de Comert ~i
Indust'fie a Rornaniei (potri.vit art. .13 din Decretul-lege·m:. 139/1990) 0 . · .
· Este 1ieoficialii interpretarea ·care se da legi i civi le lri doctrina (literatura de
specialitate) ori de di.tre avocat, In pledoariile sale In fa!q instan~ei judecatore~ti.
0 asemenea interpretare nu are putere juridi_di obligatorie, dar ea poate fi
lnsu~ita - data fiind forta de convingere pe care o con.tine, datorita riguroziHiJii
demonstratiei - de organul ·de stat ori ob~tesc caruia se adreseaza.
2. Interpretare~_ literala, extei1siva ~i restiictiva
Este literali1. interpretarea impusa de concluzia ca, fntre jormularea textului
legal :.interpretat ~i cazw~ile din practica ce se lncadreaza l:n ip·oteza sa exista
coricol·dan/a, nefiind rno!ive, prin unnare, nici de a extinde ~i nici de a restrange.
aplicatiunea dispozitiei In cauza. . a
Aceasta · interpretare este l1italnita ffecvent In practica interpi·etarii legi (
civile~ fiind impusa ori de texte clare, precis redactate, ori de dispozitii ce .. ~01~tin
2
enumerari limitative >. . .
De o asemenea interpretare s-a· bucurat, In practica judiciara, art. 845 Cod
civil, care dispune: "Valoarea bunurilor 'lnstrainate unui succesibil in linie
dreapt~, cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva de nzufruct va fi socotita In
. ·portiunea disponibil~ ~i exceqentele, de
e.ste, se. va trece 1n masa succesiunii.
Impi,1tatia ·~r raportul nu pot fi cerut.~ de succesibilul !n linie dreapta care· a
consimtit la aceste ln13trainari"3>.
. T~rminologic, iilterpretarea "literala" se nume~te ~i declarativii; fiind nu-
.mita "literala". dupa rezultatul (ctmcluzia} internretarii. ea
nu trebuie confundata
11
Decretul-lege nr. 13.9/1990 este publicat In Monitorul Oficia1 al Romfiniei, I, nr. 65
din 12 mo.i.1990. Mentionamca, potrivit art. 5 litJ, camerele de comert: teritoriale reglementate
prin acest act normativ - "organizeaza.. la cerere. arbitrnjul ad-hoc" (s.n.).
21
Un _asemenea text este. eel al .art.,.11 din Decretul nr. 31/1954.: "Nu au capacitate de
exerci~iu: · w
a) minorul_care nu a lmplinit ·vars ta de paisprezece ani;
b) persoana pusa sub interdictie. · . . .
Pentru cei ce nu au capacitate de exerci~iu, actele juridice se fac de reprezentan\ii !or
legali": · · . · · · ·
·
31
in practicajudiciaril s~a decis ca "Instantele nu pot constata fara probe, numai pe baza
unei prezurntii legaie dedusii'din dispozi~ia art. 845 C.civ. ca un act de vfulzare-cumpfuoare
privind pe un succesibil In linie dreapta, este 1n realitate• o donatie deghizata ~i sa dispuna
reductiunea acesteia in limita cotitatii disponibile, ntftta timp cat nctul nus-a tacut cu sarcina
unei rente viagere sau cu rezerva de uzufruct deoarece textul de lege de mai sus instituie
prezumtia de libertate nurriai In situatia in care In actul de lristrainare cu titlu oneros se
prevede o asemenea sarcinA sau dezmembramant al propriet~tii" (dee, HS0/1984, a Sec'iiei
civile a fostului Tribunal Suprem,·'in R.R.D. nr. 611985, p. 72-73. Toto interpretare literala s-
a dat ~i art. 884 C.civ.: prin decizia nr. a
4/l 984 fostului Tribunal Suprem In compunerea
prevazuta de art. 39 alin. 2 ~i 3 din Legea nr. 58/1968 (l:ri Culegerea de Decizii ale
Trib1malt1lui Suprem pe anul 1985, p. 68-72).
~
~~
57
CARACTERIZARB GENERA LA A DREPTULUI CIVIL ROMAN·
cu int~rpreta~ea "'gramaticala" {care este. o varietate a interpretarii legi ~; civile
., dupa metoda de interpretare)'>, 'ln practica, se poate ajunge la o interpretare
f~
~ "literala". (nu litercirii) fie folosind metoda interpretarii "grainaticale~'; fie
'.j
a folosind o.alta metoda de inte~pretare, cum este cea logica.
~ Este "extensivlt" in.terpretarea impusa de coi1cluzia ca; lntre forml.ilarea
textului legal interpretat ~i cazurile diri pract.ica la care se aplica acel text nu
exista concordanta, 'in sen;:rnl ca textul tr~bui'e extins $i ~supra unor cazud care
nu se 'incadreaza 'in litera (formularea) teXtli!Ui; deci, interpretarea exte1is'iva
este ceruta de fonnularea prea restrictiva a unui text legal; fata de intentia reala
a legiuitorului, pe care o contine acel text legal, .
Pentm ilustrare, citain cazul art. 21 di1~ Decretul n·r. 31/1954, care reg1e-
menteaza ceea ce In doctrina se nume~te "'comorien~ii", astfel: "In cazul In care
mai muJte persoane au murit 'in aceea~i lmprejurare, fiira sa se poata stabili daca
una supravietuit alteia, ele sunt socotite ca au murit deodata". Du pa o lnde-
. fonga interpretare literala a textulu,i - 'fn sensul case apl ica d?at: dacii persoane!e
au mtirit "In a,ceea~i lmprejurare", fiira sa se poatii stabili daca una a supravietuit
alteia' -, In .ultima vrerne este larg !mparta$ita, In doctrina, opinia potrivit c.~freia
textul este aplicabil -. extensiv - $i In cazul In c~re moartea a survenit frz fmpre-
jurari diferite, dar 'in acela$i moment, tara. a se putea stabili daca una a
supravie~11it alteia2>,. . . .
Este restrictiva interpretarea. hnpi.1sa de conCluzia ca, intre formu!area Linui
text legal ~i cazurile .de aplfoare practic~; exista .neconcordanta, In sensul ca
formularea este prea larga fata de ipotezele care se pot lncadra l:ntext; dupa cum
se observa, aceasta este int~rpretarea diametral opusa celei extensive.
r Consideram·ca unei ase1Tienea interpretari - restrictive - trebuie supus. art. 53
ii
din Legea nr. 15/1990: "Bunurile care raman In proprietatea statului, cum ar ft
f! cladiri g~vemamentale, bunttri necesare desra~urarii activifatilor administratiei de
t~ stat, rezerve ale statului ~i altele asemenea, se lnregistreaza la Departamentul
. u
Rezervelor Statului ~i se ad[ninistre_aza direct de i.nstitutiile chrora le sunt date in
~
folosirit~L
Actele de decizie cii privire la aceste · bunur! se aproba de
fl . Finantelor ~i Ministerul Resurselor $i Industriei cti excep~ia· situatiilor 'in care
~ prin lege se dispune altfel" (s.n.). ·intrebarea care se pL;ne, fata de redactarea
alineatului 2, este urmatoarea: prin "acte de decizie" (formulare imprecisa, chiar
pleonastica), trebuie 'intelese atat actele de dispozi/ie, cat $i cele de adminis-
trare, ori numai primele? Intrucat textul contine o dispozitie de excepfie, consi-
deram ca el este de stdcta interpretare ~i aplicare, ~s~fel ca urmeaza a ft 7nteles
ca referindu-se doar la actele de dispozifie <::are au ca obiect bunuri prevazut~ In
alin. 1 al art. 53. Toto interpretare restr~ctiva trebuie data $i al in. 2 al art. l din
1> 0 asemenea - regret~bila - confuzie (a interpretarii "gramaticale" cu cea "literala" o
~
. ~
gasim In dec.nr.14/1991, a C.S.J .. In Dreptut. nr. 2/1992, p. 82.
. 2 > Pentru amanunte, a se vedea Gh. Beleiu, Drept civil. Persoa11ele, Bucure~ti, 1987, p.
81-83; Fr. Deak, Tmtat de drept succesoral, Ed. Universul Juridic, 2002, p. 50-52.
 58 DREPT CIVIL ROMAN· ~ CARACTBRIZARE GENERALA A D~EPTULUI CIVIL ROMAN . 59

~'
Legea nr. 31/1990: "'Societa~ile comerciale cu sediui in Romania sunt persoane
juridiye romane", In sensul ca prive~te doar scicietatile ccimerciale lnfiintate
.potrivit acestei legi.
3. Interpretare'a gramaticala, sistematica .yi istorico-teleologica
lnt~rpretarea gramaticala este Jamurirea lntelesului unei dispozitii legale
civile pe'baza reguli!or gramaticii, adica tinand seama.de sintaxa ~i morfologia
· propozitiei ori frazei, de semantica tennenilor utilizati In textui interpretat, ca ~i
de semnele de pu~ctuatie. ' ·
Pentru ilustrarea acestui fel de interpretare, cu consecinte practice irnpor- .
tante ipentru capacitatea de exerci~iu a persoan~i fizice, men~ionam cazul art. 23
aHn. 1 din Codul familiei, care reglementeaza ceea ce doctrina nume~te "casa~
torie putativa", astfel: ~'Sotul care a fost de buna-credin~a la incheierea casatoriei
declarata nula sau anulata pastreaza, piina la data cand hotararea instantei
judecatore~ti ramane definitiva, si~uatia unui sot dintr-o casatorie valabila";
a
textul primit interpi·etari diferite, In clecursul timpului 0 . Credem ca stabilirea .
·sensuh1i· core~t al textului se bazeaza exact pe lnterpretarea gramaticala.a lui,
adica, tinand seama de constructla sa, el trebuind sa fie citit astfel: sotul car<i a
~! ~· 1101ma spe~ialii deroga de la norma generala: specialia generalibus dero- .
gant. In aceste reguli, "norma ·generalii'? reprezinta regula, iar norma speciala
;!_~ constituie exceptin.
~ La o .interpretare sistematica este necesar sa se recurga pentm intelegerea
dispozitiei art. 8 alin. 3 din Decretul nr. 31/1954: "Minurul care se casatqre~te
dobande9te, prin aceasta, capacitatea deplina de exercitiu". Intr-adevar, acest
text trebuie coroborat cu art. 4 din Codul familiei, potrivit cu care: "Barbatul se
poat~ casatori numai dacii a irnplinit varsta de optsprezece ani, iar femeia numai
daca a implinit ~aisprezece ani. ·
~
Cu toate acestea, pentru· motive temeinice, se ·poate lncuviinta casatoria
femeii care a 1mp!init cincisprezece an·i. Incuviintarea se poate da de Primaria
Capitalei Romaniei sau de prefectura jude~ului In cuprinsul caruia 1~i are
ti domiciliul femeia ~i numai in temeiul unui aviz dat de un medic oficial".
ti.
ti.
lnte1pretai·ea istorico-teleologidi lnseamna stabilirea sensului unei
~
!~;;~
dispozitii legale, tinandu-se sea~a de finalitatea urmaritli de legiuitor la adop.-
tarea ai::tului normativ din care face parte acea dispozitie, l'ntr-un cuntext istoric
n dat. Pentru aceasta interpretare, este de mare interes "expunerea de motive" .la
~ adoptarea unei 1egi; de asemenea, trebuie sa se tina seama de .prevederile din
[t

fost de buni'kredinta la lncheierea casatoriei' declarata nula sau anulata ~

Bi
"preambulul" unui act normativl}.
pastreaza situatia unui so~ dintr-o casatorie valabila, dar numai pdnii la data ~
li
ramanerii definitive a hotararzi judecatore~~ti, iar nu ~i dupa aceastii data.
Tot p~ baza unei interpretari gramaticale se ajunge ~i la stabilirea sensului
~1 § 2 Interpretarea logica a legii civile
~
fo
real al art. 13 din Decretul nr. 31/1954; ."Domiciliul unei persoane fizice este ;~::

acolo unde ea l~i are locuin~a statornica sau principa\a" ~i anume: 1) daca per-.
soana fizica are o singura locuinta statornica, aceea este domiciliul sau, 2) <la.ca
~~
23. REGULI DE INTERPRETARE LOGICX.. A NORMELOR
r~ DE DREPT CIVIL
persoana are mai multe locuinte statornice, domiciliul sau este acolo unde are
locuinta principala; concluzia aceasta se desprinde din folosirea, de ~litre text, a !li'
particuiei sau, iar nu a celei de .Ji {caz In care ar trebui sa se dea alta solu~ie)2>. In practica aplicarii legii Civile, de mare importantii este interpretarea
Interpretarea sistematica, consta In lamurirea lntelesului unei dispozitii
l
!l logica, adica lamurirea sensului ei pe baza legilor logicii formale, ~ ra~iona­
legale ti11andu-se seama de legaturile sale cu alte dispozitli, din acela~i act nor- ttt~ mentelor logice, Inductive ~i deductive (silogismele).
~d:·/ori din alt act normativ. t~ Interpretarea logica.a-normelor jurid.ice a fost utilizata din cele mah vechi
f, timpuri, dobandind o i'nriorire .aparte In dreptul roman, ceea ce a dus la formula-
Interpretarea sistematica a tegii civi I~ este 'intil.lnita frecvent In practica,
Ii rea: unor reguli .Ji argumente de inte1pretare logica, adesea exprimate in adagi i.
mai ales In ce prive~te d.eterminarea domeniL,ltti de aplicare a unei dispozitii,
pled.nd de la calificarea ei ca norma generala ori norma speciala, prin respec- i In doctrina 9i practidi se retin, In. general, trei reguli de interpretare logica.
a. Excep(.ta este de stricta inte1pretare ~i aplicare: except1o est stricti.s-
tarea urmatoarelor doua reguli:

non derogant;
generala nu deroga. de la norma· speciala: generalia specialibus
-
II
sirnae interpretationis. Aceastii regula de interpretare a fost aplicata i'n practica
noastra judiciara pentru stabilirea sensului ex.act al art. 142 din Codul'
~ care se refera Ia punerea sub interdictie judecatoreasca.2>.

1
>A se
vedea, pentru acest aspect, spre exemplu. Gh. Beleiu, Drept civil. Persoa1lele,
I 1
> fn doctrina se retin, de catre unii autori, doua metode de interpretare: istorica ~i
· 1987, p. 100 (nota 31). teleologica. ·
2
) Pentru dezvoltari, cu privire la interpretiirile date art. l 3, a se vedea Gh. Beiciu,
Dreptcivil. Persoa11e{e, 1987, p. 167 ~i 171. I 2
> Ase vedea dee. nr. 691/1978 a Seqiei civile a fostului Tribunal Suprem, In Culegere
de decizii ale Tribwzalttltti Sttprem pe cmul 1987, p. 189.
 - ~
~
tB
.60. DREPT CIVIL ROMAN
~'
~~
CARACTERIZARE GENERALA A DRE.PTULUI CIVIL ROMAN 61
Dupa cum am:aratat, in interpretarea sistematica a legif civile se tin~ seama ~ Valoarea practica a acestui argument de interpretare logica este, :totu~i, ,~i''

~ relativa, et trebuind sa.fie utilizat cu 6 oarecare circumspectie (caci nu tot ce nu

de .raportul dintre. legea generala: (regula) ~i !egea ,speciala ·c exceptia), raport
exprimat in adagiile: generalia specialibus non derogant ~i specialia gene-
rp.libus derogant.
Pe baza acestei reguli de interpretare logica.se ajunge la ceea ce am aratat ·
ca ·este interpretarea restrictiva'. Jn general, sunt supuse acestei interpretari:
1) textele fogale care contih ynumerari !imitative; 2) textele legate care instituie
prezumtii legale (caci nitlla praesumtio sine lege); 3) textele care contin o
-exceptie.
b. UYfde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie set distinga: ubi lex
non distinguit, nee nos distinguere debemus. Aceasta regula tine seama de faptul
ca, unei fonnuliiri generale a textului legal trebuie sa-i corespunda o.apiicare a
sa tot generala, fiira a introduce distinctii pe care legea nu le con tine.
Aceasta regula de interpretare a fast avuta 'in vedere tn stabilirea sensului
exact al.art. 14 alfo. f din Decretut nr. 31/1954: "Domiciliul minorului este Ia
parintii sai sau la acela di!1tre piirinti la care el locuie$te statomic" (alin. 1).
Intrucat textul folose~te termenul generic "minorul", 1nseamna case aplica atat
minorului "sub 1_4 an.i" cat ~i celui "lntre 14 ~i 18 ani" rara.distinctie 1).
.
ii
rl e interzis ~xpres, este pennis tntotdeauna) 1>. ·
~ b. Argumentul a fortiori (cu atat mai rnult): In baza acestui atgum~nt se
ajunge la extinderea aplicarii unei norme, edictata pentru o·anumita situatie, la
un caz nereglemeniat ex pres, deoarece ratiun ile care au fost avute In vedere la
adoptarea ~celei norme se regasesc, ~{ mai ev.ident, In cazul dat. Bunaoara, In
rezolvarea problemei de a $ti daca textele civ.ile ce reglementeaza dobandirea
dreptului de proprietate prin uzucapi~ne, se aplica, ori nu, ~i la dobandirea altar
drepturi reale principale, se apeleaza la acest argument, rationandu~se astfel:
I!ll
17 " daca prin uzucapiune se poate .dobandi. dreptul de proprie:tate. (cu cele trei
pr~rbgative ale sale: usus, fructus ~i abusus). ·cu· atat'mai mult se poate dcibfi.ndi
~
un dezmembraniant al acestui drept. Pe.acest argument se· bazeaza 9i maxiina:
u. qui'potest plus, pote.st minus.(cine poate mai rnult, poate ~i mai·putin) ..
tlJ.
~ c. Argwnentul de anaiogie: ubi eaclem est ratio, eadem lex esse debet.
~6 Acest argument ate 'in vedere faptul ca, unde exista acelea~i ratiuni, trebuie
f;
aplicata aceea9i lege, aceea§isolutie. Acest argument este folosit, In practica, In
~
mod deosebit, pentru rezolvarea "lacunel~r legit'', ceea ce se realizeaza prin
0

· · c. Legea civila trebuie ·inte1prelata u1 sem:uz aplicarii ei, iar nu in sensitl

ll
· neaplicarii: actus interpretandus est potius ut valeat quam. ut pereat. Aceasta Ii . aplicarea "prin analogie" a normelor de drept civil edictate ·pentru cazuri asema-
reguta· de interpretare este continuta In art .. 978 C. civ., p~ntru. interpreta~ea ff natoare. La aceasta interpretare este cli.iar obligat judecatorul, !ntr-un anumit
j
conventiilor) ·dar, pentru ide11titate de nrtiune, ea este extinsa ~i la interpretarea ~
sens, deoarece art. 3 din Codul civil dispune: "Judecatorul care va -refuza de a
ncnmei de drept civil. · · ~
r judeca, pub cuvant ca legea nu prevede, sau este lntunecata sau ne'indestulatoare,
Dupa cum am aratat,.de lege. lata, principiul aplicarii imediate a legii civile va fi urmarit ca culpabil de denegare de dreptate".
noi se intemeiaza (~i) pe regula de interpretare logic.a consacrata In art. 978 C. civ.
- ' . . .
i in practica i10astra judiciara sunt dese cazurile de aplic~re a argumentului
.

24 .. ARGUIYIENTE DE INTE~PRETARE LOGlCA
a. Argumentul pet a- contrario. · Acest argument valorifidi reguta· log1cii
potrivit careia, atunci cand se afirma ceva, se neaga:contrariui: qui elicit de utw,
neg at de altero. ·
· · Acest argument poate fi folositln lntelegerea ·art. 5 din Codul civil:
"Nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare (adica acte
juridice unilaterale - n.n.) la l\:)gile care intereseaza ordinea publica ~i bu.nele .
· moraviJri"; intr-adevar: per a contrario, se· poate deroga, prin conventie sau act
unilateral, de la legile ce_lelalte, care nu intereseaza ordinea publica ~i bunele
m<?ravuri (evident, daca nu-i vorba de norme ·
ll Pentru ·a aplicatie, mai recet1ta, a acestei reguli, vezi dec.nr.1173/1991 a S.civ. a
C.S.J., fn Dreptul nr. 1/1992, p. 109~ l 1O; a se vedea ~i dec.nr.207311992 a S.pen. a C.S.J., in
Dreptul nr. 1/1993, p. 95-96. In acest sens ~i art. 25 alin. 2 din Legea nr. 105/ 1996.
2
de analogie, baiat pe identitatea de ratiune ori motive >.
d. Argumentul reducerii la abSurd:reducti~ ad absurdwn. Pe baza acestui
argument se 'invederaza. ca numai o anumita solutie este admisibila, rational,
solutia contrara. fiind o absnrditate, ·ce !'JU poate fi, deci, acceptata. Se poate apli-
ca aceasta interpretare a1t. 28 d.it1 Codul familiei. ·
Acest argument este folosit fr~cvent In literatura de specialitate, 1n
me ~ontroversate, pentru. combaterea al tor argumente ce pot fi invoc,ate 1n ·
sprijinul opiniei contrare.
I) Penttll interpretm·eaper a C,0°lllrari0 a art. 27 alin. 2 din Codul fri.miliei, a se vedea
Gh. Beleiu, Drept civil, Persoanele, 1987, p. 159. ~
2
l Din practica mai recenta, citiim solu~ia data prin decizia nr. 198411989 a Secpei civile
a fostului Tribunal Suprem (In Dreptul nr..4/1990, p. 73): " ... daca potrivit art.60 alin. 2 din
Codul familiei copilul din casdtorie care !}·i-a pierdut aceasta calitate, prin efectul hotararii
judec!itore~ti de adinitere a actiuni( In tagl\duirea paternitafii are dreptul ca 'lntr-un an sa
introducii. actiune in stabilirea paternitafii, este logic ~i In spiritul legii ca ~i copilului din afara
casatoriei, care ~i-a pierdut paternitatea, sa i se recunoascii acest drept"; C. Ap. Bucure~ti, s.
rv. civ ., dee. nr. 60111995, In Culegere de prpcticii judiciarii civilcl 1993-1998, p. 123; idem,
dec.nr. 1534/1996,p.125.

I.
 .62 DREPTCIVIL ROMAN
..... fn concluz.ie, trebuie retinut ca, In practica, un text legal poate fi interpretat
-· apelandu-se la mai multe metode ori reguli de interpretare, uneori condudind la
aceea1i solutie, alteori ajungandu-se la solutii diferite, chiar contrariin.
1
> Cu privire la interpretarea legii civile, a se vedea ~i A. Cojocaru, lnterp1:etarea
normelor de drept civil, In Tratat de drept civil, vol.l, Partea generala, 1989, p. 147-156;
G. Cornu 1 Droit civil. l1ttr<Jduction. Les personnes • Les biens, Editions Montchrestien,
Paris, 1985, p.156-158 (nr. 386-417); J. Carbonier, Droit civil, Tome premier, Paris, 1955,
p. 123-125; N. Popa, op.cit., P: 17 l §i llfm.; I. Dogaru, op.cit., p.44 §i urm.; ~t. Rauschi,
op.cit., p. 39 §i urm.; P. Cosmovici, op.cit., p. 48 ~i unn.; E. .Carcei, fn legiitura cu
inlerpretarea legii ti a co11venfiilor civile, In D,reptul rir. 1/1993, p. 40-47; G. Boroi, op.cit.,
1999. p. 24-36. . Ed. Actami, Bucure~ti, 1998, p. 290-294.
TITL UL II
RAPORTUL JURIDIC CIVIL
CAPITOLULI
NOTIUNE,CARACTERE~ISTRUCTURA
§ 1 No~iumea raportului juridic dvill
25. DEFINITIE
"Raportul juridic civil" este o specie de araport juridic", Deci, !n definirea
raportului juridic civil trebuie porn it de la ceea ce lnseamna raport Juridic, In
generai 1l. Se admlte, In doctrina, caraportu! jrn·idic lnseamna o relatie sociala
reglementata de norma de drept. . ·
In consecinta, raportul jtlridip dvil este o relafie socictla - patrimonia!a ori
nepatrimoniala ~ reglementata de nonna de drept civil.
Doua idei esentiale sunt de retinut In legatura cu aceasta definitie.
lntai, conditia sine qua non a raportului juridic civil o reprezinta regle-
mentarea unei relatii sociale prin norme ce intra 1n continutul dreptului civil.
Prin unnare, daca orice raportjuridic civil este o relatie sociala, 1ntai ~i 1ntfii, nu
orice relatie sociala, prin ea lnsa~i, este raportjuridic civll; pentru a avea aceasta
calitate este absolut necesar ca sa "i'mbi·ace hainajuridica", ceea ce se realizeaza
prin reglementarea ei de catre norma de drept civi,I.
ll Pentru acest aspect, a se vedea, spre exemplu, N. Popa, Teoria genera/ii a dreptului,
 64 DREP'T CIVIL ROMAN
Apoi, fiind reglementata prin norrna de drept civil, relatia sociala nu-~i
pierde calitatea sa primordiala - aceea de a fi un raport social - adica o legatura
intre Qameni.
§ 2 Caracterele raportului juridic ci vill
26. ENUMERARE ~I CONT~T
a. Raportul juridic civil are caracter social
, · Con~inutul acestui .caracter rezida In doua aspecte: pe cte· o parte, prin
reglementarea sa.de ditr(;} norma de drept civil, relatia dintre oameni nu-~i pierde
trasatura sa de a fi relatie sociala ~i, pe de alta parte, nonna de drept civil (ca .
orice norma juridica de altfel) nu se poate adresa decat conduitei oamenilor, in
calitatea lor de fiinte sociale, dofate cu ratiune. Legea nu poate stabil(reguli de
conduita pentru.lucruri. Chiar 111 situatiileln care se vorbe~te despre "regimul
juridic al bunurilor:', fu realitate, se arefn vedere conduita oatnenilor - ei intre
· ei - cu pri'vire la lucruri ori bunuril).
b. Raportul jutidid civil are caracter volifional
Acestcaracter trebuie lnteles astfel: o ~ela~ie socia!a devine rapo1i de drept
civil.pentru ca acest lucru s-a voit: de .catre legiuitor,atunci cand a fost adoptat~
norma juridica civita; caractenil fundm:nental al normei juridice - de a fi voinfa
de stat - . se transmite ~i relatiei sociale care este reglementata prin norrna
juridica. , Con/inutul raportului juridic civil este · dat de totalitatea drepturilor
Acest prim aspect al caracterului voli~ional al raportului juridic civil este
.comun tuturor raporturilor juridice. · · Obiectul rapo1itilui juridic civil co~1stli In actiunile ori inactiunile la care
Exista, lnsa, ~i un al .doilea aspect - specific - pentru raporturile juridice
civile care izvorasc din acfelejuridice civile; intr-adevar, dt1pa cum se va vedea,
actul juridic civil l'nseamna manifestare· de voiA/c:11n sccipul de a ·se produce·
efectele j uridice. Prin urmare, la aceasta categorie de raporturi j urid ice civile, pe
. langa ·vointa exprimata In norrrta de drept civil care reglementeaza actul juridic
civil, exista ~i vointa autorilor ori autorului actului juridic civil [dupa cum e
vorba de actul bilateral (contractuL civil) ori eel unilateral]. Pentru ·aceasta
. categorie de raporturi juridice civile se vorbe!?te, in doctrina, de caracterul
dublu voli/ional (ori ''dublu caracter volitional").
-. > Acest aspect· a fost excelent subliniat de N. Tit~lescu, In Observafiuni asupra
1
reorganizarii facultafilqr de drept, Bucure~ti, 1904, p. 47-48.
RAPORTUL JURIDIC CIVIL 65
c. Raportul juridic civil se caracterizeaza prinpozifia c{e egalitate juridicd
apar/ilor .
·Egalitateajuridica a partilor este nu numai metoda ·de reglementare a
dreptului civil, ci, 'in acela~i ti mp, ~i un caracter propriu raportuluijuridic civil.
Continutul acestui caracter.se exprima In nesubordonarea unei parti fata de
cealalta. . . ·
De retinut ca acest caracter .nu trebuie confundat cu principiul fundamental
al dreptului civil care este ·"principiul egalitatii In fata legii civile", lntnicat, in
" cazul "caracterului" e vorba de pozitia unei parti fata de cealalta - care este de
nesubordonare -; pe cand In cazul "principiului" este vorba de pozitia suhiec-
telor de drept civil fata de legea civila. Totodata, acest canicter al rapo1iului'
juridic civil nu trebuie ln\eles In sensul ca subiectele dreptului civil ar fi egale
ca patrin::ionii sau ca, In orice raport civil, partile ar avea un nurnar egal de
dreptilri subiective civile §i de.
§ 3 Structura
27. ELEMENTELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
Trei sunt elementele constitutive ale raportului juridic civil:.parfile, con/i-
nutul §i obiectul.
Par/ile sau subi.ectele raportulni juridic sunt persoanete fizice ~i .persoanele
jt:1ridke care sLint titularele dreptm:ilor :;;i obliga~iilor civile~
subiective §i a obligatiilor civile pe care le au partile.
sunt l'ndrituite. partile ori pe care acestea sunt tinute sa le respecte; In alti
termeni, ohiectul raportului juridic civil consta In conduita pe care o pot avea ori
trebuie sa a aiba. partile. .,
Fiind constitutive, adica esentiale, aceste trei elemente trebuie sa fie lntrn-
.. nite cumulatzv, pentru a fi 'In prezenta imui raportjuridic civil-.
ll }lentru o prezentare ·ascmanatoare a caracterelor raportului juridic civil, a se vedea,
·mai recent, T. Po1J, Tn Tratat de drept civil, vol. I, Partea genera/a, 1989, p. 54-56. Precizam
.ca autorul retine, distinct, "•caracterul de raport juridic In care partile au o pozitie speciala
fata de unele norme de drept civil" (p. 56); 1n esen~a, e vorba de posibilitatea partilor de a
deroga de la normele dispozitive. In oplnia noastra, nu suntem In prezen~a unui card.ct~r al
raportului juridic civil, ci a caracterului unor norme de drept civil.
 -,~

~l RAPORTUL JURIDIC CIVlL 67

~~
t< ~~ 2) sa aiba 'un patrimoniu distinct; 3) sa aiba un scop d€terrninat, In acord cu
~'
~ interesul ob9tesc 1>. · ··

CAPITOLUL II
I~
d. Definifia genera/ii a ;ubiectului de drept civil
A~a cum "dreptul civil" este o parte a dreptului roman, no~iunea de "su-
~ biect de drept. civil" reprezinta diferenta specifica 1n raport cu notiunea de
NOT:rrJNl GENERALE PRIVIND PARTILE RAPORTULUI
JURIDIC i[,
"sub'ie'ct de drept", care este·genul proxirn. . . .
Pe baza acestei precizari 9i a celor doua definitii de mai sus, se poate
formula definitia generala a subiectului de drept civil.

§ 1. Definitii ~i ca.tegoriile subiectelor de dirept civU i}C

f~
~
in consecin~a, vom spune c'a, prin subiect de drept civil se !ntelege acea
specie de subiecte de drept care cuprinde persoanafizica §i p"ersocmajuridica,
fn calitate de titulaii de drepturi s~biective ~i de obligaJii civile.

28. DEFINITII 29. CATEGORIILESUBIECTELORDEDREPT CIVIL

a. Precizare prealabila Din cele aratate mai sus rezulta ca exista doua mari categorii de subiecte
~ de dr~pt civil:
De retinut ca, 1n acest capitol, nu ne vom referi decat la cateva notiuni,
elementare, privii1d par\ile raportului juridic civil, absolut necesare lntelegerii
~
1;
~persoanelefii.ice care sunt subiecte individu.ale de drept civil;
- pers.oanelejuridice, c·are sunt subiecte colective de drept civil.
celorlalte parti ale· "introducerii In studiul. dreptuhti civil"; ex.punerea detaliata a i!, Fiecare dintre aceste doua mari categorii de ,subiecte de drept civil com-
subiectelor de di-ept civil va face obiectul celei de a dpua parti a dreptului civif
pentru anul I. · · ·
I porta unele subdiviz~zmi 01;i subcategorii. ·
(
l Astfel, 'in categoria persoanelor.fizice pot fi deosebite subcategoriile unnatdare:
· Cu aceasta semnificatie, vom avea In vedere: definitiile categoriilor de su- ~:ro - minorii sub 14 a~ii, care sunt persoane fizice lipsite de capacitate de exercitiu;
biecte de drept civil; determinarea, pluralitatea 9i" schimbarea subiectelor rapor- ft
~; - minorii. fntre 14 .;i 18 ani, care sunt persoane. fizice· cu capacitatede
capacitatea civila (capacitatea de folosinta ~i cea de exercitiu). exercitiu restransa.2>;
i~. · · · ·
!: · · . - majorii, care sunt persoanele fizice de peste 18 ani, c'u deplina capacitate
· b. Defini/ia persoaneifizice
~ \ de ~xercitiu. ·. · .
Pentru· dreptul civil, "persoana fizica'; este subiectul individual de drept, Dupa criteriul ceta/eniei, persoanele fizice pot fi categorisite 1n:
ft - persoane fizice care sui1t de cetatenie romana;
adidi omul, privit ca titular de drepturi .si obliga{ii civile. ' 1;
1~ - persoane fizice care sunt de cetii/enie straina; In aceast~ categorie inclu-
· Aceasta expresie este folosita de legea de baza In ma:teria subiectelor ·de
drept civil, care este Decretul nr. 31/1954 ("privind persoanele fizice ~i persoa-
l dem ~i persoanele fizice Jara cetafenie - numite apatrizi - ~i pe cele cu dub/a
i'
nele juridice"). Ii cetajenie (din care nici una nu este romana). ·
f
rl' Dupa cum se va preciza la timpul cuvenit, aceasta lmpartire prezinta im-
c. Defini{ia persoanei juridice ~ .''
portanta nu numai In dreptul public (constitu~ional, adrninistrativ etc.), ci 9j 'in
dreptul privat, cum e dreptul civil, spre exemplu In materie imobiliara_. '
Pentru dreptul civil:· ~'persoana juridica" este suhiectul coleciiv de drept, .~
~
adicaun colectiv de oamen{ care, intrunind condifiile cerute de lege, este titular
de' drepturi subiective .Ji obliga/ii civile. Aceasta expresie este folosita de ! ll Cele trei conditii, obligatorii, .esen1iale pentru existenta calitafii de persoana juridica

· mentionatul Oecret nr. 31/1954, 1n chiar titlu.

· Expresia echivalenta este aceea de "persoana morala".
Pentru a avea calitatea de persoanajuridica, legea civila romana cere ca un
i i
sunt previizute de !art. 26 lit.e) din Decretul nr. 31/1954, In formula urmatoare: este, In con-
ditiile legii, persoanajuridica, odce organizatie (deci, colectiv), "care are o organizare de sine
statiitoare ~i un patrimoniu propriu afectat realizarii unui scop anume In acord cu interesul
ob~tesc".
colectiv sa fotruneasca, cumulativ, trei conditii: 1) sa aiba o organizare proprie; 2
i Prin casatoria sa, femeia sub 18 ani dobande11te deplina capacitate de exerci\iu (art. 8
a!in. 3 din Decretul nr. 31/1954 coroborat cu art. 4 din Coclul fami!iei).
 M
t~
fi)
68 . i . .
DREPT CIVIL ROMAN ·
' :. '
~:~ RAPORTUL JURIDfC CIVIL 69
_,
· f.n categoria persoa~ieloi· Juridice, de asemenea, puteril deosebi !ptre: ..
:- persoanele j uridice p.cirticulare ori private;
~ Exista, fosadi cazuri In care raportul ju;idic civil este stabi!it !nt;e ,mai
multe persoane, fie ca subiecte active, fie ca subiecte pasive. 0
•

,.. persoanele.juridice cooperatiste .Ji ob.Jte..}ti;

- persoanele juridice mixte;
·p~ categorii de raporturi de drept civil, pluralitatea de subiecte se lnfiit}-
~eaza astfel: · · ·
- persoanele juridice de stat. - fn raporturile reale, a-vand 'In continut dreptul de proprietate, subiectul
Dup~ criteriul nafionalitii.fii lor, se pot deosebi: pasiv - nedeterrninat ·:. este .constituit, intotdeauna, din pluralitatea celorlalte
"-'persoa:nele juridice de nafionalitate romana (l'n principiu cele cu s'ediul in subiecte de drept· civil, In afara de titularul dreptu lui de proprietate; subiectul
. Romania);. · . · ·
activ, insa, poate fi o persoana - 1n cazul proprietiifii exclusive -, ofi sa fie
- persoanele juridice de alta nafionalitate, straina. alcatuit din mai multe persoa;1e, determinate, 1n cazu] propriet~tii comune; deci,
plu1·alitatea qctiva exista, In ca·zul raporturilor reale. pe care le avem In vedere,
sub forma mai multor titulari ai dreptului de proprietate asupra unui bun ori
§ 2 Determinarea, pluralitatea ~i schimbarea subiectelor.raportului asupra unei mase de bunuri; proprietatea comunii exista, de lege lata, in una din
juridic civil urinatoarele trei foniie: · : . ·

~ - copropiietatea presupune ca mai multe persoane (care poarta denumirea de

coproprietari) detin In proprietate un lucrn sau cateva lucmri determinate (cunoscute),
:1
30. DETERMil'{AREA SUBIECTELOR RAPORTULUI JURIDIC CIVIL )~ ftecare dintre copropiietari avfind 'o cotii-parte ideala ~i abstracta din dreptul de
i; proprietate (l/2, l/4 etc.), dar avand 0 parte determinatii din lucrul privit in
i:''.

Prin "determinarea" ~ubiectelor raportului juridic Civil 1ntelegem, iii con-
textl.Il de aici, cunoa.,'iterea partilor acestui raport.
. Aceasta determinare se realizeaza diferit, dupa cum e vorba de taporturi
civile ce au1ncontinuttil lor drepturi absolute ori drepturi relative 0 ., .
Intr-adevar, fn primul caz, este · cunoscut sau determinat numai sub!ectul
acti1i, ca.re es.te !nsu~i titu,larul dreptului subiectiv civil; spre exemplu, este
"cunoscut proprietarul unui bun. Subzectul pas iv este format din toate celelalte
subiecte de drept civil, ceea ce 'in~eamna ca subiectul pas iv este nedeterminat.
fn eel de al doilea· ,r;az, este determinat atfit subiectul activ (de regula,
numit. creditor), cat ~~i subiectul pasiv (debi{orul); este cazul, .spre exemplu, al
raportului juridic· civil nascut. din contractul de dof!atie, cu. cele .,doua parti
determinate: donatar~ti (subiect activ) ~i dcmatorul (subiect pasiv).
De mentionat ca, daca unui drept absolut i se aduce · o atingere, printr-un
foP,t 'ilicit cauzator de prejudicii, se na-'?te un raport obligational, In continutul
:caruia intra dreptul la repararea prejudiciului caiizat ~i obligatia corelativa, fiind
determinat atat subiectul activ - creditorul - cat ~i sLibiectul pasiv - debitoruL ·
fl materialitatea lui, astfel ca drepi:ul .fiecaruia se !nralne~te cu al celorlalti 1n orice
H pfuti~ica a i'ucrului. Spre exe1i1plu, X ~i Ycurnparilimpreuna un teren In suprafa(:a de
~ 2
1000 m , convenind ca fieca.re In parte sa aiba o cotii de 112 din. 9reptul de proprietate
11
~ asupra terenului, respectiv 500 nh.
~; - indiviziuneq, presupune ca mai multe persoane (fiecare. avand calitatea de
coindivizar) detin in proprietate o universalitate (o masa) de lucruri, fiecare avand o
It
~'
cota-parte ideala ~i abstracta din dreptul de proprietate, dar neavand un anurnit lucru
sau amunite lucruri din universaJitatea respectiva; e ·cazul, spre exemplu, al
mo~te1.1itorilor unei persoane, pana 'iri momentul realizarii partajului succesoral. .
· . Dupa cum se poate observa, principala .deosebire dintre coproprietate 9i
I!u indiviziune,prlve$te obiectul acestora; coproprietated are ca obiect un lucru deterfn1nat,
pecan~ indiviziunea are ca obiect o universaiitate (o 1rn1sa) de iuchiri. Intrucat nu exista
{;
~
n diferentieri : de . cirdin calitativ (de t~gim juri~ic), de regula, coproprietatea 9i
;f
}~
indiviziune.a sunt studiate .lmpreuna, sub denumirea de proprietate 'comuna pe cote-pa11i.
!~ - devalmayia este acea .forrna a dreptului .de proprietate comuna care se
~~
u caracterizeazii pr'iil aceea ca ..titularii sai nu au determinata (curioscuta) c.ota-parte ce ar

31. PLURALITATEA SUBIECTELOR RAPORTULUI JURIDIC CIVIL.

Jil reveni fiecaruia din drept, ci acesta este nefractionat, astfel ca dreptul de proprietate nu
este divizat §i, cu amt mai niult, nicL!ucml sau lucrurile nu sunt :frac~ionate. Devalm~ia.
a
?~
poate rezulta din lege ~i din conventia piir~lor . Legisla~ia in vigoare reglernenteaza Lm
Cazurile majodtare.din circuitulcivil sunt eel~ fn care raportul juridic civil
'tl
tl singur cai de devalmB.;;;ie Iegala. Este vorba de. dreptul de proprietate devalrna~a a
g
se stabile~te intre o ·persoana - .ca subiect activ - ~i o alta persoana - ca subiect t
[I
sotilor asupra lucrurilor dobandite In timpul casatoriei.
pasiv.. Un
asemenea raport este simplu, sub aspectul subiectelor sale: ·
r,

i
H
l:
u
Dupa.cum vom arata (infra, nr. 40), absolute sunt drepturile ·nepatrimoniale ~i cele
t) ft
reale, iar relativ~ sunt, ca regula, drepturile de crean}a.
 70 DREPT CIVIL ROMAN
~' · Proprietatea comuna, In oricare . din cele trei fonne, 'inceteaza · prin partaj
('unparteala), . cu exceptia cazuri [or de proprietate comuna pe cot~~pfuii forjata ~i
perpetua. 1> · $i In caz de indivizibilitate, oficare din.tre codebitori este tinut de
- fn raporturile nepatrimoniale, decurgand din creatia intelectuala (opera ~i
. inventie), pluralitatea activa se 'infiiti~eaza drept coautorat; "opera comuna" a
fast creata de mai multe persoane, cu contributia fiecareia determinata (opera
comuna divizibila) ori nedeterminata (opera comuna indivizibila.)21;
- fn. raporturile obligafionale (de creal1ta) pluralitatea poate fi:
® activa, cand exista mai multi creditori;
fl pasiva, cand exista mai mufti debitori;
e mixta, cancl exista mai multi creditori ~i mai multi debitori.
Regula ~'ii excepJfile fn caz de pluralitate, fn dolneniul raporturilor Obligafionale.
Regula o reprezinta divizibilitatea, spunan~u-se ca,-fn principiu, obliga/iile
civile sunt conjuncte, ceea ce lnseamna: l) In caz de pluralitate activa: fiecare
·dintre creditciii. nu poate pretinde de la debitor dedit partea sa; 2) 1n caz de
pluralitate pasiva: fiecare codebitor nu este tinut decat pentru partea. sa din
datoria· comuna.
Spre exemplu, A ~i B 'impn.~muta cu 10.000 lei, pe C ~i D; divizibi1itatea,.1n
acest caz; 'inseamna ca, In lipsa de stipulatie expresa contrarie, A ~i B nu pot cere
dec~t 5.000 le1 fiecare, respectiv C ~i D nu pot fi obligati decat 'in restituirea a
5.000 lei, fiecare. . . ·
·. Fi ind regula sau principilll, divizibilitatea nu trebuie pt:evazuta expres, ea
sublntelegiindi.t-se. . subiectul activ).
Excepfiile de la divizibilitate sunt: solidaritatea ~iindivizibilitat~a.
Solida,ritatea poate ff actMi, oricare dintre creditori. fiind In drept sa
pretin~a lntreaga datorie. de I~ debitor; debitorul platitor se libereaza faia de to~i
tfreditorii.s·olidari.
In caz de solidaritate pasiva, oricare dintre clebitori poate fi obligat la plata
. lntregii datorii; dad unul din'tre debitori plate~te, creanta se,stingefata de credi-
1
> Literatura de specialitate meniioneaz·ii urmatoarele cazuri de coproprietate fortata ~i
perpetua: copropl'ietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile
(zidul, ~antul, gardul); coproprietatea asupra pa1iilor comune din cladirile cu doua sau mai
multe apatiamente avand proprietari diferiti; coproprietatea asupra unor bunuri considerate de
familie (tablouri·, hartii de familie, lucrari funerare). · schimbare de debitor, delegatia (perfecta ~i imperfecta) ~i popi'ire.
Pentrn detalii cu privire la proprietatea comuna, a se vedea, spre exemplu, C. Statescu,
C. Blrsan, Drept c(vil. Drepturi reale, T.U.B., p. 175 ~j urm.; L. Pop, Drept civil. Drepwrile ·
reale principale, Ed. Cordial, Cluj-Napoca, 1993, p. 97 ~i urm.; C Birsan, M. Gui(a, M.M.
Pivniceru, Orept civil. Dreptttrile reale, fnstitutul European, la~i •. 1997, p. 94 ~i urm.
ii Pentru detnlii, a se vedea: St. Carpenaru, Drept civil, Contractele speciale. Dreptul
de ~utor. Drepticl de 1110.rlenire, Tipografia Universita\ii Bucure~ti, 1983. de Fr. Deak ~i St.
Carpenaru, p. 329 ~i urm.; Y. Eminescu, Tratat de proprietale indusTrialli. vol.i . .Crea/ii
noi. Ed. Academiei, Bucure~ti. 198i p. 57-58: Legea nr. 64/1991; Legea nr. 129/1992
privind protectfa modelelor ~i desenelor industriale (M. Of. nr. l / 1993 ). · ·
RAPORTUL ~URIDIC CiVIL i;l
tor, lnceta,nd $i solidaritatea, ramanandu-i, fosa, dreptul de regres contra celor-
lalti codebitorL ,, . '
datorie. · ·
· De$i, Ia prima vedere, lntre solidaritatea pasiva $i indivizibilitate mi. ar
exista deosebiri, In realitate exista deosebiri insemnate, In ce prive$te:.
-' izvorul .lor;. daca exista tm izvor com~m - · conventia - exista $i izvornl
propriu: solidaritatea se poate l1~$te (~i) din ·lege (solidaritate Iegala) 1l, pe cand
poate lzvorl (§i) din natura bunului care formeaza obiectul
obligatiei;
- 'intinderea lor: solidaritatea fonc~ioneaza numai fata de cei 7ntre care s~a
nascut {fata .de 1no~tenitori ,obliga~ia transmitandu-se fractionata, divizata), pe
cand indivizibilitatea se transmite catre succe~ori.
32. SCHIMBAREA SUBIECTELOR RAPORTULUI JURIDIC CivIL.
In analiza acestei probleme se cere a fi racuta distinctia i'ntre raporturile
nepatrimoniale ~i ceie patrimoniale.
In prima categorie de raport.uri civile - ·nepatrimoniale - nu· se pune ·pro~
blema schimbarii, nici a subiectului activ, care este titularul clreptului, lntri1cat
drepturile nepatrimoniale s~mt inalienabile, ~i nici a subiectului pasiv, care este
nedeterminat (fiind format din toate celelalte subiecte de clrept civil, In afara de
· ·
Pentrtt a doua categorie de raporturi civile - cele patlimoniale - e necesara
distinctia intre rapo1turile reale ~i raporturile obliga~ionale (de crean\a).
In cazul raporturilor reale poate interveni o schirnbare a subiectului activ
printr-un mod legal \le transmitere a bunului ce forn1eaza obiectul. dreptului .real
(spre exeinplu, proprietarul A l~i vinde bunul cumparatorului B, care devine
.prcprietar). Nu intervine o asemeqea schimbnre 1n cazul bunurilor scoase din
circuitul civil.
fn. caztil rapo1turilor obligationale poate interveni o schimbare atat a
subiectului activ (creditorul),. cat ~i a subiectului pasiv (clebitorul).
· .Subiectul· activ poate ft schimbat prin: cesiunea de crean\a, subrogatia
persona!a, novatia prin schimbare de creditor.
. ' Subiectul pasiv poate fi schimbat prin: stipulatia pentru altul, nova~ia prin
· I) Astfel, potrivit art. l003 C.civ.. : "Cfind delictul sau cvasi-delictul este imputabil mai
multor persoane, aceste persoane sunt \inute solidar pentru despagubire". Legea nr. 31/l990
privind societatil.e comerciale prevede, in art. 71 alin. 3, ca "Administratorul care, flira drept,
1~i substituie. alta persoana raspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse
societatii".
 ~

72 .DREM' ClVlL RO~AN ~ RAF'ORTUL JU~lDIC CIVrL , 73

~·. Aceste mijloace de "tra.nsmitere. ori transformare". a obligatiilor civile fac
obiectul ana!izei detaliate de catre "Teoria generala a obligatiilor" 0 :.
~
1~

I~
§ 3 Capacitatea civiH·

~ 33. NOTIUN1 GENERAtE

~
~ In partea introductiva a dreptUlui civil ·este necesar sa inrati~am ~i cateva
~ notiuni elementare privind capacitatea subiectelor de drept civil, de asemenea
notiuni fiind nevoie pentru intelegere~ probleme.Ior ce urmeaza. •
~>-.'.! Capacitatea civilii. este expresia care desemneaza capacitatea fn dreptul
d civil. Ea'are ca gen proxim notiunea qe "capacitate juridica" sau "capacitate de
~ dreµt", care fosearnna aptitudinea -'- generala - de a fi ·titular de drepturi 9i
obligatii. . .
1
> A se vedea, spre exemplu, c: Statescu, C. Blrsan, Drept civil. T~orid generata a
! in stn~cttira capacitatii civile intra dot1a elemente: capacitatea defolosinfa
.
obligafiilor, Ed. AH, Bucure~ti, 1994, p. Jl.4 ~i urm.: . .
- Cesiunea de aea'rt/a este mijfocul ·specific de transhtitere a obtigatiilor constand in
~!". ~i capacitatea de exercifiu. ·· ..
~
· Aceste doua elemente trebuie prezentate, distinct, pentru persoana fizica.9i
acordul de voin1d (contractual), prin care creditorul (nu1t1it cedent) tt·ansmite tn mod voluntar, pentru persoana juri~ica. ·
cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, <(reptul sau de crean\a.unei alte.persoane numitJi cesionar, ~
care va deveni astfel creditor in locul. sii.u ~i care va ptitea lncasa creanta cedata de la debitor ~i
(numit debitor cedat). Potrivit art. 1391 C.civ.: "La.strimutarea unei crean~e, a unui drept sau. ~ . 34. CAPACITATEA CIVILA A. PERSOANEI FIZICE
·a ·uriei actiuni, p'redarea intre cedente ~i cesionar se face prin remiterea titlului", iar conform !l~
art. 1393: "Cesionarul nu poate opune dreptul sau la o a treia persoai;ia decii.t dupa ce a a. Capacitatea defolosinfdapersoaneifizfce
no.tificat debitorului cesiunea. · ~
.Acela~i efect va avea acceptarea cesion!lrii ~cuta de debitor 1ntr-un act autentic". r; Aceasta este aptitudinea, genera/a ,Ji .abstracta, a omului, de a avea
- Sitbrogafia persona/a este un mijloc de tr.ansmitere !egala sau cotiven~ion~la a drep-
ll

A drepturi yi obligafii civile (art. 5 alin. 2 din Decretul nr. 3111954). ·

.tului de cn;anta, ct1 toate garan~iile ~i accesodile sale,· catre un tert care a platit pe creditoru! !I
initial; in tocul debitorului (art. l l06 C.civ.) (C. St:ltescu, c. ntrsan, op.dt., 1994, p. 319). ~r ln.ceputitl.}i sjdr.$itul acestei capacitati sunt stabilite de art. 7 din Decretul
b
· - Nova/la pr.in scl1imba,.e de creditor co11sti\ In substituirea unui nou creditor ce!ui ve- . ~J nr. 31/1954, astfel: ·:capacitatea de folosinta lncepe de la naytereapersoanei ~i
chi, situatie in care debitoru! va ft liberat de creditorul initial ~i, ca efectal novatiei~ se ob!iga
.fatij. de noul creditor (art. 1128 pct.lC.civ.) (C. Statesni, C. Birsan, op. cit.. 1994;p. 324).
:-. Delegafia este o conventie prin care un debitor aduce creditorului silu angajamentul
u·nui al doilea debitor, alaturi de el sai.t In locul Jui (art. 1132 C.civ.);
I~
.inceteaza 0 data cu moartea acesteia.
.
se na~te vi\1" - s.n. · ·
.
Drepturile copilului Strnt recunbscute de la concep/iune, lnsa numai daca el .
·
·lf Confinutul acestei capacita!] este dat de aptitudin.ea de a avea toate
· · - Stipulafia pe11tn1 aliltf este ace! contract prin care o persoana. numita promitent se
obliga fata de aita persoani\ numita stipulant sa execute 0 anumit5. presta~ie in folost1l unei. ~ drepturile ~i obligatiile civile, cu excep~ia ce}()r oprit~ de Jege:.
tet}e persoane, numitii beneficiar, care nu participa ~i n!ci nu este repreze11tata la lncheierea f;i
contrnctului. ·· .~
~
b. CapacUatea qe exercifiu apersoaneifizice.
. - Poprirei:J. _este o modalitate de executare silita indirecta, priri care creditornl urmiire~te
sumele sau efectele pe care debitorul sau le are de priinit de la o terta persoana.
~ Aceasta este aptituclin~a omului de a-.Ji exerCita drepturile civile .}i de a-.}i
~
- Novafia prin schimhare ·de ·debito,. are loc atunci cnnd un tert se ·angajeaza fata de ·ut• lndeplini ohliga/iile civile, prin fncheierea de acie jutidice civile (alt. 5 alin. 3
creditor sa plateasca datoria, Fara ca, pentru aceasta, sa se ceara consimtiimantul debitorului din Decretul nr. 31/1954).
ini~ial (art. 1128 pct.2 ~i 113 l C.civ.).
Ii
11
Potrivit art. 1 f: "Nu au capacitate de exercifiu:
Cu privire la "transmiterea ~i transformarea obliga!iilor civile", a se vedea ~i: T. Popescu, a a) minorul care nu a tmplinit vfirsta de paisprezece ani
11
fn Teoria genera/a a obligafiilor. de T. Popescu ~i P. Anca, Ed. ~tiintificft,'Bucure~ti, 1968, h
b) persoana pusa sub interdictie.
p. 387; I. Filipescu, Drepl civil. .Teoria geneMlii ct. obligafiilor; Amil II (Note~sinteze de ~
curs); .Bucure;;ti, 1992, p. 243 ~i urm.; idem, op.cit.. 1994; p. 202-215; L. Pop, Drept civil
!I Penti·t1 cei ce nu. au capacitate de exerci/iu, actele juridice se Jae de
rof1';l'in. Teoria generali'z a obligafiilor, Ed. Lumina Lex, 2000, p. 458-472. G.. Boroi, op.cit..
1999, p. 44-48. . . . .
I ~
n
reprezentanfii lor legali" - s.n.

t
 74 DREPT CNIL ROMAN

In art, 9 se prevede: '.'Minorul care· a 1mplinit varsta de paisprezece ani are

· capacitatea de exerciJiu restransa.
. Actele.juridice ale minorului cu capacitate restransa se incheie de catre
aces ta, cu fncuviinfarea prealabila a pi:irintilor sau a tutorelui,, - s.n.
in fine, potrivit art. 8 din acela~i Decret nr. 31/1954: "Capacitqtea deplina CAPITOL:UL III·.
de exercifiu fncepe de la data cdndpersoana devme ma1orti7
Persoana devine majora la lmplinirea varstei de optsprezece ani. ~ CONJINUTUL RAPORT~UI JURIDIC CIVIL
Minoru! care se casatore~te, dobande~te, prin aceasta,. capacitatea deplina
·de exercitiu".

35. CAPACIT ATEA CIVILA A PERSOANEI JURIDICE I

f._T
SEC'fIUNEA I

i~
. . .. DREPTUL SUBIECTIV CIVIL
'Capacftatea de jolosinta a persoanei juridice. este pptitudinea subiectului
colectiv de drept civil de a avea dreptu 1·i ~i aoligafii civile. ~~~;
. P.otrivit a,1t. 33 din Decretul nr. 31/1954, aceasta capacitate se dobande~te ~f
de.la data tnregistrarii sau de la o alt~ data (dupa distinctiile prevazufo In acest
§ 1 Definipa dreptului civil
articol). · ~
j."§.

Art. 34 alin. 1 dispune: "Persoana juridica nu poate avea decat drephiri care
corespund scopului ei, stabilit prin lege, actu} de 'lnfiintare sau statut''; acest text ~ 36. PRECizAKI PREALABILE
_consacra principiul specialitii/ii capacitiifii da folosinfa a persoanei juridice..
· · Capacitatea de e:xercifiu a persoanei juridice este aptitudinea ·sa de a
iii1
. Dupa cum am aratat la "structura raportufoi juddic civil", prin con/inutul
acestui raport se ln\elege totalitatea drepturilor subiectiv~ ~i a obligatiilor civile
e'xercita drepturile civi1e !;ii de a-9i lndeplini obligatiile civile, prin 1ncheierea tje 1¢:
· pe care le au part:ile lui. ·
acte juridice, de catre organe,le sale de conducere. · f
~~ Daca drepturile subiective civile formeaza. latura activa a continutului
· ·Dispozitiile de principiu, privincl capacitatea de exercitiu a persoanei raportulu.i juridic civil, obligatiile civiJe alcatuiesc latura pasiva a 11ii. · .
~-
j~iridice se gasesc 'in art. 35 alin. l ~i 2 ~i aii.36 din Decretul nr. 3111954 .. · - ~ Orzcarui drept sitbiectiv civil fi corespunde o ~numita obligafie civila: 'este
· · Potrivit art. 3 5 alin. l ~i 2: "Persoana j uridica l~i exercita drepturile ~i 1~i
~ un adevar care 11u cere o demonstratie speciala. · · ,
tl):depline~te obligatiile pdn organele sale. · ~ Dreptul subiectiv civil §i obliga~ia ·civila.constituie, prin urmare, elemeritele
· · -Actele juridice /acute de organele persoaneijuridice, fn liniitele puierilor . w
B
w continutului raportuluijuridic civil. •
ce le-au fast conferite, sunt _actele persoanei juridice insii.;i ", iar potrivit art. 36: Cunoa~terea acestor elemente implfoa o analiza, distincta, a-fiecaruia.
"Raporturile ·dintre persoana juridica ~i cei care alcatuiesc organele sale sunt ~
t ce
Vom avea 1n vedere, 1n cele imneaza, primu1 element - dreptul subiectiv
supuse, prin asemanare, regulilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel t civil - 1n aspectele sale generale :;;i esentiale: definitie, clasificare, recunoa~tere,
leg~, a~tul de 'infiintai·e ori statut'' .-·s.n. . ~ ocrotire ~i exercitare, dup~ care, In. sectiunea a II-a,. vom analiza al doHea
~ element: obligaf ict Civila. ·

hl
p
37. DEFINITII ALE DREPTULUI SUBIECTIV CIVIL DATE IN
r:~1f.'. LITERATURA DE SPECIALITATE
r

11 Precizam; de la !nceput, ca, 1n fmmularea diferitelor definitii pentru dreptul

fj
E
subiectiV; 'S-a plecat de la 'imprejurarea ca,
pe de 0 parte, nu exista 0 definitie
r; Iegala .a dreptului .subiectiv civil, In general, ~i pe de alta parte, exista unele
Ii
!? pentri.1 anumite drepturi subiective civile (ex. art. 480 C~civ., define9te
g dreptul de proprietate).
rI<
fr"
~.
b-
 :'.~
g
76 DREPT CIVIL ROMAN :~ RAPORTUL JURIDIC CML ~ 77

~·
Definitiile date dreptului·subie~tiv civil~ In decursul timp~tlui, difer~ mai lt .fn fine,: mai recent, se tnrati~eaza
definitia urmatoare: .dreptul subiectiv
mult caformulare, deciit ca substanta~ dupii cum :>e poate constata In contiriuare~, ' ~ civil pmite fi definit "ca .fiind posibilitatea juridica .a titularului unui drept de a
~entru Matei Cantci.cuzino, "drep~ul subiectiv este puterea ce o ·are fiecare ~ desra~ura,. In limitele legii; o anumita conduita, In. vi11utea careia poate pretinde
de a
individ pretinde ca facultatile, aptitudinile ~i pute~ile sale care sunt ingra~ ~ persoanei obligate sa a~ba. o' comportare corespunzatoare, ce poate ft impusa, In
---------------.:...----Ld.uf.ufe:...:_.sllaLL111..,.,.J.mil!I..mL!ex_act ID limjta IO care e!e nu 'sunt ingrad1te prm tege, Sa fie. Ull. ·~ caz de neceslfate, prin foqa coercitiva a StatU[uj"'l.
numai respectate, adica nesuparate de altii sau de societate prin organele sale, ci 3
sa fie, atu'nci cand ele s-au tradus in acte de vointa creatoare de raporturi cu anii, ~ 38. DEFINITIA PE CARE 0 ibRMULAM
sptijinite de societate prin organele sale spre a fi aduse la indeplinire efectele a
raporturilor create"!). \! . Dreptul subiectiv civil este posibilitatea recunoscuta de legea civila subiec- ·
futr-o aita· defin itie, "Dreptul subiectiv este puterea sau prerogativa recu~ ~ titlui activ - persoana fizica ori persoana juridica - In virtutea careia aceasta
noscuta de. dreptul obiectiv perso~nelor fizice sau persoane[or juridice ~ poaie, in limitele dreptului ~i moralei, sii aiha o anwnitii conduita, sii pretinda o
(denmnite titulare ale dreptului), in calitatea for de subiecte active ale raportului ~ conf{uita corespunzatoare -:- sii dea, sa
faca ori sa nu facii ceva - de la subiectul
juridic, de a pretinde. subiectelor pasive sa dea or! sa faca· sau sa nu fac[ ceva (sa l.'. pasfv, ~ i s'a ceara conczn-sul forfei coercitive, statului, in caz de nevoie. .
savar~easca sau sa se abtina de Ia savar$irea unei actiuni), folosind, Ia nevoie; ~i Rezulta ca elementele deftnitorii ale dreptului subiectiv civil sunt mmatoareie:

~
1
aparatul de cons.trangere al statului" l.. . . . . 2
- dreptul subiectiv civil este. o pos.ibilitate (putere ori facultate) l recwzos-
Dupa o patrunzatoare ahaliza a diferitelor definitii date dreptului subiectiv, ci1ta de legea civilii subiectului activ, persoana fizica ori persoanajuridica;
t~ .
I. Delea.mt precizeaza: "dreptul subiectiv ar putea fi definit. ca prerogativa - In temeiul acestei posibilitati, subiectul activ: ·l) poate avea, el fnsu~c;i, o
conferita de lege In temeiul careia titularul. dreptului poate sau trebuie sa desfiF
~oare o anumita conduit~ ori sa ceara altor~ desfii~lirarea· unei conduite..a.decvate
~f;:
anwnita conduita, cum este cazu1 dreptului absolut (real ori nepatrimonial);
2) poate pretinde o conduita corespunziitoare subiectului pasiv (sa dea, sa faca
dreptului·sau, sub sanctiunea. recunoscuta de lege, In scopul valorificarii unui f•
u sau sa i1u faca ceva, du pa caz, cuiri e ·cazul dreptul ui de creanta, care este un
interes pers.onal, di're'ct, nascut ~i actual, legitim ~i juridic protejat, :In' acord cu
~
drept relativ) $i 3) poate apela la concursulforfei de constrangere a statului, In
interesul ob~tesc ~i cu normele de convie~uire socia!a" ).
3
caz de 'nevoie (adica atunci cand di·eptul sau . este nesocotit ori lncalcat,
. Dupa parerea noastra, aceasta este mai mult dee.at o "definitie" a dreptului ·nerespedat)3l.
u
subiectiv: e.ste o explicare a dreptului subiectiv. Deci, formularea propusa e~te
prea lntinsa, peritru a fi retinutli ca "definiJie". Totodata, i se m_ai poate retine. ~i
sri
[/
fj aspect de drept procesual civ!I, decfit de drept substan!ial; a se vedea "conditiile actiunii
neajunsul urmator: partial, se define~te dreptul subiectiv prin obligafie, 1ndato- fj civile", i'n V. M. CioQanu, op.cit., p. 70-73.
rire, atunci cand se spune ca dreptul subiectiv este prerogativa recun.oscuta de ri · ll T. Pop, in Tratat de drept civil, vol. I, Partea. genera/Ci, 1989, p. 70-71; pentru al~e
·dreptul obiectiv 111 temeiul dreia titularul ''trebuie sa desra~oare o anumita c<;m· ~ definitii, .a se ved_ea: E. Lupan, In op.cit:; p. 64-65; ~t. Rliuschi, op.cit., p. 62-63; I. Dogaru,
· duita"; dispare, lh ac~st fel, deosebirea 'dintre dreptul subiectiv ~i obligatia ~ · op.cit., p. 75-76; P. Cosmovki, op.cit., p. 63; G. Boroi, op.cit., 1999, p. 53. Ase vedea ~i D.
civita4>. . ~,,
11
$tefiinescu, Contribufiila elaborarea unei noi deflni/ii a dreptului subiectiv. .In Dreptul nr.
7-811991, p. 77-83; acest autor define~te dreptul subiectiv ca fiind "acel interes individual pe
:.:
r; care voin(£1 co/ectivii if poa/e impune cafiind fn conjormitate. Cl/ i11leresi1/ social - e:cprimat

1
> M .. C~ntncuzino, Ele.ment~le dreptului civll, p. 30. Autorul, referindu-se la formula
~ fn norma de drept - ~i fn virtutea ciiruia sitbiectul activ poate pretinde subiect11lui pasiv sif
siivtir.yeascli sau sii se ab/ina de la savtir~it:ea unei ac/iuni" (lbide1;1, p. 82). ·
Iui Ihering: "dr~pturile subiective nu sunt decat interesele juridice~te aparate'', arata: "Aceasta ~ 2
J Uneori; 'insu~i legiuitorul desemneaza "dreptul subiectiv" prin cuvfintul "facultate";
formula e prea ingustll.. Ea confunda confinutul ~i scopul dreptului. subiectiv cu esenta, cu H citam in acest sens, cazul art. 7 l alin, I din Legea nr. 31/1990 priVind societa~ile comerciale:
Ii
··fundamentul lui." Nu credem, insa, ca poate fi acceptata teza autorului "Esen~a dreptului "Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu il pot. trans111ite decat daca
n
consta fo notiunea de raport'', fara rezerve; In realitate, 'in formula propusa, se confunda
~
aceastafacultate (s.n.) Ii s-a acordat In mod expres".
partea - ·dreptul subiectiv - cu intregul, care este lnsu~i raportul juridic civil. · . 3
> In opinia lui T. Pop (op'. cit., p. 71) "caructeristicile" dreptului subiectiv sunt: a) confera
l) E. Roman, in Trattll de drept Civil, vol. I, Partea·generala, 1967, p. l82. Cu privire H titularului dreptului posibilitatea juridica de a desfti~ura 0 anumita conduita, dar numai i:n
la rezervele fata de aceasta definifie, vezi A. Pop, Gh. Beleiu, Drept civil. Teoria genera/a a ti lirnitele legii; b) conduitei titularului dreptlilui Ti corespunde corelativ: o comportare cores-
dreptultti civil, T.U.B., 1980, p. 120.

p:49: . .,
.
· l) I. :Oeleanu, Drepturile subiective # abuzul de drept, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1988, . ~
~
~
punzatoare din partea subiectului pasiv; c) conduita subiectului activ ~i comportarea cores-
punzatoare a .subiectului pasiv se desfii~oara lntr-un anumit cadrti juridic, care nu este altceva
decfit raportul social reglementat de norma de drept, adica raportul juridic; d) ofera titularului
4
J Mai men~ionam ~i faptul ca partea ultima a defini~iei "In scopul valorificarii unui fl dreptu!ui putinta de a pretinde subiectului pasiv sa aiba 0 comportare corespunzatoare, deci
interes personal, direct, nascut ~i actual, l~gitim ~i juridic protejat" reprezinta mai mult un I sa-~i IndepHneasca obligatia; e) In caz de opunere, confera titularului dreptului posibilitatea

l
 r~i~-~

·;.'.~
T
71l: . DREPJ CIVIL ~Olv1~J'I !
··;~ 79'
• . .- • " . If: RAPORTUL.JURIDIC ClVIL "'
·. ·. ?~tmlretmut
exer~1 ca ex1stenta dreptului su.biectiv c;ivil nu trebuie. confundata ~u
acest~1ia, astfel !neat posibil itatea· J. liridica nu este · · · - - · ·
-~
r;..
. . · . .. . . . . · . - . · · - . ··
Dreplul sub1ectrv clVll relativ este acel drept m vzrtutea carwa tttzilarul
~·
·. . d · b. . / . . d . - d . .. - fi- - d z
. . .
·b·i·
po.s1 1 1tatea materializata (adica efectiva pmlere
,
.~111 ·· · ·.b:l. ~ :: ·
. asemanatoare cu
·· .
va1oare a post 1 1tat11
·;~
·.;,
poate pretm e su iectu w paszv o con uzta etermmata. ara care reptu nu se
. ·. .· ·· ·
1und1ce). ..· · ·I poate rea}zza .. · .
~ Sunt, tipic, relative, drepturile de creanta.D.
:t Caracteristii:ile tlreptului absolut sunt urmatoare!e:
Cl T . . . . . ii ~ arc eunoscu.t mimai tit1darnl sau; t1tularul oohga{iei corehrtfve-este-rteett--
§ 2 as1 1carea drepturilor sub1ectrve cnde ~~ noscut, fiind for.mat din toate celelalte subiecte. de drept civil, In afara de
Ft titularul dreph1iui absolut;
1~ -1i. corespunde obligatia generala ~i negativa 9e a nu i se ad.uce atingere;
39. ENUNTAREA CRITERULOR DE CLASfFICARE ~I CATEGORI- -·este opozabil tuturor - erga omnes - In sensul.di tuturor subiectelor de
ILE DE DREPTUR1 SUBIECTIVE CIVILE fN FUNCTIE DE (.~
dreptcivil le revine obpgatia de a nu-1 incalca.
ACESTE CRITERII i/ Caracter.isticile dreptuliti relativ sunt:
(~
i~~
·:,.·
- are c·unoscut titularul siiu, dar este cunoscut ~i subiectul pasiv;
. in fimcfie de opozabilitatea /or, drepturile subiective civile sunt c,zbsolute ~i -1i corespunde 0 obiigatie ce are ca obiect: a da. a.face ori ~nu face (ceva
relative. · t
·;: ce s-ar fi putut face In lipsa obligati'ei pe care o are un subiect pasiv determinat); ·
in funcfie de natura-confinutului tor, drepturile subiecti ve civile se lrnpart ~ - este opozabil numai.subiecttllui pasiv determinat.
~'.~
1n patrimoniale ~i nepatrimoniale. Fiecare categorie cunoagte subdiviziuni.
Dupa corelafia dintre ele, drepturile subiective civile se impart 1n ~
''i 41. DREPTuRJLE SUBIBCTNE CIVlLE PATRIMONIALE
prin9ipale ,ri accesorii. ·· r~I., ~I NEP.ATRfMONIALE
jn fimcfie de gradul de ce1titudine conferit titularilor, drepturile subiective j;~.
\:: . -
· civile se 1n1part tn pui·e ~i simple, gi drepturi afectate de modalita(i. M Este patriri1011ial dreptu1 subiectiv al dirui continut poate fi exprimat ba-
;:·
b ne~te, pecurilar. Sunt pafrimoniale dreptul real ~i dreptul de creant~L
i'·" Este. nepatrimoiiial (sau personal nepatrimonial) acel drept subiectiv al
· 40. DREPTURILE.'SUBIECTIVE CIVILE ABSOLUTE ~I RELATIVE. h
carui continutnu poate fi exprimat In bani.
!;:
Dreptul subiectiv civil absolut este acel drept fn virtutea caruia titularnl
scfu poate avea .o anumita conduita, Jara a face ape/ la altcineva pentru a .~i-'l e
A
a~ Clasificarea drepturilor patrimo;iiale fn drepluri reale .,'Ii de creanfa
reali.zdn. . . ~~
prejltui .real ~ ius in re - este ace1 drept patrimonial In virtutea caruia
.. · ·Sunt absolute drepturile personale nepatrimoniale ~i drepturil.e reale 2>; bI.
@ titularitl sait ;~i poate e:xercita prerogativele asupra unui buri Jara .concursul
~ altciliva. ·
de. a recurge la forta coercitiva a statului; f) dreptul St!biectiv ia fiinta la data. ~ Dreptulde creanfii - ius ad personam. - (numit ~i ('drept personal", pentm
raportului juridic, chiar daca titu!arul sau Inca nu-I exercita) lntrudit el se define~te ca. fiind ~
~ a-1 deosebi 'de eel "real") este acel drept patrimonial fn temeiul caruia rnpiectul
posibilitatea juridica a ·unei conduite, pe cand .exercitiul dreptului este posibilitatea concre~
tlzata in sav~r~irea unor acte". ~ activ ~ ni1mit.creditor - poate pretinde .rnbiectului pasiv - numit debitor - sa dea,

ir sclfaca sau sa nufaca ceva.

1
> Cu alta ocazie (Drept civil. Teoria genera/ii, 1987, p. 90), aratam ca "Este absolut
ace! drept subiectiv civil car·e confora titularului sau posibilitatea de a-1 exercita singur, fi:ira Compar(1/ie inlre dreptul real §i dreptul de crean(ii
concursul altcuiva, celorlalte subiecte de drept revenindu-le obligatia generala ~i negativa, de .Aseii1anclrile dintre dreptul real ~i dreptul de creanta sunt urmatoarele:
a nu face nimic de natura a-I stanjeni pe titular in exercitiul dreptului sau"; o definitie asema- ~~ · - ambe!e sunt patrimo'niale; .
natoare este data ~i de catre T. Pop, In Tratat de drept civil, v.oL I, Partea genera/a, p. 72. In - ambele au cunoscu~i titularii lor, ca subiecte active.
literatura de specialitate se arata ~i faptul ca intruci.lt orice drept subiectiv civil este, tn
p~incipiu, opozabil tuturor subiectelor de drept in sensul ca acestea din uri11ii nu pot sa-l ~ ~
Deosebirile dintre drepturile re.ale gi drepturile de cr~an\a sunt: - sub
nesocoteasca, este de preferat ca imparjirea drepturilor·subiective civile in absolute ~i relative aspectul subiectului pasiv: pe cand ll} cazul dreptului real nu este cunoscut
sa se faca nu dupa criteriul opozabilitatii, ci d1ipa cum titularul dreptului poate sii fi-l
~
H
exercile fiirii sau cu concursul altei persoane (a se vedea, In acest sens, G. Boroi, op.cit.,,
. 2002, p. 58).
2
) Dreptul real va fi definit maijos (nr. 41, lit.a).
I ~
~
11
1' Dreptul de creanta este definit mai]os (vezi nr. 41, lit.a).
~
&
p
0
i
 80 DREPT CIVIL ROMAN
'l-t
·subiectul pasiv; fiind nedeterminat, In .cazul dreptului de creanta este . ·cunoscut
r' titufarul obligatiei corelative, care este debitorul; . .
--: sub .aspectul. con/inutului obliga/iei co.relative: daca dreptului ·real 1i
corespunde 0 obligatie. generala: ~i negativa, de.nonfacere, adica de abtine;e .a.
a
tuturor de aduce atingere dreptului real, dreptului de creanta Ii corespunde o
o5ffgalfe arcarerobiect poate consta, dupa caz, 111: a da (aut dare), a tace (aztt
facere) ori a nu face (aut nonfacere); dax "a nu face" .ceva lnseamna, de d~ta
aceasta, obligatia debitorului de a se abtine de la ceva ce ar fi putut face daca nu
s-ar fi obligat la abstentiune;
. . ca mimiir: pe cand drepturiie reale sunt !imitate, drepturile de creanta
sunt nelimitate;· · tatoare, soarta sa 11edepinzand de vreun alt drep~:
- numai dreptul real este lnsotit~ de prerogativa urmaririi ~i de cea a prefe-
. rinfei, iar nu ~i dreptu l de creanta. In acest sens, In jurisprudenta s-a dee is ca
· "neavand, deci; ·mi. drept ·de urmarire, care este de esen/a dreptului real, 1n-
seamna ca dreptul mo~tenitorilor de a pretinde raportul. este un dr"ept personal
(adicii' de creantli - n.n.), nascut ·din [ege ~i din vointa presupusa a donatorului
defunct" (s.n.)1J. · este determinata de cea a drepti.rlui principal.
.- .Prerogafiva urmari!'ii consta In posibilitatea titularului drept\Jlui real (ex.
creditorul. ipotecar) de a urmari bmml In mainile orictii s-ar gasi, far prerogativa
preferintei consta 1n posibiUtatea titularului dreptului real de a-~i realiza
sau cli. intaietate ori prefer.inta (ex.: din pretul imobilului · ipotecat, scos ·1a
vanzare silita, prin licitatie, intfii !~i va satisface creanta sa creditorul ipotecar ca
titular a.l"dreptu.lui de ipoteca, ~i numai daca mai ramane ceva, se va <la simpltlor
credftori chirografari ai debitorului urmarit) 2>.
b: _Categoriile de drepturi person~le nepatrimoniale
1. Drepturi care privesc existenfa. .;i integritatea: (fizica .Ji morala). ale
persoan.ei; p_recum: dreptul la viata, dreptul la sanatate, dreptul la onoare", cinste
ori reputatie; dreptul la demnitatea umana. ·· · · industriala" (dreptul de inventator). Pentru o caracterizare, mai ·. recenta, a .drepturilor
2. Drepturi care privesc identificarea persoanei. .cum sunt: a) pentru
persoana fizica:. dreptul la nume, dreptul. la pseudonim, dreptul la domiciliu ~i
re~edinfa, dreptul la o.stare -civila (inclusiv "dreptul la identitate ·a1 copilului"),
b) pentru persoanajuridica: dreptul la deri.umire, dreptul la sediu §.a..
· ·Pentru persoana fizi~a, drepturile mentionate mai sus sunt consacrate atilt
de legislatia interna, cat ~i de reglementarile internationale (Pactul international
n Dec. nr. 685/1989 a S.civ. a fostului T.S., In Dreptul rir. 3/1990, p. 66.
2
J Pentru delimitarea dreptului real fata de dreptul de creanta, a se vedea ~i C. Stiitescu, ·
C. B1rsnn, Drept civil. Drepturile reale, Bucure~ti, 1988, p. 19-21; T. Pop, In op.cit., p. 73-
74; T. Popescu, Drept civil. Note de curs, I; Ed. Hyperion, 1991, ·p. 12-15; C. Blrsan, M.
Gnifa, M. M. Pivniceru, op.cit., p. 19.
RAPORTULJURID!C CfVlL
81
privind drepturile civile $i ·politice ale omului; Conve.ntia internationala privind
drepturile copilului)n. ·.. . . . ·
3. Drepturile decurgdnd din creafia intelectualii., adidf.drepturile (numai)
nepatrimoniale ce izvodisc .din opera Jiterara, artistica ori ~tiin~ifica ~i din
inventie. Un asemene~ drept este acela de a fi recunoscut ca autor al operei ori
• • • " •.,.'.!)
ITT
42. .DREPTURlLE SUBIECTIVE CIVILE $1 ACCESORff
Este principal acel drept subiectiv civil care are b existenta de sine sta-
'
Este.accesoriu acel drept subiectiv civil a carui soarta juridica depinde de .
existenta altui drept sub.iectiv civil, cu
rol de drept principal. ·
Aceasta lmpartire a dr~pturilor subiective civile este importanta pentru ca
dreptulcivil accesoriu depinde de dre.ptul civil principal, potrivit cunoscutului
adagiu:· accesorium sequitztr principale, In sensul ca soarta dreptului accesoriu
Dreptiirile,nepatrimoniale, 1n principal, sunt drepturi principale .
· Aceasta lnseamna ca lmpartirea dr-epturilor subiectiye civile In principale 9i
accesorii se aplica drepturilor patrimoniale. . .
Ca drept de creanta accesoriu, mentionam dreptul cred.itorului de a pre-
tinde, de la debitor, doblt.nda aferent! creantei priricipale. Tot la un drept de
creanta accesoriu da na~tere 9i coiwentia accesoric numita ''clauza penala" J,
3
1
dreptul subiectiv ce izvora~te din.fidejusiune, dreptul de a pretinde arvuna.
4
ii De drepturile subiective din. aceste prime doua categorii de drepturi riepatrimoniale
ne vom ocupa 'in partea a doua a cursului de drept civil, consacrata "Persoanelor".
2 -l Opera §i inventia dau na§tere atat la drepturi nepatrimoniale, cat ~i patrimoniale;
·
analiz.a lor va fi fficu.ta in ca~rul "Dreptului de autor" ~i al "Dreptului de proprietate
personale nepatrimoniale, a se vedea..Gh. Mihai, G. Popescu, lutroducere fn teoria drepttL~
rilor personalitafii. Ed. Academiei, Bucure~ti, 1992; Y. Eminescu, Noua Lege a brevetelor
de invenfie, in Revista de drept com\!rcial nr. 1/1992, p: 5 ~i urm.; A. Pctrescu, L. Mihai,
Legea privind 6revetele de invenfii, In. Dreptul, nr. 9/1992, p. 34-50; O. Calmuschi,
Considerafii privincl drepturile patrii11oniale die i11ve1ttatorulttisalariat, in Revista de drept
comercial nr. 1/1993, p. 71 ~i urm. · · ·
3> ·clauza penal!i este reglementata cie art. 1066, 1067 C. civ. In doctrina clauza penala
este definita aceea conven~ie accesorie prin care par~Ue detertnina anticipat echivalentul
prejudiciului suferit de creditor ca urmare a·neexecut!irii obligatlei de catre debitorul si\u ori a
executarii cu lntarziere satt necorespunzatoare. Clauza penala poate consta in obliga\ia
debitorului de a presta creditorului fie osuma de bani, fie o alta valoare patrimoniala. (G.
Boroi, op. cit. 2002, p. 61). Vezi si dee. Civ., nr. 238/2002 a C. Ap. Bacau, In Culegere de
practici'ijudiciara 2002, a Ministerului Justitiei, p. 44. '
4 Fidejusi11nea (c::iutiunea)este acel contract prin care o persoana, numitafidejusor,
se obliga fata de creditorut· altei persoane sa ·execute obligatia celui pentru care
garanteaza, In cazi.11 in care acesta nu ova executa.
 82 83
DREPT CIVIL ROMAN RAPORTUL JURlDIC C!VfL

Pr!:zcipalul domenitt de aplicatie a clasificarii In drepturi principale ~i 3. dreptul de administrare (folosin/a) al regiilor autonome §i institufiilor
a~cesom este eel ·a I drepturilor reale, distingandu-se drepturile .reale principale' publice, ca. drept real corespun;ri'1tor dreptului de prnprietate publica al statului
~1 drepturile reale accesorii (reamintim ca drepturile ·reak sunt !imitate ca sau unitatilor administrativ-teritoriale (art. 136 din Constitut[e, art. 12 din Legea
numar, numai legii fiindu-i permis sa instituie ase1nenea d~epturi subiective). . nr. 213/1998.etc.)l);. .
4. dreptitl de fo!osin/ii al cetatenilor care ~i-au construit focuinte proprie-
I. Drepturi reale prindpale (1n etapa actuala) sunt: tate personala pe terenuri atribuite de stat este tot un drept real principal cores-
1. dreptul de proprietate, 1n ambele forme, adica: punzator dreptuh.fr de proprifltate. al statultii;. ~i are ca obiect terenul de sub
- dreptiil de proprietate publidi ce apartine statului sau locuinta 9i eel aferent locuintei; prin efectul Legii nr. 1811991, acest. drept s:...a.
a~rnini.strativ-teritoriale; asupra bunurilor din domeniul public care, potrivit legii trans format la cerere 1n drept de proprietate privata (art. 3 6) 2 >;
sau prm natura lor, sunt de uz sau de interes public (art. l din Legea nr.
213/1998); .
- dreptul de proprietate privata, In toate formele sale, adica: ·" .. _ , .. " . . . _. ._ . .. . ·
a) dreptul de proprietate privata sa rt' I - t' , d l ~ Potny1t art. ::i76 Cod c1V1l: Serv1tutea este o sarc111a.1mpusa asupra unu1 unobil pentru
u pa 1cu ara apar man persoane or ".· · . t'l't ,. . . b.l • d It t" • ,,
. -·-··. -- . . . . ... uLoJ1...e· · · · · · ,~ uzu 1¥.1 u 1 1 a.ea unu1 mo. t avan uo a . s ..pan . . . . . .
- · - - · - - - - · ..- · ~····--··----·--!..~--'-....· - - · - · · - · · - - - ; - - - · - - .- . - -..- .. _ · · · - - - - - ..··------~ .....· - - - · - ·- -..- ..·---·----··-4~- . . ·-·-····--D~Rtul de superfic1e este dedus dm art. 492 Cod c1v1l: ''Once construct1e, plantat1e sau

.. b) dreptul de pr~pnetate apar~ma~d pe~·soai.1elor juri.dice de stat. cum sunt ~~ lucru fticut. i~pami~t-sa~asupra.piim§iifrilu1:SUi1fprezun1aTu-~r-ff:faeuteaecatre-proprietarul
regnle autonome de mteres national on soc1etatile comerciale cu actionar unic ~l acelui pamant cu cheltuiala sa ~i ca sunt ale lui, piinti ce se dovede~~te din contra" (s.n.).
statul .roman. (art. 5 ~i art. 20 alin. 2 din Legea nr. 1511990); ~~ 1
> Potrivit art 53 alin. I din Legea nr. 15/1990: "Bumirile car~ raman In proprietatea

. c) dreptul de propiietate al persoanetor juridice particulare (cum sunt .•~~ stat~il.ui, cum ar ft cladiri guvernam.en~ale, bunuri necesare d:sra~~rarii a~tivitatilor adminis~·
societatile comer,.iale potrivit art 6'i ali'n ·1 d' T er · 3 l/l .. · · d f'[ tra\1e1 .de stat, rezerve ale statulu1 .~t altele asemenea se mreg1streaza la Departamentul
. - Of . . . · rn ~e 0 ea nr. _ 990 puvm so- ~· ~ d' d · · "! ~ · - fit · _,,
· t-t· 1.· · ; -J · bl· .t-) (M
1066 · OO · · · ;1.:
. . ·· · I ,.]
Rezervelor Statulu1 ~I se admm1streaza 1rect e mst1tu\11 e carora e. sunt. uate 111 o os111{a
c1e a 1 e come1cta e, repu 1ca a . nr 12 4)· '"' · d . d d · · " ( 136) I • d •
(s.n.). Constitu\ia vorbe~te msa d~ un " rept e a mm1strare art. . . ., re uan , m parte,
A

' . · · .· . . .' · \;;

d) .dreptul de p~opnetat:. a~ P~~soane~or.Jt1rrd1ce 1r:1xte. cum sunt :>ocieta~ile ~ denumirea de "drept de administrare directa" recunoscut lnainte de 1989, unitatilor econo~
comerciale cu part1c1pare strama dm Romania (art. 6 dm Ordonanta de urgenta: a i mice de stat, iostitutiilor de stat·~i altor persoane juridice de stat. Sintagma de "drept de
Guvernului nr. 92/ 1997 pentru sti.mularea investitiilor directe, combinat cu art. ; adn:iinistrare" este folosita ~i, de Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica ~i regimul
65 alin. 1 din Legea nr.'3 l/1990); · · · !{ juridic al acesteia (art 12), fiind generalizata In prnctica Guvernului ~i a autorita\ilor
· e) dreptul .de prop.rietate al statului .-.:j unitatilor adm'n'st t' ..:t 't · l ~[.· administratiei publice locale. Potrivit art. 12 alin. 1-3 din Legea nr. 213/1998: "(l) Bunurile
1 ra 1v en ona e . pot. ft1 date, dupa- caz, ·mac
• lmmtstrarea.
· · . ··1 au t.onome. a pref ec tun·1 or,·
· b unun·1 or d'm d. omemu
asupra · 1.l or pnvat· (art-s 4 d'm L• egea nr ,..,1113/1998) )<
f.'
r..,
din domemu . •
1pub11c
• : · • • • 1· ·1
reg11
I or · · · .. b1·· d ·
1 d ·z ; l . . . · a autoritatilor adn11mstratie1 pubhce centrale ~1 oca e, a a tor mst1tu~11 pu tee e mteres.
: ...... ~ reptun e J ea e p1 m~tP_ale c?respimzatoare dreptuha de proprietate
v . • - · • • ::

f;; national, judetean sau local. .

pr~ya~a, consacrate de Cocl,ul c1v1l; dreptul de uz; dreptul de uzufruct, dreptul de. t~· . (2) Darea .111 administrare se realizeaza, dupa caz, prin hotar~re a Guvernului sau a
ab1tat1e, dreptu! de superficie 9i dreptul de servitute (pe scurt: uzul, uzufructul, ~· Consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Mun.icipiului Bucure~ti sau a
abitatia, superficia !?i servituteaf·'; ri cons~liului local.
. . (3) Titularul: dreptului de administrare poate sa posede, sa foloseascii bunul ~i sa
dispuna de acesta, In condi~iile actului prin care i-a.fost dat bunul In administrare. Dreptul de.
administrare va putea fi revocat ~umai daca titulanil sau nu-~i executa obliga\iile nascute din
Prin arvuna se desemneaza o suma de bani pe care una din parti o da celeilalte p~rti c~
1
actul de transrnitere" (s.n.). .
ocazia lncheierii unei convenfii (contract), urmand ca, In cazui neexecutarii convenfiei · J· Potrivit art. 36 alin. 2 ~i 3 din Legea .nr. 18/1991 (republicata) "(1) Terenurile
2

respective, partea in culpa: sa piarda suma data sau, dupa caz, sa restituie ~hiar dublul sumei
primite.
21
Potrivit art. 517.din Codul civil: "Uzufructul este dreptul.de· a se bucura cineva de
lucrurile ce sunt proprietatea altuia, intocmai ca lnsu~i proprietarul lor,.insfi cu iodato;irea de
a le conserva substanta''..
. Art. 567 Cod civil prevede ca "Uzuarul ~i eel ce are dreptul.de abitaliune trebuie sa se
foloseasca de ele ca tm bun padnte de familie". Potrivit art. 571 Cod civil "Uzuarul nu poate
ceda nici lnchiria dreptul Sau altcuiva", iar potrivit art. 572 Cod civil: ''Cel ce are un drept de
abitatiu~e pe 0 casa poate ~edea lntr-lnsa cu familia sa. chiar de ~-ar fi fost fnsurat la epoca
dind i s-a dat acest drept.
Cel c.e are dreptul la abitatiune poate inchiria·partea casei ce nu locuie~te".
proprietate de stat, situate in .intravilanul localitatilor, atribuite, potrivit legii, fn folosinfa
ve~nica sa11 fn foiosin/ii'pe durala e:dslen{ei ci:mstritcfiei, In vederea construirii de locuinte
proprietate personala sau cu ocazia cumpararii de la stat a unor asemenea locuinJe, tree, la
cererea prop1ietarilor actuali ai locuin{elor, in proprietatea acestora, integral sau, dupa caz,
proportional cu cota de~inuta din. construc~ie. · . .
:(2) Terenudte atribuite i'n folosinfa pe durata existenfei construe/ii/or dobUnditmilor
acestora ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, In conditiile dispozitiilor art. 30
dinLegea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului ~i localitatilor urbane ~i rurale, tree
In proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai focuintelor"
(s.n.). Atril?uirea fn proprietate a acestor terenuri se face prin ordinul prefectului, la propunerea
primariilor fiicuta pe baza verificarii situa~iei juridice a terenuritor (art. 36 alin. final).
 84 DREPT CIVIL RO\v{AN
·5. drepiul de folosinfii gratuita al persoarielor juridice fiira·scop lucrativ,
care desfii~oara activ~tati de binefacere sau deutilitate publidi ori al "serviciilor
pub lice asupra unor im6bile propriefate -publica sau privata de sta.t bri a unita-
tilor adi:nit'1istrativ-teritoriale {art. 17 din Legea nr. 213/1998); · . 3. privilegiile3l; ·
6. dreptul de folosinfa, conferit de stat persoanelor juridice cooperatiste,
ob~te9ti, asupra unor bunuri proprietate de stat;
7. ;dreptul de foiosinfii. · conferit de persoanele Juridice cooperatiste,
ob9t~~ti, particulare ori mixte· persoanelor.juridi~e anexe; ·
·· 8. dreptul de concesiune, reglementat de. Constitutie (art. 136); Legea
nr. 18/1991 (art. 17 alin. 3 9i art. 26 alin. l); Legea nr. 50/1991 (art.· 13 9i urm.);
Legea-nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor ~.a.;
. 9. dreptul de preemfiune; reglementat de art. 52 din Codul silvic (Legea nr.
2611996); art. 17 (1) 9i art. 43(3) din Legea nr. lO_i200l, privind regimuLjuridic al
-----::-- - --uno~imobile-preluate-:fo. --mod abuzi-V iri-pe1ioada. 6 martie _1945_:; 22__dec.embrie
1~89 cu niodificarile 9i completarile ulterioare aduse prin Legea nt. 247/2005,
TITLUL I ,9i dreptut de preferin{a. reglementat de legile nr. 64/1991 §i nr.
129/1992 (art. 5)ll. . proprietate do bandit de donator, printr-un ''dar manual". ·
. Dreptul de preemfiztne a fost initial ·regfeme11tat de Legea nr. 18/1991, iar ulter~or
. . I)
prit1 -Legea nr. 54/1998 art. 5-lo'. Prii1 Legea nr. 247/2005, TJTLUL X intitulat ,,Circula~ia
· juridica a terenurilor, .Legea nr. ·54/1998 a fost abrogata, nemaifiind luat. In considerare
dreptul de _preeintiune. Pentru dreptul de preemiiune reglementat de cele doua acte normative
a se. v~dea: Fr. Deak, Dreptu/"de preen~/iune, fn Dreptul nr. 7/1992, p. 34-43; idem, .Tratat de
drept civil. Confracte speciale, Ed ..Actami, Buoure~ti, 1996, p. 23-29; Gh. Beleiu, Dreptul
de ,preemfiune reglementat prin Legea iir. 1811991 a .fonefolui ftmciar, In Dreptul nr.
1211992, ' . . ,
p: 3-13; E. Chelai:u, Unele. aspecte in legaturii ·cu circzflafia juriclica a teremtrilor P!'fil-
pNetaie. pri11atii, fn Dreptu! nr. 9/1993, p. 22-26; 'L. Pop, Dreptul de proprietate ~i dezmem-
brainintele sale, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 1994, p. 129-134)~ · ·
Pentru .breptul de p'reemfiune regiernentat de Legea nr. 54/1993 privind circulafia
juridica a terenul'ilor, a se vedea, de pqda:·M. Nicolae, legea ~r. 5411998 privind circu/afia
jurldica a teremirilor, tn Dreptul nr. 8/1Q98, 'p. 10-15; E. Chelaru, Dreptul de preem{iune
reglementat de Legea nr. 54/1998,tn'Dreptul nr. 8/1998.p. 19-29;.iclen1, qrr;ulafiajuriclica
a teremtril'or, Ed. All Beck, Bucure~ti, 1999, ·P· 165 ~i urm. ·
In legatura cu dreptul de preemtjune reglementat de Codul silvic (art: 52) a se vedea E.
Chelaru, breptul de preem/iune reg_lemental de Codul silvic, !11, Dreptul nr. 6/1997, p. 15-28;
idem, Circu/afiajuridica a terenurilor, op. cit. supra, p. 198 ~i urm. · ·
Mentionam ca natura jul'idica a dreptului de preemtiune este controversaU\. In sensul ca
dreptul de preem!iune nu este tJn drept real, ci un clrept relativ care confera titularului sau
. prioritate la incheierea unui contract, ('espectiv dreptul. de a cere proprietarului, care ~i~a ma-
nifestat intentia de a vinde terenul, sa lncheie cqntractul cu el, a se vedea E. Chelaru,.
Dreptul de preemfiime 1;eglemental de Codul silvic, cit. supra, p. 18-19; idem, :op.cit., supra,
1999, p.J66-169, . . . > In' literatura. de specialitate, drepturile reale accesor.ii sunt ana!izate ca mijloace
. Pentru enuinernrea drepturilor rea1e principale anterior revolutiei din decembrie 1989, a
se vedea Gh. Beleiu, Drepl civil. Teoria genera/a, 19S7, p. 95-96; T. Pop, in Tratat de drept
. .civil, vol.I, 1989, p. 74. · R.R.D. nr. 5/1989, p. 35-41.
RAPORTUL JURIDIC CIVIL 85
II. Dreptitriie reale accesorii sunt:
1. dreptul de ipoteca (care este drept de garantie reala m1vu1um
2. dreptulde gaj(amanetul, care este garantie reala mobiliara.)2>;
·
4. dreptul de retenfie 4>.
Dupa cum se poate observa toate drepturile reale accesorii presupun, ca
drept principal, un drept de crean}a5). ·
43. DREPTURJ SUBIECTIVE CIVILE PURE ~I S_IMPLE :)I DREPTURI
AFECTATE DE MODALITATI6>
Este pur §i simplu acel drept si.1biectiv civil care confera maximacertitu-
dine tittilarului sau, intrticat nici existenta ~i nici exercitarea . lu.i nu depind de
iitoare~ .un-asemenea. '..drep_tp_oate_fi_exer.9it~1:_~e_ In data d i.1pa
rta~terea lui, neconditioriat. Este un asemenea drept, spre exemplu:-dt;;-ptulde-
Este afectat de modalitafi acel cirept suhiectiv civil a carui existenta ori
exercitare dep~nde di.. o lmprejurare viitoare, ~erta ori incerta.
4
> P~trivit art: 1746 Cod civil: "Ipoteca.este u.n tfrept real asupra imobilelor afectate la
1
plata unei obligatii. · . .
- Ipoteca este. din natu'ra ei nedivizibila ~i subzista 'in intregimea ei asupra tlituror imo-
bilelor afectate, asupra fiedirui ~i asupra fiecarei portiuni din acele imobile.
Dreptul de ipoteca se conserva asupra imobilelor in orice mana va trece".
2
>Art. 1685 Cod civil prevede di"Amanetul este un contract prin care datornicul remite
creditortilui sau un lucru mobil spre siguranta datoriei",. iar al in .. l al art. 1686 d.ispune:
"Amanetul dii. creditoruh.ti dr~ptul de a fi jJlatit din lucrul amane.tu!ui, cu preferinta lnaintea
altor creditori". · . · .
31
Potrivit art 1722 Cod civil: "Pi'ivilegiul este un drept, ce da unui creditor c~litatea
creantei sale de a fi preferat celo~lalti creditori, fie chiar ipotecari".
4
> Dreptul .de retentie nu este .consacrat expres de legislafia civila In vigoare; dar este
recunoscut de doctrfoa ~i practica judieiara (vezi dee. nr. 998/1978 a Sectiei civile a fostului
Tribunal Suprem in Cttlegere d~ decizii pe 1987, p; 56-57). Numit *i debltum cum re
iunctum, dreptul de retentie este posibilitatea de~inatorului. unui bun al altuia de a refuza
restituirea acelui bun catre proprietar pana ·nu i se pl~te~te ·creania ·nascuta In legatura cu
bunul respectiv (cuin 11r fi cheltuielile necesare ~i utile fiicute de detentor ·cu ace! bun). Ca
exe~plu de consacr:,~re legislativa a dreptului de reten~ie, avem In vedere art. 8 alin. final din
Legea nr. 16/1994 privind arendarea, potri\fit cu care, ,,la tncetare.a contrnctului, se poate
recunoa~te arerida~ului, · prin hotarilre judecatoreascn, un drept de retentie cu privire la
contraprestaiiile sale fata de cealalta parte, izvorate din contract".
5
juridice de garantare a obligatiilor. A se vedea C. Statescu, C. Birsan, op: cit., p. 375 ~i urm .
6
) Pentru aceasta clasificare, a se vedea Gh. Beleiu, Drepturile civile provizorii, In
·
 86 DREPT CIVIL ROMAN -
Cum "1rtodalit~tile actului juridic civil" sunt termenul, condi/ia .jisarcina,
~·
tnseamna ca este afectat de modalitate ac.el·drept subiectiv care este tnsoiit de o.
tmprejurare viitoare care se subsumeaza acestor "modalitati"l). ·
Ceea ce o parte a Hteraturii jutidice desemneaza cu sintagmele "drept
eventual,, ori "drept viitor" reprezinta:, dupa piirerea noastra, nu drepturi subiec-
.tive civile, concrete, ci simple elemente ale capacitatii de folosin~a (adica aptitu~
al
dine, abst~acta,.de a deveni titular unui drept subiectiv civil veritabi1)2>.
§ 3 Recunoa~.terea, ocroti.rea ~i ext!rcitarea drepturilor subiective
civile. Abuzul de drept
44. RECUN?A$TEREA DREPTURILOR .SUBIECTIVE CIVILE
.In privinta ·recunoa~terii drepturilor subiective civile trebuie sa deosebim
lntre recunoa~terea lor globala ~i cea specialii..
Recip10a-1te~ea drepturi1or subiecti~e civile, fn generd, este realiza~a, pen-
tru persoana fizica, de catre ati. 1 din Decretul nr 31/J 954, iar pentru persoana
j uridici'i; de catre art. 2 din acela~i act normativ.
~· Art. 1 dispune: "Drepturile civile ale pers.oanelor fizice simt recunosciite
In scopul de a satisface "interesele .Personale, materiale ~i culturale, 'in acord cu
interesul ob~tesc, potrivit legii 9i regulilor de c:onvietuire .. ;".
Iar potrivit art. 2: "Drepturile civile pe care le au, ca persoane juridice,
organiza~iile ... , · precum organele de stat ~i celelaite institufii de stat, !ntreprin-
derile ~i organizatiile economice de stat sau .cooperatiste, orice organizatii
ob§te~ti, ca ~i societa~iie de colaborare economica .mnt recunoscute in scopul de
a se asigura cre~terea nelncetata a bunastarii materiale ~i a nivelului cultural al.
oamenilor muncii, pdn dezvoltarea ptiterii(~conomice a tarii". · ·
RecunoaJterea speciala a· drepturilor subiective civile este fiicuta de
diferitele izvoare de drept civil, pe categorii ori specii de asemenea
Exempli gratia, mentionam aici urmatoarele: · .
- Codul civil recunoa~te majoritatea drepturilor patrimoniale (reale ~i de
3
creanta), prin chiar regleme.ntarea !or (na§tere, contiirnt, 1ncetare) );
.IJ De "modalitafile' actului juridic civil" ne vom ocupa In titlul urmator (capitolul
consacrat "elementelor" ori "conditiilor" actalui juridic civil). · · .; . ·
· ~> Pentru opinia.contrara, a se vedea T. r•·,p, In Tratat de drept civil, vol. I, 1989, p. 75;
P. Cosmovici, op.cit., p. 75. In sensul punctului nostru de vedere a se vedea i?i: I. Dogaru,
op.cit., p. 85; G. Boroi, op.cit., ,1999, p. 60".
> In Cartea II, "Despre bunuri ~i despre deosebitele modificari ale proprietatii" sunt
3
reglementate drepturile reale prlncipale (proprietate, uz, uzufruct, superficie, servitute, abita-
tiune), iar in Cartea ill, "Despre diferitele rnoduri prin care se dobande~te proprietatea, sunt
reglementate drepturile de creanta (inclusiv ·garnntarea. acestora) prin stabilirea regulilor in
RAPORTUL JURIDIC CIV[L 87
- Decretul nr. 31/1954 reglementeaza: atributele de identificare '(ni.ilne 9i
domiciliu, pentru persoana fizica; denumire 9i sediu, pentru persoana juridica),
drepturile personale nepatrimoniale: la onoare, reputatie; de autor al unei opere
~tiintifice, a1tistice ori l·iterare, de inventator; starea civila;
- Pactul intema~ional privind drepturile civile ~i politice ale omului 9i
Conventia interna~ionala privind drepturile copilului recunosc, de asemenea,
multe drepturi subiective civile pentru persoana fizican;
.- Constitutia consacra, de asemen~a, anumite drepturi - fundamenfa.le - ale
2
cetateanului roman care, lnsa,.sunt drepturi subiectiye civil.e i.
45. OCROTIREA DREPTURILOR SUBIECTIVE CIVILE
Dupa cum am precizat3); unul diµtre principjile fundamentale ale drep.tului
civil roman este tocmai eel al ocrotirii ori apararii drepturilor subiective civile.
Acest principiu este consacrat 'in a1t., 3 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954:
"Drepturile civile. sunt ocratite de lege", precum. ~i In art. 26 din Pact ~i art. 2
pct. l din Conventie l.
4
In cazt~l lncalcarii unui drept. subiectiv civil, titularul poate. sa ~heme In
judecata persoana raspunzatoare de nesocotirea dreptului respectiv, in vederea
restabilirii acestuia. De regula, mijlocul juridic de ocrotire a drepturilor
subiective JI reprezinta pi·ocesul .civil, care este _i'eglementat, In principal, de
Codul de procedura civila. De re~imit ca, In cadrul procesului civil, dreptul
subiectiv civil poate sa fie valorificat nu numai pe cale de actiune (respectiv prin
cererea de chemare In' judecata, ce declan~eaza procesul ·~i solicitii chiar
protectia juridica 'a dreptului subiectiv respectiv), ci ~i pe cale de exceptie (de
aparare), situatie lii care titularul unui d·rept subiectiv. civil este chemat in
judecata de o persoana care formuleaza lmpotriva acestuia ci anumita preten~ie,
iar acesta se apara lmpotriva pretentiei respective, invocahd tocmai existenta
dreptului subiectiv. · ·
Instanta ccimpetenta, lnvestita cu solutionarea pricinii civile, va da o hota-
rare judecatoreasca care, dupa ce ramane definitiva (trecand In puterea
judecat), va putea fi pusa ln'exectitare silita, ajungaridu-se, astfel, la restabllirea
dreptului subiectiv civil nesocotit.
materia 'succesiunilor (legala ~i testamentara) ~i cea a contractelor civile (vindcrea, schimbul.
1ocatiunea, societatea, mandatul, comodatul, imprumutul, depozitul, jocul ~i prinsoarea,
rendita viagerii.). ·
• I) A se ved.ea, pentru drepttirile civile coDsncrate In Pact, Gh. Belciu, Dreptttrile civile
ale omultti 111 Romania, In Revista romana de drept nr. l 0/1985, p. 3-12.
2
l Penttu dezvoltari, a se vedea Gh. Belciu, Dreptttrile civile ale omului reglementate
de Constilufia Romaniei din 8 clecembrie 1991. In Dreptul nr. 10/1992, p. 3 ~i urm.
JJ Supra, nr. 6 d. · ·
> Pentru con~inutul acestor. articole, vezi titlul I, cap. [, 6, c.
4
 "r~rt
•!
?\
f:~
88 DREPT CfVlL ROMAN ~\1 RAPORTUL JURIDIC CIVrL 89
~· In ocrotirea drepturilor subiective civile mai trebui~ avut.ln seama $i cadrul
legal ·special stabilit de catre:

trimoniale"n.
. - 'Lege~ 'nr: 554/2005 privind contenciosul administrativ 2>. ·
.
- Cap. ill din Decretul nr. 3111954 - +'Qcrotirea drepturilor personale nepa- ! ~
~~
~~
$
Dreptul subiectiv civil lnseamna, dupa cum am aratat, cu ocazia de'fii1irii
lui, nu numai: posibilitat_ea uhei conduite, ci 9i masura acelei conduite. Tocmai
aceasta "m:asura" cere· sa precizam princjpiile care trebuie ·observate de. catre
titularul unui drept subiectiv, cu ocazia exercitarii dreptului sau.
-Aceste principii sunt urmatoarele: ·
De·sigur, in .ocrotirea drepturilor subiective tivile trebuie sa avem in vedere ~
~i alte acte normative, care ar consacra un anumit drept subiectiv civil §i ar
s - dreptul · subiectiv civil trebuie exercitat numai potrivit cu scopul lid

~
economic .Ji social; este principiulinstituit, expres, de art. 3 alin. 2 di:r:i Decretul
. prev'edeh §i partiCularitatile protectiei sale juridice3>. nr. 3111954 1>; . ·
:~

~ - dreptul subiectiv civil trebuie. exercitat cu respeclarea legii ~i morctlei;

46. PRJ}.fCIPIILE EXERCITARII DREPTURILOR SUBIEGTIVE CNILE ~ este principiul ce rezulta din mai multe norme de drept civil,- cum este cea a
·~ art. 5 din Codul civii2'; . · · .
Dreptu.l subiectiv civil - care este o posibilitate juridica - nu trebuie confundat ::.;
~
- dreptul subiectiv cjvil trebuie exercitat cu bima-credinfa; de~i art. 970
cu exercitarea (ori e:X:ercitiut) lui -care este posibilitatea materia{izatii. . ~~ alin. l din Codul civil prevede: "Conventiile trebuie executate tu buna-
~
Jn dreptul civil, principiul este acela ca exercitarea unui drept subiectiv b credinta", deci cu referire expresa la "executarea conventiilor", trebuie admis ca
t:<
civil nu este obligatorie, fiind las~ta la ]atitudinea titulanilui >.
4
suntem 'in prezenta ·unei ·dispozitii .legale, cu valm1re de principiii, astfel. ca se
f?
aplidi ~i exercitarii drepturilor subiective civile, In general; acest principii.1 a
~
r~
fast ridicat la rangul de principitt constitutional (art. 57);
Ii - dreptul s.ubiectiv civil trebuie exercitat fn: limitele sale (mate.riale ori
. ·,)'cap .. III reune~te ar~. 54~56. Potrivit art. S4: "Per~oana care a suferit 0 atingere In
. dreptul Sau. la nume ori la pseudonim, la denumire, la onoare, ia reputa~ie, la dreptul personal
~
\~
juridice; spre exemplu, proprietaru! -Unui tereri trebuie sa respecte hotarul, linia
de veci[1atatii, iar 'impi"umutatorul nu poate cere de la lmprumutat decat ceea ce

I
riepatrimoniai autor al unei opere ~tiirttifice, artistice ori literare,-d.e inventator sau ~n orice
alt drept. persona\ nepatrimonial, va putea ·cere instantei judecatore9ti. tncetarea savdr~irii datoreaza). . _ . · · . .
faptei care aduce atingere drepturilor mai sus aratate. Totodata, eel care a suferit o atingere a ·· In concluzie, se poate afirma ca, clad. un <lrept subiectiv civfl este exercitat
unor asemenea drepturi va putea cere instantei sa oblige pe autorul faptei savar§ite fara drept [_, cu respectarea principiilor sus-enuntate, l~i va dovedi exactitatea adagiu! qui suo
sa tndeplineasca orice masur!i socotita necesrui de ditre.instantii, spre a ajunge la restabilirea f~
~. jure utitur, nemini laedit (cine-~i exercita dt·ephtl sau, nu vatama pe altcineva).
dreptului atins"·. Art. 55 prevede ·ca "Daca autorul faptei savfir§ite far!!. drept nu irideplirie~te,
,,r;
In termenul stabilit prin hotarare, faptele _destinate sa restabileasga dreptul atfos, instanta
judecatoreasc!i va putea sa-1 oblige la plata, \'n folosul statultii, a unei amenzi pe fiecare zi de: .;~ 47. ·ABUZUL DE DREPT
intarziere, socotita de la data expirarii termenului de mai sus. Aceasta amendli. poate fi pro-
nuntata $i prif!. hotararea data asupra cererii tacuta potrivit art. 54". in fine, art. 56 dispune: ~ fn ·dreptu1 civil, prin' abuz de drept lntelegem exercitarea unui drept
"Drepturil~ personale nepatrimoniale sunt ocrotite ~i dupii moarte, 'in masura .stabilita de lege
sau de regulile de 6onvietuire~ .. ".
2
. . . · .
i Potrivit art. l·din Legea nr. 554/2005:.(1) ,,Orice persoan!i care se considera vatamata
i~
flt:~
subiecti~ civil cu fncalcarea principillor exercitarii sale 3>.

"fntr-un drept al sau, ori lntr-un interes legHim, de catre 0 autoritate publica, printr·un net
administrativ sau prin nesolutionarea In termenul legal a unei cererf, se poate adresa instantei 11
Textul· dispune: "Ele (drepturile civile ·• i1.n.) pot fi exercitate numai pottivit cu
de· contencios administrativ competente; pentru anularea actului, recunoa$terea drepttilui · ti scopul lor economic §i social".·
pretins sau a interesului legitim §i repararea pagubei ce i-a fost cauzata. lnteresul legitim h
fi
2
> Art. S·dispune "Nu se poate derdga prin conventii sau dispozitii parti.culare (adica
poate ft ata~ privat cat $i public. ~ acte juridice unilaterale - n.n.), In legile care intereseaza ordinea· publica $i bunele moravuri".
(2) Se poate adresa instantei de contencios administrativ §i persoana viitamata· intr-un iS
i? l) Sub titlul "C1:iieriile defi11irii abuwlui de drept", I. Deleanu prezinta "teoria su-
drept al sau sau tntr-un interes legitim printr-un act .administrativ cu caracter in(iividual, • L'
biectiva" §i "teoria ob1ectiva'\ formulate pentru deftnfrea abuzului de drept, precum ~i
~
· adresat altui subiect de drept." . .. · · "conjunctia criteriului obiectiv cu eel subiectiv''. tarn a formula o definitie a abuzului de
31
In acest sens,. poate fi menfionatii Legea presei nr. 3/1974, neabrogata expres, Inca, Ift~ drept; totu§i, autorul precizeaza: "Ce se intampla insa atun.ci· cand un drept subiectiv .este
dar care,- tn practica, nu se aplica; va 'trebui, !nsa, luata in considerare legea care~i ya. tun 1;;
p exercitat potrivrtic scopului sau:. eco110mic ~i social? Abaterea dreptului de la ra~iunea sa
locul; de asemenea, o protec~ie speciala este prevazuta de Legea nr. 18/1991 (art.-12). ~: intrinseca, exprimata in scopul pentru care el a fost recunoscut $i garantat, ori, altfel spus,
4
> in dreptul procesual Civil, acest principiu din dreptul material, substantijil se cheama 1;
if '"intrebuin~area" dreptului ·in cu totul alte scopuri decat cele avute In vedere prin norma
"principiul disponibilitatii"; a se vedea, pentru dezvoltari, l. Stoenescu, S. Zilberstein, Dtept
procesual civil, Teoria genera/ii, E.J?.P., 1983, p. 125-130; V.M. Ciobanu, Drept procesual ~ juridica ce-i sta la baza - scopuri considerate ca incompatibile cu interesul ob~tesc $i
IJ
I' exigen~ele normelor de convie~uire socia(a - semnifica nu uzul, ci abuzul de
civil, vol. I, 1986, p. 46-50. · t~
exerci~iului dreptului de la normal la anormal, · scoaterea lui de sub protec~ii:t juridica ~i

'. Il;},

90 DREPT CIVIL ROMAN
. in alti tetmeni, exercitarea d;eptului subiectiv civil: 1) priff nesocotirea .
scopului economic.~i social pentru care a fast recunoscut; 2) cu nesocotirea legii
~i moralei; 3) cu ,rea-credinta; 4) cu· depa;;irea lirnitefor sale echivaleaza cu
exercitarea, ·abuziva a dreptului subiectiv civil.
Modul obi~nuit de sanc~ionare a abuzuiui de drept 11 constituie refuwl
concursuluifor/ei de constrcmgere a statului. in sensul ca organul de jurisdic~ie,
constatand ca este in prezen~a exercita1~ii abuzive a unui drept subiectiv civil, nu
va admite cererea reClamantului, a!}a cum a fast fonnutata, iai· daca exerci~iul
·abuziv provine de la parat, In apararea sa, '(a inlatura o astfel de apara1;e.
Prin urrnare, nu orice abuz de drept civil atrage raspunderea autorului
exercitiului abuziv 1>.
Nelndoielnic, atunci cand abuzul de drept se concretizeaza lntr-o fapta
iliCita G~uzatoare de prejudici~1 (material ori moral), va interveni ~i raspunderea
de eel vataniat lntr-un drept al sau. . este formata din obligatiile civile pe care le are subiectul pasiv.
Deci, reprimarea abuzului. de drept, 1n dcimeniul dreptului civil, se reali~ .
zeaza fie pe calea pasiva a refozului "ocrotirii" unui drept exercitat abuziv, fie
pe calea ofensiva, a. unei actiuni In raspundere civila. formulata <le persoana
· vatamata pdntr-o fapta ce con~ine exercitiul f\buziv al dreptului.
i
ex.Punerea sa sanc~ionarii. Este fenomenul desemnat prin conceptul "abuz de drept"
(Drepturile subiecti1;e §i abuzul de drept, citata, supra, p. 50-5 l). . face ceva; este sensul folosit In definitia de mai sus;
> fo opinia lui I. Deleanu, conditiile abuzului de drept ~i ale raspunderii pe care o
1
angajeaza sunt:. a) existenta unui dre.pt subiectiv; b} savar~irea unei fapte ilidte · prin
exercitarea sau prin neexercitarea. dreptului subiectiv; c) prejudiciul patrimonial sau moral; d)
raportul de cauzalitate; e) vinovatia (gn;~e·ala) - op.cit., p. 77-78. Cu privire la problema
abuzului de drept, in exercitiul drepturilor civile a se vedea ~i P. Cosmovici, In Tratat de
drept civil, vol. I, Partea generala,.1989, p. 250-261; G. Boroi, op.cit., 2002, p. 65-66. Pentru
practica judiciara In materia abuzului de drept, a se vedea trimi.terile facute, in 1987, In Dre pt
civil. Teoria genera/a, p. 106, nota 32; pentni jurisprudenta mai recenta, a se vedea, spre
exemplu, dec.nr. 144111992 a S.civ. a C.S.J .. 'fn Dreptul nr. 7/1993, p. 91-92; tlec.civ. nr.
109/19992 !'l T.Jud. Constanta. in Dreptul nr. 511992, p. &8-90.
RAPORTUL JURIDIC ClVIL
91
S E C TI UN 'E A a II - a
OBLIGATIA CIVIL.A
§ 1 Nopune
48. DEFINITIA OBLIGATIEl ClVILE
Dupa cum am aratat) lat1.1ra pasiva a continutului raportului juridic civil
· Legea civila nu define9te, cu caracter general, obligat!a civi!a, dar sta-
bile9te, In numeroase cazuri, "obligatiile debitornlui".
In doctrinli, 'insa, s-au· formi1lat mai mu!te definitii pentru obligatia civila
care, In esenta, cuprind acelea~i ele'rnente, existand diferente de formularil).
Definim obligatia civila ca fiind fndatorirea subiectidui pasiv al raporwlui
juridic civil de a avea o anume conduita, coreJpunzatoare dreptului subiectiv
corelativ, conduita care poate cons ta in a da, a face ori a riu face ceva .}i care,
la nevoie, poate fl itnpusa prin for{a coercitiva a statului. .
Se pot retine,.ca elen'lente definitorii ale obligatiei civile, urmatoarele:
- obligatia civila lnseamna, lntotdeauna, o fndatorire a subiectului pasiv
(iar nu o posibilitate) de a avea o conduita corespunzatoare dreptului subiectiv
corelativ;
- indatorirea poate cons ta In a da, a.face ori a nu face Cf!Va,'.
- In caz de neconformare de bunavoie, lndatorirell, poate fi impusa subiec-
tului pas iv prin forta de constrangere a statului.
49. TERMINQLOGIE
Expresia "obfigatie civila" ori teimen{tl l<obligatie" se folose~te cu trei 'sensuri:
1. Obligatie civila = indatorirea subiectului· pas iv de a da, face ori a nua
·
2. Obliga~ie civila:::::: raport obligational, adica raport civil, In c~re subiectul
·activ - creditorul - poate pretinde subiectului pasiv - debitorul - sa dea. sa faca ·
nu
ori sa faca ceva 1>; .
ll Astfel, T~ Pop (In Tratat de drept civil. vol. I, Par/ea genera/ii, l989, p. 71) arata:
"Obligatia civila poate fi definitii ca fiind lndatorirea subiectului pas iv al ra'portului juridic de
a avea o anumita conduita, pretinsa de subiectul activ, adica de a da. de a face sau a nu face
cei•a, conduita care poate fi impusa, In caz de necesitate, prin fo~a coercitiva a statului".
-:

. RAPORTUL JURIDICC!VIL 93
.' 92 . . DREPT CIVIL ROMAN
A nuface, ca ·obligatie ·corelativa unui drept absolut, 1nseamna 'il1da,torirea
~' '~·; Obligatie = 'inscris constatato~ al unei creante (~u~ este "obli~~tiunea. generala de a nu se face-nimic de natura a aduce atingere aci;:lui drept. ·
~~C). .· . . A nujace, ·ca obligatie corelativii unui drept relattv, lnseamria a ·mt face
ceva ce ar fl pzitutface, daca debitorul l'l;ll.s-ar fl obligat la ab.fiiiere. Spre exem-
plu, sunt asemenea obligatii: .1) cea pe care §t-o asuma .autorul unei piese de
§ 2 Clasificarea obligafiilor civHe teatru de a nu ceda dreptul de f.eprezentare 1n public, a piesei sale, timp 'de 5 sau
. 10 ani de la prima r~prezentatie, realizata de teatrul caruia. i-a transmis
de a fi jucat piesa, catre vreun alt teatru; 2) ob!igatia pe care §i-o asuma nepoata
50. CRITERIILE DE CLASIFICARE $I CATEGORIILE DE OBLIGATII fata de unchi, printr..:un contract d~ dona~ie, de a nu se casatori pana la absol-
CIVILE IN FUNCTIE DE ACESTE CRlTERII , . virea liceului ori a facultatii. · ·,
Clasificaiea ,ob.ligatiilor civile In "a da", "a face" !?i ''a nu face" prezinta
"'fnfuncjie de obiectul !or, se·fac trei subclasificari ale obliga~iilor civile: importantajur.idica. in ce prive§te: a) calificarea actelor juridice (bunaoara, con-
·_ obligatia de a da, obligatia de aface !ii obligatia de a nu face ceva (aut tractul de renta viagera se deosebe~te fata de coptractulde vanzare cu clauza de
dare, autfacere, aut nonfacere); lntretinere prfo aceea ca primul presupune o obligatie "de a da", pe cand al doi-
~ obligatie pozitivii ~i obligatie negativa; · . leada na~tere la, o obligatie de "a face"); b) posibilitatea aducerii la 1ndeplinire
~".obligatia de rezultat (detenninata) ~i obligatia de diligenfa (de~mijloace). silit~ a obligatiiior >. .
1
.
Dupa opozabilitatea lor, obligatiile civile se lnipart in: l) obi~nuite (opo- . De ·retinut ca obligatia de a dq are 1n toate cazurile numai · natura
zabile. numai "intre parti"); 2) oppzabile ~'i 'terfilor (scriptae in reni); 3) re.ale patrimon iala; pe. dlnd obtigati ile de a face ~;i de a nu face pot avea, du pa caz,
(propter rem). . . . . . .. . natura.· patrimoniala sau nepatrfmon iala. · . .
. infuncfie'de sancfiunea ce asigura respectarea obligatiilor civile;·se <listing: Important este §i faptul ca -potrivit. art .. 1075 · C. civ., (citat mai
· obligatia civilapeifecta 9i obligatia civila imperfec'ta (numita ~i.naturalii). 1 obligatiile de a/ace .$idea nu/ace, patrirnoniale saunepatrimoniale, ln caz de
neexecutare 'in natura, se transforma 'in despagubiri. De aici rezulta ca In ~cest
51. OBLIGATIILE DE A DA, AF ACE SI A NU FACE mod obligatiile nepatrimon.iale devin patrimoniale.
.,
In· dreptul civil, obligi:l.iia de a da,. este 1ndatorirea ·de a constitui sau. a 52. .OBLIGATII CIVILE POZITIVE ~I NEGATIYE
transmite wz drept real. Obligatia. v~nzatorului de a transmite dreptul de
proprietate asupra Iucrului vai1dut In patrimoniul cumparatorului este o obligatie Su,ntpozitive obligatiile de "a da" ~i (~a face":
de "a da"_. To.t obligatie de "a da''. este .!?i lndatorirea pe care ~i-o asu!11a 1i11pru- Este negativa obligatia de "a nu face ceva" .
. mutatul de a cmistitui· un drept de ipoteca, In favoarea lmprumutatorului, peritru Aceasta clasifj.care prezinta' utilitate practica In ce prive~te punerea fn
a-i ga:ranta creanta. . . . : · . fntarziere a debitorului. In ·principiu, lncalcarea unei obHgatii ~e "a nu face" ll
.Qbligatia de a face este lndatorirea de a executa a lucrare, a presta un
serviciu ori de a preda im lucru. B~rnaoara,. sunt obi igatii de a face: i) cea a
. vai1zatorului' de a preda lucrul vandut cumpiiratorului; 2) cea de a ·presta intreti- .
nere.a credi~orului, in virtutea contractului de vanzare cu clauza de 'intretinere; 3)
restituirea· de· catre depozitar a lucrului aflat In '.depoiit; 4) punerea lucrului 1
> Potrivit art. 1074 C.civ.: "Obligatia de a da cupriride pe aceen de a preda lucrul :;;i de
lnchiriat de catre locator la dispozitia'.locat~rului. ·. . .
a-I conserva pana la predare. .
Obligatia de a nu.face ceva are continut diferit,-dttpa cum es.tecorelativa Lucrul este 1n rizico - pericolul creditorului, afara numai cand d~bitorul este In !ntar-
. unui drept ·absolut ori unui drept relativ (cum e eel de creanta). ziere; In acest caz rizico - pericolul este al debitorului". ·
Art. 1075 C.civ. dispune ca ccorice obligatie de a face sau de a nu face se schimba In
dezdaunari, In caz de neexecutare din partea dcbitorului?'.
ll Acesta este ~ensul provenit din: deflr{ifia rom;ma (a fui.Justiflian) data obHgatiei: . Art. 1076 C.civ. prevede: "Creditorul poate cere a se distrui (distruge - n.n.) ceea ce s-a
"Obligatio est iilris vi11cttlttm, quo 11ecessitate (:ulstringirriur ali~11ius solvendae rei, sectmdttm fiicut, calcand\1-Se obligatia de a nu face ~i poate cere a fi auto.rizat a distrui el 1nsu~i, cu
nostrae i:.ivitatis iunz ". Pentru dezvoltarea istqrici't a notiunii de ''obliga~ie", ~ se vedea I. cheltuiala debitorului, afara de dezdll.un!lri". ·
Albu, Drept civil. lntrod11ce1·ea Jn.studiul obligafiilor. Ed. _Dada, Cll1}-Nnpoca, 1984, p. t4~ In fine, arL 1077 C.civ. dispune: "Nefiind indeplinita obliga\ia de a face, creditorul
.. 30. A .se vedea ~i C. Statescu, In Tmtac de drept civil. Teoria genera/ii a obligafiilor, 1981, poate asemenea sa fie autorizat a o aduce el la indeplinlre, cu cheltuiala deb_itorului".
p. 12. . . . ' . . .
 94 DREPT CIV£L ROMAN
. pune;in intarziere .pe debitor de drept, pe cand;tn cazul unei ·obligatii ·pozitive
~'
este riecesara o punere formala:!n lntarziere a debitorului1>. · ne1ndeplinirea obligatiei.·'insa~i, creditonil avand obligatia sa faca dovada· culpei
·,p. OBLIGATII DE . REZULTAT $I OBLIGATII l;>E MIJLOACE
Obliga/Ule .de rezultat (numite ~i determinate) sunt acelea 'fl) care obiectul
f;li scopul urmarite de parti sunt bine precizate, astfel J:ncat debitorul obligandu-
se ca prin actiun$'!a sau inactiunea lui sa obtina un anumit rezultat In favoarea
creditorului siiu ..Obligatia se considera executata numai daca rezultatul la care
la cares-a obligat d~bitoml a fostobtimit. fntotdeauna obligatiile de a da #de a
nu face ·intra 1n categoria obligatiilor de rezultat. A~a .sunt: obliga~ia
vanzatorului de a tr_ansmite dreptul de proprietate asupra lucru1ui vandut ln
patrimoniul ·cumparatorului; obligatia ce revine autorului unei lucrari literare
care a 1ncheiat un contract de publicare cu o anumita editura de a nu lncheia,
1ntr-o perioada determinata, un alt asemenea contract, cu ·a alta editura. Tot
obligatii de rezultat sunt 9i marea majoritate a obligatiilor de a face, cum surit:
obligatia: antreprei1on.llui de a preda beneficiarului constructia contractata;
obligatia vanzatorului de· a remite cumpar~torului bunul · vandut; obligaiia
c;:ariiu~ului in transportlll de bl11rnri sau persoane la !Ocul de destinatie. 2
Daca nu se ohtine rezultatul dorit, se presupune ca: debitorul s-a aflat in.
culpa §i este raspunzator de urrnari1e cauzate. in sarcina debitorului opereaza o
prezum~ie legala de cuip.a, ce rezu!ta din .neobtinerea rezultatului la care s-a
obligat..
Obligdfiile de mifloace (numite ~i" obligatii de prudenta 9i diligenta) sunt
acelea 1n care debitorul are fodatodrea de a pune i'n valoare toate rhljloacele de
care dispune ;;i sa depuna toata diligenta necesara pentru ca rezultatul dorit sa se
i·ealizeze, in favoarea creditornlui sau. Pot fi incluse in aceasta categorie linele
· obligatii de a face, ci.nu- sunt: obligatia medicului fata de p~cient de a actioria cu ·
foata pruden~a §i diligei1ta cerute de ~tiinta ~medicala In vederea lrisanatof?irii
acestuia; obligati~ unei persoane de a pregatii un tanar In vederea promovarii
unui examen sau ~eu§fre la ui1 concurs. In astfel de sittiatii, d~ca nu se realizeaza
I} fo .acest sens, art. 1078 C.civ .. dispune: "Daca obligatia consista In a nu face, debi-
torul, care a calcat-o, este dator de a da despagubire pentru simplu fapt 'al contraventiei", iar
potrivit art. 1079 Cod civil: "Daca obligatia consista in a da sau in a face, debitorul se va
pune In tntarziere prin o notificare ce i se va face prin tribunalul domiciliului sau.
Debitorul ·este de ~lrept in lntarziere:,
1. In cazurile anume determinate de Jege;
2. cand s-a contractat expres ca debitoru! va fi In lntarziere la implinirea termenului,
fifra a fi necesitatea de notificare;
3.. cand obliga~ia nu putea fi indeplinita decat lntr·un timp detenninat, ce debitorul a
las at sa treaca".
2 executoriu ce poate fi pus· 1n executare silita (prin executorul judecatoresc, ca
A se vedea L. Pop, Drept civil roman. Teoria genera/a a obligapilor, Ed. Lumina
Lex, 2000, p. 20-21; I. Filipescu, A. I. Filipescu, Drepl civil. Teoria genera/a a obliga/iilor,
2004, Ed. UniversulJuridic, p. 18-19.
RAPO!FULJURIDIC CIVIL 95
rezultatul dorit, nu 'insemn.eaza lipsa de diligel1ta din partea debitorului, adica
debitorului 10, lndeplinirea 1ndatoririlor sale; culpa nemaifiind prezumata.
Aceasta clasificare prezinta utilitatea practiCa pe tereri probatoriu, 'in ce
ptive$te culpa debitorului: se prezuma In cat;ul obtigatiei de rezultat; trebuie
dovedita In cazul obligatiei de mijlo~ce (In ambele cazuri daca nu se realizeaza
rezultatul). . . ·
54. OBLIGATII 'CIVILE OBI$NUITE, OPOZABILE ~I TERTILOR
l" ~I OJ?LIGATII REALE
l'fumim obi.;nuita acea o.bligatie· civi!a care il1cumba. debitorului fata de
cares-a nascut. Este obligatia opozabila "intre piir}i'','ca ;>i dre.ptul de creanta.
Marea majoritate a obligatiilor civile sunt de acest fel.. · .
Este obligatie opozahilii. .Ji te,Yilor (numita f;li scriptae in. rem) acea
obligatie care este strans legata de un bun, astfel lncat creditorul nu-9i mai poate
realiza dreptul siiu decat cu concursul titularuliii actual al dreptului real asupra
acelui bun, care i;:ste tinut, .Ji el, de !ndeplinirea unei obligatii nascute anterior,
:fara partieiparea sa.
Este o astfel de· obligatie cea a curnparatoru;lui unui bun ce formeaza obiec-
tul unui contract de loca~fune,-potrivit art: 1441 Cod civil:. "Dadi locatarul vinde
lucrul tnchiriaL., 'cumparii.torul este: dator sii respecte /oca/iunea facuta inainte.
de vanzare, intrucat a fast :facuta printr-un act autentic sau prin act privat, dar cu
data certa, afara numai cand desfiintarea ei din cauza vanzarii s-ar fi prevazut in
insu~i contractul de locatiune" (s.n.).
· Este obliga~ie reala (numita 9i propter rem) indatorirea ce revine, pottivit
legii, detinatorului unui bun, In considerarea importan\ei deosebite a unui astfel
de bun pentru societate. Sunt asernenea obligatii: obliga~ia de~inatorHor de
terenuri agricole de a conserva qalitMile solului, de a folosi rational terenurile ~i
de a efectua anumite 'imburi~ta\iri fonciare (Legea. nr. 18/1991 republfoata ~i cu·
modificarile ~i completarile ulterioare; obliga~ia deiinatoriloi· de paduri de a
mentine 1n stare buna de sanatate ~i de a executa Ia timp lucrarile de igiena,
precum ~i cele de protectie, cu ~prijjnul tehnic al Regiei Nationale a Padurilor
(art. 69 din Codul silvic).
55. OBLIGATII CIVILE PERFECTE ~I IMPERFECTE
Marea majoritate a obligatiilor civile este formata din obligatiile perfecte.
1n
Este pe1fecta acea obliga\ie civila a carei executare este asigurata caz de
neexecutare de catre debitor, printr-o actiune In justitie ~i obtinerea unui titl1,1
regula). ·
 . 96 DRBPT Cl VIL ROMAN
. . ...

· :Este imperfecta (numita ~i naturaliiJ acea obligatie - tot juridica ·_ a carei

_,
executare nu se poate obtine pe cale silita; dar 0 data executata de bunavoJe de
cii.tre; debitor, riu este permisa restituirea ei. . . .
Potrivit art 1092 Cod civil: "Grice plata prestipune o datorie;·ceea ce s-a
platit :fara sa fie. debit este supus repetitiunii: . · CAPITOLUL IV
Repetifiunea n.u e~te admisii. fn privinfa obligafiilor naturale, care·. au fast
achitate de bunii voie" (s.n,.). · ·
Art. 20 alin: 1 din Decretul nr. 16711958 - care consacra im.alt caz de obli-
OJ!UECTUL. RAPORTULUlJURIDIC CIVIL
gatie naturala - prevede_: "Debitorul care a executat obligatia dupa ce dreptul la
actiune al creditorului s-a prescris, nu are dreptul sa ceara 'lnapoierea prestatiei, ' !>
chiar daca la data exectitarii nu ~ti~ ca termenul prescriptiei era 'lmplinit". , SECTIUNEA I
.Dupa cum se poate observa, sanctiunea juridica a obligatiei naturale nu o
constituie calea ofensiva a aQtiunii; . ci · aceea pasiv.a a excepihmii 1>. GENERALITATI PRIVIND OBDECTUL RA.PORTULUll
JURIDIC CIVIL

·§ 1 Delinifia obiectului raportului juridic civil

I. 56. DEF_INITll FOR.MULATE IN DOCTRINA

·Prablema obiectului 'ra:portului juridic· civil a format obiect.de controversa

. In literatura·de specialitate. Cuin e firesc, definitia acestui elemellt al raportului
juridic este diferita Ia sustinatorii. unor opinii diferite cu ptivire la obiectul
raportului juridiC civik · . . . . . · .
. inttudit c6ntroversa la care ne refe'rim prezinta mai mult un'interes teoretic
1
nu o varrievoca aici \ multumindu-ne cu 't'nrati:;;area solutiei dominante.
intr~o formulare din_ 1967, "obiectul raportului juridic nu poate consta
qecat Jn actiune~ sau abtin~tea pe care Sltbiectul activ (titularul dreplului) ~
poate pretinde subiectului pasiv (celui ~inut la obligatie), iar aceasfa fiira a deo-
sebi dupa cum In continutlll rapoitului ju1:idic civil intra· un drept real sau un
dfept de crefinta"2>. . · · ·
de
In Tratatul drept civilj din 1989, se arata: "Prin obiect al raportului
· ·juridic civil se 1ntelege actiun:ea sau abstentiunea la care este 1ndrituit subiectul
activ ~i de care est.e ~inut subiect':ll pasiv, 1n alti termeni conduita subiectelor
acestui .raport"3>.

1
' In cndrul teoriei. gener!;lle a -~bligatiilor civile,. o ·clasificare importanta se. face In
func~ie de criterlttl izvoarelor obligatiilor civile; pentru acest aspect, a se vedea, spre . ,. . 1

exemplu, C. Stiitescu, in Tratat de drept civil. Teoria generald er obligafiilor, p. 15 §i 26-29; Il Pentru expunerea,: 1mai recenta, a opiniilor formulate, a se vedea T. Pop, 1n Tratat de
o alta clasificare.este aceea tn "obligatii pecuniare" §i "obligatii de alta natur!i"; in acest sens, drept civil, vol. I, Partea generala, 1989, p. 77-78. ·
a se vedea I. Albu; Drept civil. ffJlroducere fn studiul obliga/iilor, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 21 A. Im;a~cu, 1n Tratat'de drept civil, vol.I, Par/ea genera/a, 1967, p. 208.
1984, p. 111-120; L. Pop, op.cit.,. vol. I, p. 20-21; idem, op.cit., 2000, p. 18-24.. l)T. Pop~ In op.cit., p ..77 ..
 98 DREPT CIVIL ROMAN
57. DEFINITIA PE CARE 0 RETlNEM
Dupa cum am precizat $i cu alt prilej 1!, prin obiect al raportului juridic civil
lntelegem ac(.iunea la cC.tre este fndrituit subiectul acliv ~i c1w de care este /inut
subiec:tul pcisiv. Ded,_ 1ntotdeauna, abiectul raportului juridic civil ·este format
din condufta pclrJilor.
IT'
§ 2 Corefatii
58. CORE.LATIA DlNTRE OBlECTUL ST CONTINUTlJL
.RAPORTULUJ JURIDIC CIVIL
-De~i In strai1sa legatui·a, obiectul §i con\im1h1l rnportului juridic· civil nu se
conf1.111da. Suntem In preze1rta a.dout1 i:lamente ale raportului juridic civil.
Interdependentu dintrc accste ch)U5: elemcnte p<.1ate, fi evidentiata astfel: _
cand con~inutul .l.llllli rapmt juridic civil cste-complex (aclica format <lintr-o plu-
-ralitate de drepturi subit:ictive 9i obliga~ii ale partilol'), tot complex va fi ~i obiec-
tul sau (fiind-format din mai multe C'\ctiuni ori nbstentiuni la care partile sunt _
tndrituite ori de care sunnfoute).
59. GORELATIA DINTRE O'BlECTUL RAPORTULUI JURIDIC
CIVIL ~I NOTlUNEA DE "BUN-UR1"
fn raporturi!e patrimoniale, concluita partilor se refera; adesea; _
din fomea exterioara, numite ~i btlirnri. Acestea nu _pot fi incluse 'i'n structura
. raportului juridic civil, data fiind natura sociala a acesti.ti raport. Totu:;;i; penfru
u~urinta ·exprlmarii - adica brevitcitis causa - se fol6se$te ~i exprimarea ca
"obiectul raportului juridic civil II formeaza un bun ori ni$te bunuri". '~Bunul", _-
deci, este luat in considerare ca obiect derivat al Mnn.:trih 1 1
11
Gh. Belciu, Drept civil. Teoria gei1w·ata, 1987, p. 107.
RAPORTULJURIDIC crvnJ 99
SEC'fIUNEA a Hda
BUNURU.1.l!~
§ 1 Nothme
60. DEFlNITIA ".BUNULUl" iN DREPTUL CIVIL
In_ legis!atia civila mi gasim o d!i':finHio a ' 1 bu11uluP'~ d1;i~d sunt numer<.1nse
textele ce fo1osesc cuvantul ''bm1 1' od eel de ''.\ucru'', .
Bui1aoara,. at't. 480 C.civ., ciispune: "Propric"tatea este dreptul ce al'e cineva
de a se buclu·a· $i dispune de un lucru 'In mod oxclusiv ~i absQlut, lnsa In limitele
detern1i1iate de lege", iar art. 936 prcvede ca "Numai lucrurile Ce sunt 1n comen
(tn circuitul civil) pot fi obiectul lmui contract" (s.n.).
In linii gene1·ale, doctrina define~te 'in acela~i rnod bunuri ori lucrnri.
. _ Fata de cele de_ mai su~, vom spurn~ ca prin -bun se fnfelege o valoare
·economica ce este utila penlru sati.yfctcerau nevoii materiale ori spirituale a
omi1lui §I este suscept'ibilcl dti apropriere sub.fiw11·1adreptului1u.1trimonictl.
Deci, pentru a filn prezenta tmui bun In sensul d1~eptului civil este necesar
sa fie 'lntrunite, cumulativ, condi~iile:
- va!oarea econo'mica trebuie sli fie apta a satisface o ttebuinta de ordin
material ori spiritual a omului; - . ,. _ _ _ --
-sa fie susceptibila de apmpriatiune (tnsu.;;ire) sub fotma drepturilor patrimoniale .
Aerul, spre exemplu, de~i este absolut necesar existentei biologice a omti-
lui, nil este un "bl~n" !n sensul dreptului civil. cleoarece nimeni mrse poate face
stapan pe aer.
61. TERMINOLOGIE.
In practica, doctdna ~i chia1· legislatie, tennenul "bunuri" ~ste folosit 'in
doua sensuri ori acceppuni. ·
Stricto sensu, prin 1'bun" se desemneaza sensul definrt rnai sus; In acest
sens poate fi folosit foarte bine ~i termenul ''lucru".
Lato sensu, prin "bun 11 se desemneaza atat lucnil, cat §i dreptul n~trimnni,,1
care are ca obiect acest lucru 1>. 't
11
Sensul termenului "hunuri" va fl folosit. In rnod deosebit. In dour1 clasificari
ale bunurilor: I) bunuri imobik !}i 2) bunuri corporalt: ~i b1.1nuri incorporak.
de care ne votn ocupa In sectiunea urmatoare.
 100 , DREPTCN!LROMAN
62. CORELATIAP.INTRE N9JilJJ\r1LE '~BUNURI''
r'
$I "PATRIMONIU"
. 0 alta notiune, des folosita 'l.n dreptul civil ~i In stransa legatura cu cea' de
"bu:huri" este a:ceeade patrimimiu~ · · _ · ·
' Prin patrimoniu se ·lntelege totalitatea drepturilor # obligafiilor,patrimo-
niale care aparfin unei persoane fizice ori juridice: · . . ·
.Dupa cum se poate observa, 1ntie him §i patrimoniu exista .corelati·a· ·<le
tipul: parte-fntreg,
Deci, bunul poate fi privit atat individual - ut singuli ~; cat .~i. caelement
activ al patrimoniului. . . .
· altul, atat cele care se mi~di de sine precum sunt animalele, precun:i 9i cele care
- ii
Rf:'.zulta; din cele de mai sus, ca tennenii ~'btinuri'' ."patrirrioniu" au In
· dfeptul civil un sens tehnic-juridic, iar nu eel din vorbirea obi~n·uita (cand se de-
. semnea2;a §i_ valc;>ri spirituale prin ace~ti tei:meni). P~ntru dreptul civil, expresia
·.·~t:i'npa~im{;~fal". constituie pleonasm. ·. ·
§ 2 Clasificarea bunuirilor
63... CRITERII DE CLASIFICARE $I CAiEGORII DE BUNURI
IN FUNCT~E DE ACESTE CRlTERII . ·
Ci~sificarile mai importante ale bunurilor in dreptul civil roman actual sunt
urmatoarele: . .
1.. fn functie de natura. lor ~i de califiqarea data de lege, bunurile·se 1nipart
1n njobiie ~iimobile (numite mi§catoare ~i nemiycatoare); · ·
. clasificifri ale bunurilor. fntrucat fie ~i·au dirninuat importanta practica,· fie a disparut, partial,
· -2. Dupa regimul circulatiei tor juridice, distingem lntre bunuri care se afla
fn circuitul civil ~i bmmri scoase din c.ircuitul civil;
3. Dupa modul In care sunt determinate, deosebim tntre bunuri individual
determinate (res certa) ~i bunuri deterrninate generic (res genera);
4. Dupa cum pot fi sau nu lnlocuite in executarea i.mei obtigatii civile,
de9sebim !ntre bunuriftmgibile ~i bunuri neftmgibile,· .
· circulante (obiectul muncii), produsele (rezultatulunirii fori;ei de munca ~i obiectul rriuncii)
S. Dupa chm -folosirea !or implica ori nu consumarea ori !nsti-ainarea !or,
distingem '.lntre bunurile consumptibile 9i neconsumptibile;
6.. Dupa cum sunt sau nu ·produc·atoare de fructe,. bunurite se Impart in
frugifere ~i nefrugifere; . ·
·7. Dupa.cum pot fi ori nu' lmpartite !ara sa-9i schirnbe destinatia lor,
bunurile se fmpart i'n divizibile ~i indivizi~ile; · categorii de bunuri: btinuri proprietate de stat (ale !ntregului popor); buriuri proprietate co-
· 8. Dupa corelaiia dintre ele, lmpartim bunurile In principale ~i accesorii;
9. Dupa modut lor de percepete, bunurile se impart 1:11 corporale ~i incorporale;
RAPORTULJURIDIC C!VIL iOl
10. Dupa cum sunt sau mi supuse ·tfrmaririi ~i executarii silite pentni plata
datoriilor, deosebim 1ntre bunuri sesizabile ~i buriuri insesizabile 1). .
64.. ·BUNURI MOBILE $IBUNURI IMOBILE
\
. .
In dreptul nostru civil; !='Xista trei categorii atat de bunuri mobile cat 9i de
bunuri imobile. ;
a. Categoriile de bti.nuri mobile sunt urmatoarele:
1. mobile prin natura lor; 1n definirea legala continuta de art. 473 C.civ.:
"Sunt mobile prin ·natura t01~ corpurile care. se pot transporta de la iin foe la
I1U Se pot stramuta dfo loc decat prin 0 putere straina, precurri. sunt lucrni-ile
nemsufletite" (s.n.). . . . . . .
.. 2. piobile prin deteri~zinare~ legii; acestea sunt precizate de art.' 474 C.civ.,
astfel: "Swit mobiie prin determinarea leg ii, .obligafiile §i acfiunlle care au ca
obiectsume exigibile sau efecte mobiliare (adica bunuri mobile prin natura lor -
n.n.), acfiuntle sau interesele In companii de finante, de comert sau de industrie,
chiar §i cfind capitaluf.acestor companii consta in imobile2>.
· Aceste actiuni sau interese se socot ca mobile numai In pfivinta fiecarufa
din asociati ;ii pe cat timp tine asociatia.
Sunt asemenea mobile prin deterrninarea' Iegii, "veniturile perpetue sau pe
via/a asupra statului sat.I asupra particularilor" (s.n.).' ' ..
3. mobile prin antic,ipa{ie; Codul civil mi prevede ac;easta categorie de
mobile; in doctrina, ·fosa, se admite ca mobilele prin anticipa~ie sunt acele
ll In literatura de specialitate, ant~rior rev~lu\iei din decembrie 1989 s-au facut ~i alte
suportul tor legislativ, nu vom face, aic(decat sale evoca.m fiira a intra.in amanunte .. '
. Astfel, In functie de destinatia !or concreta, _bunurile se impart In mijloace de pi·oducfie
(cele ce servesc la producerea altar bunuri) §i bunuri de con.niniafle fndividualii (care se~vesc
la satisfacerea unor nevoi neP.roductive).
Reflexul juridic al l!nei implirtiri a bunurilor' in economia politica, dupa rolul lor lri
procesul de produc~ie, este eel al distinctiei In: mijloace jixe (mijloacele de muhca), m[jloace
§ifondurile bane~ti.
Aceasta clasificare. este con!intita §i in unele acte normative de du pa Revolutie, cum ar
ti spre exemplu: Legea privind finantele publice nr. 72/1996 (M. Of. nr. 152/1996), cu
modificarile ulterioare.
Apoi, dupa calitatea titularului drepturilor asupra bunurilor, se deosebemi urmatoarele
operatista §i ob~teasca, bunuri proprietate personalii ~i bunuri · proprietate individua)a sau
pa:rticulara. ·
Dupa apartenenta lor, bunurile sotilor se impart in bunuri proprii ~i bunuri comune.
Pentru aceste aspecte, a se vedea: Gh. Beleiu, Drept civil. Teoria genera/ii, 1987, p.
112-113 ~i 126-127: T. Pop, in Tratat de drept civil, vol. I, 1989, p. 83-84.
1
> Cu privire la acµunile In societAtile comerciale, ase vedeaLegea nr. 31/1990, art. 91-109.
 102 DREPT CIVIL ROMAN
f'
:·~
;!£;
RAPORTUL JURIDIC CIVIL 103.
bzmziri care, prin natura lor,. szmt imobile. dai~ pe care piirfile unui act ;uridic le ;~ acestea sunt 1ntarite cu gips,_vacsau ciment, sau can cl ele nu se.pot scoate fara a
COns-idera CC( mopffe Z/1 COnsiderarea a ceea ce VO;. deveni. ln mod, as~rnanator, ,~
r'
se Strica Sau cieteriora partea fondu(uj Catre care Slll1t a$eZate.
st1nt definite aceste bunuri de catre Orclonanta Guvernului nr. 69/1997 pdvind · J Oglinzile tmui.apartament se presupun a~ezate In perpetuu, cancl parchetul
bursele de.marfuri (M. Of. nr. 22711997), care preCizeaza ca bunurile rnobile ·. m pe care ele stau este una cu boaseria (lemnaria care lmbraca peretii i.nteriori ai
prin anticipa\je sunt "bunurLcare prin nat~!l'a sunt imobile, dar partile contrac- ~ unei i'ncaperi) camerei~
~~~~~~--~~~~~~~~~.~~~~~~~ s~ot recoltele vi~oare'~(art 3 litD~suut· I ~ceastas~.aplici~ilatabiouri ~i alte orna1nente. _
~a~ar: ~semenea. b.upu.ri/rnctele ~i recoltele necu[ese 'Inca, dar lnstrainate prin i Statuile su~t m1obi~e canchl~ su11:, a~m.-ct~cl1+a~~-e-J.e-:r-:1f--
. actJLmd1c; cu ant1c1pat1e >. • _ ·gi putea scoate fiira fractura sau detenorare ;. 'tn fine, potnvtt art. 470: "Urloa1ele
b. Categoriile de bwmri imobile sunt urmatoare1e2): . l sau tevile ce servesc pentru conducerea apelor 1a un fond de pamant, sau la vreo
1. inwbile prin natura lor:· aceastii categorie de imobi!e. este_ precizata 1n -~ casa, sunt imobile ~i fac parte din proprieta\ile la care servesc" (s.n.).
art. 462, 463, 464 ~i 465 alin. 1 din Codul civil; Art. 463 prevede ca "Fi:mdurile Jl Dupa cum se poate observa; din redactareatextelor, pentru a fi In prezenta
·_de pt.'imdnt .;idiidirile sunt imobile prin natura for"; pot1ivit art. 464: "M01·ile f.J '.'.:imobilului prin destinatie" este. nevoie, pe de o parte, sa existe un raport de
de vl'int, .sau de cpil. a~r;ezate pe. std/pi, .rnnt imobile prin natura ldr"; alin. 1 al I~ accesorietate (adica de afectare), fiziea sau volitionala (intelectuala), !ntre bunul
att. 465 prevede: "Recoltele care incli se tin de radaci~1i, -1i fructele de pe ··~ " mobil ~i eel imobil (prin natura lui), la care serve$te ~i, pe.de alta parte, ambele
arbori, neculese fndi, sunt asemenea imobile "(s'.n.); ~ bunuri. sa aiba acela!ji prqprietar.
2. inwbile prin obiectul la care se aplica:. pcitrivit art 471 C.civ. "Sunt -~! c. lmp~ttcmfa juridica ·a clas{'ficiirii bunurilor fli ti10bile .]i imobile se _
imobile prin obiectul la care se aplica: uzuji'L1ctz1l lLLcru.rilor imobile, serviti~file, i concretizeaza"in regimul juridic diferit, sub diferite aspecte, dintre care amintim:
acfiunile-care tind a revrmdica 1m imobil" (s.n.). - , .~ ~. fn ce prive~te ejectele · pose:Siei: daca pentru imobile -pos'esia poate
3: imobile prin cfestina(.ie,' acestea sunt enumerate in art. 468-470 din' l conduce Ia uzucapiune (prescriptie · achizitiva), pentru mobile posesia de
Codul civil; astfel, art. 468.prevede: "Obiectele ce proprietarul unu.i fond a pus · I bima-credinta valoreaza proprietate (art. 1909 C.civ.);
peel pentru servi~iul ~i exp~oatare~ a~estu!fond s.unt imobile pr.in·d~stina/1.·e. ·~.~ ~- fn ce.p~ive~te dreptu~ile real: acce~o~ii: i~o-tec~a are ca. o~iect u~1 irnobil,
Astfel sunt 1mobil~ pnn dest111at1e, cand ele s-au pus de propnetar pentn1 l~ pe cand gajul (amanetul) ~1 garan\1a reala 1mobliiara pot pnv1 numa1 un bun
serviciul· ~i exploatarea fondului:. · @ mobil (Titlul VI al Legii nr. 99/1999);. -
- animalele afectate la cu!tura; ~ - publicitatea lnstrai11arilor se aplica, 'de regula, In mater.ia buhurilor
~ instrumente!e aratoai·e; ·~ imobile; . . - .
- semin~ele date arenda;;ilor sau colonilor parti.ari (dijma~i); ~ - 'instrainarea anumitor bunuri imobile ·este supusa, uneori, unor cerinte mai
- por~i~:b.~i din _pon1m~flri~; . . " v _ ~i riguroas~; .. . . __ . ..
- Jap11:_11 (tep~m de casa) tmu~1.pe langa casa; r{ ~ pentru bt!m.11~1 le co~nune. ale s~tilor, 11:stra1~11.nea sau~re:·ar:a u1rn1 imobi I
- stup11 cu ro1; ~; nu poate fi real!zata de catre unul clmtre sot1 decat c:u cons1m~amantu! ex.pres al
- pe§teJe din iaz (hele~teie)~ ~ Celui!aJt S?t, pe Canel )nstrainarea Lllllli bun mobil poate·fi facuta de catre lllllli
- teascurile, caldarile,, alambic_urile, cazile §i vasele; ~ din soti, .deoarece legea prezuma existen\a consimtamiinti.Jlui celuiialt sot
. - ins:rumentele necesare pentru exploatarea fierariilor, fabricilor de hartie [~ (prnzumtia de man~a.t ~acit recipro~); . _.. . _ · _
~1 altor uz111e; ~! - executarea s1hta e~te supusa unor reguh drfente, dupa cum se 11m1<>•'""t"'
- paiele ~i gunoaiele 31 . ~. un bun inobil sau imobil; . ·.
Mai. sunt imobi!e prin destinatie toate efectele mobiliare (lllcruri ·mobi- ~j - fn drep~ul internajional privat: imobi_lului i s~ aplica lex rei sitae (Iegea
ce p1.·oprietarul a :1-1ezat catre/md fnp:1petuu; art. ~69 preve~I~ ca "~ro- lit tarii ~e t.erito.riul car.e_ia e· situat.), ~:e cai·1.d m.obilu~ui.lex jJe'.·s~'.1:alis Cc:,di~a ~ege_a
se presupune ca. a a~ezat catre fond 111 perpetuu efecte mob1hare, cand ·~ propnetarulu1 bunulm, care este on lex patnae on lex domtczlu), clupa d1st111ct1-
t~ ile prevazute de Legea nr. 105/1992 (att. 49:-65);
tl - fn ce prive~te competei1/c1 teritoriala: litigiul cu privire la un imobil se ju-
· nNu sunt mobile "prin anticipa\ie'.', ci "prin natura lor", cele la care se refcra art. 465
alin. 2 C.civ.: "lndata ce recoltele se vor taia ~i fructde se vor culege, sunt mobile" ~i art.
1 deca de instantn In raza careia se afla bunul, pe cilnd cu privire la m1 i11obi1 este
466: "Arborii ce se taie devin mobile". .
i. competenta instan(a dom ici Jiu Iui pilriitu 1ui, ca regu la (acto;. se quiturfo rwn re i);
ii Potrivit art. 462 C.civ.: "Bunurile sunt imobile sau prin naturn !or, sau prin destina~ia
lor, sati prin obiectu.l la care ele se aplica".
3
J De~igur, textul trebuie "citit" 'in raport cu realitalile prezente. 11

I
n
 ·1()4 DREPT CIVIL ROMAN
~ fn ci prive~te prescripfia extinctiva1).
fN CIRCUITULCIVIL $I BUNURl SCOASE
·. \ 65, -BUNURI AFLATE
. .. . .
- ----·
DIN CIRCUITUL CIVJL
~. ·
. . . .
Sunt. bunun m circwtul civzl acele bunun care pot face obtectul _actelor
jur.idice; 1n alti termeni, bunurile care pot fi dobandite ori lnstrainate prin act
juridic fac parte din bunurile ce se af1a i'n circuitul civil.
De retinut ca regula o formeaza aceste bunuri; deci, legea trebuie sa pre-
vada, expres, exceptiile-. Este s.ensul pe care ll are,.spre exemplu, art. 963 C.civ.:
"Num.ai _lucrurile ce sunt tn coi:nert (In .circuitul civil) pot fi obiectui unui
contract'\ . S~'nt_individiial detenninate acele bunup care, pot1ivit naturii lor sau voin-
:Pin aceasta categorie de bunuri fac pmi:e doua subdiviziuni:
~ bunuri care pot circttla liber, ne'lngradit; . Prin. excelenta, surit individual determinate acele bunuri ce sunt unicate .
. - btim/ri care potfi dobdndi(e, definute or(fnstrainate condifional, adica In
conditii restrictive, cum sunt: a) rumele de foe ~i munitiile, supuse Legii nr. 295/2004
privind regimul armelor'~ial munipilor (M.Of. nr. 583/2004); b) materiile explozive,
. supuse -Legii nr. 126/1995. (M. Of.. nr. 298/l995);· c) produsele 9i substantele
stupefiante supuse Legii nr. 73/1969 §i·· Legea nr. 143/2000 privind combaterea
traficului ~i consumului. ilicit de drogul'i; d) de~eurile toxice, supuse Legii nr.
· 137/1.993 a pmtecpei mediului (M. 0[ nr. 304/1995); e) i:netalele. ~i pietrele
pretioase ~i semipretioase" supuse O.G. nr. 190/200.0 privind regimul metalelor
·pretiOase In Romania(apro_batii prin Legea nr. 26112002).
·;. Sunt scoase din cir.cuitttl dvil acele bunuri care nu pot forma obiectul
actuiui juridic civil: se spune ca asetneriea bumiri sunt inalienabile.
Un asemenea bun este teritodul Romaniei [art. 3 (1) din Constitu~ie].
0 aplicatie m'.'li recenta a acestei clasifidiri se g~s~~te In Legea fondului
. funciar,' nc 18/1991, ~epublicata. Bunaoara, potrivit ait. 5 alin. 2: "Terenurile ·
care Jae parte din domeniul public sunt inali~nabile, insesizabile 9i impres-
criptibile. E(e rm.pot fl in.trodiise tn circuitul civil decat daca, pofrivit legii, slmt
.dezafectate din clomeniul pitbUc ". 0 dispozitie asemanatoare este. cupri~sa In
art. 11 din .Legea nr. 213/1998, p·otrivit cu
care "(1) Bunurile din domeniul
public sunt inalienabile, insesizab.ile ~i impresci·iptibile, d.upa ci.im urmeaza: a).
nu pot· ft 'instraina.te, ele pot fi date numai i'n administrare, concesionate sau
'inchiriate, 'in conditiile legii; b) nu pot fi supuse executarii silite ~i asupra \or nu
s·e pot constitui garantii realei c) nu pot fi dobandite de catre alte persoane
uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna-credinta asupra bunurilormobile.
11
E vorha de regimul, diferit, al ac~iunii In revendicare, dupa cum este mobiliara ori
imobiliar~. Acest aspect VC)..fi prezentat tn t!tlul IV consacrat presc.rip~iei. extinctive. Un aspect
mai recent al importantei clasificarii buni.lrilor in mobile ~i im_obile este eel continut de art. 5
alin.·3 din Legea nr. 15/1990: "lnstrainarea bunurilor imobile apartinand regiei autonome sau
tncheierea de tranzac~ii In litigii cu o va!oare de peste zece milioune de lei se face cu
aprobarea ministerului de resort" -:ext modificat prin art. 16 din Ordonania nr. 15/1993 ..
RAPORTUL JURIDlC CIVIL 105
. ( . .
(2) :Acte_le juridice 'incheiate ~u lncalcarea p1:evederilor al in.: (l) ·pr'ivind re-
gimul juridic al bmiurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absoluta".
I
·
Sl.mt asemenea bunuri cele prev'azute la art. 136 alin. 3 din Constitutie §i
cele prev~zi1te la ptmctul I ~i II din anexa la Legea nr. 21311998.
· Importanfa juridica a acestei clasificad .se manifesta pe planul valabilitatii ·
. actelor jundice civlle suo asp1;ctrrhJbiee:tultt~=;--.· - - - - - - - - - - - - -
.;....;1
. 66. _BUNURIDETERMINATE INDIVIDUAL (RES CERTA) $I BUNURl
DET.ERMJNATE GENERIC (RES GENERA)
exprimate·tn·actul juridic,.se indiv.idualizeazaprin !nsu~iriproprii speciale.
Sun,t detenninate generic acele bunuri care se fodividualizeaza prin lnsu-
~irile speciei -ori categ9riei din car~ fac parte. Individualizarea .se.face prin
ciin~arire, masi.tra.re, numarare etc.· . . . . . . .. ..
. Aceasta clasificare a bunurilor prezinta importanfii j~cridicii 1n ceea ce
prive~te: ..
- momeritul transmiterii dreptului real, in actele translative de drepturi
reale; In principiu, cand obiectul :actului It fonneaza .res
certa, dreptul real se
transmite·'ln momentul realizarif acor<lului de· vointa,.chiar daca 11u s-a
bunul (art. 971 ~i 1265 c.crv.)I), pe cfind ln cazul 1n care obiectul actului 11
constituie res genera; dreptul real se transmite fo momentul'individualizarii ori
predarii (in lipsa unei stipulatii co11trare);
- suportarea riscului. co11tractului: daca obiectul acttilui este res cetta, iar
bunttl piere forttiit lnainte de. predarea lui, debitorul este liberat de obligatia
predarii; daca -obiectul actului este res genera, care pi_ere fortuit 1nainte de
pre.dare, debitorul nu.este liberat de obligatia de predare, el trebuind sa procure
·alte bunuri de gen~ caci genera non pereunt,· .
·- locul. predarii bunului: In lipsa4 de stipulatie confrara, bunul individual
determinat trebuie predat In locul uncle se gasea la data contractarii (art. 1319
C.civ.) pe cand predarea unui bun de gen trebuie fiicuta la domiciliul .debito-
rului, iar nu al creditorului ca.ci, 'in prinyipiu, plata este cherabila iar nu
portabila" (a1t. 1104 C.civ.)2>.
:1
ll Potrivit art. 971 C.civ: "ln contractele ce au de obiecl translatia proprietatii, sau unui
alt drept real, proprietatea sau dreptul. se transmite prin efectul consimtamantului partilor, ~i
lucrul ram~ne in rizico - perico!ul dobiinditorului, chiar ciind nu i s-a. fa.cut tradiiiunea
lucrului", iar potrivit art. 1295 C.civ.: "Vinderea este perfectfi 1ntre parti ~i proprietatea este _
de drept stramutata la cumparator, in privinta vlinzatorului, indata · ce part:ile s-au lnvoit
asupra lucrului ~i asupra preiului, de~i lucrul Inca nu se va fi predat ~i pretul Inca nu se va fi
numarat" (alin. 1). ·
2
> Art. 1319 C.civ. prevede: ''Predurea trebuie sa se faca la locul unde se afla lucrul
vandut 'in timpul vanzarii, daca parti.le nu s-au lnvoi~ altfel". Art. 1104 C.civ. dispune ca:
 107
· 106 DREPT CIVIL ROMAN RAPORTUL JURlDIC CIVfL
)

67. BUNURl FUNGIBILE sr BUNURT NEFUNGIBILE ObieGtul lmpru1mrt:ului de folosinta - nurnit c:omodat - 11 constituie un bun
-· neccinsumptibil. pe cand obiectul 1·mprumutului de
donsurnatie - nurnit nwtmmz -
Estefungibil acel bun cm;e, In executarea unei obligatii, poate fi lnloctlit cu 11 formeaza bunuri consurnptibile.
altul, mra s.i afecteze valabilitatea platii. O.G. nr. 69/.1997 privind bursele de
rnarfrn:i define~te bumirile fungibile ca fiind "bunuti determinate generic, care 69. BUNURI FRUGIF.ERE ~l BUNURI NEFRUGIFERE
.pot fi inlocuite uriele cu altele 1n executarea·unei obli.gatiicontractuale" (art. 3
Este frugifer ace! bun care' poate. ,nrnii11r.e nenod1c. filra consumarea
Este 1zefungibil ace! bun care nu poate fi inlocuit cu altul, 1n!..executarea substantei sale, alte bunuri ori produse,
unei obligatii, astfel ca debitoruI nu este liberat decat prin pt'edarea bunului Este nefrug~f'er bwml care nu are lnsu~irea de a dci. na~tere, periodic, la
datorat. produse fa.ra consumarea substant1ei sale. . .. ··
Caracterul fongibil ori nefungibil al um1i bun este dat atat de natura bu- 1
Art. 483 C. ci.v. distinge trei cawgorii de ji11cte i - in dreptul civil -, iar art.
nului, cat §i prin voi11ta partilor Lim1i act juridic civ~l. 522-523 C.civ. le definesc. . ·
Ca regula, bunuriJe individual determinate sunt.nefongibile, iar cele deter~ Potrivit art. 522 C.civ.; "Fructele naturale sunt acelea ce pamantul produce
minate g~neric sunt fongibile. de la sine; productia !ji prasila (spo1:ul animalelor) sunt asemenea fructe naturale.
cumrezulta din chiar definirea Fructele inclustriale ale m1ui fond sunt acelea ce se dobandesc prin cultura, iai·
practica In aprecierea 523: "Fntctele civile sunt chiriile casel01~, dobfrnziie sumelor
exigibile, venitul r~ntelor; .arendele intra lnc1asa fructe1or civile" (s.n.).
68. BUNURI·CONSUMPTIBILE $1 BUNURJ NECONSUMPTIBILE Fructde trebuie deosebite de producte.
Pi"oductele sunt ·foloase trnse dintr-un bun cu consumarea substantei sale;
Este conswnptibil acel bun. care nu poate fi folosit fara ca prima Jui este product, spre e;~empl,u, piatra. dintr-o carierf1 ori nisipul dintr-o albie a unui
'intrebuiiitare sa mi ii11plice consumarea substantei ori l'nstrainarea lui. rau. . . . 1

Este neCOllSll!tlPtibil bunul care poate fi folosit repetat, rara .ca, prin
aceasta, sa fie necesara consumarea substantei ori lnstrain~rea lui.
Ca bunuri consumptibile sunt de mentionat banii, combustibilii, alimentele etc.,
iar ca bunuri neconsui11ptibile pot fi indicate construc~iifo, tere'nurile, ma~inile.
· Aceasta.clasificare este utila 111 rnaterie.de uzufruct ~i de lmpr~1mut.
Cand obiectul uzufructului este un bun neconsumptibi1, uzufructuarul trebuie
·sa restituie nudului proprietai: chiar ace! bun, el avand obligatia conservarii
substantei Jui - satva :mbstantia rei - pe cand \'n sittiatia In care e vorba de im bun
consumptibil,, e vorba de. trn cvasiuzufruct~la c~ire se refera·art. 526 C.civ 2l.
Distinc~ia lntre cele trei categorii de fructeprezinta impOltanta juridica sub
aspectul modului lor de dobandire (adica de intrare In patrimoniu): ji'ttctele
nati1rale .,<:i cele indusiriale se dobiindesc prin culegere (percepere), pe di.nd
cele civile se dobandesc zi cu zi (prin sirnpla scurgere a timpi1lui).
Distinctia lntn; fructe, de o parte, ~i producte, de cealalta pmie, ~ste im-
po1ianta Yn materie de uzufruct !?i de posesie mobiliarii:
- uzufructuarul are· dreptul cloqr b fructe, nu ~i la producte, care se Cl1vin
nudului proprietar; . , ·
- posesia de btrna-credin\a conduct:: !Ri !rt dobandirea moorietatii fruc-

telor (art. 485 C.civ. 11 ), nu $i a producte!or.

"Plata trebuie a se face In locul aratat In conventie. Dacri l;cul 11u este aratat, plata, In privinia
·iucrurilor certe ~i ·determinate, se va face in locul in care se gasea obiectul obliga\iei in tirnpul 70. BUNURI DIVIZlBILE !)l BUNURI INDIV1ZlB1LE
contractarii".. ·
11 s~! :. edifici1toare, sub acest aspect, dispozitiile 'In nu1terie de lmprumut. Astfel, dupa
Este diviz.ibil ace\ bur< care poatc ·fi i'mp{ir\it,. i·.•d.1 .~.a-~i schirnbe,
ce In art.· 1584:C.civ. se prnvcde cu ,,lmprumutntul este. dator sa restituie lucrurile lmprumu~
tate in aceea§i calitate §i cantitnte, §i In timpul stipulat", art. 15.~5 C.civ. dispune: "Cand este
sa
aceasta, destinatia economica. .
i1i neposibilitate de a indeplini datoria prescrisa prin articolul precedent, va plati valoarea tor,
calculaia dupi timpul ~i Iocul 'in care urma a se face restitutiunea. Daca nus-a detenninat nici
,., Art. 483 C.civ. ·are continutul unnator: "Fructele naturale sau industriale ale pijmfin-
timpul, nici locul plarii lmprumutului, plata urmeaza a se face de catre imprumutat dupa
valoarea curenta din timpul fa care ~Vin locul unde s~a contrnctat". tului, fructele civile, sporul nnimalelor (prftsila), se cuvin proprietarului ln puterea dreptului
2
> Art. 526 C.civ. dispune: "Daca uzufructul cuprinde Jucruri cu care nu se poate cineva de accesiune". ·
1
i Potrivit art. 485 C.civ.: "Posesorul nu proprietatea fructelor deciit ciind
servi fara a le consunia, precum bani .• grane, bauturi, uzufructarul are dreptul de n dispune de
~u buna-credin~ri; la cazul contrariu, el este dator 'lnapoia productel-e, impreuna ctt
ele, 'insa cu indatorire de a !e 'inapoia In aceea~i cantitate, calitate ~i valoare, sau pre~ul, la
sfaqitul uzufructului". proprietarului care-I revendic!i".
 f
I
,.!
108'
. .
DREPT CIVIL ROMAN

Este indivfr.ibil acel bun care nu poate frlmp5.rtit :fiira a nu-§i schimba, prin
. !
~
~
RAPORTUL JURrDICCIVIL

drepturile d~ autor §i drepturile :c~mex.e acestor~). Jn. cea de-a doua categoiie
109 1

~ sunt incl use vaIOrile tnobiliare (actiunile, obliga~iile, instnimentele ·financiare

aceasta, destinatia sli economica. · · · .· . .· .
· Spre exempl~, o. bucata de sto:fii poate ·fi lmpiirtita, fiind bun divizibi1, pe . derivate. satr ,orice alte titluri de . credit lncadrate de. Comisia Nationala a
dind un autotudsm.este un bun indivizibil. . Im Valorilor Mobiliare In aceasta categorie - art. 2 lit.a din Legea nr. 52/1994.pri-·
· · Aceasta lmpar~ire a bunurilor prezinta utilitate juridica'in rnaterie de partaj -~ V.ind· valori(e mobiliare $i bursa de valori), precum ~i efectele de co.mert (cam-
l}i de. obliga~ii. .. " · · · m bia, biletul la ordin ~i cecul). Din,cea d~ a treia categorie de bunuri incorporale ·
Partajul se aplica in caz de proprietate com·una: coproprietate, indiviziune
~i devalma§ie. Daca bunul este indivizibil, fie se atribuie um1ia din· proprietari
~~ fac parte drepturile de crearita" 1 >.~
Aceast~ dasificare a bunudlor este importanta, juridic, Ince prive§te:
· ·

"cu obligarea lui la o sulta ciitre ceilalti, fie este scos In vanzare prin Iicitatie §i se L
~
- dob§ndirea proprietatii mobiliare ca efect al posesiei de buna-credinta,
impari:e pretul. . . . · . · · care opereaza doar pentru mobilele corporate potrivit art. 1909 C.civ. 2>; .
~~
~
Bunul indivizibil, care· fonneaza obiectul unei· obligatii cu inai multe· su-: . . - doba.lldirea proprietatii priri simpla traditie {remitere), care opereaza cu
biecte{pluralitate pasiva), determina o indivizibilitate naturala. privire 1·a bunurile corporale, iar nu §i· incorp6r~le;

~­ - titiurile de valoare, ·care se. transmit diferit, dupa cum sunt:. la

(prin tradi~iune), nomiruile (prin .cesiune) ori la ordin (prin gir ori. andosamentf);
. 71. : BUNURI PRINCIPAL~ ~I BUNURl ACCESORII
~
fl - regimul. de drept international privat; dupa distinctiile cuprins~ In Legea
. Este principal acel bun care poate fi folosit independent fii.ra a ser:vi la ri nr. 105/1992 (art. 52-:63). ·
intrebuintarea· altui bun. · · ~
Este accesoriu bunul care este destinat sa serveasdi la tntrebuintarea unui 73. BUNURI SESIZABILE $1 BUNURIIl'T~ESIZABILE
alt bun, principal. ) . . . -

. C}l bunuri accesorii pot fi tnentionate: cureaua pentru ceas, antena pentru Este sesii:abil bunul ce poate forma obiectul executarii silite a debitorului
televizor, husa pentru tm autoturism, betefo pentrn schi, cutia pentru v.ioara,
· Aceasta clasificare este importantajuridic, 1n executarea obligatiilor civile:
II1.'··
~

;'.
(cum ar fi cele ce nu intra 1n enumerarea fiicuta.de art. 409 C.pr.civ;).
Este insesizabil bu~rnl ce nu poate· fi urmarit sil it pentru_ plata unei datorii.
/:
cand se. datoreaza un bun, debitorul trebuie sa predea ata.t bunul principal, cat §i ~

..:~
pe . eel· accesoriu, desigur, _!n. lipsa de stipulatie expresa in suus cautor,
(accesorium sequitur principale ).
:~
·~

72. ·. BUNURI CORPORALE $I BUNURI INCORPORALE. 0 G .. IJoroi, op.cit., 1999, p. 75-76.

. - . ' - . - 2
> Art._ 1909 C.civ. dispune: "Lucrurile mi~catoare se prescriu prin faptul posesiunii lor
Este corp_oral acel bui1 care are o existenta materiala, fiind u~or perceptibil
.simturilor omului. · i~ rariii sa fie trebuinta de vreo curgere de timp" (a!in. 1). .
3
l.Potrivit art. 91 alin. 1 din Legea,rtr. 31/1990, a~a cum a fost modi heat: "ln societatea
.

Este incorporata valoarea economica ce are o existenta ideala, abstracta,

· put1and fi perceputa cu ''ochii mitifii". Drepturile patrimoniale sunt asemenea
bunuri. Face exceptie dreptul de proprietate care In col}ceptia Codului.civ,il ~i in
vorbirea obi~nuita se confunda cu bunul care formeaza obiectuL sau (fiind 'lncor-
porat, materializat in chiar obiectul asupra caruia 11 poarta), 'lntrucat el confera
titulanilui cele mai lntinse prerogative posibile asupra unui lucru usus~ fructiis ~i
~~ . . . ~
In literatura. de specialitate, .pe Hinga dreptudle reale, altele decat dreptul de
proprietate, se disting trei categorii de bunuri incorporale, astfel: a) proprietatile
incorporal~; b) titlurile de valoare; c) creantele: "Prima categorie ;nclude bunuri
a caror existe'nta depinde de activitatea §i de puterea creatoare a omului, fie
dintr-o activitate tn curs (de exemplu, fondul de eomert), fie dintr~o activitate
trecuta §imat~rializata in creatii spirituale (drepturne de proprietate industriala, ·
,J.
I
~i
~
pe actiuni; capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, dupii modul
de transmitt:re, pot fi nominative ·sau la 'purtato,r".
Art. 98 .alin. _1 din Legea nr; 3111.?90, republicata,.Jispune.: ."Dreptul de proprietate
fl asupra ac~iunilor nominative emise in forma materiala se transmite pri11 declaratie filcuta 'in
i~ registrul actioharilor ~i prin meniiunea ftict1ta pe titlul,.semnata de cedent ~i de cesionar sau
I · de mandatarii lor. · Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative ernise In forrna
~ dematerializata se transmite prfo decfo1·a~ie facuta in registrul ac~ioriarilor, semnata decedent
~i de cesionar sau·de mandatorii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea ~i alte .fonne de
i~ transmitere a dreptului de prcprietate asupra acfiunilm:." Potrivit art. 99: "Dreptul de
~ proprietate asupra ac\iunilor la purtator se transfera prin simpla·tradi\iune a ~cestora".
I~ Pentru prezentarea P:l.ai recenta a bunurilor ~i a clasificarii lor, a se vedea ~i: I. Filipescu,
t1 A: Filipescu. Drept11l civi( 'Dreptul de proprietate ~i alte drepturi reale, editie revazLita ~i
\~~,. completata, Ed. Uni.versul Juridic, 2004, p. 37-59; E. "Lupan, In op.cit., p. 92 ~i urm.; St
Rauschi, op.cit., p. 81 ~i urm.; I. Dogaru, op.cit., p. 97 ~i urm.; P. Cosmovici, op.cit., p. 85
~ ~i urm.; G. Boroi, op.cit., 1997, p. 7 ~i urm.; idem, op.cit., 1999, p. 68 ~i urm.
I~
·~
p
Ji
 110 DRE.PT CIVIL ROMAN
~I 73bis.DOMENIUL ..PUBLIC ~I DOMENIUL PRIVAT
Aceasta clasificare a bunurilor se aplica doar statului ~i unitatilor administra-
tiv teritoriale care, potrivit Constitutiei, art.. 136 pct. 2, Legii nr. 213/1998 etc.,
sunt titulari ai clreptului de proprietate publica ~i dreptului d<i proprietate privata, ·
dupa cum bunurile intra 1n "domeniul public de interes iiational", "domeniul
public de interes local" 01i In "domeniul privat" al acestora. Numai bunurile ce
intra in domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile, insesizabile~ in
conditiile· legii.
fn mod asemanator, art. 4 lit.a) alin. 2 din Legea nr. 56/1992 include In do-
meniul public fa~ia de protectie & frontierei, iar art. 74 din acela~i act normativ,
imobilele in care functioneaza puhctele pentru trecerea frontierei ~i terenurfle
.aferente ·acestora. $i Legea nr. 114/l 996, republicata, 1n art. 57 al in. 1 prevede
ca:·"Locuintele de protocol sunt proprietate publica a statului".
Distlnctia intre btmuri "publice" ~i .. private" prezinta irnportanta lntrucat
numai bunurile din' domenittl public sunt inalienabile ~i, pe cale de consecinta,
insesizabile ~i imperceptibile. De altfel; art. 5 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, re-
publicata, precizeaza 'in mod expre.s ca: "Terel}urile care fac parte din domeniul
public· sunt inalienabile, insesizabile .;i lmprescriptibile ".
Tot astfel, aii. 11 c.fo Legea nr. 21311998 privincl proprietatea publica ~i
regimul juriclia al acesteia prevede ca: "(1) Bum;irile din dorneniul public sunt
inalienabile, insesizabile·~~i in·~prescriptibile, dupa cum mmeaza:
a) rmpot fi instriiinate; ele pot fi date numai In administrare, concesionate
sau 'incbiriate.• In conditiile legii;
b) riu pot fi supuse ex.ecutarii silite ~i asupra !or nu se ppt constitui garantii real.e;
c) nu pot fi dobandite de cat~e alte persoane prin uzucapiune sau
efectul posesiei de buna-credin~a asupra bunurilor mobile.
(2) Acte!e juridice lncheiate cu !ncalcarea. prevederilor al in. (1) prlvind
regimulji.iridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absoluta"
I} .
(~.n.) . 23. Terenurile destinate exclusiv instructieimilitan:;
> In ce prive~te criteriile care stau la baza includerii bunurilor 1n domeniul public al
1
statuiui sau unitaiilor ~1dministrativ-ter.itoriale acestea sunt fie declara/ia legii, fie natitrq sau
destinet(ia bunurilor (afec;tarea lor uzului sau interesului public). Potrivit Anexei de la·Legea
nr .. 213/1998, domeniul public la statului salt al unitatilor administrativ-teritoriale este
akatuit dintr~o serie de catego1frde·bu.nuri. Astfel:
."!. Domei1iul public al stat11f11i este alcatuit din urnultoarele humeri:
1. Bogi'i{iile de orice natma ale subsolu.lui, In stare de zacamant;
2. Spatiul aerian;
3. Ape)e de suprafatr1, cu albiile Ior rninore, nmlurile ~i cuvetele lacurilor, apele subte-
rane, ape!e maritime interioare, faleza ~i plaja marii, Cll boga~iile lor naturale ~i CU potentialu1
energetic valodficabil, marea teritoriala ~i fundul apelor maritime, caile navigabile interioare;
4: P·adurile ~i terenurile destinate 1mpaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, de
produc~!e ori de administraiie silvica, iazurile, albiile paraielor, precum ~i terenurile nepro-
ductive incl use tn amenajamentele. sHvice, can' foe parte din fondul forestier national ~i nu
sunt proprietate privalfl; ·
RAPORTULJURIDIC CIVIL 111
5. Terenuril·e care au apariinut domeniului public al statului 'lnainte de 6 martie 1945;
terenurile obtinute prin lucrari de lndigliiri, de .clesecari ~i de combatere a eroziunii solului;
· terenurile institutelor ~i statiunilor de cercetari $tiintifice ~i ale unitatilor de Invatamant agri-
col ~i silvic, destinate cercetarii ~i producerii de scn:iinie ~i de material saditor -din categoriile
biologice ~i de animale de casa; .
6. Parcurile nationale;
7. Rezervaiiile naturale ~i monL1mentele naturii;
8. Patrimoniul natural al Rezcrvatiei Biosferei "Delta Dunarii";
9. Resursele naturale ale zonei ecouomice ~i ale platoului continental, lmpreuna cu
platoul continental; .
10. [nfrastrnctura cailor ferate, inclusiv tunelele ~i lltcrarile de a1ta;
11. Tunelele ~i casetele de metrou, precum ~i instalatiile aferente acestuia;
12. Drumurile natioimle - autostrazi, drumuri cxpres, dru.muri na\io1iule europene, prin-
cipale,' ~ecuntlare;
13. Canalele navigabile, cuvetele canalului, construc~iile hidrotehnice aferente canalu-
lui, ecluzele, apararile ~i t:onsolidarile de malul'i ~i de taluzuri, zonele de siguran~i'i de pe
maJurile Canaluiui, drumurile de acces ~j teritorii!e pe C]lre SUl1t realizate acestea;
14. Re\elele de transport al energiei elec.trice;
] 5. Spectre de frecventa ~i retelele de transpo1t ~i de distribu~ie de telecon1unica(ii;
16. Canalele mngistrale ~i retelele de distribujie pcntru iriga\ii, cu prizcle aferenle;
17. Conductele de transport al ti!ciului, al prod use Ior 1)etroliere ~i al gaze Ior naturale;
18. Lacurile de acumulare ~i barajele acestora, in cazul In care activitatea de producere
a energiei electrice este racord~ta la ~istemul energetic na~ional, sau cele cLi trnn:w pentru
atenuarea undelor de v"iitu1·a;
19. Digurile de aparare lri1potriva inunda~iilor;
20. Lucrarile de regularizare a cursurilol' de ape;
.21. Cantoanele bidrntehnice, statiile hiclrologice, meteorologice ~i de calitate a apelor;
22. Porturile maritinw·~i fluviale: civile ~i militare - terenurile pe care ~mi1t situate uces-
tea, i:ligliri,. cheiuri, pereuri ~i alte constmctii hidrotehnice pef!tru acostarea navelor ~i pentru
alte activita~i din navigatia civiln, bazine, acvatorii ~i ~enale de acces, drumuri tehnologice In
porturi, monumente istorice aflate in portud, cheiuri ~i pereuri situate pe malul cailor
In
navigabile, afara incintelor portuare destinate activitiitilor de rntvigatie;
24. Pichetele de. graniceri 9i fo1tifica~iile de aparare a t~trii;
25. Pistele de decolare.; aterizare, caile de rulare ~i platformele pentrn 'imbarcare-debar-
care situate pe acestea §i terenurile pe.cm·e sunt amplasate;
26. Statuile ~i monumentcle declarate de intcres pu\Jlic national;
27. Ansambllirile ~i siturile istodce ~i arheologice;
28. Muzeele, colec1iile de arta declarnte de interes 1rnblic national;
29. Terenurile ~i cladirile In care 'i~i desf~oara activitatea: Parlamentul, Pre~edin~ia, Guvernul,
ministcrele ~i celelalte. organe de specialitate ale administra\iei publice cenb·ale ~i institu\iile publice
subordonate acestora; foslan{ele judecatore§ti ~i . parchetele de pe liinga acestea; unita\i ale
Ministerului Apararii Nationale ~i ale Ministerului de lnterne, ale servic.iilor publice de
informa~ii. precurn ?i cele ale .Directiei generale u penitenciarelor; serviciile publice descen-
tralizate ale ministerelor ~i ule celodalte. orga1~e de specialitatc ale adrninistmtici publice cen-
trale, precu111 ~i prefecturile, cu ·exceptia celor dobfindite din venituri proprii extrabugetare,
care constituie proprietatea: privala a acestora. ·
 112 DREPT CIVIL ROMAN

r'

IZVOARELE ~I PROBA RAPQRTURILOR JURIDICE

Cli:Vl[LE CONCRETE·

SECTIUNEA I
. .
.IZVOARELERAPORTULUI JURIDIC CIVUJ.CONCRET

· § 1 NopU:ni generale
. .

.74. CORELATIA DfNTRE NORMA WRIDICA, RAPORTUL JURIDIC

· II. Domeniul public judefean este alcat11it din urmiitoarele bunuri: GIVIL ABSTRACT, RAPORTUL JURIDIC CIVIL CONCRET
l. Drumurile judetene; . · · . . . $1 IZVORUL RAPORTULUIJURIDIC CIVILCONCRET
2. Terenurite ~i cliidirile In care W desfii~oara activitatea consiliurjudetean ~i aparatul
propriu al acestuia, precum ~i instittitiile publice de interes jude~ean, ·cum sunt! biblioteci, Pentru existenta rapori:ului juridic civil abstract - pe care 1-am defiriit ca
muzee, Spitale judetene ~i alte· asemenea bunuri, daca nu au· fost declarate de uz sau de int~res fiind rela\ia sociala, patrimoniala ori nepatrimoniala, reglementata de norma de
public national sau local; . · . · . . · . · · ·
drept civil - sunt nec.esare doua pre1:nise: subiei::tele <le .drept civil, persoane
3. Retelele de aliment~re cu apa realizate in sistem ·zonal sau microzonal, precum ~i
statiile de tratare cu instalatiile, constructiile ~i terenurile aferente ai;:estor~ :.: fizice §i persoanejuridii;:e, care stabilesc relatia'sodala §i normajuridic~ civila.
Pentrn existen\a, lnsa,' a unui rap:ort Juridi.c Civil concret sunt necesare cele
ID. Dometiittl public. local. al comunelor, ora.;elor .;i municipiilor es(e alcatuit. din
urmii.toare/e'bunuri: .
doua premise de mai SUS - SUbiectele §i norn.\a de drept civil - plus tma: 0 tmpre-
I. Drumurile comunale, vicinale ~i strazile; · jurare (act S<l;U fapt juridic concret) de care legea ci\rita, s~ conditioneze, sa lege
2. Piefele publice, comerciale, tdrgurile, oboarele ~i parcurile publice, precum ~i zonele na~terea unui astfel deraport. · ·
de·agrement; · ' Rezulta ca; 1ntre notiun ile enuniate exista corelatia urmatoare:
3. Lacurile ~i plajele care nu .sunt declarate de interes public national sau judetean; - normajuridica civila este premisa necesara ~i obligatorie pentru celelalte
.4. Re~elel~ de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, gaze, s.tatiile de tratare $i epu~ trei notiuni: raport civil abstract, raport juri~ic civil concret, izvor al raportului
rare a apefor uzate, cu instala~iile, constructiile ~i terenurile aferente; juridic civil concret; .
· 5~ 'l;'ere~urile 9i cli!dirile in care i§i des~oara activitatea consiliul local ~i primaria,
prequm §i institu~iile public;e de interes local,' cum sunt: teatrele, biblioteci!e, muzeele, spita-
- raportitl jitridic civil abstract este "tiparul" ori ''rnatricea"
lele, policlinicile §i .altele asemenea; · jurfr!lc civil concret, in sensul ca acesta din urma se va 'incadra 'i'ntr-un anumit
6. Locufo~e!e sociale; "tip" de raport juridic civil abstract;
7. Statuile ~i monumentele, daca nu au fost declarate de interes public na~ional; -.r:aportliljuridic civil concret particularizeaza raportuljuridic civil abstract;
8. Boga~iile. de orice natura ale subsoluh:ti, in stare de zacamiint, daca nu au fost decla- -· izvorul raportuluijuridic civil.conc1:et genereaza o situatie juridica deter-
rate de inter.es public national; . ' . . . . ;: . .
minata, concreta, intre anumite subiecte de drept civil.
9. Terenurile cu destinatie forestiera, dac!i nu foe parte din:domeniul privat al statului $i
daca nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;
iO. Cimitirele orii§ene$ti §i comunele" (s.n.):

L:
 114 DREPT crvrL ROMAN RAPO!lTUL JURlDrC CIVIL · 115
r' 75. DEFINITIA IZVORULUI RAPORTULUIJURIDIC CfVIL juridice civile concrete reune~te atat act.iunile volimtare, dorite, cat ~i cele
CONCRET. involuntare, iiedorite de om. Spre exemplificare rnenti:onam calm contract civil
este un act, adica un act voluntar, int~i1/ionat1 . pe cand vatamarea sanata~ii ori
Prin "izvor al raportului juridic civil concret'.' se intelege o i'mprejurare - onoarei altcuiva reprezinti unfapt omenesc: care obliga 1a repararea prejtidiciu-
act sau fapt - de cw e !-egea c hdlt'i. l w
. · ..... ent ca. fanta este savar~ita cu intentie ori din neglijen\a sau
cancret. imprudenta. .
Doua preciziiri sunt necesare, aici, 'i'n legatura cu notiunea de "izvor al Acfiunile omene~vti ·pot fl clasificate. dupa anumite criterii. Astfet dupa
raportuluijuridic Civil concret". cum legea civila condifioneazii sau ni~ na~terea rapmiului juridic civil de exis-
Intai, e vorba de faptul ca un act sau ·rapt din societate nu are, prin el tenfa intenfiei producerii acestui efect deosebim:
fnsu$i.~ vaJoare· de izvor al unor efecte de drept civil; pentru a dobandi o ·- ac/iuni saviir~ite cu inten{ia de a produce efecte juridice - de a crea,
asemenea valoare juridica este nei.:esar ca norma de drept civil sa i-o confere. modifica ori stinge un raportjuridic dvil -, care se nui:nesc ci.cte juridice civile;
· Apoi, actul sau fapta care este "izvor al raportului juridic civil concret", - ac/iuni siiwi.r§ite Jara inteii/ia de a produce efecte juridic6, dar care
. este, eo ipso, # izvorul drepturilor ~~ obliga{iilor civile care formeaza.continutul efecte se produc fn puterea legii; acestea nu sunt acte; cifapte juridice .
acelui raportt>. . 1 · · · Dupa cum sunt sau nu conforme cu legea, distingem 1ntre:.
- ac/iunile licite;· adica savar;;ite cu respectarea dispozitiilor legale;
- ac{iunile il.icite; adica ce\e savar;;ite .CU tndilcarea prevederilor legale;
exemplul ·ti pie de ac~iune ilicita -. comisiva ori ornisiva - este delictul civil ori
§ 2 Clasificarea izvoarelor raporturilor juridice civile concrete . fapta ilicita cauzatoare de prejudicii.
Evenirnentele saufapteie naturale sunt lmprejurari care se produc indepen-
dent de vointa omului ~i de care legea civila leaga na~terea de raporturi juridice.
civile concrete. Sunt · asemenea fapte: moartea, cutren1unil, inundatia etc.;
. 76. CRITERII DE CLASIFICAR:E ~I CATEGORII CORESPUNZA- na~terea lnseamna apariiia unui subiect de drept civil; cutremurul .de pamant ori
TOARE. ENUNTARE inundatia poate fi forta inajora, care, potrivit legii civile, su~penda prescriptia
ex.tinctiva sau apari.'i de raspi.111dere 9ivila. , ·
Dupa legatura .Zor cu· vointa umanii, izvoarele raporturilor juridice civi1e 1mportanfa juridica a acestei clasificari a izvoarelor. raporturilor ju rid ice
concrete se impart fn ·actiuni omene.yti ~ifapte naturale (numite ~i evenimente); · civile concrete - In actiuni umane ~i eveniiuente - se manifesta sub mai multe
ptjmele depin.d cie voit~ta omului, iar secundele sunt independente de voin\a aspecte, dintre care mehtionam:
~ capacftatea civila cunoa~te reguli diferite, dupa cum e vorba de acte
umana.
Dupa sfera lor, distingem intre fapt juridic lato sensu ~i fapt juridic striCto juridice ori faptejuridice (umane ori naturale);
·2} . . - reprezentarea opereaza numai 1n materie de acte juridice, iar nu ~I de
sensu .
fapte juridicej · ·
- prescripfia extinctiva are reguli 'diferite 1il ce prive~te 1nceputul sau etc.
77. ACTIUNI ?MENE~.TI ~[ FAPTE NATURALE (EVENIMENTE)
78 . FAPT JURIDIC LATO SENSU ~1 FAPT JURIDIC STRICTO SENSU
Sunt ac/iuni umane faptele ornului - camisive ori omisive - savar~ite cu sau
fara inten\ia de a produce efecte juridice, prevazute de legea civila Cl.I aceasta in sens larg, prin fapt juridic se desernneaza atdt acfiunile ome1w§ti -
semnificatie. Prin urmare, aceasta prima categorie de izvoare· ale_ raporturilor savar~ite cu sau rara intentia de a se produce efeCte jur!dice - cdt .yi evenimen-
tele, faptele naturale. Deci, lato sensu, "fapt juridic" este sinonim cu "izvor al
raportului juridic civil concret".
ll Aceasta idee se desprinde ~i din faptul ca In une[e lucrari de specialitate, nu se
analizeaza "izvoarele raportul'ilor juridice civile concrete" ci izvoarele dreptttriloi: subiectlve
In sens restrans, prin fapt juridic se desemneaza numai faptele omene.yti
civile; a se vedea In acest sens, spre exernplu: J. Carbonier, Drott civil, t.l, Pads, P.U.F., savar§ite Jara intentia de a produce efec.,te juridice, efecte ce se produc lrl
1969, p. 145-146 ~i 152-159; P. Dupont Dclestraint, Droit civil, 1-eramiee, troisieme efl., puterea legii, §ifaptele naturale (evenimentele).
Paris, Librairie Dal/oz, 1970; p. 580-661; Gh. Bcleiu, In Tratatcle drept civil, vol.I, 1989, p•. ·Dupa cum se poate observa, diferen/a de sferii, 'fntre "fapt juridic lato
157 ~i unn. . . · · ... · · sensu" ~i ''fapt juridic .stricto sensu '' o reprezinta actele juridice.
2
> Pentru alte clasificari, a se vedea Tratat de cirept civil, vol.I, 1989, p. 160-167.
116. D.REM' CrVIL ROMAN;
· Prin uiniare, interesul - teoretic 9i pt:actic - al clasificarii pe care o avem In
vedere· este· acela ai opunerii actelor juridice fata de faptul juridic stricto sensu.
intre aceste doua no~iuni o~i. categorii juridice· exista .diferente de regim juridic,
dintre care mentionam, aici, pe acela al pri:JbaJiunii; in principiu, faptul juridic·
stricto sensu po.ate fi dovedit, neingradit, cu orice rnijloc de proba admis de lege,
. pe cand pentru actele juridice civile exista condi~ii restrictive de probafiune ..
SECJIUNEA ·a II-a
PROBA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL CONCRET
·§.1 Notiu.ni generale
79. DEFINITIA PROBEI $1 TERMINOLOGIE
. . . . . . . . .. . .
pr.oblt se iritelege mijlociil juridic.de stabilire a existenfei zinui act sau
fapt juridiqi, prin aceastci, adreptului subiectiv civil ~'ii a obligafiei~ivile •
11
Cuvantttl proba are ca sinonim pe acela de dovada.
Sub aspect temiinologic1 este de· 111entionat ca termenul "proba'' este folo-
sit, tn contexte diferite, 1n trei .sensuri.
uii prim sens, este eel folosit In definitia de mai SUS, ad~ca.: proba == mijloc
juridic de stabilire a existentei drepturilor subiective ~i obligatiilor civile.
Un al doilea sens este acela care desemneaza operatiunea de prezentare, In
fata •justitiei,. a rnijloacelor de proba: lnscrist.iri, marturii, marturisiri, probe
materiale, expertize, priti care se. ttnde .la formarea conv'ingerii magistratului 1n
ce prive~te existenta drepturilor ~i obligatiilor civile; cu acest lntel~s se (ttili-
zeaza formuiajudiciara: "reclamantul i~i probeaza pretentii!e sale· cu probe ... ".
fn eel de al treilea sens, termenul prob~i·e folosit pentru a desemn·a
rezultatul obtinut prin rolosirea diferitelor mijloace de dovada; ln acest .sens se ..
· afirma; bunaoara, ca "reclamantul a probatdreptul sau prin ..." ori ca "paratul a
.Prob~t netemeinicia.pretentiilor reclamantului prin ... ".
80 .. SEDIUL MATERIEI $ IMPORTANTA PROBELOR
. a. In prezent, reglementareamateriei _se gase~te ~n Codul civil, In Codul de
1
p1'ocedura civila 9i In Codul comercial (art. 46-57) >.. · prin prezum~ii, prin marturisirea uneia din pa11i ~i prinjuramant". Prin D.ecretul nr. 205/1950,
.;..._ ____ ----·:..----
.
·""'·
• . f
. '
tl In opinia lui O. Capatina, "Gen~ri~ proba 'inseanma un mijloc d~ a stabili a~evarul
referitor la fapte sau acte juridice din care persoana interesata pretinde ca i.ivorasc drepturi sau
obligatii", ~i "Concret, priri proba se 1n~elege un mijloc de convingere; folosit efectiv, lntr-o
anumita ocazie (in proces, la starea civilii. etc.), pentru stabilirea foptului pretins de persoana care
i~i valorifica un drept subiectiv" (tn Tratat de drept civil, vol.I, 1989' p. 262-263).
RAPORTUL JURIDIC CIVIL 117
· in Codul. civil se reglement~aza adtnisibllitatea ~i forta probanta pentru
patru mijloace de dovada: lnscrisuri,. maituria, mlirturisirea .~i prezum~iile
(art. 1169-1206)2>, precum ~i sarcina_probei. · . ·
. Codul- de procedura civila reglementeaza in_ca .trei mijloace de dovada ;-
expertiza, probele materiale 9i cercetarea la fata loctihd - ~i administrarea
probelor (art. 167-225. ~i 235-241) 3>; cu modificarile ~i completarile aduse prin
Ordonanta cLe urgenta a Guverriului nr. 138/2000, aprobata prin L~gea nr. ·
219/2005. . . .
De lege ferenda. consideram ca materia probelor trebuie reglementata !ntr-
. un singur Joe, ~i anume de catre :cod~tl de procedura civil~'.
b. Probele sunt deosebit de importante pentru protectia ~i ocrotirea dreptu-
riloi:subiective Civile. ' · ·
0 proba certa, sigura, neechivoca este de ·natura sa contribuie la respec-
tarea dreptului subiectiv astfol constatat, de.bunavoie, la 1ndeplinirea corespt'.m-
zatoare a .obligatiei corelative 9i, prin aceasta, la prevenirea litigiilor civile.
o data declan~at un proces ciyil; probele au o importanta primordiaHi.: 1n
esenta, procesul· civil este un duel al probelor partilor. .
'Sintetic, impott•. nta probe! este exprimata de maxima: ide~ est non esse et
non probari (un drept nedovedit e ca inexistent).
81. ..OBIECTUL PROBEI $1 SARCINA PROBEI
a. Obiectul probei 11 constituie elementul de dovada pentru a demonstra
existen~a unui ·drept subiectiv civil §i a obi igatiei corelative. .
Formeaza obiect al probei toate 'imprejutarHe."' acte ori fapte juridice.: care
sunt izvoare ale raporturilor juridice civile c~ncrete. In alti termeni, constituie ·
"obiect. al probei" actul ori faptul juridic care a dat na§tere la dreptul subiectiv
civil ~i obligatia corelativa. ·
Unele precizari sunt Inca. necesare In legatura cu unele particularita.fi. ale
obiectului pmbe"i, 1n unele situatii speciafo... ·
Mai lntai, trebuie retinut ca nonna cie c{.rept .civil nu 'constituie obiect al
e
probei, deoarece jm.Jecatonil prezu.mat a ClJ~Oa~te legea:, iura novit curia l•
4
11
Titlul rV - in car~ se gasesc aceste articole • ~ste intitulnt "Despre registrele comer-
cinntilor". Unele dispozitii privind registrefe comerciale se gasesc ~i In legea societa!ilor
comerciale nr. 3111990 (art. 172-173).
2
> Art. 1170. Cod civil dispune ca ..Dovada se poate face prin lnscr-isuri, priri martori,
.. . juramantul a fost scos din randul probetor juridice Gudiciare).
3
• ..
> in doctrina, probl.ema apartenen~ei prolielor ~i. deci; cea a naturii juridice, formeaza
obiect de controversa; a se vedea, pentru· acest aspect, mai recent, y.M. Ciobanu, Dreptul
procesual civil, vol.I, p. 260-26L · ..
>Totu~i, 1n litigiile de drept international privat In care lex causae este o lege straina,
4
magistratul poate solicita partii s!I. dovedeasca existenta ~i continutul normei juridice straine
 ll8 DREPT CrVLL ROMAN
RAPORTUL JURID!C CIVIL 119
~·
Faptele negative nedefinite nu pot fonna obiect al probei, nefiind posibi1a - sajie utila (proba e inutila cand tinde la dovedirea unor fapte lncontestabile);
dovedirea lor, ca atare. In schimb, unfapt~iegativ determinat constituie obiect al - sajie pertinenta, adiea Sa aiba legatura Cll pricina;
1
probei, el dovedindu-se prin probarea faptului pozitiv contrar J. · ·
- safie conclt~dentc'i, adica de natura sa ccmdudi la rezolvarea.cauzei.
· Faptele notorli se dovedesc prin probarea doar· a notorietatii' (iar· nu a !ntre pedinenfa ~i concludenta exista urmatorul raport: da:ca orice · proba
tuturor faptelor care au condus la formarea notorietatii). concludenta este 9i pertinenta, nu orice proba pertinenta este ~i concludenta.
Faptele necontestate flind unprej ura1 i admise,
litigiu, nu necesita, ln,principiu, probarea !or. ..
Faptele cunoscute personal de judecator, din alte l'mprejurari decat ·acelea 83. CONVENTHLE ASUPRA PROBELOR
ale dos?rului, formeaza obiect al probatiunii judiciare, judecatorul trebuind sa se
bazeze, 111 hotararea ce da, pe probele din cauza. Prin "conventii asupra probelor" se lntelege acele. acorduri de vofota prin
care partile se abat, deroga de. la normele legale ale probatiunii judiciare, fie
b. Sarcina probei este reglementata, l'n a1t. 1169 C.civ., astfel: "Cel ce face anterior unui p.i·oces, fie In cursul unui proces 11 • ·
0 propunere 'inaintea judecaW trebuie sa 0 dovedeasca". Cum prirnu1 care se De lege lata nu ex.ista o reglementare generala a acestei materii.
adreseazajustitiei este reclama.ntul, 1nsearnna c.a lui ti rev1n_e, mai lntai, sarcina Exista, totU9i, izolat, ~o dispozitie legala, de aceasta factura ~1 anume alin. 3
de.a dovedi cele pretinse. . ·. - . . . . . al 'art. 1191 C.civ.: "Partile lnsa pot conveni ca ~i In cazurile aratate mai sus 2> sa
. A~easta prima regula este cristalizata 1n maxima: onus probandi 'incumbit
actori. · •
se poata face dovada cu martori," daca aceasta prive~te drepturi de
care ele pot sa
dispuna". · · · ·
:Oupa ce rec1amantul s-a conformat acestei exigente juridice, este randul
paratului ca, in ·aparare, ·sa. dovedeasca faptele pe care-~i sprijina cererile sale:
. Deci, sarcina probei trece la el: 1n acest lnteles, se spune ca, 'in aparare, paratul
devine reclamant: in:excipiendo reusfit actor.
§ 2 Mijlo.ace de proba
'La aceste doua regu!i privin.d sarcina probei se adauga cea· de a treia:
judecatorul trebuie sa
aibli rol activ 1n. stabilirea completa a adevarului, putand
84. INSCRISURJLE
sa ordone; din oficiu, administrarea probelor necesare stabilirii situa\iei de fapt
d~duse jude.c~tii 2>. · ·
a. Definitie ~i clasijicare

82. CONDI'fIILE DE.;ADMISIBILIT.ATE A PROB EI Codul civil nu contine o definiJie generala a fnscrisului ca mijloc de proba,
dar define9te speciile de !nscrisuri: autentic, sub semnatura privata, in.ceputul de
Pentru a fi focuviin~ata de instanta, proba trebuie sa lndeplineasca, cumu- proba SCriSa. . I

lativ, urmatoarele condi~ii: incercand o 'definitie genera/a, vom spurie ca prin fnscris se fn/elege
- sa nu fie opritii de lege 3); . consemnarea de date dt!spre acte oli fapte juridice, cu un mijloc adecvat pe zm
-.safie verosimila.(sa tinda la dovedirea unor fapte credibile); anumit suport material.
Dupa cum se poate observa, sensul juridic al termenului "!nscris" nu coin-
cide cu eel din vorbirea obi§nuita (c;and se are In vedere consemnarea, pe hartie)
(exista, insa, ~i prooedura obtinerii legii straine prin Ministerul Justitiei eyi Ministerul a unor date):
Afacerilor Externe); a se vedea art. 7 eyi 162 din Legea nr. 105/1992.
> Uneori, lns~i legea pretinde dovada unui fapt negativ; e cazul, spre exemplu, al pla\ii
1

nedatorate (art. 992 C.civ.) ori eel al tagaduirii paternitatii (art. 54 alin. 1 din Codul familiei) .
2
. > Potrivit art. 129 alin. 5 C.pr.civ., a~s. t.l!m a fost modificat prin Ordommta de urgenta
IJ Ase vedea ~i A. Iona~cu, Probele IJJ procesul civil, Ed. ~tiin~ifica, Bucure~ti, 1969,
a Guvernului n·r. 138/2000 (publicata In M ... ". nr. 479/2000): "Judecatorii au lndatorirea sa p. 77. ' . . . . .
staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice gre~eala privind aflarea adevamlui 1
> fn primele doua alineate, art. 1191 C.civ. dispune: "Dovada actelor juridice al ciiror
In cauza pe baza stabilirii faptelar §i prin aplicarea corecta a legii, In scopul pronuntarii unei · obiect are o valoare ce de:pa~e~te suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate
hotarari temeinfoe ~i legate. Ei var putea ordona administrarea probe for pe care le considera face decat sau prin act autentic, sau prin act sub semnatura privata. Nuse va primi niciodata o
necesare, ·chiar dacii par/ile se fmpolrivesc". · dovada prin martori, In contra sau peste ceea ce cuprinde actul, nici despre ceea ce se
J fn acest sens, art. 612 a!in. final, a~a cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 138/2000
3
pretiride ca s-ar ft zis inaintea, la timpul sau In urma confec~ionarii actului, chiar cu privire la
prevede: "Interogatoriul nu poate fi cerut pentru dovedirea motivelor c!e divorf'. o suma sa~ valoare ce nu depa§e~te 250 lei".
'.I

120 DREfYr C[V[L ROMAN
~·.
',,,.\·: . . . . . . . ·.·•
'ln sens juridic, deci, prin fnscris.· se desemoeaza cpnsemnarile facute· pe
.
·, . m
· hattie, sticla, carton, scandura, pelicula ori banda magnetica. . · ..
inscrisurile sunt mijioace de proba demne .de crezare datorita 1nsu9irii· tor
- - - - - - - - - - - - - - - - - ·;;d;e;a~·;c~o~n:::_se:;rv,.;_·.:;a=b:,,:iri.e,_ in· timp, date despre acte,.~i fapte juridice, 'in comparatie,
bunaoara, cu fragilitatea mei 1101 iei ti1.rni martor. · . ·
Inscrisurile cunosc tnai multe clasi.ficari, dupa diferite criterii. ·
Astfel, dupa scopul nrmarit la 'lntocmirea lor, lnscrisuri1e se.lmpait In:
-preconstituite, c'ele jntocmite special pentru a servi ca probe;
- nepreco11stituite; sunt celelaHe 'inscrisuri.
Dupa ejectul lor, inscrisurile se deosebesc 1n trei categorii:
- originare :- sunt tnscrisurile tntocrnite pentru a dovedi 1ncheierea, modi-
. ficarea ·ari 1ncetarea unui act juridic civili . . · · .-hotarcirile organelorjw·isdictionale (~i, in primul rand, hotaranle Judecatore$tl);
· - recognitive - slintlnscrisurile 1ntocmite pentni o recuno~tere a existentei
!~scrisurllor originare pierdute ori distruse, pe=care le 1ntocmesc1>;
· ~ confinnative - sui.1.t lnscrisurile:prin care se 'i:nUitura amilabilitatea unui act
juridic civil (:facandu-l valabil, dad respectii cetintele impuse de ait., l 190 Cod
civil) 2>. · · tator, racute
Dupa rapartul dintre ele, 1nscrisurile se tmpart 1n origl~ale ~i copii3).
- - · ~ 11 Potrivit art l l.89 C.civ.:· ''Actul de recunoa~terea un~i datorii constatate prin un titlu
precedent m.i .face proba desP.re datorie ~i mi dispensa pe ·creditor .de a prezenta titlul original
.decat In urrttatoarele cazuri: · la
1. cand actul de recunoa~tere cuprinde c.auza ~i obiectul datoriei, precum ~i data titlului
primordial, sau :· . · . . ..
2. ciind actul recognitiv, avand o data de 30 ani, este ajutat de poseslune ~i de unul sau
mai multe acte de recunoa~tere. conforme.cu dansul.
Actul recognitiv, In cele doua cazuri mentionate, nu poate avea nici un efect despre
c·eea ce cuprinde mai mult decat titlul· primordial, sau despre ceea ce nu este In asemanare cu
·acesttitlu".
'2) Tex.tu! prevede: "Actul de confirmare sau ratificarea unei obligatii, In ~ontra c!'ireia .
legea admlte actiunea1n nulitate, nu este valabil: decat atunci cand cuprinde obiectul, cauza
~i natura obligat\ei, ~i cand face men\iune de motivul actiunii In nulitate, precum ~i despre
intentia de a reparaviciul pe care se intemeia actmactiune". . !~
l) Cfit prive~te "copiile titlurilor. atitentice" art. l 188 C.civ. dispune: '.'Can_d originalul
in
exista, copia legalizata nu poate face credinta decat despre ceea ce cuprinde odginal, fnfll.-
ti~area carui se poate· cere totdeauna. Cand originalul ntiexist!; copiile legalizate de ofiterii
· publici competenti se cred, dupA distinctiile urnHitoare:
L copiile ·scoase din ordinea magistrntului, partile flind fata sau chemate, cu formele
legale, precum ~i copiile scoase tar!!. interventia magistratului, dar de fata cu paqile care au
asistat de bunfl. voi<\ lor, auaceeru;i credinta ca ~i titlurile originale; ·
2. cop iii e care se var ft ·a at d~ ofi terii. pub lici competenti; fira in terventia. magistratu Iui
. sau consinWl.mantul partilor,fac asemenea credin~a dupa 30 de ani, socotiti din ziualn care.s-
au dat aceste copii. Cand asemenea cop ii vor fi .date de .mai fiuiin de 30. de ani, nu fac decat
un tnceput de dovada;
3. copiile legalizate de_ un ofiter pllblio necompetent, nu pot face deceit un simplu
fnceput de tfovada; ·
4. copiile copiilor nu au nici 0 putere probatoare".
RAPORTUL JURIDIC CrY.IL 121.
Dupa criteriul .semnaturii, inscrisurile se deos~besc setrmate §i .nesemnate:
In continilare, vom analiza cele mai importante specii de fnscrisuri:Tns'cri-
sul autentic ~i l'nscrisul sub semnatura privata. ·
b. !1tscrisul q.ute,;,tic
Defini/ie~ PotrivH art: 1171 Cod civil: 'Actal autenfie este, acela care s a
Ia.cut cu solemnitatile cerute de lege, d.e un functionar public, care are drept de a
functiona In locul unde actul ~-a :fa.cut''.
Categorii. Principalele categorii de acte autentice sunt:
- tnscris.urile autentice notariale, adica cele lntocmite de notarul de. stat
(potrivit Legii nr. 36/1995);
- actele de stare c_ivilii (a caror lnregistrare se face potrivit. Legii nr.
Puterea ·doveditaare. Stabilirea puterii doveditoare a 1nscrisului autentic
implica faceiea urmatoarelor.dis:tinctii: . .
- menfiuni le· ce repreiinta co11statdri· personale ale ageniului instrumen"'
cu propriile sirnturi ,;(adica constatarile reatizate ex propriis
sensibus); fac dovada deplin'a;. ele neputa.nd fi c~mbatute decat prin procedura
fnscrierii tn fals (procedura distincta ~i riscanta)lJ; ·.
. - menfiunile ce prfvesa declci1·atiile parfilor, racute In fata agentului instru-
mentator, dar a caror veddicitate nu po.ate fi ve:rificata de acesta, fac dovada
pana probd conh-arie2>; .
- me1~fiunile straine de obiectul fnscrisului pot avea valoarea fncep'ittulit(de
proba scrisii.' ··· : · .
·. in sensi1l celor de mai sus, art. 1174-C.civ. dispune: ''Actul eel autentic sau
~~:
eel sub semnattira privata are tot ·efectul 1ntr~ parti despre drepturile 9i
!i
ce
obligatiile · constata, precum ~i despre ceea ce este rrientionat In act, peste
I
obiectul principal al conventiei,' dind mentionarea are un .raport oarecare cu
acest obiect.
Dar mentionarile_, care au ca obiect un fapt cu tohd strain de ace la al con.-
ventiei, nu pot servi decat numai la un lnceput de do'vada", iar art. 1.173 C.civ.
prevede ca: "Actul autentic are deplina.' creclinta In privirea oricarei persoane
~
~ despre dispozitiile ~i conventiile ce constarn.·
~ Executarea actului autentic, care este tnvestit en formula executorie, va fi
·11 suspendata prin punerea 111 acuza~ie,'. cand se intenteaza o actiune criminala In
ft contra pretinsului autor al actului. Iar cand in cursul unei instante civi!e actul se
I~
I I) in· practi9a juridica s-a decis. corect, di "Constatarile personale ale notarului de stat,
I~ mentionate 1ntr~un 'inscris autentic cum sunt acele referitoare la prezen\a partilor, · modul de
' ide~tifltare a lor sau luarea consimtarriintelor nu pot fi combatute decat prin procedura lnscrierii
In fals" (dec.nr, 2413/1989 aS.civ. a fostului Tribunal Suprem, In R.R.D. nr. 7/1981. p. 57).
2
> Deci, aceste- mentiuni ali forta prnbanta a inscrisului sub semnntura privata (la care ne
I
vom referi mni jos).
~!l
 122· DREPT CIVIL R9MAN · RAPORTULJURIDlC CIV£L 123
ataca
•
cle:· fals, tribunalele
.,, ·
(instantele)
• ,
pot
• •
dupa lmpreiurari
:.i '
a suspenda ·prov1zo- · ·1
11
·;: ~ . · · aJUns
Este de • •
un smgur ·
exemplar · ·
ongmal · ·
pentru · · persoanele care au acela91
toate · •·
~· nu executarea actulm . . ·· .0 • · · · ·

. . ~ Consecintele1·uridice.ale
., . . .. . ca f11ser·zs aut en t.le. Et·
f.nscrisului nu! s e necesar.-a ·~
;:1: rnteres'.
Flecare exemnlar trebwe . .safiaca
_ menftime de numarul ongmalelor ce s-ait
v • v ••

urmatoarea d1stmct1e: ·1; u :t:' · · · · •

.§ acut.
fi ·Cu toate acestea, hpsa · de mentmne. · ca ongmalele g..,au Ia.cut m numar
" • u . · • •

• • •
- .cand forma autentlca • .·
este ceruta
.
de leo-e
0
pentru valab . .
'1l'1tatea op· erai-'1u
~ ni"1 ·1·'
>• ·u • • "

1und1ce • constatate
• • ~ad1ca "e vorba·
• •de •forma
.· " 1·_mpusa. -:- ad valzdita~e'!1'!
· ·' .p~ntru· :"
\I".·
"mdo1t,
. "mtre1t
. 91. celela1te, nu poate fi ·opusa de ace la care a executat dm parte-1
u • · • •

negotzum iurzs),· nuhtatea 111scnsulu1 atiage msa~t nulitatea actulu1 JUrtdtc pe
care-1 constata: · ·
- d1.nd 1n~crisul autentic a fost i'ntocrnit doar pentru proba actului jiiridic
(negotium), de~i nul ca·tnscris autentic; el poate valora ca lnscris sub semnatura
privata, dadl sunt tntrunite cerintele art. 1172 C.civ.: "Actul care nu poate fi
autentic din cauza necompetentei sau a necapacitatii fonctionarufoi, sau din
li?s~ de forme, este,,valabil ca s?rip~ura .su~.semnatu:a ~:ivata, daca s-a iscalit de
par.tile c0:ntra~taute ..Es~e ~ aphcat1e a.1de11 conversmnu actelor jµridi<:ie (privite. · .
-- - -ca-cn.st1~umentwn..probat1oms..)._ -~ _ _ _____ ---·------- . . ... . . . . k~
- - ·- ·-- --- - --m--·----Iucrurilor--~i-apoi-sa io-Giileasc:a.:.!_(s.n_), ____ ···--···-·.- --·-···-----
c_. !nscrisul sub· seninatwa privata
"'·
Definitle. Se numc.~te ''lt1scris sub sem~atura_ privata" ace! fnscris care este
semnat de eel ori cei de la care provine. ' . . arfttata tn bun., obliga}ia se prezuma ca este p~ntru suma cea mica, chiar cand
Din definitie rezulta ca exista o singurii c9ndifie - cu caracier general :-
pentrii valabilitatea fnscrisului sub semnati~ra.privata: semnatw·a· autorului ori
autorilor actului, :lnscrisului. · · ·· In 1egatura cu art.. 1180 C.civ., In practicajudiciara, destul de recenta, s-au
Semnatura, in sensul de aid, este nurnai cea executata de mana.autorului
tnsciis.ului." Prin urmare, nu lndepline9te aceasta"conditie, "semnatura": dactilQ-
grafiata, litografiata, executata prin paraTa. ori prinputi.ere de deget.
Nu se cere, ·'insa, ca s~mnatura sa cuprinda lntregul nume al persoanei
(numele de familie ~i prel'rnmele), fond suficienta executarea semnaturii obi~­
nuite a· persoanei. Din locul uncle este a9ezata semnatura, trebuie sa ·rezulte ca
automl ei l;;i lnsu!?e9te 1ntregul con ti nut al foscriSului. '. · .
Cand lnscrisuI provine de la doua ori ·mai multe persoane; semnarea poate
firacuta concomitent ori succesiv, "dupa lmprejurari.
. . . . . . . . . Sanc~iunea nei·espectai:ii acestei formalitati cer1.1te de art.1180 C.civ. este
"Cohdi,iiile speciale de valabilitate pentru anumite fnscrisuri sub semnatura
privatii
_1) · Condifia pluralita(ii de exempldre (n·urnita !?i. cerinta nmltiplufoi
exrtmplar). .
Art:. 1179 Cod civil reglemei1teaza astfel aceasta cerinta: "Actele sub
semnatura privata, care cuprind conven/ii sinalagmatice 0 , tiu sunt valabile daca
;1 nu s~au fa.cut"inatiltea exemplare ·originate cate sunt parfi cu interes contrar.
it.
'' · t' t t t~ · t"
;~ conven,1a cons a a_a pnn ac - s.n.
~ 2) Condi/ia scrierii in fntregime o~i punerii formulei "bun §i aprobat"
~ fnainte de semnare.
-~ Aceasta conditie -~ste reglementata de art: 1!80 C.civ.
1
astfel: 'Actul sub
I 1
semnatura privataprin care o parte se obliga. catre alta > a-i pliiti o suma de
m bani s~u 0 _catime o~recare,_ n:bi~ie sa fie scris fn fntre_,gul lui de ace la care l-~
-~ . sub~cr~s, sau eel ~utm aces:a, in.~u!te de a subsenu:a, s~ adauge la finele ~c~~llu1
cuvmtele "_bun §t aprobat ', aratand totdeauna. m htere suma sau catunea
Nu sunt si.tpu;;i. la aceasta regula comerciantii, industrialii--(mesei~laiir:--­
n.n.), plugarH, vierii, slug.ile ;;i oamenii care muncesc cu ziua,,.·fn art. 1181
C.civ. Se prevede: ."Cand sul11a aratata tn act este deosebita de aceea ce este
actul precum ~i bunul sunt s"crise tn 1ntreg de mana aceluia cares-a ohlifmt. afara
numai de·se va proba 'in care parte este gre~eala".
precizat urmatoarele: "Acest text cupdnde dispozitii de protectie pentru eel ce
se obliga, lmpiedicand practica semnaturilor date In alb, c~re lasa deiinatorilor
de
rea-:-credinta posibilitatea de a completa lnscrisul contrar 'in\elegerii dintre
parti. Masura preventiva a um."ti asemenea abuz este asigurat~ de dispozitia
potrivit careia, In situatia 1n care inscrisul nu este scris in 1ntregime de debitor,
acesta trebuie sa specHiCe suma primita, lntrebuintand formula "bun ;;i aprobaf'.
Nu este vorba de o fonnulii sacramentala, ea poate fi lnlocuita printr-o expresie
corespunzatoare, esenti~l fiind ca eel ce se obliga sa 'i'nscrie personal suma sau
catirriea lucn1rilorprimite. .
aceea di 'i'nscrisul este lipsit de putere probatorie, ceea ce nu afecteaza conven~ia
ca act juridic ce poate clovedi prin alte mijloace de proba, chiar prin proba cu
martori §i prezumtii, pentru ca, de;;i nul ca lnscris, acesta constituie totu~i t~n
lnceput de proba scrisa"2>.· ·
1> Potrivit art. 944 C.c:iv.: "Co11tractul este m1ildteral, cfind una sau mai multe persoane

se obliga catre una sa1; mai multe persoane,ji:lra cci acestea din urmti sii se oblige".
-~; n Potrivit art. 943 C.civ.: "Contracttil este bilateral sau sinalagmatic cand partile se 2
) Decizia nr. 2561/1987 a Sectiei civile a fostului Tribun"al Suprem, 1n C.D. pe 1987,
obliga reciproc una catre alta" .. p. 75-78. .

h
i:!. ~.
 124
DREP1' CrYIL ROMAN
jj Condi/ia cerutii te~tamentulut olograf: sa fie scris, se11inai ~{datat de
-"
mana ;t.estatontlui. Potrivit art. 859 Cciv., "Testamentul olograf nu este vafabii
decat cand este scris In tot, dafat ~i semtiat_de mana testatorului''n. · · de nu po
Puterea doveditoare a inscrisului sub semnaturaprivatii. Codulcivil .con-
tine mai multe dispozitii prin care se reglementeaza acest aspect. Astfel, fotai
reaminti01 regula eon~inuta .In art. 1174 alin. 1: "Actul... sub semnatura priyata
are tot efec~ul intre pa11i despre drcpturile ~i obligatiile ce constata, precum ~i
. despre. aceea. ce este mentionat 'in act, peste obiectul principal al conventiei,
·.cand rrientionarea are un rapoi:t oarecare cu acest obiect,,.- s.n. · . ; sa tina loc de titlu ·in favoarea creditorului"l).
· Regul~ este reluata In art ij 76 In termenii urmatori: "Actidsuh semnatiwii
privatci, recunoscut de acel caruia se opune, sau privit, dupa lege, ca recunoscut,
are acela$i eject cu actufautentic, fntre acei care l-au subscris.~t 1ntre cei care
reprezinta drf3pturile. lor" - s.n. •: · · . · . a. Definif ie. Marturia este relatarea ·oralii, facuta de o persoana, in fa/a
se
·.. In art. 1177 prevede:ca: "Acela caruise cipune un act sub semnatura pri-
~-:-vata·'estedator-a-Frecun!'a~te-sau a-tagEiclui. curat-scdptura sausub-semnatura sa.-- ·
Moeytenitorii sai sau cei care reprezintii drepturifo aceluia al caruia se pretinde
ca ar fi actul pot declara ca mi cunosc scriptura sub sernna.htra autorului" !or;' . b.
Potrivkart. ·1178: "CG.rid cineva nu recunoa§te scriptura ~i subsemnatura sa
sati cand succesorii declara ca nu le ctiilosc, atuncijitstifia o1~dona verificarea
actuliti nZ) - s.n. .. ' . . .. . .· . . " . .. . fi do:vedite, nelngradit, cu martori. ·
:'O ·regula specialii,• privind · puterea doveditoare a datei 'inscdsullii · st.1b·
. sen111att.ira pr.ivata, est~' contfouta In art. 1182 C.civ .: "Data· s'cripturii private 11u
face credti1jcl contra p~rsoi:melor a ·rreia interesate, decat din zii.ia in c·are ·s-a
"infiiti9at la o dregatorie publica, din ziua In cares-a inscris !ritr~un registru
public·(registru anttme destinat:.. ·n.n.), din ziua rriortii ace1uia sau imui din acei
· care I-au subscris, s~uditf iiua .ltl care :va fi fost .trecuffie ~i in prescurtare In
acte fiict1te de ofiieri pubtici (functionari publici - n.n.), precum procese-verbale
pentru ptmerea pecetH sau pet1tl"u facerea de inventare" (s.nJ Dintr-_o asemenea
zi; data acelui lrisc_ris. ·dobande!?tl:l valoarea juridica de data certa. Ea poate fi
~fa.ta ~i de catre notarul public; .. . . ' .
Prin 'urmare, puterea doveditoare a datei lnscrisulu) sub semnatura priyata
_compoita urmatoarea distinctie: a) intre piirfi ea are aceea~i valoare ca ~i
celelalte._menpuni ale !nscrisnlui; b)fa/cl de terfi, ea face dovada din ziua 'fri care
a devenit "data c~rUF'.
-Regulispeciale pr ivind for/a p1;obanta exista ~i pentru registre.
Astfel,art. 1183. C.civ. prevede ca "Registrele comerciantilor nu fac cre-
despre vanzarile ce cuprind tn contra pers6ane1or necomerciante3\ Dar
I) Pentrn un caz, mai r~cent, de aplicnre a art. 859 C.civ., n se vedea dec.nr.856/1989 a
Sectiei ·Civile a fostulul Tribunal SLiprem, in Dreptul _nr. 3/1990; p. 68.
2
>"Verif!carea de scripte" este reglementata - In cadrul adminlstrarii dovrizifor - de
· catr~.art. 177-184 din Codul de procedura civila (art. 185 din C.pr.civ. a fost abrogat prin
O.U.G: nr. 138/2000 pentru modificarea §i completarea Codului de procedura civWi).
3
J Potrivit art. l din [egea rir. 26/1990 privind registrul comertu!ui: "Comerciantii au
obligatia ?a, inainte de lnceperea comer~ului, sa .ceara lnmatricularea In registrul· comerfului,
~-
RAPORTUI,, JURIDI~ CIVIL . 125
judec~torul pqateda jurarnant la un~- sau alta din parti'', iar art 1184 d~spune:
"Registrele come_rciantilor se cred_ in contra lor, dar eel care voie~te a profita de
atede~part:i cuprinderea lor,. lasand, aceea ce po ate a-i fi contrar".
.in fine, art: 1185 prevede: :'Registrele, ·cartile sau hartiile domestice (par-
. ticulare,. n:n.), nu fac credinta in favoarea acelui care le-a scris, dar au putere In
contra foi: . . . .
. L.'c.ai1d cuprind curat: primirea unei plati;
2. cand cuprind mentiunea expresa ca nota sau scrierea din ele s-a Ia.cut ca
85. MARTURlA (PRQBA°<:u MARTORI oRJ TESTIMONIALA)
instanteide judecata, czi priv ire la acte sdu fapte litigioase, siivc11·.} ite fn trecut,
de_s.fll'_g:.£.C!!~.qri__c_!_ino.J.!J!:!l~ £'!!...8_onal._~-
. .
Regi~li. ~~i ex~ep/i1 prlvind l~dministrarea probei cu martori
Re:gitla generala In materie este urmatoarea: fapte juridice stricto sensu pot
Reguli ~i excel?tii de probare cu martori sunt continute In art. 1191-1198
din Codu1 civil ~i privesc, 'indeosebi,actele jitridice .
Dupa cum ai:n aratat deja, art. 1191 Cod civil stabile~te douii. reguli i'n
priq:iele sale doua alineate, ·astfel:
· "Dovada acte!Or juridice al caror obiect, are o valoare ce depti§e~·te suma
de ·250 lei, chiar pentru depozit vohintar; nu se poate face dedi.t sau prin act
autentic, sau prin act sub semniitura privatii;
· _Nuse w:i primi niciodatd o dovaciCtprin martori'i.n contra sau peste ceea ce
cuprinde ·actul, nici despre ceea ce se pretinde ca s-ar fi zis 1na"intea, la timpui
s·au 'in urma confectionarii actului; chiar cu privire la o suma sau valoare ce nu
dep~eeyte 250 lei"2 > (s.n.).
iar In cursul exercitarii ~i la lnct:tarea comertului, sl.I. ceara lnscrierea in acela~i registru a
mentiunilor privind actele ~i faptele a caror. tnregistrare este prevazuta de lege. fn sensul
prezentei legi, comercianfii sttnt persoane fizice care 'exercita In mod obi.~n.uit acte de
comer{, societafile comerciale, regiile autonome ~i organizafiile cooperatiste. Prevederile
a!iil. l nu se aplid1 meseria~ilor ~i taranilor care i~i desfac produsele din gospodaria p1·oprie"
n Potrivit art. 1186 C.civ., referitor tot la lnscrfsurile sub semnatura privata, prevede.:
"Orice adnota~ie fiicuta de creditor In josul, pe marginea sau pe dosul unui titlu de creatita
este crezuta, cu toate ca nu este subsemnata nici datata de el, dind tinde _a proba Iibe.ratiunea
debitorului. Aceea~i putere ctoveditoare are ~i scriptura fiicuta de creditor pe dosul, margin ea
sau in josul · duplicatului unui act sau chitanta, dar numai cand duplicatul va fi In mainile
debhoiului". in fine, art. 1187 reglementeaza - ca mijloc de proba - raboajele.
2
> Reamintim, ca potrlvit alin. 3 al art. 1191, partile pot deroga de la alin. 1-2, daca e ·
vorba de drept~ri cle care pot dispune, ceea ce lnseamria ca ace le prevederi sunt dispozitive; a
 126 DRBPT ClVlL ROMAN
in art. 1192-1196 ~od civil sµnt stabilite anumite reguli de aplicare a
. prevederilor alin. 1-2 ale art. 1191 1>, · ·
~·
. . Excepfiile de Ia reguli!e de rnai SUS sunt prevazute In art. 1197: "Regulile
mai sus precizate nu seaplica 1n caZlll cand exista un lncepitt de dovado scrisa.
. Se nume~t.e tnceput de dovada orice ·scriptiira a aceluia contra caruia in
s-a formaipeti/ia, sau a celui ce 11 reprezin,ta ~i care scriptura face afi crezut
.- faptul pretins" (s.n.):
! • . . Art. 1198 dispune: flAcele reguli nu se· apl icii lnsa totdeauna citnd Credito-·
rului nu i-a Jost cu piitin/ii a-.;i procura o davada scrisa despre obligatia ce
pretinde, sa.u a conserva dovada luata, precum.: · va proba ca a fiicut~o din ero?re de fapt".
1. La obligatiile care se nasc din cvi11sicontracte ~i din delicte sau cvasidellcte;
2. La depozitul necesar, In caz de incendiu 1 !·uina,tumult sau naufragiu ~i la
depozite!e ce fac calatorii In ospataria uncle trag; despre toate acestea judeca-
torul va avea In .vedere calitatea persoanelor ~i circumstantele faptului;
3. La obligatiile"contractate 1n caz de accidente neprevazute, cand nu era cu
a
putinta piirfi lor de face 'inscrisuri; . . •
4. Cand creditorufa pierdut titlul ce-i servea de dovada scrisa, din cauza de
forta majora neprevazuta". · . :
Puterea doveditoare a niiirturiei. Codul civil 11u precizeaza forta probanta
a marti.1riei, ceea ce lnseamna ca ea este lasata Ia libera apreciere a judecato~
rului, bazata pe intima sa convingere. In principiu, nu-~rva gasi aplicare regula
din dreptul roman; tes.tis un.us, testis mtllu:/·>, · taczta ·.
se vedea ~i Tr. Bucure~ti, s. IV. civ. 1 dee. nr. '1133/1996, in Culegere de praclicajudicladi
1993-1997, · p. 409. iar nu imperative. In acest sens, a sc vedea ~l. Decizia nr. 21 din 4
februarie privind excep~ia de ncconstitutionalitata a dispozi~illor art. 1191 din C.civ.;
publicattl. tn M.Of. 111·. 2.54/1997. Sub aspectul fornnilat, art. 1191 din C.civ. nu contravine
dlspozitlilor constitutionale, lntrucAt "o s·i.un! sau o vnloare a obleotului actului juridic prin
dorinia !t1giuitorului de a .obllga plirtile care tncheie acte Juridlce sA le constate in forma
scrisa, asigura certitudinea ~i stabilitatea raporturilor jurldlce pe care le oreeazA11 •
.· 1' Art. 1192 clispuno: "Articol_ul precedent ni.1 se a.plied tn oazul cdnd oererea deptl~e~te
250 lei numni pt"in u11il'ea capitnlului cli dobdnzile", Potrivit art. 1193: °Cel cnl'e a format
· · ce1·erea in j udecatd pentru "<1 sum ii mal mare de 250 lei, ohiar do va vol· a-~1 rest1·fi11ge cererea
la 250 lei nu va fl pl'lmit a inftl~i~a dovfld~ prln martorl". art. 1194 p1·evede ca: "Dovndn pl'in
martori nu se admite nici rn cazuf cdnd cererea de chemare tn judecata este pentru o suri1a
mal micl de 250 lei, da1· cm·e este un 1·est dintr-o crennlll. 1i1al mare, 11eco11testatl prht inscris''.
In art. 1195 se provede: "Cd1icl 1n aceell~i lnstanlli o parte face mai inulte cere1·1, 11e11tt·u care
nu are-Jnscrlsurl, Qaci toate aceste cerorl, unindu-se, tree peste suma de 250 lei, dovndn prin
martorf IJU poate fi ndmlsa, ohlar cand creditorul ar pretlnde cd aceste creanfe provin din
diferite cauze ~i ca s-au nascut in difedte epoci, afarii numai daca creditorul a dobandlt aces~e
drepturi de lll alte personne" ~ . . . . dacEi partea refuz" prezentarca :inscl'isului solicitat, instan~a poate considera ca recunoscuti\
· lJ In Codul de procedul'li civilu, se prevede cine poate fi ~i cine nu poate fi martor (art.
189-191 cu modificarile aduse pdn O.U.G .. nr. 138/2000 · ~i aprobatii prin Legeu nr.
.!19/2005).
RAPORTUL JURIDIC CIVIL
127
86. MARTUR1SIREA (RECUNOA$TEREA)
a. Definifie. Marturisirea este recimoa§terea de,c;:atre o pe1'soana a unui act
saufaptpe care o altapersoana 1# lntemeiaza o pretenfie oil car~ este de natura
.siiproduca efecte contra autorului ei. .
Marturisirea este un act juridic, din punct de vedere al dreptului civil, ~i un
mijloc de probe(, din punct'de vedere al dreptului procesual civil.
Ca act juridic, marturisirea este irevocabila. Art. 1206 Cod· civil, al in. 2 (in
fine) prevede ca marturisirea nu poate fi revocata de autorul ei~ ~'afara ntunai de
·
b. Clas~fi.care ..'Att. 1204~ 1206.Cod civil <listing lntre marturisireajudiciara
~i cea extrajudiciClra.
Potrivit art. 1204: "Se poate opune unel par~i marturisirea .ce a tacut sau
1naintea lnceperii )udecatii, sau In cursul ,judecatii", iar .potrivit art. 1205:
11 Marturisirea extrajudiciara ·verbala nu· poate servi de dovada cand obiectul
contestatiei nu poate fi dovedit prin martori" 0 .
·Alin. 1 ·al art. 1206 dispune. ca "Marturisirea judiciara se poate face
!naintea judecatorului de· lnsa~i partea prigonitoare, sau de un lmoutemicit
special al ei spre a face marturisire".
; "Dupa modul de ·exprimare, .se distingeJntre marturisirea expresa ~i cea
·.~ . .
. . .
dupa stnictura, In ·doctrina se disting trei feluri de marturisire: ·
• marturisirea simpla (ori fiira rezerve), este recunoa~terea pretentiei recla~
manttilui, flicuta de catre. parat, Ma cum afast formulata ·pretentia (spre exem.,
plu: recunosc c1:i'aii1 tmpnum1tat de la reclamant 500 lei ~i illl i-am restituit);
- mar(ttrisire cCtlificata: consta In recunoa~terea de catre pardt a faptuliii
invocat de reclarii.ant, dar ·~i a altar lmprejurari, strans legate de faptul invocat,
anterior ori concomitent faptului pretins, care ·sohimba semnifica~ia sa juridica
(spre exemplu: reCUllOSC ca am primit de la recltunant .500 lei, dar IHI CU titlll de
trnprnmut, ci ca plata a s~rvioi ilor ce i~arn prestat); ·
- mariurisirea complexcl.,' consta In recunoa~terea de catre para.t a faptului
pretins de reclamant dar ~i a .altei 1mprcjural'i ultedoat·e care anihileaza pe
a a
Pentrn ~m <mz de imposlbllitate moraU\ de preconstitulre u inscrisului (datol'it!i
raportului de rudenie, tn materie de simuh1iie), din prnctica mal t'ecentl\, a se vedea Dec. nr.
854/1989 n S.c!v ..tl fostului T.S., in 01·eptul nr. 3/1990 .• p. 64.
I) Reamintim cd art. 612 alin. final din Codul de proceduril civilil prevede en lntero·
11
gatoriul nu poate fl cernt pentrn dovedirea motivelor de divo1·f''.
2> Drept cazuri de marturisirc tacitu men!iontim: 1) eel prevazut de nrt. 174 C.pr.civ.:
pretentia adversarului; 2) eel· prev~zut de nrt. 225 Cod procedul'd civiln: instan~a poate
considera mnrturisil'ea deplinfl (ori nwnai un 1nceput de probil scrisil), refuzul, fi\ra tnotiv, de
a raspunde la interogatoriu ori refuzul de a se prezenta in instantu la interogatoriu;
 ..
;128 DREPT CIVIL ROMAN RAPORTUL JuR!DIC CIVIL -129
primt~l. (spre exemphi: recunosc ca am primit de la recfamant, cu fmprumut, Chiar daca, 1n pr~zent, aceasta este solutia fn drept,, flijapt, fosa, marturi-·
500.0bo lei, dar i-arri restituit aceasta suma.); sirea are, 1n continuare 0 incontestabila ptttere doveditoare, ceea ce se sprij inii,
de altfel, ·p~ principiul disponibilita.tii 'in procesul civil. . . .
c. Problema in~ivizibilitii/ii marturisirii . .
.e. lnterogcitoriul .
':Potrivit'art. 1206alin. 2 (prirria· parte) din Codul civil: ,;Ea (marturisire~· -
n.n.) nu poatefi foata deciit fn lntregime impotriva celui care a miirturisit... ". Mijloci£'t pro.cesital de .administrare a probei marturisirii se nume~te intero-
Dup~ nmdificare~·art. 1206 Cod civil, prin Decretul nr. 205/1950, In doc- gator, ~i este reglementat In art.-218-225 Cod procedura civila.
trina s-a iscato controversli cu privire la problema de a se
$ti daca marturisirea MarturiSirea poate frspontanii - rara interogator - ori provocata - adica cea
realizata pe calea interogatoriului ~.
1
. poate fi ori nu scin·dat~, adica divi~ata.. . •

" Bste U$Or de observat ca o asernenea pro~lema nu se poate pune decat 1h

ipote;za·marturisirii calificata §i a celei complexe (caci la cea simpla nu este ce 87. PREZUMTIILE
diviza). . : . . ·
S-au formulat doua teorli in rezolvarea prob.lemei. a. Defini{ie
· · futr-o teorie, s-a sustinut cS: regula i1idivizibHit&tii marturisirii .se aplica in
continuare, argurnentandu..:se' ca: "legiuitorul a .pastrat neatinse dispozitiile Defiriitia legalO.. ·a. prezumtiei este. contint1ta: In mt. 1199 Cod civil:
art. 1206 c~re prevad indivizibiiitatea marturisitii".· \ . "~rezumtiile sunt consecintele ce legea sau magistratul trage din un fapt
cunoscut la un fa pt necunoscut". . . . . · · . .
·· In ceatatta teorie, .dominanta, careia ne alaturarri, se considerii, dimpotriva, in doCtrina, prezumiia este
definita fie ca fii.nd considerarea unui fapt ca
.ca regula indivizibi.litatii m!rrurisir:ii, consacrata de art. 1206 Cod civH, trebuie
existent, ded4s din existenta altui · fapt, vecin !?i conex, fie ca inducer.ea
subordonata celor doua principii ale procesului civil: prihcipiul adevarului ~i existentei unui fapt necuimscut. din cunoa~terea altui fapt, datorita legatufii ce
. principiul rolului' activ al ju'de.~atontlui (prevazut de art. 129-iJO.Cod procedura exista lntre cele d~ua fapte. · ·· . . .. · .
· civiHi). Inconsecii1ta,' regula.indivizib.ilitatii marturisirii nu trebuie luatii ca.fiind In ese11ta, preiumiia este 6 presupunere racuta de legiuitor sau judecator.
.imperativ~, ci ca simpl~ r~cmruin'i:lare racuta jtidecatoruluil). Dupa cum se coro-
boreaza CU' alte probe ·administr'ate !n cauza,judec~torul poate dtviza marturi- b. ·Clasificarea prezum/lilor
sirea calificata ori .corriplexa, luand numai o parte a·ei, care poate fr "tn.favoa-
rea:~'«ori ''lmpotriva".autdrufuLeL. '. . Dipa autorul for, prezumtiile se Impart In dona categotii:
. . .
.. ' -: .
•,
,. .. .
.
.~ - prezumfiile legate: sunt .cele ce reprezinta opera jegiuitorului; art. 1200
cl. P,uterea dovedit.oar~ a maduris ir.U C.civ. determfoa prezumtiile legale In termenii tfrmatori:
''Suntpr~zumJi.i legale acelea care sunt determinate prin lege precum:
In .aceasta. privinta trebuie .de9sebite doua perioade: . 1. Actele ce legea le declara nule pentru ca le prive~te fiicute In frauda
- geCl ;nteriyarii .lui 1950 (cand, prin Decr~tul nr. 205 s-a abi-ogat pct 3 al dispozitjilor sale; ; ·. .· · · ' . ·. . .
art. 1200 c;.,:civ.~ care prevedea. prezumtia absoluta a "puterii doveditoare ce 2. In cazitrih~ cand, legea.declai:-a ca dobandirea dreptului de proprietate sau
legea 'da. rri~rturisirii"), dind marturisirea era "regina probelor" ·adica 0 liberatiunea uni.ti debitor rezulta din oarecare lmprejurari determiirnte;
perfecta, (probatio. probatisima), avand .0 deplina putere doveditoare, tra~$alld 3. (Abrogat);
Utigiul impotriva at1tori1lui ei: ·confesuspro iudicata habetur; 4. Pufo.rea ce legea acorda autoritatii lucrului judecat" (s.n.); cu privire la·
. - ceq posterfoarCi lui 1,950 in care marturisirea a fost trecuta Tn. randul sarcina probei. In caz de prezumiie legala; art. 1202 .. Cod civil prevede
. celorlalte probe, adica lasandu-se forta probanta la apreciere~judecatorului. "Prezum~ia legala dispensa de .orice dovada pe ·ace la In favoarea cfuuia este
racuta.

. .In art. 218 Cod procedur!i civila se stabile~te ca: "Se va putea lncuviinta chemarea la
11

1 interogatoriu, c§nd este privitor Ia fapte personale, care, fiind in legatura cu pricina, pot duce
> In
editia diti 1981 a Coduiui civil, la art l206 se face precizarea: "Dispozitia primei la dezlegarea ei", iar In alirt t al nrt. 221 din acela$i Cod, se precizeaza: "Raspunsurile la
pfilti din alin. 2 al art. 1206 a fost implicit modificata prtn modificarea art. 129 §i 130 interogatodu vor fi' trecute pe' aceea~i foaie cu lntrebarile. Interogatoriul va fi semnat pe
C.pr.civ. Regula indivizibilitatii marturisirii nu mai are caracter obliga~odu, ci constituie o ftecare pagina de pre~edinte, grefier, de eel care I-a propus, precum ~i de partea care a
simpl!I. 'indrumare pentru judecatori, care Si.mt datori sa' staruie prin toate mij!oacele raspuns dupl:\ ce a luat cunoljtiota de cuprins. Tot astfel vor fi semnate adaugirile, ~tersaturile
spre a descoperi adevarul". ·sau schimbarile aduse, sub pedeapsfl de a nu fi finute!n seama".
 130 DREPT CIVIL ROMAN

· _. .Ni~i o dovada nu este primita lmpotriva prezturipei legale, 'cand legea, 1n

puterea unei asemenea prezi.lmtii, anuleaza un act oarecare, sau nu d~ drept de a
se recl~ma In judecata, afara nurnai de cazurlle cand legea a permis dovada con-
trarie ~i afara de aceea ce se va zice 'in privin\ajurarnantului 9i marturisirii ce ar.
face o parte 'injudecata"~ . · · ·
- prezumfiile simple:· sunt.acelea stabilite de magistrat Oudecator); art. 1203
C.civ. le precizeaza astfel: "Prezumfiile care int simt stabilite de lege sunt liisate
la lwninile ~i Fn/elepciunea magistratului; magistratul nu trebuie. sa se pronunte
ded.it 1ntemeindu-se pe. prezumtii, care sa aiba o greutate ~i puterea de a na9te pro-·
babilitatea; prezum/iile · nu sunt p'ei·mise magi,stratului dectit numai in cazurile.
. cdnd este permisa ~i dovad,.a prin martori, afara numai daca un act nu este atacat
. c~ s-a :fa.cut prin frauda, do! sau violent~" (s.n.).
Daca prezumtiile legale sunt !imitate numeric (caci nulla praesumtio sine
lege), prezumtiile simple sunt nelimitate sub aspectul numarului lor.
Dupii forfa lor pro.bantii, prezumtiile legate se Impart, ia~a~i in doua
categ9rii: · . · . · . .. . . . · .· , ·
ce
. ;.. prezumfiile absolute - iuris et de iure -, .adica cele nu pot Ji rasturnate
prin proba contrarie; se mai numesc l?i irefmgabile,· sunt asemenea prezumtii; cea
. a puterii lucrului judecat (res iitdicata pro veritate· habetur): cea privind limita
maxima, de 300 zile, ~i cea minima, de 180 zile, diriaintea na~terii copilului care
marcheaza timpul legal al conceptiuni potrivit art. 61 din Codul famiiiei 1';. .
. - pr~ziim/iile relative -.iuris· tcintiuii -.ad lea ceie ce pot fi rasturnate prin.
prbba conttara, fiemai u~or, fie. mai grei.l (cum e cazul prezumtiei de paternitate,
prevazuta ·de art. 53 din Codul fami.liei); majoritatea prezumtiilor legale ,e
formata di!) prezumtiile rel~tive ).
2

1
)De art. 61 C.f~m. ne vom ocupa cu ocazia cercetarii problemei inceputului capacitatii
de folosinta a persoanei fizicc (infra, nr. 263). · . · · ·
2
> Exempli gratia sunt prezumtii lega!e relative:
· - cea stabilita de art 492 C.civ.: "Grice construcfie, plantatie sau lucru facut in pamarit
sau asupra pamantului, sunt prezumate a fi facute de proprietarul acelui painant cu cheltuiala
· sa ~i ca sunt ~le. lui, pana ce. se dovede~te din coiltra"; . . . .
- ceastabilitli de aft. 967 alin: 2 C.civ.: "Cauza· esie rezumata piina la dovada contrarie",
:- cea stabilita de art 1534 C.civ.: Wvfandatul este -fara plata, cand nus-a stipulat contrariul";
. - cea prevazuta de art. 1020 C.civ.: "Condiiia ·rezolutorie este sublntelesa In contractefo
sinalaginatice, 'in caz cand una din parti nu indepline$te angajamentul sau";
:- cea prevlizuta de art. 1024 C.civ: "Termenul este presupus totdeauna ca s-a stipulat In
favoarea debitorului dacii nu rezuita din stipulatie sau din circumstante ca este primit ~i in ·
favoarea creditorului", . . · · ·
- cea prevazuta de art. 1899 alin. 2 C.civ:: "Buna-credinta se presupune·totdeauna ~i
'sarcina probei cade asupra celei ca alega rea-credinta" (bonafides praesttmitur).
Pentru practica judiciari:i n:iai recenta, cu privire la materia probe Ior, a se vedea. dee. nr.
575/1992 a S.civ. a C.S.J;, In Dreptul nr. 711993, p. 94 (marturisirea), dee. nr. 90/1991 a
. C.S.I.~ 111Dreptuf:nr.. 111992, p. l ll;'dec.nr.13/1991 a C.S.J., In Dreptul nr. 1/1992, p. 111;
dec.nr. 884/1992 a.S.Civ. a C.S.J., In Dreptul nr. 1111992, p. 84-85; dec.nr. 118/1991 a
C.S.J., fn. Dreptul nr. 5/~992, p. 87-88. ·
 ACTUL JURIDIC CNlL 133
I •

_, a dreptului Civil - In ca're ne gasim - nu avem 'in vedere acest tip de definitii date
actelor juridice civile~ · . ... .
. Ce~tlaltii categorie cuprinde defini/iile generate aly actului juridic civil; de
data aceasta, se are In vedere genul proxim -.actul juridic civil 1n general - iar nu
diferitele speCii ale actului juridic civil (ca In prima categorie. de definitii).
Ac:easta a doua categorie de definitii, la rlindul ei, cuprinde doua tipuri de
definitii generate ale actului juridic civil, ~i anume: .
. -:- definiJia tradifiona/a, In care se precizeaza ca prin act juridic civil se
TITL UL III lntelege o manifestare de vointtl sifvai·~ita cu intf!nfia de a produce ·efecte
jw;idfce, adica de acrea, modifi~a ori .stinge un raport juridic 1>;
- ~lefinitfa care diferenfiazii adul juridic civil fafa de faptul juridic licit,
· care este ·"gestitmea de G.jaceri" 2>, 'in care se precize~za ca, actul juridic civil
ACTUL JURIDIC CIVIL estb "o manifestare de vointli - unilaterala, bilaterala sau. inultiiaterala ;_ savfir$ita
cu intentia.. de a stabili, modifica sau stinge,potrivit dreptul.ui obiectiv raporturi .
juridice, cu conditia ca de 'existenta acestei intentii sa depinda lnsa§i producerea
~fectelor Juridice" 3J. · · . :. · · . ·.
4
Dupa cum am precizat §i cu alt· prilej l, rrientiunea "cu conditia ca de
. CAPITOLUL I
ex.isten{a acestei inten~ii sa depinda 'insa~i producerea efectelor. juridice", de$i
exacta pe fond, nu ·este n.ecesm; sii aparii. fn defirzi/ie, pentru Lin dublu motiv: pe
.NOTIUNEA ,SI CLASIFICARE~ ACTELOR . de 0 parte, penti'u ca, se afirm.a - corect §l nect:;)sar -, In prima parte a definitiei,
JURIDICE CIVILE ca acti1l juridic civil este Ho manifostare de vointa... savdr§ita cu intenfia de a
stabili, modifica sau stinge, po.trivit dreptului obiectiv, raporturi juridice'', gi, pe
de alta parte, diferentierea actului juridic se.face nu numai fa\a de faptul j uric! ic
civil licit (cum este gestir,mea de afaceri), ci ~i fata de faptut juridic ilicit, pentru
. SEC':flUNEA I ambele acestea, legea civila nelegand producerea de efecte juridice de existenta'
"intentiei de a se produce efecte juridice", a~a cum am precizat la "clasificarea
NO'fIUN.EA ACTUl,UI JURIDIC CIVIL izvoarelor raportuluijl1ridk concret" l ..
5

Co11tractele civile ;Ji comerctale, Ed. Lumiria Lex, !993; C. Stiitesrns!n Tratat de drept civil.
§ 1 Definitia actuluijuridic cjvil Tearia genera.ta a obliga/iilor, Ed. Acaderiiiei, Bucure~ti, 1981, p. 32-64.
I) Pentru acest tip de definifie generala a actuluijuridic civil, a se vedea, spre exemplu,

88. DEFINITTI FORMULATE IN LITERATURA DE SPECIALITATE
·dispune: "Acela care, cu voinfd, .gere (admi·nistreaza) inte1•ese!e altuia, fiirii cuno~tintfi
.Exista doua categorii de definiJii date, In doctiina,actelor juridice civile.
0 catego.rie este formata din defini/iile speciilor de acte juridice civile -
contractele civile ~i a~tele civile unilaterale; In aceasta categorie, . se
are In
A. Ionu~cu,D1ept civil. Partea ge.neralii, E.D.P. Bucure~ti, 1963,p. 76; S. Bradearm, V.D.
'z1atescu, i'n Tratat.de drept civil, vol.I, Partea generalii, 1967, p. 240.
2
· > Dupa ce art. 986 C.civ. prevede ca "Cvasi-contractul este unfapt licit §i voluntar din
care Se na!}te 0 ob(igatie catre d alta persoana sau obligatfi reciproce lntre par~i, art. 987 C:civ.
proprietarului, se obliga tacit a continua gestiunea ce a Jnceput ~i a saviir~it, pana ce
proprietarul va putea 1ngrij i el 'irisu~i". ·
3
J D'. Cosma, Teoria genera/ii a actuluijuridic civil, Ed. $tiin~ifica, Bucure~ti, 1969. p.

yedere fiecare act juridic civil (ex. Contractul de vanzare-cumparare, contractul 14. 0 d.efinitie asemanatoare este data ~i de C. SUitcscu, in Tratat de drepr civil. Teoria
1 generald a obligafiilor, p. 28.
de donatie, testamentul, oferta etc.) >. e:ident, In partea introductiva ori generala 4
J Gh. Beleiu, Drept civil. Teoria genera/ii, 1987, p. 15 8; idem, In Tratat de drept civil,
vol. I, P.artea generala, ·1989. p. 168.
Sl Vezi supra. nr. 15. ~i alti autori ~i-au lnsu~it, in ultima vreme, obiectiunile pe care le-
I) Pentru asemenea d~flnitii, a se vedea Fr. Deak, St. Carpenaru, Drepr civil..
Contrac·te civile-speciale. Dreptul de autor. D1·ept11l de mo.ytenire, Bucure~ti, 1983; idem, arn formulat; In acest sens, vezi I. Dogaru, op.cit., p. 136-137; $t. Rausclti, op.cit., p. 96; P.
I'v!. Cosmovid, op.cit., p. 95.
 1;34 OREPT ClVIL ROMAN
:"':
89. DEFINITIA ACTULUI JURIDIC CIVIL PE CARE 0 RETINEM
Prin act Juridic civil se'lntelege o manifestare de ·voin(afiic~tii cu tnte.nfia
de a produce efecte juridice. respeciiv. de a na~te, modifica ori stinge iin'raport
· jiiridic civil concret. ·
Din· aceasta definitie rezulta ca ~lementele definitorii ale actului juridic
civil sunt urmatoarele:
- prezenta unei manifestari de voinf~. care sii provina de ·ta. un subiect de
drept civil (persoan~fizica ori persoanajuddica);
- manifestarea de .yointa trebuie· exprimata cu inten(ia _de a se produce
efecte juridice civile. 'intrucat l~gea civila califica act juridic civil numai o astfel
de manifestare de voinia; aceasta trasatura (definitorie) diferentiaza actuljuridic
civil. fatli. de faptul jui;idi~ "Civil (savar# rara. intentia de a se produce efecte
juridice, efecte ce se produc~ 11isa, In puterea legii);
efectele juridice ·urmc.lrite, la manifestarea voin~ei,. pot consta ln a da
na~tere; a modifica ·sau a stin.ge un raport juridic civil concret; .prin aceasta .
trasatura, actul juridic civil este deosebit fata de actele juridice din alte ramziri
de drept (precum: actul admi~istrativ, actul de comer!_ etc.). . 91 .. PRECIZAru PREALABILE.
§ 2 Te:rminologie
90. SENSURILE EXPRESIEI "ACT JURIDIC CIVIL"
. .. . -
. I~ dbctriha, practica ~i cliiar"legisfatie, expresia "act juridic civil", ori "act
juridic'.' sau, pur ~i simplu, te~·menul "act" se lntrebuinteaza cu doucl sensuri, ori
1ntelesuri, de fiecare data rezultand, din context, semnificatia atribuita.
. Jntr-un prilli sens, se desemneaza tocmai manifestarea de vain/ii cu intentfa
de a produce efecte juridice civile (adica ·este sensul pe care I-am utilizat 1n
definitia de.mai sus),
Pentru acest sens, · se util izeaz~· ~i formula negotiwn iuris · sa~ cuvantul
negotium (Cll semnificatia; deci, de operafiunejuridic{t). .
in al doi!ea s~ns, se. desemneaza fnscrisul constatator al manifestarii. de
. \toi nta;. ad ica suportul materi~l care co~semneaza ori red a manifestarea de
exprirriata. Acest sens I-am avut in vedere atunci cfind am rinalizat ace! mijloc de
prob~ al izvorului. civil concret. care este 1nscrisul. (autentic, sub semnatura .
pfivata). · , . · _
Pentru acest a!doilea lnteles, se folo~e~te ~i formula it1stnunentum
. probationis sau termenul instnurientwn. ,· · bilaterale) cu clasificarea contractelor civile In contracte unilaterale (donatia, lmprumutul) ~i
De retinut ca, uneori, In acela:_;;i articol diiltr-o lege civila:se au ·rn vedere
ambele sensuri ale termenului de "act". Cu titlu de exemplu, citam cazul art. 689
C.civ:: "Acceptarea (mo~tenirii - n.n.) poate .fi sau expresa sau tacita. Este
ACTUL JURIDIC CIVIL .
135.
expresa cand se 'insu~e~te titlul sau calitatea .de erede lntr-un act autentic sau .
privat (instrumentum probationis - n.n.); este tacita cand eredele face un act
(negotiutn iuris - n.n.), pe care n-ar putea· sa-1.faca decat in calitatea sa. de erede,
;;i care lasa a se presupune neapara.t inte11tia sa de acceptare" (s.ri.).
SECTIUNEA a IIAa
CLASIFICAREA ACTELOR JURIDIC:E CIVILE
§ l Criterii de ~lasificare ~i categoriile de acte juridice civile
in ·funcp.e_ de aceste c.riterii
Pornind de Ia multitudinea actelor juridice civile 9i avand In vedere o mai
buna cunoa~tere a acestei institutii principale a dreptltltti civil, In literatura de
speciaiitate s-au propus mai rnulte criterii de ciasificare.
In.cele ce urmeaza, vom enunta principalele criterii de clasificare lmpreuna
cu categoriile de acte j~ridice corespunzatoare prezentate in doctrina §i preluate
de jurisprudenta. ·
De refinot ca acela~i act juridic poate fi pr iv it 1n rapoz:t de mai. rnulte
criterii.
1
91B s. ENUNTAREA ACESTORA
Dintre Clasificarile actelor juridice civile, care se fac In doctrina, men~io­
nam urmatoarele:
1. .bupa numarul parfilor, exista acte juridice civile unilaterale, bilaterale
~i multilaterale 1,·
2. Ditpii. scopul urmarit la incheierea !or, actele civi1e se impart in: rn titlu
oneros ~i cu titlu. gl:atuit. Cele cu tithi ooeros se impart, la randul lor, In: co-
1
De retinut ca, mi trebuie confundata acesta prima clasificare (in acte unilaterale si
contracte bilaterale sau sinalagmatice (viinzarea cumpararea, 1nchirierea), i'ntrucat sunt avute
In vedere criterii diferite; in prinrnl caz; sunt avute In vedere numarul partilor, iar in eel de al
doilea cm: sunt avute In vedete obliga~iile lntre paftile. unui act juridic a~a cum sunt ele
repartizate.
 ACT.UL JURrD!C.ClVlL 137
136 DREPT CIVIL ROMAN rea la o mo~tenire. denuritar.ea unui contract, ·oferta, promisiunea public~· de
_,
mutativf! §i aleatorii; cele cu titlu gratuit. de asemenea, se 'impart in: liberalita/i recompensa, confirmarea unui act anulabil, purga. t>
~i acte dezinteresate; . Este bilater.al actul juridic ciyil care reprezinta voirifa concordmita a daua -
3. Dupii efectul for, actele civile se impart in: constitutive, translative ~i parfi.
-declarqtive; '1!:; . Exemplul tipie de act civil bilateral este contractul civil, precum: vanzarea-
:~· Dupa importan/a (ori ~avitatea) Lor, se <listing ac_tele juridice civile: de cumpararea, donatia2>, rriandatul. imprumutul, ,depozitul etc. · ·
consenid.re, de administrare. ~i de dfapozifie; · Este 1i1ttltilateral actul juridic care este rodul acordului de vointa ce pro-
5. Dupa canfinutul lor, deosebim actele patrimoniale de cele 1iepatrimoniale; · vine de· la trel sau rnai multe p!i.rfi. Este un asemenea act contractul 'civil de
·6. Dupa modul (fonna) de fncheiere, actele civile se impart 1n: consen- societate3). · · · -

suale, fomiale (solenme) ~i re ale; · .De _retinirt ca nu trebuie confundata clasificarea actelor juridice civile in
'· · 7. Dupa inamentul producerii efectelor !or, actele civiJe se Impart I:n:· acte unilaterale ~i bilaterale (fiicuta dupa criteriul numarului partilor)4>, ·cu clasifi-
. fntre vii (inter vivos) ~i acte pentrir cauza de moc1rte (1iiortis _cai1sa),· . carea contractelor bivile Yn unilaterale (cele care dau ha~tere la 6bligatii numai
8. Dupa rohti voin{ei par.ti/or tn stabilirea cont_inutului lor,:, acte!e civile se pentni una din par~i; cum este donatia, lmprumutul} ~i bilaterale sau sinalagma-
impart-in: ·acte siibiedivqUicte conditie; . ·. . · . tice (cele care dau na~tere. la obligatii pentru ambele parti, precum vanzarea-
-9. Dupa legatiita lor ·cu modalitatile (termen, condi~ie, sarcina), se Impart cumpararea; antrepriza, rerifa viagera). . .
in:. aCte pitre .Ji simple 9i acte afectate de_ modalitafi; Aceasta prima_~Jasificare a actelor juridice, civile ~in uni, bi ~i rri.ultilaterale
· 10. Dupa raportul dintre ele, actele ci-vi1e .se impart 1n · principale 9i - prezinta importanta juridica In ce pfive~te: 1) aprecierea valabilitatii actului
accesorii; (la eel unilatera'I se verifica o singura vointa juridica, pe cfind la eel· bilateral
11. Dzpii legiitura cu-cauza (scopul), di~tingem 1ntre actele cauzale ~i cele trebuie cercetata fiecare dintre cele doua vointe juridice), 2) regimul juridic -
abst1'acte; - dif'erenfiat - al viciilor de consimtamant (eroarea, dolul,_violenta 9i leziunea)5).
.• 12. Dupa modalitatea fncheierii lor, se <listing: aetele strict perso1~ale 9i
· actele care· pot fi lncheiatqi p~inmprezentare; · 1
' f1urg~ _(purgarea ipotecli) este posibilitatea oferita pri.n lege detinatorului unui imobil
13. Dtpa reglementarea $i denumirea !or legala, se disting actele #pice ipofecat, de a. proceda la eflberarea imobilului de . toate ipotedle (~i privilegiile) care-I
(numite) ~i actele atipice (nenurnite); . . greveaza, oferind creditorullli ipotecar (sau privilegiat).pretul imobilului (daca I-a cumparat)
14. · Dupa modul lor de executare, ·actele civile se. Impart tn: acte cu sau.vatoa,rea lui (daca 1-a dobiindit cu titlu gratait). .· ' ··
executare dintr-o· data {tmo ictu) :;;i acte cu executare succesiva.
·
2
· · ) Donafia este un contract sole11m, unilateral ~i cu titlu g;·acuic prin care una <lintre
parti, numita donator, cu intentie · liberala l~i mic~oreaza In mod actual ~i irevocabil
patrin;ioniul s~u cu un drept (real snu de crean!a), marina patrimoniul celeilalte parti,
DONATAR, cu acela~i drept, fiirii aurmari sa primeasca c~va In schimb (art. 801 ~i
·§ 2 Cafacterizare~ categoriHor .de acte'juridice dvile C.civ). ·Fr. Deak, Tratat de d,.ept civil. Coniracte speciale, Ed. Actami; Bucure:;;ti, 1996, p. 92. ·
· · fn definitie sunt preciiate !?i caracterele juridice ale contractului pentru ca - de~i este o
problema elementara de drept ~in practidi se mai fac unele gre~eli, ceea ce trebuie evitate. De
ex.empltt, mtr-o decizie se arata cu privire la donatie: "de~i este un act unilateral, ·sub aspectul
92. ACTE UNILAJERALE,_BILATERALE $1 MULTILATERALE numarului de vointe este un contract bilateraL" {T.M.B., S. a IV-a civ., dee. n~. 1406/1992,
·.. - . j In Culegere de practica judlciarci civilii, 1992, p. 150). in realitate 1 dona!ia nu este nici "act
Este unilateral acel act juridic care este rezultatul voinfei i.mei singure unilateral" ~i. nici ·"contract bilateral" ci dimpotriva, este un act bilateral, fiindcii. necesita
parfi 0 . Sunt acte civile uniiaterale: testamenful, acc.eptarea succesiunii, r~mmta- realizarea acordului de vointli intre parti ~i este llll contract unilateral, dat fiind ca ea creeaza
obligatii numai pentru una din parti (A, se vedea ~i Fr. Deak, op.cit., p. 92, nota 1).
J) Potrivit art. l49i C.civ.: "Societatea este un contract prin care douii sau mai multe

I persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de a impar~i foloasele ce ar putea

1> Douaprecizarlsunt de -.facut, aici, Tn legatura cu actul juridic civil unilateraL Prima deriva". Contractul civil de societate trebuie deosebit de contractul de societate care sta la
este 1nsensul ca actele unilaterale se subclasifict1 in: 1) acte supttse comuniciirii {pentru a baza lnfiintii.rii unei societfiti comerciale (potrivit Legii nr. 3 I/ l 990 republicata).
4
produce efecte juridice), cum ar fi ofe1ta sau promisiunea publica i:le recompensfi ~i 2) acte . · } De reiinut ca q pcirte n actului juridic poate fi,formata dintr-o persoanii. din douii ari

nesup11se comunicarii, cum este testamenttrl. A doua prive~te gestittnea de afaceri *i este In
sensul urmator: mentionarea gestiunii de afaceri printre actele civil~ un·ilaterale (ex. c.
Statescu, tn Tratat de drept civil. Teoria genera/ii a obliga/iilor, p. 109 .este gre~ita !ntrucat
acest iwor al rnportului juridic civil riu este un act juridic, ci fapt juridic {efectul juridic
producfutdu"se f11 pttterea legii, iar nu datorata "inten~iei de a produce efecte juridice").
mai multe persoane (spre exemplu, trei coproprietari fac o oferta de vanzare). Deci, nu
trebuie pus semnul identitatii 'intre notiunile de parte ~i persoanCi..
5
l De acest aspect ne vom ocupa separat cu ocazia analizei viciilor de consimiamant, In
capitolul urmator.
 ·I38 DREP'T CNIL ROMAN
-· ·93. ACTE CU TITLU ONEROS :;;1 ACTE CU TITLU GRATUIT ·
~·
Este cu titl~t- oneros ace! act juridic "civil 1n care, 1n schin.tbz;l folosului pa-
trimonial prqcurat de o parte celeilalte, se itrmiire~'ite ob/inerea altuifolos patri-
moniaz1>. · Este un asemenea act contractul de vanzare-cumparare In care
vanzatorul urmare~te pre~ul In schirnbul bunului vandut~ iar cumparatorul urma-
. re~te obtinerea bunului cumparat In scbimbul preµilui. Tot cu titlu oneros sunt
. ~i: contractill de antrepriza, contractul de lo.catiune (~i eel de 1nchiriere), con-
tractul de renta viagera (~i eel de vfii1zare cu clauza de lntretinere), rmprumutul
cu dobanda. etc. · · · (care creeaza ~reptul real accesod_u nlimit ipoteca), mnanetul ori gajul sau ii1sti-
Este :cu titlu gratuit acel act juridic ·civil ·prin care se procurii un folos
patrimonial fora a se urmari obfinerea altuifolos patrimonial In schimb 2).
Ca exemple de acte cu.titlu gratuit pot fi mentionate: donatia; comodatul,
tmprumutul rara dobanda, 1Tiaudatul gratuit, depozitul neremunerat, legatu I.
Clasificarea.actelor juridice civile ·fo acte cu titlu oner.0s ~i cu titlu gratuit
are importan/a sajurid~ca, manifestata in diferente de regimjuridic, 'intre ele, 1n
ce prive~te: 1) capacitatea de a le lnch~ia (in general, legea civila este mai
pretentio?-sa atunci cin,d e· vorba de actele cu ti.tlu gratuit); 2).aplicarea viciilor
de consim~amant. (bunaoara, l~ziune~ nu prive~te actele cu titlu gratuit). ·
Subclasifir;area actelor culitludneros fncomutative -ti ~leato_rii
.. ..
. ··Este comutativ acel act cu titlu oneros la a -~ami 1ncheie1~e 'partile c~mosc
existenta ~i 1ntinderea ·obligatiilor !or. Un asemenea act este contracttil de
van.zare-cmnparare ori contractul de antrepriza.
Este aleatoriu ace! 'act cu titlu oneros ta· a carui 'incheiere paftile nu cunosc
tntin~erea obligaiiilor, ex.istand 9ansa unui ca~tig ~i riscul :ullei pierded, datorita
unei 'imprejurari viitoare. incerte. Sunt aleatorii: contractul de
renta viagera,
. contractul de vanzare cu clauza lutretinedi,jocul sau primoarea3l. _· . . . . .
Subclasificatea (Jctelor cu titlu gratuit in libe~alitafi _o1iacte dei~~teresate
Esfo liberaiiiate acel act cu titlu gratnit prin care dispun.atorul 19i mic~o­
reaza patrimoniul prin folosul patrimonial procurat. Sunt liberalitati donatiile ~i
legatele. · ·
i> Art. 945 <;:.civ. pre~ede: "Contractul oneros este acela in care fiecare parte voie~te a-~i ·
procura u11 avantaj". .
1
l Potrivit art.. 946 C.civ.: "Contractul gratuit sau de binefacere este aceln 1n care una
din parti voie~te a procura, rara echivalent, un avantaj celeilalte'<
· · 31 Art.. 947 C.civ. dispune: ~'Contractul cu titlu oneros este comutativ, atunci cand obligatia
. unei piirti este echivalentul obiigatiei celeilalte. Contractul este aleatoriu cand echivulentul
qepinde, .pentru una sau toate partile, de un eveniment incert". Ase vedea ~i art. 1635 C.civ.
ACT(JL jLJRlDIC CIVIL J39
Este act dezinteresat.acel act ·cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura
mic~ora patrimoniul: Sunt a9te dezinteresate:
un avantaj patrimonial fiira a-:-§i
mandatul gratuit, depozitul neremunerat, ·comodatul etc.
94. ACTE JURIDICE CIVII.E~CONSTITUTIVE, TRANSLATIVE
$1 DECLARATiVE-
Este c;imstitutiv acel act juridic civil care da na~tere la un drept subiectiv
civil care n-a existat anterior .. c~ ·exernple pot fi citate ipoteca conventionala
tuirea unui uzufruct. · < ·
Este translativ act~l civilca,r~ are· ca efec.t stran~utarea unui drept subiectiv
civil dintr.,un patrimoniu 1ri ak patrimoniu. Sunt ·translative, spre · exernplu,
contraciele de. vanzate-cumparare; de dohatie etc. · . . .
· -Este declarativ actul juridic civil. care are ca efect consolidarea ori de:finiti-
varea unui drept st1biectiv p!·eexistent. Partajul (impafteala) este un asernenea act.
0 specie aparte de ad cfeclarativ este actul c:o1ifinizativ,.adica acel act prin
care o persoana renunta ·fa dreph:il siiu _de a ataca cu actiunea 1n anulabilitate
(adica in nulitate'relativa}un actjuridic civil, la a carui·lnchejere a fost 1ncalcata
o dispozitie legala pe ocrote~te un interes personal, individual. Prin actul confir-
mativ ·este '.t'nlaturata ·cauz~ de
a11i.dabilifate, actul juridic civil in cauza devenind
valabil.° · . .·
Clasificarea aceasta ·a actelor juridice civile are importan/a juridici'l sub
diferite aspecte precum: l) .actul constitutiv ~i eel translativ f~i produc efecte!e
nurnai peijtru viitor (ex miiic), pe cand· actul declarativ produce efecte ~i pentru
trectit (ex tune),· 2) calitate d,e avandccauza 1l are nurnai dobfinditorul unui drept
sau bun prfotr-un act translativ ~ iar llll ;>i parte dintr-:un act declarativ; 3) just-
titltt, pentril uzucapiunea de .J0-20 de ani poate fidoar t~n act translativ, iar nu §i
2
unul declarativ >; 4) pubticitapi imobiliare Ii sunt supuse, !n 'principiu°, numai
actel~ constitutive !?i cele tran_slative.
noiiunile: "parte", avand-cauza" ~i "tert" ne vom ocupa In cap. ill al acestui titlu.
1
> De
2
>Potrlvir art. 1897 alin, 1 C.civ.: "Justa cauza este orice titlu translativ de proprietate,
precum vinderea, schimbul etc.".
,140 DREPT crvn.: ROMAN
95. ACTE JtrRIDICE CNILE DE CONSERVARE,
· DB ADMINISTRARE ~I DE DISPOZITIE
. Este ~ct de· con.servar~ acel act juridic care. are ca efed premtarnpi~area
. pierderii unui drept s.ubiectiv civil. Actul de conservare. este fntotdeauria avan-
tajos .pentf1:1.autorul sau, deoarece, cu o che.ltuiala mica, se ~;alveaza un drept de
. valoaremaimare. , · · · ·
·Ca ~cte de ·conservare pot fi rnentionate: lntreruperea unei ·prescriptii prin
·actiunea 'injustitie,-'inscrierea unei ipoteci sau aunui privilegiu, somatia.
Actul de admin.istrar~ (iar nu administr~tiv satt d.e adrhinistratie) este ace!
. act juridic ·civil prin care. se realizeaza o normala punere in· valoare a unui bun
ori a unui patriinc:iniu. Dec;i, dt~pa _obiectul s~u, actu! de administrare poate priv,i
un'bun (ut singuli) ori un patrimoniu.. . . . . . . . . .· . .
. - · Ca exemple de acte de !l.dministrare pot fi mentionate: tnchirierea unui
_fo anumite. conditii, · culegerea · fruetelor, reparatiile . de i'ntretinere, asigurarea .
unui bun etc. . _ .. -. - · ·
·Este de dispoziJie actul juridic civil care are ca rezultat ie~irea diri patrimo-
a
nilt unui bun sau drept ori grevarea lllilli bun cu 0 sarcina reala (ipoteca, gaj) ..
. _ sunt._acte de. oispozitie, spre exemplu, vanzarea-cumpararea ~i ctonatia.
Aceasta clasificare· prezinta inlJ;ortanfii juridica 'in materia c~pacitatii de a
_!ncheia actele juridice Civile, In 1uaterie de reprezentare, ·precum ~i in ce prive~te
acceptarea mo~.tenirii. · Actu( pentru cauza de moane - mortis caiisa - este actul juridic civil de a
96. ACTE JURIDICE CIVILE PATRIMONlALE $f NEPATRIMONIALE
. .
Este patrimonial actul juridic civil care ~re un
coritinut .evaluabil In .ban.i.
De regula, sunt as~menea acte cele ce privesc drepturile reale ~i de creant:fi.
Bunaoara, sunt P.atrirnoni~I~ contractele de vanzare-cumparare; de donatie, de
ilnprumut etc. . · · ·· ." . · ' · ·
Este: n,epatri;nonial actul juridic civil care are un :continut neevaluabil 'in
bani. $pre exymplu, este un act nepatrimonial conventia (lntelegerea) parinti.Ior
unu·i copil din afara casatoriei In sensu! ca acesta sa ia numele de familie al
unuia dintre ei sau numele lor reunite .
. Aceasta impartire a acte[or juridice civile 'i~i vade9te utilitatea 1n materia
efectelor nulitatii (nu se pune probleina "restituirilor" tn cazul anularii actului
nepatrimonial) §i i_n cea a ocrotirii incapabilului.
. 97. ACTE JURIDICE CIVILE CONSENSUALE, SOLEMNE $1 REALE
iEste ·consensual actul juridic civil care se incbeie prin simpla manif~stare
de vointa. Actitl consensual reprezinta regula, din punctul de ·vedere al formei 'in
·care se 1ncheie actele juridice civile.
ACTUL JURIDIC CfVIL :141'
Solem!'- este acd ·act juridic la. a car~i lncheiere manifestarea de vointii
trebt1ie sa 'imbrace o anumita forma presc~isa de lege. Forma speciala, solemna,
pentru un asernenea aC?t. este o conditie de valabilitate (e fornm ceruta ad
validitate11z ori ad solemnitatem). Ca a<:;te solemne~ .mentionarn donatia, ipoteca
conventionala~itestamentull).. ·,_ · · - · · . .·
Este realactul juridic· civil care_ nu se poate.lncheia decat ·daca ~anifes­
tarea de vointa est~ 'i'nsqtita de· remiterea (predarea) bunului. Ca acte reale
men~ionam: lmprumutul, depozitul, dam! mamiai2): ..
De mentionatca acela~i actjuri<lic poate fi,'uneori, consensua.l (ca regulii)
§i alte0ri solemn (emu este vanzarea-cumpararea unui teren); de asemenea,
acela!}i .act poate fi, ca regu ta, act solemn (ex. donatia} iar altii data sa fie act real
(ex. darul manual).
lmportanfa jiiridica a acestei clasificari se manifesta In ceea ce prive~te
aprecierea yalahilitatii aqtelor civile din punct de vedere alfortnei de incheiere .
-;T
. ..
98 .. Af'.TE JtJruDICE CIVILE INTRE vu $l PENTRU
_CAUZA DE.. MOARTE
Actul fntre vii - inter vivas - este actul juridic civil. care.,.~i produceefectele
necondifionat de moartea autofolui ori. autorilor Jui. Majoritatea acteior civile
· este formata din actele intre vii. .· ·
ca
drui esenta este faptul nu-§i produce efectele decat la moartea autorului.
Este act - mortis causa - testamentul.
Aceasta clasificare prezinta importanfa juridica In ce prive!_?te capacitatea
de a fi lnche.iate, ca ~i 1n ce prive~te forma In care se pot lncheia.
99:· ACTE JURIDICE CJVILE SUBIECTIVE $1 ACTE-CONDrfIE
Este act sitbiectiv·acel act juridic civil 'l:I carui continut este determinat prin
vointa: autorului or{ autorilor lui. Marea majoritate a actelor civile intra 'in
aceasta categorie. · ·
IJ Art. 813 C.civ. pr~vede: "Toate donatiunile se foe prin act autentic". art. 1772 din
acela~i Cod. dispune ca "Ipoteca convenHonala· nu va putea fi constituita .decat prin act
autenti~". art. 858 C.civ. prevec.le ca: "Un· testament poate fi sau olograf, ~au fucut prin act
aute)ltici, sau In form arnistica". . . .
l) "Darutmanual". este donatia obi~nuit~. cu diferite ocazii, lncbeindu-se prin remiterea
bunului donat de catre dona:tor donatarului: pentru un caz de practiCa, a se vedea dee. nr.
1515/1986 a S.civ. a fosmlui Tribunal Suprem, In Culegere de decizii ale Tribunalului
S11prem pe anul 1986, p; 93~98. Pentru amanunte vz. !?i Cristiana Turianu, Darul mamwl
reflectat ln literacurajuridlccl .Ji praclicaj11diciara, In dreptul nr. 6/2000, p. 132-133.
J42 . DREPT CIVrL ROMAN ACTUL JURIDIC C!VlL '143.
Este act-conditie ace! act juridic la a carui lncheiere parple 1~i exprima 'pal :i'Se .aplica adagiul: accesoriuni seqidtur principale. Desfiintarea sau
vointa doar In privinta na~terii actului, continutul Jui fiind predeterminat de lncetarea, din orice cauza, a: actului principal atrage desfiintarea sau incetarea
norme de la care par~ile nu pot deroga (ex. casatoria). · actului juridic accesoriu. 1 .,

· Aceasta lmpartire . a: acte!or juridice civile prezinta importanfq in . ce

prive~te aprecierea conditi ilor Ior de valabilitate. ·
102. ACTE CAUZALE $.I ACTE ABSTRACTE-
. . . . ' .

100.. ACTEJURIDICE CNILE PURE 91 SIMPLE $I ACTE AFECTATE Es.te cauzal acel act juridic a carui valabilitate implica analiza cauzei ori
DE MODALITATI scopului sau; daca scopul este imoral, ilicit ori lipse~te, lnsu~i actul juridic este
de nulitate.
Este pur ~{siniplu actul juridic civil care nu cuprinde. orriodalitate: termen, . Este abstract (necauzal) actul juridic civil care est~ deta!}at de ele.rnentul
conditie od sarcina. 011ele acte civile sm1t incompatibile cu ~nodalita~ile; este cauza, valabiHtatea sa neiinplicand analiza .acestui element. .
· cazul actului de optiune succesorala.(acceptarea ori renuntarea la mo~tenire) ori · Sunt abstrai::te actele juridice constatate prin. titlw·ile de valoare, adica
actul de recunoa~tere a filiatiei. • ' . · . · lriscrisuri (instrumentimz) care 11worporeaza operatfoni juridice (negotiimi):
Este afectat de modalitati actul juridic civil care
cuprinde 0 mbdalitate. avantajul practic al acesto'r titlud consta tocmai 111 faptul di executai·ea !or nu ,
Unele acte civile sunt ~sentialmente acte afectate ~e modalitati; citlim, 1n acest cere 0 analiza,a sco.pului sau 'cauzei' actului juridic, debito,rulneputand r~dica
seris: contractul de lmprumut, contra<;:tul de vanzare cu clauza de lntretinere (In exceptia nevalabilita~ii cauze.i pentru a refoza executarea. Titlurile de valoare
care. este ·prezent termenu-1), contractul de asigurare, contractul de donatie cti sunt: la purtiitor (cum este obi iga~iunea CEC), noniinative ori la ordin.
sarcina (donatio :sub modo )I). . · · . · · · :. . ~i aceasta clasificare l~i maiiifesta importan/a pe planul valabilitatii actelor
Importanfd]uridica a acestei C!asificari se manifesta pe pfanul v~labilitatii juiidice civile. ·
~i pe acel. al pro~~cetii efoctelor actelor juridice dvile.
103. ACTE JURIDICE ·clVILE STRICT PERSONALE '.?1 ACTE. CE .
101. ACTE JURIDICE CIVILE J?IUNCIPALE ~I ACCESORII POT FI FACUTE $1 PRJN REPREZENTARE

Este prliicipal actt1! juridic civil care are ·a· existenta de 'sinestatatoare, Este strict personal actul juridic civil care nu poate fi racut decat personal,
soarta sa nedepinzand de soartajuridica a altui act juridic. · fara a putea fi 'incheiat prin reprezentare. Este cazul testamentului, recunoa~terii
· Majoritatea actefor juridice este formata din acte priOcipale . unui copil, diri afara casatoriei ..Majoritatea actelor juridice civile este formata
a
.. Este accesoj·i~t acel ·act juridic carui soarta jutidica. depinde de soarta din actele ce pot fi 'incheiate personal, dar pot fi lncheiate ~i prin .reprezentant
altui act jt1ridic, principal. Ca
acte accesorii mentionam: clauza penala, fide- . (inandatar)2>.
jusiunea, gajul, ipoteca conventionala, arvuna. · . · · Constituind exceptia, riormele care reglementeaza actul strict personal sunt
Actul juridic accesoriu poate fi lncheiat 'in acela~i timp cu actul juridic .de. stricta interpretare ~i aplicare. Acesta este ~i interesul practic al acestei
principal, dar ~i 1ntr-un moment diferit. De asem~nea, actul juridic accesoriu ·clasificari.
poate frun act separat, dar poate fi inclus ~i In actul principal, sub fonna unor
clauie.
Aceasta clasificare prezinfa utilitate Ince prive~te aprecierea.valabilitatii ~i
eficacitatii actelor juridice civile; raportului dintre actu! accesoriu ~i eel .princi:.

I) In doctrin~ se precizeaza !nsii ~[ faptul ca ~inand seama ca ~inele acte sunt eseniial-
mente afectate de modalitati (ex .. renta viagera), altele pot sau nu sa fie afectate de moda!itati
(ex. vanzarea-cumpararea), far a[tele sunt incompatibile cu modalitaiile (ex. actltl de optiune
succesorala), insemneaza ca In fun_ctie de criteriul legatu,rii cu modalitatile poate rezulta ~i o
alta clasifii::are a actelor civile tn: acte juridice incompatibile cu modalitatile, acte juridice
· care pot fi sau mi afectate de moda!itati ~i acte juridice inseparabile de modalitati (G. Boroi,
op.cit., 1999, P·. 151). · 1731/1991 a S.civ. a C.S.J. tn Dreptul nr. 5/1992, p. 82.
1
In practica s~a decis ca desfiin{area contractului de lmprumut (prin rezolutiune} atrage
9i stingerea contractului de ipoteca prin care s-a gararitat obligatia de restituire a sumei de
bani lmprumutate - C. Ap, Bucure~ti, s. IV. civ., dee. nr. J827/1998, In Cttlegere de practica
judiciaracivila 1993·1998 p. 9.
> Pentm aplica~ie practica, recenta, .a acestei solutii (In materia adoptiei), vezi dee. nr.
2
I .

. 144·.· DREPT CIVIi,. ROMAN

·.' J04 .. ACTE WRIDICE CIVILE J'{UMITE (TIPICE) $I

ACTE NENUMITE (ATJPICE)

Est.e nl':mit sau tipic actul juridic civil care are o denumire stabilita de legea:
-civil~. precur.n ~i o reglel'neri.tare proprie. Majoritatea actelor civile este formatii CAPITOLUL II
din acte numite, tipice (contractele civile ~i actele unilaterafo) ..
· Este neni.miit (sau atipic) actul juridic civil care nu se bucurii de o regle-
mentar~ ~i de ri denumire poprire. De Lege lata. un asemenea act este contractul
CONDI'fIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL
de vanzare cu cl~uzii de lntretinere. In practica, se mai lntalnesc asemenea acte
. ~i In a~a:-zisele "prestari. de servicii". .. . ..
a
Imponan/a juridiCa ace.stei clasificari se 1ntalne~te 'in ce prive9te 'cletef!Irl,. SEC'fIUNEA I
narea.regulilor aplicabile actt.ilui netitimit; un asemenea act e cfumuit de riormele
care reglementeaza actul ntimit eel rnai apropiat sail de normele generale privind GENERALITAT,I
actul juridic civil? Raspunsul este ,in sensul case apHca regulile generale, iar nu
.: · cele edictate pentni-im act·nlirnit, 1ntrucat acestea fonneaza exceptia 1n raport cu
primele, astfelca·aplicam regula exceptio est strictissiniae inte1pretationis. ·
§ 1 Deflnipe ~i terminologie
In practicajudiciara, aceasta solutie a fost adoptata 1n sensul ca reguli!e de
. la contraetul de. renta"v-iagera nu se aplica ~i contractului ,de vanzare cu clauza de
lntretinere." . .. · · . . · · ·
106; ·DEFlNITIE

105. ACTE JURIDICE CIVILE CU ExECUrARE DINTR-0 DA TA . . Prin. condif iile cictuluijiiridic civil lntelegem ele1nentele din care este
. ICTU) . ~I CU
. (UNO ' ..·.·
EXECUTARE
. SUCCESIV A
. . -aldituit un asemenea ai::t.

Este cu executare dintr-o data (uno ictu) actul juridic a carui executare
presupune o singura p·restatie din partea del:iitorului. Se mai nume§t~ ~i act cu 107. TERMINOLOGIE
executare instantanee. Darul manual, spre exemplu,' ca varietate de dohatie, este In legistatia civila, se utilizeaza termenul "conditii" pentru a se desemna
un nsemenea act ...
componentele actulu.i juridic civil. Btttiaoara, art. 948 C.civ: dispune: "Condifi-
Cu executare succesiva este ace! act a ca.rui executare p1'esupune mai multe
ile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt: ·
presfatii ei;;alonate In tiinp. Ca' exemple de aseni.enea acte mentionam contractul
· de lr:tchi'riere ~i co1itractul,de.fenta viagerii: · · 1. Cp.pacitatea de a cohtracta; 'l'

. Aceasta clasiftcare l~i rnanifesta importan/a In ce prive~te: 1) conse.ciniele 2. Cbnsimtamantul valabi! al partii ce se obliga;
neexecutarii ·culpabile (rezolutiunea se aplica contractelor. sinalagmatice'·cu 3. Un obiect determinat; .
.executare dintr-o data, iar rezil ierea celor cu executare succesiva); 2) efectele 4. 0 cauza licita" (s.n.) .
nulitatii [la. cele cu exect1tare succesiva, de_ regula, efectele nulitatii sunt numai In doctrina ~i .In practica se titilizeaza, ca sinonim, tennenul Helemente"
pentru vii tor (ex mmc), iar nit 9i pentru trecut (ex-tune)]; 3) pre~criptia. extinctiva ·. vmbindu-se despre "elemerite esentiale" ori "elemente neesentiale" ale actului
(art.-12 dinDecretul nr. 167/1958) 1): • . • . juridic civil. . ·
Am optat pentru terrne1.rnl condifii lntnicat, pe de o parte, .este folosit de
Codul civil, ~i pe de alta parte, este raspfindit In literatura de specialitaten ;;i
practica.

lJ Cn privire la clasificarea actelor juridice, In general, a se vedea: T. Popescu, op.cit., 11 A se vedea, spre exemplu, Tr. iona~cu, In Tratat de drept civil, vol. I, 1967, p. 251-

p. 34-36; $t. Rliuschi, op.cit., p. 97-109; I. Dogaru, op.cit.. p. 138-149; p. M, Cosmovici, 252; D. Cosma, op.cit., p.112-115; Gh. Beleiu, 1n Tratat de drept civil, vol. I, 1989, p. 170;
op.cit., p, 96-100; M. Ri'ichiti'i, In op.cit., p. 120-137; G. Boroi, op.cit., 2002, p. 139-150. G. Boroi. op. cit. 2002, p. 151. -
 .146 DREITCIV!L ROMAN
S~bliniei:n, ·1n acela~i timp, faptul ca termenul 'conditie'' este polivalent, el
1
~· avand, 1i1 afara de fotelesul .aratat ·(element al actului juridic), Inca doua serisuri,
~i anume: .l) conditie .= modalitate a aci:ului juridic civil (adica eveniment viitor
~i nesigur ca rea!izare de care depinde na~terea ori desfiintarea unui act juridic
civil) 1 ); 2) conditie:::: clauza a actului juridic civil2J.
· Cuvantul "conditie" po ate :fi 1nfocuit ~i cu. ace la de "cerinta", vorbindu-se
despre "cerintele actuluijuridic civil".
Mai recent~ Legea nr. 105/1992 folose~te constant expresiile "condi{iile de
fond" ~i "condi/iile de
forma". "' . · . .. . .
§ 2 Clasificarea conditiilor actului juridic·
108. CRITERIIDE CLASIFICARE ~I CATEGORIILE DE CONDITII IN.
FUNCTIE DE ACES TE CRJTERil
f~ functie de aspectul la care se refe1·a, se <listing· condi~iile de fond (cele
care pdvesc cohtinutul actului juridic civil} §i conditiile de fortnii. (cele care se
refera la exteriorizarea vointei). Aceasta clasificare mai este desemnata §i prin
distinctii:i lntre conditii i11trinseci ~i conditii extrinseci. · - fn primul rand, capacitatea pe11tru orice act juridic. civil, o condi~ie
·2. Dupa criteriul o!2.ligativitatii .ori neobligativita~ii lor, conditiile actului
, juridic se Impart i'n esen/iale (cele cerute pentru chiar valabilitatea actului) §i
nee~en/iale (sau 1ntamplatoare, adica cele care pot fi prezente ori pot liosi. fira
. sa puna in discutie. valabilitatea actului). - · , .
3. Dupa sanctrunea nerespectarii lor, se <listing condiiiile de validitate (a
caror nerespectare se sanc~ioneaza cu nulitatea actului juridic civil) §i conditiile
de eficacitate (a caror nerespectare atf-age inopozabilitatea, spre exemplu).
_ Desigur, :fiecare c:onditie a actului juridic civil poate fi calificata din toate
cele trei puncte de vedere (criterii) men~ionate. Bunaoara, "capacitatea de a
lnchefaactltl" este, In ace1a~i tirnp, o conditie: de fond, esentiala ~i de validitate.
"Fonua sol€mna1', In schimb; este: de forma,. esentiala (pentru actele solernne,
dar nu ~i pentru cele consenstla!e ~i reale) ;;i de va1iditate J.
3
· De lege lata, reglementarea capacita~ii de a lncheia actul juridic civil este
' I) Art. 1004 C.c!v. pr~vede ca "Obiigatia este conditionala cand pei-fectarea ei depinde
de un evenimentviitor ~i'ne~ert". '
·
2
i in. prnctica; este utilizata, In l'edactarea fnscrisurilor constatatoare de contracte civile,
formula: "Prezentul contract se incheie tn. co11di/iile care .urrneaza ... ", cu lntelesul ca are
~, coniinutul sau clauze ce Se prevad ln contimiare. . .
l Dupa -vacafia· lor, conditiile pot. ft impartite ~i In generate cele care privesc toate
3
actelejuridice civile (cum sunt cele n1entionate de a1t. 948 C.civ.) ~i speciale - adica acelea
care privesc· numai arwmite' acte' juridice civile (cum este forma solem11ii oentru actele
solemne). · sau de exercitiu} 'impiedica formarca valabila a actului juridic civil.
-ACTUL JURIDIC CIVIL 147
. ·Pup~ lnfiti~area clasificarii crn1ditiilor actt1lui juridic civil ne vom :Gcupa -
'in sectitin~le ce urmeaza - de analiza conditiilor de fond, esen~iale: ·capaCita~~a.
a
consimtamantul, obiectul ~i cauza, formei actuluijuridic civil, pentrn a 'lncheia
cu _cercetarea "i:nodalitafHor .actu lui juridic civil".
"i
S E C'f I U N E A a II a a
CAPA,CITATEA DE A INCHEIA ACTUL JURIDICCIVIL
§ 1 Nopune
109. DEFINITIE
- Prin ~·capacitate de a lncheia actuljuridic civil" se 'intelege acea condi/ie
de fond .;i esenfiala care cons ta in aptkudinea subiectului de drept civil de a
deveni titular de drepturi '1i obligajii civile prin incheierea actelor ·de drept.
civil. .
Din' aceasta de:finitie rezulta ~i principalele elemente sau triisatmi
caracteristice acestei conditii:
(cerinta) de fond, esentiala ~i de validitate 1mpusa cu caracte'r general;
- fn. al doilea rand, ,,capacitatea de a ln'cheia adejuridice civile" constii 1n
aptitudinea . (vocatia) generala !?i abstracta; recunoscuta de legea. civila
suoiectelor de dl'ept (persoane fizice-persoane juridice), de a devenii ·titulare de
drepturi ~i obligatii civile prin lncheierea de acte juridice civile; prin urmare,
aceasta capacitate (de a incheia acte juridice civile) este numai 0 parte a
capacitatii civile, .retmind ln structura s-a 0 parte din capacitatea de folosinta a
subiectului de drept civil, plus capacitatea de exercitiu a acesteia. 1
llO. SEDIUL MATERIEI
disparata, adica raspfindita In mai mt1lfo dispozitii legale, din acte nonnative
diferite,'principalele gasindu-se, cum e firesc, 1n Codul civil.
1
. De retinut ca, in privinta corela~iei dintre capacitatea de folosinta (111 general) ~i
capacitatea de exercitiu (ca element de structura a capacitatii civile)., prima reprezinta,
premisajuridica (legala) a capacitarii de.exercitiu a persoanei, iar cealalta premisa, naturala
(de fapt) fiind discernamantul juridic. Absen~a oricareia dintre aceste capacitari (de folosinta
 / .14,8 DRE PT CIVIL ROMAN. . ACTULJURIDIC CIVIL 149
. ,.¢pch:1l dvil reglementeaia aceast~ conciitie.de fond, esentiala ~i generala pe . . Principiul capacitii~i'i'de aface acte Juridice civlle este sustinut de literatura
~· t;ftteg-01;ii de -acte j uridice civile... · . · ·· ·"' . . · .· , . de spec"ialitate ~i corisacrat In ·so!utiile jurisprudentiale 1>. · . · . <' · ·
,;i;_ in afara de art. 9£1..8 pct. l, cat;e prevede ca 0 conditie esentiala ("pei1tru va-:- Mai frebuie retim1t ca, pentru persoana jLiridica, regula capacitatii de a
lidit~tea ~nei conventii") qste capacitatea_ de a contracta, exista. 9i alte . face acte juridice civile este subordonata principiului .~pecia!ita~ii capacitatii,
· dispozitii~ precum: · · 2
consacratede art 34 din Decretul nr. 3111954 >.
1 art. Y4~:.. ·~l'oate contracta once persoana ce nu este aectarata necapa151Ia .:if:
Corecta 'ln~elegerc a prtncrpiitlw capac1ta{ll presupune §1 urmatoarea subli-
de Iege"; · ~
niere: capacitatea. este o stare de drept. ~ de izlre - (adica "a§a curh vede o

I
- art. 950: "Necapab_ili de a contracta sunt:
legea"), spre de6sebire de discernamant,1:;care este o stare de fapt - de facto -
· '1. Minorii; ·
2;·Interzi~ii;
acesta, discemamantul, puta1id exista, izolat, chiar la 0 persoana "incapabila",
dupa cuin b persoana deplin «capabila" se poate gasi lritr-o situatie In care,
3.
(Abrogat prin- Decretul nr. 1412/1932 de ridiCarea incapacitatii civile a .
femeii maritate); . . pasager, sariu aiba discernamant3>. . .
· A. in genere toti-~cei carora !egeale-a prohibit oarecare contracte;
1:1
In wneluzie, se. poate afirma ca principiul capacitatii de a lncheia acte
i
<;_art. 807: "Minorulde 6 ani poate dispurie prin testa.ment ~i numai pentm ~ juriclice civile deserr111eaza regufa potrivif careia persoana fizica poate'[ncheia,
· jurri.~tate din bunurile "de care du pa lege pqate dispune majorele"; 1l!
personal s-au prin repreze1itant, orice acte juridice, i:u exceptia celor oprite de
- art 808: ''Este capabil de a primi prin donatiune !ntre ·vii oricine este
conceput 1n inomentul donatiun ii. · · ~..;_
::1...
Iege, iar persoana- juridica poate lncheia numai acele .acte juridice care
corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de 1nfiintare, sau statut. ·
· . Este capabil de ·a primi prin testa}nent oricine este conceput la epoca mortii .
·. testatorulni";

opr.ita de lege";. . . .
ir.
- ast. 856: "Grice persoanh. este capabila de a face testament, dac~ nu este
. · - .
I
i:r
Ei
112. EXCEPTfA lNCAPACfT ATff DE. A INCHEfA ACTE JURIDfCE
·CNILE. . . .

. - art. 1306: "Pot cumpara ~i vinde to~f cei carora "ill1 le este optit p'rin lege''; fi Ga~i alte. exceptii, $i exceptia de a incheia acte juriclic'e civile trebi.1ie sa fie
Dispozi.tii privind capacitatea de a lncheia acte juridice se mai gasesc. In
. Codulcivil, Decretul nr. 31/1954 ~i 'in alte izvoare ale dreptu1ui civil[).. · .
i~ expres prevazuta de lege, ·iar texte(e de excep~ie, dupa Cll11J Se ~tie, Sllllt de
stricta interpretare :?i aplicare (e,'tceptio est strictissim(ie intei7Jretcitionis).
~ . Aceasta ·caracterizare a incapacitatii de a lncheia ·acte juridice civile este
~ cuprinsa atadn a1t. 6 ·afin .• l din Dec_retuf nr; 3 l/1954, cat ~i In dispozitiile a1t.
§ 2 Principiul capa_citiitii ~i exceptfa de Ia acest prfncipih w
14 950 din C9dul·civil (evocate mai sus), precum ~i In alte dispozitii cuprinse In
M izvoarele d.i'eptului civi1 4l. ·
w
. 111. _PRINOIPIUL CAPACITATifoE A INCHErA ACTE JURIDICE
. . . CIVILE. . .- . . - ~I_i
~ . '.l in doctrini, prindpiul cap~citatii este afirmat de top autorii. Pentru solutii din
practica; a se vedea, spre 'exemplu, dee. nr. 273/l977 a Sectiei civile a fostului Tribunal
legatura cu aceastli conditie de fond ~i eser1~iala a actuluij°ui'idic civil -
In ~ Suprem, in Culegere tie tlecizii ale Tribwmlu.lui Suprem pe anul 1977, p. 86-89; dee. nr.
w
-~ 1129/1987 a aceleia~i Sectii civile, In Culegere ·de decizii ale Tribwwlului Suprem pe emu!
· capacitatea ~ este ,de retirrnt ca principiul ori regula este capacitatea de aface 1987, p.. 120~ 122 (unde se preci.zeaza: " ... potrivit prevederilor art. 856 C.civ., orice persoana
actul jtiridic civil (exceptia fiin~ incapacitatea). W- este c\tpabila sn dispuni\ prin testament, daca nu este opri~a de lege, capacitatea jliml regula
Acest principiu .este consacrat, fragmen.tar, 1n art. 856, 949, 1306 din fn malerie iai· incapacita/ea excepfla" (s.n.); dee. civ,, nr. 1792/2002 a C. A. Bucure~ti, In
Codul civil, mentionate mai SUS. .. . ' .. .• Culegere de practiciijudiciarci 2002, Ed. All Beck, 2003, p. 2-3.
2
> Reamintim ca, potrivit art. 34: "Persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi
Cu caracter general, acest principittse desprinde din prevederile art. 6 alin. 1
din Decretul nL 31/1954: ".Nimeni nu poate fl lngradit in cctpcrcitatea de I care corespund scopului ~i stabilit prin lege, actul de lnfiintare sau statut. Orice act juridic
care n'11 estefacut fn vedeT·ea reali:uirii aces111i scop <We nu/" (s.n.).
folosinfii .Ji nici lips it, fn tot sou fn parte, de capacitatea de exercifiu, dedit in ~- 31
De acest aspect nc vorn ocupa cu ocazia cercetarii condi!iilor de valabilitate a
cazu1'il~ .Ji fn condifiile stabililc de lege" - s.n. · ·
i
ll
consimtamantului. ·
1
•>
.
Aceste dispozi~ii vor fi cercetate' cu ocazia continutului capacita(ii de folosin\a.
R Preciziim ca incapacitfitile (lngriidirile) de a i11cheia acte jui·idice civile pot fi clasificate du pa
. . ·o ·De _detalii 11~ vom ocupa in- partea a doua a cursu1ui; consacrata "persoanelor", cu u!l nmi multe criterii (n se vedeu, pentri1 detnlii: M. Nicolne, Actuljuridic civil, In "Drent civil
ocazia cercetiirii confinutului capacitafii civile, atat pentru persoana ftzica, cat ~i penfru !{
romfln. Curs selectiv pentru licenta 2004-2005, edi(ie revazuta ~i adaugita, Ed.
-~
persoana juridica.
Juridic 2004, p. 15-16. G . .Boroi, op.cir., 1999, p. 157-158).
I!
«
ij,
!!.
 150 DREPT CIVIL ROMAN
SECTIUNEA a Ill-a.
_,
CON~IMTAMANTUL
§ 1 Core.lapa dintre consimtamantul §i vointa juridica.
Fonnarea §i principiile v9il~tei juridice In dreptul civil
113. CORELATlA DlNTRE CONSIMTAMANT ~.I JURIDICA
Dupa cum se §tie, actul juridic civil este manifestarea de voin{d filcutti cu
inte11tia de a produce efecte juridice. · juriclice au caracter intern; pentru cafaptul psihologic sa devin.afapt social este
.Vointa este de natura psihologica. Ea fo!·meaza obiect special de preocu-
pare pentru psihologie, dar inte~eseaza atat dreptul, In general, cat §i
civil In special. Doar unghiurile sLib care este analizata d ifera.
Sub aspect psiholog.ic, vointa e.ste un fenomen con1plex ..
~i sub aspect juridic, lnsa; vointa este complexa,. In strncttira sa intrand
doua elemente: consimjii.mc7ntul ~i cauza sau scopul. · scopul actului juridic civil. ln dcictrii15, aceasta se nu1:ne;;te ''constructia tehnica
. De aici rezulta ca, Yntre consimtamant §i. vointa exista corelatia de
: parte:..fntreg.
Aceasta corelatie, la ran.du! ei, lnvedereaza 11ecesitatea de a se releva pro-
cesul de formare a vointei juridice, ca ~i principiile sale. 0 asemenea prezentare
este de natura a contribu.i la o mai buna l1~telegere a conceptu!ui de "consimta-
mant'.' - ca a doua condi~ie, de fond, esentiala ~i generaldl, a actului Juridic
civil. · · -principiul libertc1/ii actelor juridice civile, nuniit ~i principiul autonomiei
114~ FORMAREA ~I jJRI~Cf PHLE VOINTEl.JURIDTCE IN
·DREPTUL CIVIL
. a. F_omiarea voinfe i juriclice_
Formarea vointei, 'i'n general, deci ~i a celei juridi·ce, reprezinta un proces
psihologic complex. · ·
Punctul de porn ire In acest proces tr reprezinta rzevoia si1nJita de om,· 1a
care acesta tinde, vrea sa o satisfaca. Aceasta nevciie e reflectatil In min tea
omului. · ·
ti Cu toate ca art. 948 pct. 2 C.ci~. se; -1era'· ta consim\ii.mantul valabil "al par~ii care se
obliga", 'in r~alitate, dupa cum, pc drept cuvant, s-a suhliniut In literaturu de. specialitate,
co1isimtama11tuljiecarefpar/i(ln actul bi ori multilateral) trebuie sa fie valabil. Bunaoaru, In
contractul de dona~ie, partea care se obliga este da11atorul, dar valabilitarea c;onsimfamilntului
se cere atat pentrn donator, cat ~i pentru donawr (ca(e, In principiu, "nu se obliga").
ACTULJURIDIC CIVIL ·1s1
.0 data reflectata nevoia, se ajunge la reflectarea mijlocului de satisfacere a
acelei nevoi. Dobande~te contur, astfel, do1·.i11ta satisfaceri i 11evoii..
De c~le mai mLllte 6ri, lnsa, o dorin\a 1iu raniane singura; ease 1ntalne~te
cu alte dorin~e ~i tendinte· ale. omului; unele di1i a~estea pot fi In acord cu nevoia,
iar altele pot fi potrivnic.e.
{n acest context, lncep·e a doua faza a procesu luj psihologic, care este
deliberarea: aceasta reprezinta cantarirea avantajelor ~i dezavantajelor pe care
le prezinta clorin tele ;;i mij loacele de real izare a !or, a fl ate In co11curs. , ,
Ca urma,re a aparitiei 1.mui motiv determinant, de la de.liberare se trece la
luctr~a 'holarclrii fncl;ei.erii crctului juridic civil, act care apare ca miiloc de
realizare a scopului propus. .
De 1~etinut ca aceste faze ale procesului psihologic de formare a. voin\ei
necesar ca ho(tiriitea luata sa fie exleriorizatli,. putiiridu-se lua cui10;;tint~ de ea
de catre altc persoa11e. . '
. Din procesul acesta complex, stufos al formadi voin~ei, dreptul civil re~ine
doar .doua .elemente: hotiiriirea exleriori:wta ~i 1notivul determindnt; pri mu!
element .este 1nsu~i consim(,amclntul, iar eel de-al. doilea· constituie cai:tza ori
·--11
a
b, Principiile voinfei juri~ic~ 111 dreplul civil
Coclul 11ostru civil consacra ~ chiar daca nu iii tenninis, dar nelridoielnic -
doua pri·ncipii care carmuiesc vointajuridica, ~i anume:
de voinf{l>; . .
._pi~i11c1/Jiul voinjei reale (numit .;;i principiul vointei intemc).
i) Principiul iiberta/ii actelorjuridice civile este c6nsacrat, indii·ect 1n eel
pu~in doi.ia texte di1~ Codul civil; respectiv:
· -. art. 969 alin .• 1: "Conven:tiile legal .fiicute au putere de lege lntre partile
contractante" ~i
- art. 5: --"mt se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare de
la legile ·care intereseaza ordinea publiccl ~'·i bunele mora.J1i1ri ".
Din interpreta1:ea per· a contrario,. a acestor clispozitii, rezulta concluzia
urmatoare: dacli se respecta legea §i bunele moravuri, sitbiecteLe de drepl civil
sunt libere sa
lncheie canvenfii ori scifctca acte unilaterale. Acesta este, sintetic,
In acest sens, Tr. lona~cu, 1n Trcitat de drept civil, vol. T, 1967, p. 26 l.
t)
l)A se ve<Jca, spre exemplu: R. Savntier, La theorie des obligations... , p. 142-143;
Alex :Weil, op.cit., p. 237-238; J. Carhonier, Droit civil. Tome premier, P.U.F., 1955. ll· !40
(unde autorul arata: "Le principe et la liberte (liberte contractuelle, autonon1ie de la
volonte").
'\
 ...

is2
-. . .
·oREIYJ' CIVIL ROMAN
ACTUL JURli)IC CIVIL 153
continutul. p1;incipi~t1ui libertati~ ~ctelor juridice. Analitic, ,acestcontin~tt poate fi Codul civil romal1-a consaci·at p1~incipi\.l1 voin~ei inten1e sau reale.
_, expriinat astfol: · . · · . . · .. '· ·
Intrucat aceasta cons-aci·are m1 este in.termittis: existenta sa, .ne'indoielnica,
·-; subfoctele de drept. civ~l: suntUbere sc1 .rncheie ori.rru i.m act juridic civil;. se ln:temeiaza pe ui·matoarele argwnerztd de text: l) at;gumeritul dedus din regula
daca lncheie, trebuie sa respecte legea ~i 1i1orala; · · · de interpretare a' conve11tiilor, consacratii de art. 977 Cciv.: "I11terp1;etarea
. ~ partile sunt fibere sa
~tabileasca, a~a cum doresc:, confinulul (clauzele) contractelor ·se face di.1pa ii1tenfic1 connma a par~iloi· contractante, iar flU dupa
actuluijui'idic cixii; . . . . . . . se1isul literal .al terme1wlui" ·cs.n.); 2) ·argumentul bazat .Pe art. L175 C.civ.:
~. partile sunt libete. ca, prin acordul tor, sa moc!ifice ori sit pzma ccqJC1.t "Actul secret, care modifica un act pub Ii?, mt poate avea pwere decat flltre
juridic'civil pe care I-au 1ncheiat 1>. . ' . pftr/i!e· contrcu':tmite ~i s(tccesorii !or uni versa Ii: u11 asemenea act nu poate avea
Lim~tele prindplului libertafii actelor juridice civile sunt: a) orcli11ecc pu- nici un efect.ln contra altor persoane" (s.n.); acest text, care reglementeaza.ceea
blici((ad ica normele cai·e reglement~aza ordinea econon1ica, socia!a ~i po!itica ce doctriJla nume~te. simulatie, fixeaza, deci, regula potrivit careia lntre pclrfi
_ din stat); b) iHorala (bunele moravuri); c) 1wrmele imperative civile (de la care, produce efecte actul secret, care este real, iai· nu actul public (ostensibil), care
cltipa clin1 se ~tie, nu se poate . de~dga). Actuljuridic lncheiat' cu depa~ifoa acestor 1
este mincinos ; 3) argu1nentul bazat pe art. 953 C.civ.: "Consimtftmantu! riu este
limite este lovit de _nulitate absoluta sau relativa, dupa caz. · valabil, di.nd este dat prin erbare, smuls prin violenta sau surprins de dol"; acest
~) Principiul voinfei reale (interne). Vointajuddica cuprinde.elementul text contine ideea ca:,-este producatoare de efecte nurnai nrnnifestai·ea de voin~a
iritern (psihologic) ~i eel extern (soda!). 'cane! lntre ·aceste doi:1a elemente exista libera, coi1~tienta, reala, iar nu ~i cea alterata printr-un viciu de co11simtami\nt.
-conc;rdanta, ,identitate, nu se pun~ 11ici 0 prob!ema, teoretica ori practica, de De mentionat ca; oricare din siste·mele aratate, consacra1id un · anumit
determin~l'e a. prindpiului aplicabil, _cftci vointa este aceea.yi. . . _ .. ·.. principiu, nu exclude existenta u11or e.xcejJ!ii'de la principi'ul preferat, tocmai
. Pot exista, lnsa; sitqatii In' car<'lntre .cele doua elemente _: intern·~i extern - pentru ey· tempera. neaju.i1stlrile care ar d'~curge din aplicarea clrastica a acelui
sa mt existe_ 'coricordarita. Iri 'aselTienea sitlla~ii se pune problema 111·11.\titrrnrP' principiu. · .. , :: '"'"". .
dintre cele doua ·elemente,-li dam prioritate? · In acest sens, Codul nostrn civil corisacra, ca. exceptii'de la principiul vain-
. ·Solutionarea prqblemei depinde de concep{ia cu privire la raportul dintre . tei r.eale, urmatoarele solutii: I) In caz de simula~ie, fa~a de tet:ti produce efecte
vointa interna, reali ~i vointa declarata, exteriorizata. · actul public, dar· mincinos, caci acesta poate fi cunoscl.1t de catre alte persoane
In aceasta privinta, exista doi1a conceptii: d(!cat partile contractai1te ( ait. .117 S; partea a· doua a textul ui); 2) .In r1iaterie de
- co1~ceptia subiectiva, ca.re da prioritate vointei interne, reale ~i probe (privind raportul dintre ln~cris ~i marturie), art. 1191 alin. 2 reamintim ca
- concep/ia obiectiva caie~ di111potriva, pre Fera vointa declai-ata, 'exteriorizata.. prevede: "Nu se ·va primi niciodata o dovada prin martori In contra sau ·peste
fiecare conceptie prezinta avantaje ~i dezavantaje. · ceea ce cuprinde actul, nic_i despre ceea .Ge se pretinde di s-ar fi ·z-is ;t'naintea, la
Astfel, sisternul voin~ei reitle - coosucrat de Codul civiJfraiicez de la 1804 - timpul sau 1n urma confectionarii · aclului, chiar cu privire la o suma ce nu
·sa~isface ·sect1ritatea statid a circuitldui .civil (deoarece, In acest sistem, se poate depa~e~te 250 lei"; ori se poate lntftmpla ca lnscrisul sa- nll repr'ezi11te vointa
pune In discu~i.e valabilitat~a actului trtuislativde drepturi pe ;notiv de necon~or­ . reala, aceasta putfind fi losa reclat pdn dispozitia unui ori tmor martori; se poate
d~~nta lntre vointa reala ~i cea exp.rimata, ceea ce- este de natura sa nu 'incurajeze ajunge In temeiul textului, sa produdl efecte voin~a consernnata 'in lnscris, de9i
subiectele de drept civil. In 'fncheierea actelorjuridice). .nu este In concordan~a cu adevaratavointa a pr1rtii ori paqilor, 9i sa rn1 procluca
In sistemulvoi11tei dec!arate - consacrat de Codu! civil gennan de la.1900. efecte vointa adevarata, reala, care n-ar putea Fi stabi lita deci\t pr in probe cu
. (.B,G.B.) :.. este satisracuta securitatea dinamica a circuitului civil, deoa1:ece, o martori 2 ~. -
data exteriorizatii, vointa produce efecte care nu pot fi tnlaturate pe motiv ca
vointa declarata nu coincide ,cu cea intema, ceea ce ·este de natura a lndemna, a
se
lncuraja,sa lncheie acte juridice ..

11
Din principiul liberti\lii actelor juridice civile dccurg doua importa11Le consecinfc: I) una
deji::md: subiectele i;!e drept civil sunt Hbere sa incheie nu numai acte numi1e. tipice, Ci ~i acte
1wm1mite, ntlpice.: 2) una de formii: cand legea nu prevede expres altfel, partile sunt libere sa
alea,ga forma pe care o doresc ·. (dnu) · actului lor; este aspectul care .se fnscrie )n 1
Cu privire la regimul simula\iei; a se vedea si Fl. A. Baias. Si11111faf ia. Studiu{ de
co1?sensualism1tlui. Pentru un caz din practicii, in care s-a reafirmat principiul
dnclrimi ~1·ij11rispr11denfcl, Ed. Rosetti. Bucure~ti, 2003.
juridice, use vedea dee. nr. 831/1989 a S.civ. n fostului T.S., 'In Dreptul nr. 3/L990, p. 64. Ase 21
Prmtru o ap.lica\ie recentii, a principiului vointci 1=eale, vezi dee. nr. l J2il 991 a C.S.J.,
veden $i I. Albu,
.
.... .
Ube1·1a/t!a co111n1ct11alci-in Dreptul nr.· 3/1993, p. 29 ~i urm.
-
·
in Dreptul 11!'. 6/1992, p. 84.
154 , DH.cPTCIVIL ROMAN
.§ 2 Definitia consimtari12.ntului ~i conditiile pe care trebuie sale
1ndeplineasdi pentru a fi valabil ·.
..,.
115. DEFINlT[A CONSfMTAMANTULUI
.E_>rin cons imfamdnt se 7ntelege ace a condifie esen{iala defond .yigenerctll't a
actuhti juridic civil ·care consta fn. hotc7riirea de " incheia un act juridic civil
mcmifestati't in exterior. · altele, ca dispuna/orul 'sa aiba discer11iimclnf in momentul jn c_are 11 intocme~yle,
Sub aspect terminologic, este de, aratat ca termenul "consimtiimant" are fie
intelesul ·de vcinta exteriorizata a uneia dintre par/ile actului bilateral ori a
autorului actului unilateral - cuni este In art 953 C.civ.; men\ionat mai sus -, fie
sensul de. acord de voinfa. - cum este fo _contextul art. 969 al in. 2 C.civ.: "E!e
(conven\iile - · ri~n.} se pot revoca prin consim{clnulntul mufi1Ctl sa~1 din cauze
ai.1torizate de lege" (s.n.}.
· i l6: CONDITULE DE VALABILITATE A CONSIMTAMANTULUI
Pentru a fi va!abil, corisimtamantul trebuie sa lnfruneasca co11ditiile mmat()are:
-sa provina de la 0 persoana cu discernamant;
-: sa. fie exprii-;lat CLt intentia de a produce efocte juridicc:
- sa .fie exteriorizat; . . . ' . . festare de voin~a racuta cu _i11ten{ia de a produce efette juridice (a. crea, u
-·sa mi fie alterat de vreun viciu de rnn~imtnmiint
l. Consimfc'imantul trebuie sci provina de la o persocma cu discerniimant
Conclitia aceasta decurge din caracterul con~'ilient al actului juridic civil;·
subiectul de drept Civil trebuie ·sa. aiba puterea de a. aprecia, de a discerne
efectele ju rid ice care se produc In baza man ifestari.i sale de voin\a.
De re~iriutca, daca·cccpacitatea dea 'incheia actuljuridic civil este, a~acum
am aratat,o stare de drept - de iure - , prezenta ori lipsa clisccrn~milntului este,
in primul rand, o stare de· fapt - de facto'. De aici necesitatea de a nu confunda
conditia capacita/ii.cu aceasta prima cerin~a de valabilitate a consin1tamantului:
si provina" de la o persoana cu discernamant.
Persoaria fizica cu deplina capacitate de exercitiu este pi:ezumata cii are
discern~n;antjuridic necesar pentru a 7ncheia acte juridice.civile.
Persoana lipsita de capacitatea de exercitiu (mino~ul SL!b 14 ani ~i eel pus
sub interdictie judccatoreasca) este prewmata a nu avea discernrunfint, fie
datorita varstei fragede, fie starii de sanatate mii1tala.
Minorul lntre 14 ~i 18 ani are discernamiintul juridic In ci.irs de formare.
ACTUL JURIDIC CIVIL 155
Pentru .persoana juridica nu se pun probleme, deoarece reprezentantul ei
legal este, lntotdeauna, o pe.rsoana fizica cu deplina capacitate de exercitiu.
A~a- cum 'invedereaza practica, in afara de incapacitii/il~ legale (c_az(1riln
care legea. prezuma p~rsoana C(). lipsita de discernamant) exista ~i eaztLri de
i11capacitii/i nalurale In care ::;e gasesc persoane capabile dupa lege); deci, fn
dre11t, persoana este capabila. (are discernamant), dar, f.n fapt, ea este Iipsita
temporar de discernamanl.- In acest sens se citeaza cazurile de betie, hipnoza,
soninambulism, mfi.nie puternicif(ab irctto).
In sensiil aratat este ;;i practica noastra jucliciara. Astfol, fotr-o decizie din
l 987 se precizeaza ca: " ... pentru validitatea testamentului este necesar, intre
In sensul de a nu exista incapacitati legale 9i nici ce/e natirrnle, adica lipsa unei
con.ftiente, indiferent <lac.a aces ta se datoreaza u1~ei. crize treditoare sau
permane1;te_ De aceea, daca se dovede~te ca In -momentul intocmirii
testamentului dispunatcn1l. era lipsit de discernamfint, instanta are 'indatorirea sa
anuleze actul. Pentru a se
pronunta lnsa· anularea unui testament, este riecesarsa
se dovedeasca In mod n~echivoc lipsa de discernamant. a dispunatorului,
cleoarece "potrivit· prevcderilor art. 856 ·c. Civ., orice persoanfi este capabila sa
dispuna prin testament, claca·.nu este oprita prin lege, capacitatea fiind regula In
iar incapacitatea exceptia" 11 - s.n.
2
2. Consim(clniclnlul expi·imat czi i11te11/ia de a produce efecte /urldice >
Ace~sta condi~ie decrn;ge.·din esenta actului juridic civi!; care este o mani-
modifica ori a stinge i.1il ruportjurid"ic civil concret).
Aceasta conditie de valabilitate a consimtamantului nu este i,,r1,.,ni;,,;p;.
- cane! manifestarea de vointa a fost facutfi In gluma
prietenie, curtoazie .sau pura complezenfii;
- dine! s-a facut sub condi~ie pur potestativa, "din patiea celui care se
obliga" (art. I 01 o·C.civ.), adica <!ma obiig dnd1 vrenu" - si_~·oluero:
-'cand manifestarea de v6inta este pre~1 vaga;
- cane! manifestarea de· voin\a s-a facut cu o rezerva mintala (reservatio
mentalis), cunoscuta de contrnctant (cum se lnta111plK1 In cazul aclului fictiv. ca
varietate de simulatie).
n Dec. nr. 112911987 a Scc\iei civile a foslu1ui Tribuiial Sup rem, In Culegere de deci::.ii
pe 1987! p. 121-122; in ncela~i sens este ~i dee. nr. 438/l989 a nceleia!?i Sec\ii civile, in
Dreplul nr. l-2/1990, p. 127-128; dee. nr. 3247/1999 a C.A. Bucure~ti,. in Culegere tie
in materie civiltl, 1999. p. 25-26.
cloctrina, aceasta conditie cste formulatii ~i astfel: ''consimtamantul trebuie si.i fie
ernis in"s tare de angajamentjuridic" (Tr. lona.\)cu, op.ci1 .. p. 263).
1
 ·156.. DREPT CIVIL ROMAN
3. Consili·1feimtintul .lre_buie sii fie. exteriorizat
. Aceasta conditie este it11rntsa~de chiardefinitia consimtamantului: hotarare
de a lncheia actul manifestat~ Irr exterior, adica exteriorizata.
P1~incipiul aplicabil exteriorizarii consiint~mantului este acela al consen-
sualismului, care itiseamna ca parti1e s.unt libe1~e saral~aga forma de exteriorizare
. a vointei lor; In alti termeni, simpla. manifestare de ·11oinfii •este nu nllinai
1iecesarli, ci .yi si!ficienta pentru ca actul civil sa se nasca valabil din ptmct de
vedere alforinei sale. . · .
De. la acest principiu exista. ~i excepfii, cum e. cazul actelor solemne, In
cazul carom manJfestarea vointei trebuie sa imbrace 0 farina speciala .(deregula,
forma: a,utentica). .. . ·
Mai1ifestarea de vointa poate fi exteriorizat~ lntr-o forn1a expresa sau ta-·
cite{ _(impli.cita). Hmtru anum1te acte este necesara manifestarea expresa a
vbintei (cum e-cazul actelor solemne), pe cand. alte acte pot fi facute printr-o
manifestare ·e~presa ori iacita de Vointa (cuni e ·cazul acceptarii mo~tenirii, la
·c~re.s~ refera art. 689 C.civ;). . · . . . ..
Modali~a~ile de. exteriorizare a consim~amantultJi sunt: li1 scris, verbal ~i
prin gesturi. ori fapt~ concludenle, neechivoce. · . · .
in. legatura cu acea$tfi. conqi~ie a consimtamantului - exteriorizurea sa - .se mai
pune problema valorif juridice a tiiceri,· l~i gase~te; sau nu aplicarea In
civil adagiul: qui tticit consentire vh:letur(Cine tace este de acord)? In principiu 'ln
. dreptu I civil tacerea m1 va!Oreaza ·consimtamant extet'iot'izat. Prin exceptie, tacerea
valoreaza, consimta1nant 1) d.nd legea prevede expres aceasta 1); 2) dind, prin
voi11ta: expresa a partilor, se atrihuie o anumita semi1ificatie juridica tacerii;
3) cand tacerea are vaioare d~ consimtamant potrivit obiceiului.
4. Consim/am.dntul trebuie sa nu.fie alterat printr-un viciu de co~1sim/amant
. 'conditia.acea~ta ~; t1eg~tiva - ~ste impusa de caract~rul con~tient, liberal
actului juridic civil. Specific '{iciilor de consiin~i:i.miint. este faptul di exista
· manifestare de vointa (consiintamant), clar ·~lcea~t~t este alteratfi fie In continutul
sau intelectual, con~tient, ct1111 este cazul erorii. ~i al dolului (vicleniei), fie In
caracterut' sau liber,· cum e cazul violen~ei.-~i al leziunii:
Sunt vie ii de consimta."mant: eroarea, dolul (viclenia), violenta ~i leziunea.
intrucat viciile de-_consimtamant 1)resupun analiza mai multor aspecte, este
necesara 0 prezentare distincta a lor, pe- care 0 facem in paragraful urmator.
11
.Citam douii asem'enea cazuri. Potrivit art. 1437 C.civ.: uoupa expirarea termenului
. Ungurea~u, Reflec/ii prillind eroama fndreptul.citiil, In Juriclica nr. 4/200 l, p. 153-157.
stipulat prin contractul de locafiune, dncn locatarul ramane ~i e lasat in posesie, atunci se
considerli loca(iunea ca reinnoilci, efeclele ei insfi se reguleaza dupa dispozi~iile articol~tlui
. relativ la _locntiunea tarn termen": este a~a-zisa "tacitn locatiune". A se vedea ~i C. Ap.
Bucure~ti, s. lV. civ., dee. nr. 1090/1995, in Culegere de prticticii judiciarli civilll 1993-
l998, p. 32~33.
ACTULJURiD.lC CIV-IL' 157
§ 3 Viciile cle co nsirnta mant
117. EROAREA
a. Defi11i{ie
Eroarea.este falsa re.prezentai·e a realitatii la lncheierea unui act civil 1•
b. Reglementare
Jn afai·a de art. .953 ·c.civ.i care, i·eamintirn, prevede .ca "Consimtllmiintul.
nu este valabil cand este dat prin eroare ... '', Ccidul civil consacra arL 954
regle1i1entarii acestui viciu de consimtamant, dispunandu-se ca: "Eroareci mi
pr·odtice militate dedit ctind cade asupra sub~·tcm/ei obiectului conven/iei.
Eroarea nu prodicce 1iulitate cand cade a.supra persoanei cu care s.:a con-
tractat, _afal·a mrmai cand consider~t/ia persoanei este cauza pri11cipalt1. pentru
care s-afacut convenfia" (s.n.). ·
lri primul aJineat se reglementeaza eroarea, asupra calita~ilor substantiale
ale obiectului actuiui (dror .. in substcaztiam), iar In al doilea alineat este regle-
mentata eroarea asupra identitatii ori calitatilor persoanei cocontractante (error
in. person.ant).
c. Clasificare
Dupa criteriul consecinfelor care intervin, eroarea·este de treifeluri:
- eraarea-:obstacol. (numita ~i clistructiva de voin~a) este. cea mai
forma a erorii, falsa prezenfa~e·cazancl fie cisupra natitrii actuliti ce se lncheie ".
errot in. negotio - (o parte crede cii lncheie un anumit act jmidic, iar ceallat[1
parte are credinta, g1'e~ita, ca lncheie un alt act juriclic/l fie asupra identitcl{ii
obiectuliti. (error in corpore) -. (o parte crede ca trateaza cu privire la un an um it.
bun; pe dine! cealalta parte are In :Vedere alt ·
;;.· eroc11·ea viclu de consim/Cimdnt aceasta In alterarea consimtamantului de
natura sa atraga nevalabilitatea actu!ui juridic civil.
Aceasta forma de eroare poate fi:
1
Pentru o pnv1re usuprn erorii - viciu de corisimt(tm~'lnl, a se vedea ~i 0 .
. !.1 Pentru un caz din 1m1ctica judiciad\ - in care o partc crede ca a incheint contract de
viinzare-cum1fnrare, iar cealaltfi parte avea in vedere un c·ontract de vanzare cu clauza de
lntre~inere ·_ a se vedea dee. civila nr. 370/1974 a T. Jud. Bra~ov, In R.R.D.', nr. l 211975, p.
·'46; In acela~i sens, T. Bucure~ti, Sec\ia a IV-a, dee. nr. 1564/1996. In Culegere de fJl'llCticrl
j11diciarli l 993-1997. p: 45-46.
 158. 01mrt CIVlL ROMAN
. i). erocu·ea asupra· ccditafilor substcmfiale, nanirale, ale obiectului actului
(error in substantiam) 1, art. 954 alin. 1 c. civ.;
.· 2), eroare.a as.u.pra calitif{ilor .yi fnsu,Jirlloi· esen/iale ale · persoanei
contractante sau beneficicu-e (legator, ter~ beneficiar) a actLLlui
2
(error in personam) ; art. 954 alin. 2 C. civ. . .
. -. eroarea-indiferentlt'este falsa reprezentare a unor lmprejurari mai pu~in
impotiante la lncheierea actului juridic civil ~i care nu afecteaza 'insa~i valabili-
tatea actului. ·
In primul caz, sanctiunea care .intervine este nulitatea absoluta a actului
juridic (d~oarece nus-a format aco1:dul de voin~a). Consideram de lege fere11da, ··
'I
·ca ~i In ~az de eroare-obstacol ar trebui sa intervina· nulitatea '.relativa, cei in
cauza putand sa ceara anulabilitatea actu!ui, dar putand S-0 confirme, prin chiar
· execut~treaactului, du pa cum le dicteaza interesele In fiecare caz In parte .
.Vicitil de c~nsimtamarit al erorii - atat ca error in s•<bstantiam, cat ~i ca
error in personam - atrage sanc~iunea 11.ulitafii i'tilatil1e a actului.
Dupa criteriul na~urii realitii/ii fctls reprezentatii, se <listing douafeluri de
eror.i: · ·
. - eroa~ea defapt, care este falsa ~·eprezentare a unei situatii faptice la lncheie-
rea actului juridic (care prive~te obiectld actului, valoa~~a, cocontnictantul);
. - eroarea de drept, care este fa!sa reprezentare a existen~ei ori con~inutului
unei norme de drept civil... ' natura psihologica .:. falsa reprezentare a realitlitii -, de unde rezulta ~i
· Aclmisibilitatea erorii de drept ca viciu de consimtamant a format obiect de
cantroverscl 1n literatura de specialit~te, formulandu-se atat teza neadmiterli, cat
~i acea a admiterii erorii de clrept ca viciu de consimtamant.
. Teza inadmisibilitclfii erorii de clrept ca viciu de c.onsimtarnant - teza pe
. care nu o lrnpart~im - invoca In favoarea sa argumentul bazat pe obligatia
cunoa~terii legii,, pe prezum~ia cunoa~terii legii, astfel ca nu este lngaduita
. In pract:ica s-au considernt .d1~ept cazuri de eroare asupra substantei obiectului:
1
achizitionarea unor obiecte de sticla drept obiecte de cristal; achizi~ionarea unui teren
pentru constructia unei case, dar care nu poate fi utilizat In acest scop decat cu autoriia\ia
Comitetlilui geologic, lmprejurare necunoscuta de cumparator la data 'i'ncheierii actului.
.
2
ln materie de casatorie, eroarea a.wp1"a persoa11ei este admisibili\ nurnai daca prive~te
,,identilateajlzicii a celuilalt sol" (In acest sens, art. 21 alin. l, C. fam.), ca eroare obstacol.
Daca eroarea poarta asupra altorlnsu~iri ale celuilalt so~ (ex. varsta, profesia, statutul socio-
profesionai, virginitatea) nu valoreaza eroare viciu de consimtamdnt. Astfel, in practica, s-a
decis ca in cazul unui contrnct de v<lnzare cumparare nu exista eroare asupra persoanelor cu
care s-a contractat, deoarece In raport cu prevcderile art. 954 alin. 2 C. civ., ,,eroarea nu
produce nulitate ciintl cade as(1pra persoanei cu care s-a contractat, afara numai cand
cohside·ratia persoanei este cauza principala 1 pentru care s-a filcut convenpa. Caracterul
al
determinant erorii asuprn persoanei se poate referii la identitatea fizica, identitatea civila
sau calitMile esentiale ale acesluia. Prin urmare, eroarea asupra sUl.rff civile a
cocontradantului (faptul ca paratii cumparatori sunt divortati) nu poate constituii motiv de
. anulare a actului. (T. Bucure~ti, Seqia a IV-~t civ .. d~c. nr. 49911997, In Culegere de practicii
judiciar{! 1993-1997, p. 3).
ACTUL JURIDIC CfVIL 159
apararea bazata pe in.vocarea necunoaeyterii legii civile: nemo censetur ignorare
leg em:
Cunou$terea tL1turor legilor civile, de catre toata lumea, este buna ca 'spe-·
ranta, ca deziderat,' rea.litatea demonstrand, adesea, contra1iul (mai ales la
persoane lipsite de pregatirejuridica). . · .
lnfavoarea admiteiii erorii de drept ca viciu de consimtamant- exceptand,
!nsa normele impe1~ative ori cele ce privesc ordinea publica, - pot fi invocate
urmatoarele argumente: 1) art. 953. C.civ~ prevede nevalabilitatea consimtaman-
tului "cand este dat din eroare, flira a distinge lnfre eroarea de fapt eyi cea de
drept; or, ithi lex non dis#nguit, nee nos distinguere debemus; 2) legea prevede
cand nu este adn1isa eroarea de drept - cum e art l206 alin. 2 C.civ. 'in privinta
marturisirii - ceea ce lnseamna, per a c01itrario, ca In celelalte cazuri ea este
aclmisa; 3) 'in masura In care se produce efectiv, eroarea cJe drept ar~ acelaeyi
efect ca ~i eroarea de fapt: falsa reprezentare a realitatii; ori, ubi eade1h est ratio,
ibi e.adem solutio esse debet; 4) jur!sprudenta noastra ad1~1ite eroarea de drept ca
viciu de consimtamantn.
d. St~·t1ctu;·a erorii-vicht'de consin1/am6nt
alcatuirea erorii-viciu de consimtamant intra un singur element, de
\,tatea probarii, dovedirii sale'.
e. Co11di(ii cerulepenti-it ca eroarea sa.fieviciu de. consimfamdnt ·
Doua condi{.ii, cumulative, se cer a .fi 1ntrunite penttu ca falsa reprezentare
a realita~ii, la 7ncheierea unui act juridic civil; sa aiba valoare de viciu de
consimtamant:
- elementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fl fast hotiircllor,
determinant, pentru lncheierea aGtului, In sensul ca, dac~ ar fi fost Cl;noscfrtii
realitatea, actul nu s-ar fi Jncheiat; aprecierea caracte1;ului determinant al
se
e!ementului fa!s' reprezentat face dupa llll criteriH subiectiv, adica de la caz la
caz; prin ex.ceptie cloar se P?ate apela la un criteriu obiectiv, abstract2); dereti-
nut ca, atunci cand falsa reprezentare cade asupra valorii economice a contra-
presta~iei, evorba de o eroa~·e lezionetrl1, care esle supusa regulilor de la
> In acest sens, a se vedca decizia civila nr, 474/1985 a T. jud. Carn~-Sevcri11, cu
1
NOTA de~· Bcligradcnnu, in R.R.D. nr. 12/1985, p. 55-62; vezi ~i Jozscf Kocsis, Unele
aspecle leoretice 1~i practice privind eroarea de drepl, In Dreptul, nr. S/l992, p. 39-42.
2
! Pentru un caz de acest fel. din juris1m1denta noastra, ·a se vedea dee. nr. II 1967 n
civile a fostulLfr·T~rib1unal Suprem In C11li:ge1:e de dcciz.ii ale Tribwwlului Suprem pe
wwl 1967, p. 86-87 ('in speta era vorba de placa unei pianine). ·
 ACTULJURIDIC CIVIL 161
160. .DR!'!PT CIVIL ROMAN
. - dolul principal (dolus clans ccrnstun contractui), care este dolul ce cade·
leeiimea-viciu de consimtii.mcinf, iar nu celor de la ·eroarea-:Viciu de consimta-
mant (sub fo1:nia error in ~itbstantiam) 11 ,· · · . • .
asupra unor ele111ente importante.• determinate la lncheierea actului juri~lic ~·i
care atrage cmularea actului ~i
- in cazul actelor bilatera!e, cu tith.t oneros, este necesar ca ~i cocon-:
- dolul incident (dolus biciden.s). ·mimit ~i incidental od secundar, care este
tractantul sa fi ~ti1,1t sau sa ti trebuit sa ~tie ca elementtil asupra cliruia cade
ce cade astipra unor imprejurari nedeterminate pentru lricheierea actului
'·reprez~11tare este determinant, boti:i.rator pentru 'incheierea actului
juridic, neafragand nevalabilitatea actului (se. poate cere; Ins.a, o. reducere a
aceasta oerinta este impusa de nevoia asigttrarii stabilita.,tii, certitudlnii opera~iu­
prestatiei, da?3: e cazul). · ·
nilor juridice care intervin I~ circuitul civil; in actele unilaterale cu titlu oneros
nici nu. se pu1'1e aceasta conditie deoarece, prin ipoteza, lipse~te, "cocontrac- d. Structura ·
tantul" ori "cealalta parte". · · · ·
I11 fine,' mai precizam ca, In acte!e'.bilateraie, rwe nec;esarcafiecare part~ ca
Dolul, viciu de consimtamant, este alcatuit din douci elemente:
sii. se gaseasca iii eroare, pentru a fi In prezcnta viciului de consirntamant.
sa atraga a1iulabilitatea acti.tlui juridic civil; daca, totL1~i, ambele par~i au
. eroare, .attinci fiecare poate .cere anu[·area actului pentru ero'ari;a careia [j este
II . - tmelement obiectiv; material, cdnstiind in utilizarea demijloace viclene
(ma~inatiuni, ~iretenie, manoperedolosive) pentru a induce In eroare;
- un element subiectiv, ilitenfional, constfi.nd In intentia de a induce in
victima.
·1~· ,.·
: ~·
eroare o persoani:i, pen.tru a o determina sa lncheie un act juridic civil.
In leg5tlira cu primul elei11e11-t - obieetiv-, este de re~inut ca el poate consta
E

ll8. DOLUL SAU VICLENIA ~ atat intr~o actiu11e· pozitiva (fapt comisi" ). ciit ~i In una negativa (fapt omisiv ).
fn i11ateria liberalitatilor, spre exemplu, faptul comisiv se concretizeaza 711
. a. Definifie "sugestie'' ori "captatie" {care consta.lii specularea afectiunii ori pasiunii unei
a
persoane pentru 0 dete1:111'ina sa:faca.o· donatie ori un legat) •.
1

Dolul, numit 9i viclenie, este ace! viciu de consimtamant care constii in
inducere.a f11. eroare·a unei pei·oane,,.prin i1iijloace viclene sau clolos.ive,-pentru a
·o · deterinina sa fncheie wt act juridic. In .ese1ita, deci', dolul este o eroare
provocata (i'ar nu spontana, .ca eroarea propriu-zisa).
b. Regleme.ntare •
In a:fara de art. 953 C;civ .. care, reamintim; prevede ca ''Consimtamantul nu
Cfind elemerrtt1l obiectiv al dolului consta intr-un fapt omisiv, se utilizeaza
c;;;,\.11 1esia "do! prin reticenta" ~i · se concretizeaza ill ascunderea ori ne~0muni­
carea celeilalte p~rti a unei ln~prejmari ce i-ar ti trehuit facutii cunoscuta:!J.
j In legatui:a cu .cel de. al doilea eleme1it al dolului - eel subiectiv -, In prac-
tica judiciara s-:ri.u fa.cut unele pi·ecizari i.mpot~tante, interesante, precum: I) lipsa
; i! discernamantu!ui "~i dolul; sub forma capta~iei, se exclud 3\ datorita. incompati-
j bilitaJii !or; 2) nu existadol daca cocontractantul cuno~tea imprejurarea pretins
I · ascunsa">; 3) ,provocarea w1ei erori din simpla 1ieglijenta, ·Fara rea-credinra, nu

'
este valabil cand este ... Sttrprins prin dol ", Codul civil consacra dolului art;. 960,
constituie clol (in acest caz, pi:l.rtea ~'inclusa" In eroare are dreptul sa solicite
In care se prevede:"Dolul este.o cauza de nulitate a conven~iei cand mijloacele ~ despagubiri sau chiar sa solicite anularea actului pentru eroare-viciu de copsim-
'. viclene, !ntrebuintate de una di1i par~i; sunt astfel, lncdt este evident ca, Fara
aceste ma~ina~ii, cealaltiparte n-ar fi contractat. -~
f
~
tamant, claca. este cazul).
f1
Dolul nu se presupune". "" 1!
~
ri
c. Clasificare -
~

I
~1
Aviind originea in dreptl.11 pd vat roman - unde se distingea 1ntre .dolus
mcdits (dolul grav) ~i dolus bonus (dolul u~or)-, dupa consecintele pe care le
are, ori nu, asupra valabilita~ii aftului juridic, se distinge lntre: 1?
ll Pe11tru un asen~enea caz, din jurisprudenta noastra, a se vedea dee. nr. 1985/1975 a
Sectiei civ_il,e a fostului Tribunal Suprem, in Cuiegere de decizii clle Tribwwlttlui Suprem pe
anul 1975. p, 74~76 (In. care se_precizeaza, dupa evocarea articolelor 953 ~i 954 (din Codul
·I'
~
civil, ca "Nu COllStitule eroare asupra substan\ei, eroarea asupra valorii economice a presta\iei
sau .contrap1:estatiei"); cu privire la leziune, v.ezi infra, nr. 120.
Ii Pentru jurispruden~a In materie, a se· vedea, spre exemplu, dee. nr. I 03 I /1973 a S.civ.
a fostultti Tribunal Suprem, In R.R.D. nr. 3/1974, p. 145; dec.'nr. 1426/1979 a S.civ. a fostu-
lui Tribunal Suprem, in C.D. pe 1979, p. 125~128; dee. 792/l982a S:civ. a fostului Tribunal
Supre111, In R.R.D. Ill'. 5/l 983, p. 173-74; dee, nr. 770/1982 a Tribunalului jude~ean Neam~. in
R.R.D. nr. 9/1983, p. 62; dee. ur.. 1419/1991 a S.civ. (Ill) a T.M.B., In Culegere ... pe 1991,
127-128; C.S.J.; s. civ., dee.nr. ll60/l992, in Dreptul nr. 811993, p. 82.
.
21
Pentru amanunte, vezi P. And~'ei, Do/ul prin relicenfa in literntura juridicii .yi
pmctica juridicii, In RR.D., nr. 9/1982, p. 36-40; M. D. Boqan, Considera/ii asupra
j
do!nlui in maierie de· liberafitii{i. fn Dreptul nr. 7/2001, p. 79-86.
3
' Dec. nr. 98/1982 a Tribunalului jude\ean Hunedoara, in R,R.D., nr. 2/ J 983, p. 63 ..
> Dec.civila nr. 1398/1986 a Triblinalului jude~ean Suceava, 1i1 R.R.D., nr. 7/l 987. p. 69.
4

I"
l~

m
i'J
~
 162 IJIU!PT CIVIL ROMAN
e. Condi/ii
~'
Pentru a fi viciu de co11sih1ta111ant, dolul trebl1ie si lndeplineasdt, cumulci-
tiv, conditiile:
- sajie det<Jrniincmt pentru lncheierea nctului juridic;
- saprovincl de la ceafol{{t parte.
. · Uneleprecizari sunt de facut l11. legat1.wft c(1 aceste doua co11di\ii ale dolului.
condifie este expres prevazuta do art. . 960 C.civ., 'in formula
"mijloacele vicle11e sunt astfel, !neut este evident ·ca, fad\. aceste ma~iimtii,
·cea.laltn parte 1HU' fi ,eontruct~tt". Caracterul duterminant~ hoturator al um1i
element pentru lncheie1·ea achilui civil se npreciazu, ca ~i la el'Oa.re, dupti lm
criteri.u ~ubiecliv, ildict\ in· ccmcreto. De rctinut, lnsa, ell aria elementelor
determi.natei hi dol, este mai lntinsll decfit {a e1·ome (uncle, reamlntim, tr())buie sa
fie vorba ori de 11 calitatile substnntiale ale obiectuluP' ori de "calittitile pern ·
soanei;' cocontrncfonte). ·
A doua condifie este co11tii1utrt, la ff;)l, in formula art. 960: 11 ... 111.ijloacele
viclene intrebuintate de una din partp'. Textul lasa sa se fnteleaga cit dolul ar fi
aplicabil doar actelo1· bilaterale (cfii m:11mti la acestea se poatc vorbi de
11
"cocontrnctant" ori de "cealaltfi purte"). Or, c!olul (sub) forma, s~1gestieP' poate
fi 'intalnit ~i In cazul testmnentului, spre ex.emplu, cm;creste act 1.111ilnternl. ·
· fo. doc\l'ina Se admite, intemoiat, dt a d~JlHI condi\ie - dolul Sft provinrl de la
cocontn(ctunt - este lndeplinita, In actele bilatcrale,. ~i In i.irmatoarele doua si~
tuatii: 1) clolul pro'vine de la un tert clar cocontrnctantul ~re CUl10$tirita de
aceasta lrnprejurare (e u11 fel ·de cpmplic.itate de dol); 2) dolu·1 provine de la
reprezentantul (ex. mandatarul) cocontractantullli.
fn fine, o precizare nec.esara) ca ~i In cazul erorii, este urmatoarea: nu se
cere ca doh.it sa fie comun, adica sa existe pentru fiecare parte a actu1ui
. bilateral; daca; totu~i, ar exista reciprocitate de dol, fiecare pmie este In drept sa
ceara anularea actului pentru,dolul al canii victima este.
f Probtt dolului·.
· Alineatul 2 al art 960 prevede ca "Do!ul nu se presupune", c'eea ce' ln-
seamna ca persoana 'care invoca existenta dolului; drept cauza oe anul_abilitate a
actului juridic civil, trebuie sa-1· dovedeasca.
Fiind unfaptjuridic, dolLd poate ft probat prin orice mijloc de proba, inclu-
siv martori sau prezumtii simple. Spre deosebire de proba erorii, dovada dolului
este mai u~or de ilicut datorita elementului sau material, obiectiv, exterior.
119. V10LENTA
a. Definifie
este ace! viciu de consimtamant care consta In amenintarea unei
per.socme c;t un rau care ii produce o !~mere ce o determina sii incl;eia zm act
1
juridic, pe care altfel nu l-arfi tncheiat.
ACTULJURID!C CIVIL 163
b. Reglemrmtctre
In afot'a de prewdel'ile art. 953 C.ci~. ~ nco;1simta111Efotui llll este. valabil
cane! este ... smuts. pl'iri viol<:HHa", Codul civil consa~ra lnci:i. p~1tn1 articole
violentei: ·.
• art. 955: "Violei1~a rn· contra celui ce s-a obligat este cauzri de nulitate,
chinr cii11d este exercitatt\ de alta persoana (.focat aceea In -folosul crueia ::Mi. JU.cut
conventia";
• art. 956: "Este v.iole11ta: totdemma oand, spre a fEi.ce o persoernti a con-
-~lructa, -i s-a ins1.1t1at te1mmm 1 ra~ionabila dupa dl\.11sa, ca va fi expusu persoann
smt averea sa wrni l'fh1 considtwabil ~i p1•ezent.· Se ~ine cont In aceastn materic de
etate, de sex ~i de conclitia persoanelo1·n, · ·
•. a1t:- 957: "Viole11tn este cauia de nulitate *i cand s".'a exercitat asuprn sotu·
lui sau a sotiei, asupra descenden\·ilor ~i ascendc;rn~ik>l'";
• art.· 958: "Simpla temere reverentiara, fl\rtl vk1lenfiii 1 m1 poate amila
conventia". ,.
c. Clczsif.iccr.re
Di1pi'f nalura rCiului cu 01.u:e se amenin\rt, se distinge lntre:
- violen/a jizica - vis ~ existe11ta at(mci cnnd amenintnrea cu raul prive~te
integritatea fizica ori bunurile persoanei;
- violenfci morctlcl - 11u:1t1.t;s - exist<.:mta atunci cane! amenintarea cu raul se
refera la onoarea, cinstea ori sentimentele persoanei.
Dupa caracterul amcmintclrii Si;) deosebe~te lnlre:
·- amenintarea legitima; ·justa ell un rau, care l_lll este viciu de consim~f1111ant
(spre exernplu, creditorul ll ameninta pe debitor cudarea sa 7n judecata 7n cazlli
In care nu-~i lndepline~te indatorirea pe care o are);
· - amenintarea nelegilimii. injusta, cu un rau; nurnai aceasta are semnificu-
~ia juridica a viciului de coi1sim~amant, atragand anulabilitatea. actului lncheiat
sub imperiu1 unei temeri insuflata de o asemenea. amenintare.
·d. Structura
Ca ~i dolul, violenta - viciu de consimtamant este alcatuita din doua elemente:
- un'elemellt obiectiv, exterior, care consta In amenin~area cu un rau;
· - wi element sublectiv, constand 1n insuflarea unei terneri persoanei ame-
nin tate; ceea. ce altereaza consimtamantul, in cazul violentei, este tocmai aceasta
ternere insuflata victimei violentei. .
In legatura cu primul element - obiectiv -, este de re~inut ca arnenintarea
poate sa priveasca un rau de natura patrimoniala (de exemplu, distrugerea unui
bun), un rau de natllra fizicii (de exempl~1, vatamarea integritatii ·corporale) sau
un rau de natura morala (de exernplu, compromiterea reputatiei persoanei).
A!?a cum rezulta din dispozitiile Codului civil (art. 956-957}, raul cu care
se ameninta poate sa se refere fie la persoane (In categoria persoanelor intra 1rn
 164 bREPT CIVIL ROMAN
165
ACTUL JU IUD IC CIVIL
numai persoana yictima a violentei, rnspeetiv cea cu c~re se lncheie actul juridic
ameniilfat . este legat printr-o: temeinicii afectiune; In acest sens· este ~i
sub. imperiul temerii. c.i ~i sotul sau, dupa caz,.sotia, descenclen~ii ~i as~endentii
~·
· acestuia),.fie la bunuri. · · · jurisprudenta. 0 . · . ·. . .
A doua conditie trebuie i'nteleasa In sensu! ca nu orice amenintare pnn ea
In literatura de specialitate s:-a aratat.ca enumeritrea din art. 957 C.civ. nu"
trebuie 'socotita liinitativa, textul unnand a· fi ·interpretat extensiv. 11 insa$i, constituie violenta - viciu ·de consimtamant. E necesar ca aceasta sa
reprezinte o lncalcare a legii, adica sa fie nelegitima.
Ca ~i Ia dol, existen,ta unui element obiectiv in ·structura violentei justifica
Aceasta condi~ie (ezulta ~i din art. 958 C.civ., care declara cft simpla ternere
~i. exercitarea unei actiuni In rfispundere civil~ delictuala,:1;e teli1eiul art. 998 C.
reverentiara, '~fara violen~~J.l' nu este cauza de anulare, adica nu e "vio!enta".
civ., amenintarea (ne!egitima) Cll un rau constituind delict civil.
· Amenintarea.cu Lill raupoate proveni: a$a Clllll displtl1e art. 955 C.civ., IHI
In legatma cu eel de a! doile·a element - subiectiv -: t1'ebuie retinut ca
numai de la coco11tractant, ci !?i de la un te1f ·
tocmai temerea insuflata victimei viole11tei altereaza consi;ntamantul acesteia;;.1:
starea de teama, provocata de amenintare,a' cu un. rau este ace~a care dft na~tere
fo fine, In doctrina s-a mai prezentat, lntemeiat, ca starea de necesitate In
care se gase~te o persoana, care o determina sa lncheie u.n act juridic pe care
m.otivului (evitarea ratilui) ·ce determina victima violentei sa incheie actuL De
'aceea:, reforirea, din art. 956 C.civ. la un "rau considerabil $i prezent" nu este altfel nu l-ar fi incheiat, treb"Liie asimilcllii violentei - viciu de consimtamant 2'.
totu~i exacta, lntmciit temerea trebuie sa. fie cohsiclerabila ~i prezenta la na~terea
actului juridic, iar raul putand fi ~i viitor. 21 De aici rezulta ca, amenintarea cu lll1 120. LEZIUNEA
rau viitor poate constitui violen\a, daca este de natura sa nasca In sufletul
persoanei o temere actuala. a. Dejlrzi{ie

· e. Condi/ii Prin leziime se in}elege prejudicilil .mat~rial suferit de una din par~i din
cauza disproportiei vadite de valoare lntre contraprestatii, ce exista In chiar
Pentru a fi viciu de corisi1iJtamant, violenta trebuie sa .lntruneasca, cumula- momentur incheierii actului. In ~onsecinta, ca viciu de consimtarna'nt. leziunea
tiv, urm~t6arele doua condi/ii: . consta In disproportia vadita ·de valoare lntre doua prestatii.
- scl..fie determimmtii pentru lncheierea actuluijuridic c,ivil; ·
- sajle injustii (nelegitima, ilicita). b. Regle111i:mt~1re
/'
in apr;ecierea indeplinirii ,primei conditii trebuie tinut seama ca lnsu~i art.
956 C.civ. prevede ca tei11erea insuflata trebuie sa fie 1 ~rationabila dupa dansa"
In Codul civil exista urmatoarele dispozitii referitoare la leziune:
(dupa persoana amenintata),' adica de natura a determina lncheierea actului - art. 951: "Minorele. nu
poate ataca angajamentul sau pentru cauza de
necapadtate clecat 1n caz.de leziune"; ·
juridic. .
- art. 1157: "Minorul poate exercita ac~iunea In resciziune pentru simpla
Totodata, 111 ap.recierea caracterului determinat, trebuie sa se aiba In· veclere
leziune In contra oricarei conven~ii";
- ·a~a cum dispune, expres, alin. 2 al art. 956 C.civ. - varsta, sexul, "conditia"
- art. 1158: "Cand leziunea rezulta dintr-t111 evenin1ent cauzal ;;i nea~teptat,
persoanei amenin~ate; cu alte cuvinte, criteriul aprecieri i' este unul subiec.tiv.
minorul n-are actiunea In resciziune";
Din art. 956-957 C.civ. reiese, clar, ca raul cu care se
amenin~a poate privi.
- arl. 1159: "Mi11orul ce face o simpla declaratie ca este major are actiunea
·ne persoane, fie bunuri. . ·
In resci~iune";
In afara de persoana amenintata, raul poate privi pe so~, sotie, descendent
- art. 1169: "Minorui comel'.ciant, bancher sau artizan, n-are actiunea In
(copil, nepot), ori ascendent (parinte, bunic). in doctrina, s-a precizat dt acestqr
persoane trebuie asimilat~ ~ pe'ntru identitate de ratiune - ~i persoam1 de care eel

1
> Ase vedea, spre exemplu, dee. civila nr. I651/l 97 I a Tribunalului jude\ean Timi!?, In
R.R.D., nr. 2/ 1973, p. 162.
2
> Legislatia civila nu define$le starea de necesilate. Jn schimb, art. 45 din Coclul penal

n A se ve<leu: A. lona~cu, op.cit., p. 86; I. Rucfirennu, op.cit., p. 289; D~ Cosma,
op.cit., p. 174; G. Boroi, 6p.cit., p. 18 l.
1
> C. Hnmnngiu, I. Rosetti Biillincscu, Al. Bliicoinnu, op.cit., vol. U. p. 817: N.O.
Ghimpa, op.cit., p. l84; G. Boroi, op.cit., p. 181.
dispune: (l)"Nu constituie infrac\iune fapta previlzutn de legea penala sl\v<lr~ita de o persoana
pentru a salva de la un pericol ~i care nu pulea fi inlaturat astfel, viata, integritatea corporala
snu sanatatea sa, a altuia sau a unui bun importirnt al sau ori al altuia suu un interes genenil.
(2) Se atla in stare de necesitate ~i acela care In momentul savar~irii faptei nu ~i-a dat seama
ct\ pricinuie~te urmari mai grave decilt cele care s~ar fi putut produce duca pericolul 1m era
lnlaturat".
 i66 ACTULJURIDIC CIVIL
167
DREPT' Cl\f!L IWMAN

resciziune cohtra angajarnentelor ce a luat pentru c:omertul sau arta sa'' 1\ · c. ~tructura
-· · - art. 1162: "Minorul n-are actiL11iea In: resciziune contra ohligatiilor ce Structura leziunii dife1;a in func~ie de concepfia care sta la baza reglementarii ei.
rezulta din delictele sau cvasi-delictele sale";
In concep(.ia subiectivc'i, leziunea presupune doua elemente: um1I obiectiv,
- ait. 1163: "Minorui nu mai poate exercita ac~iune in resciziune in contra
constancl in clisproportia de valoare lntre coi:1trapresta~ii ~i uriul subiectiv,
angajamentullii fii~ut in minoritate, dadi I-a: ratificat dupa ce a devenit major~ ~i
constand In profitarea de starea de nevoie In care se gase~te cealalta parte.
aceasta ~i In cazu! cand angajamentul este nul In forma sa, ~i In acela ciind in concep/fa obiectivcl, lezillliea are un singur element: ·pagLJba egali1 cu
. produce numai leziune";
disproportia de valoare intre contrajJrestatii. ·
-·art. J 164: cccand .minorii, interzi~ii.(sau femeile maritale-: .abrogat), sunt
Dispozi\iile legale, citate mai sus -din Codul civil ~i Decretul nr. 32/1954 -
'in aceasta calitate, a exercita ·actiune 111 resciziune in co11tra
consacra conceptia obiectiva despre leziune; In consecin~a, eel ce invoca lezi-
mentelor for, e.i 11u intorc aceea ce au primit, in Lfrmarea acestor angajamente, In
unea nu are de dovedit decat vadita disproportie de valoare liitre contraprestatii.
timplll minoritatii; interdictiei (sau mariajului), decat dadi se probeaza ca au Cand o parte a profitat, de starea"de nevoie In car·e se gasea cealalta parte, In
profitat de aceea ce li s-a dat";. · . .
momentul 'incheierii actului juridic, acesta poate fi anu!at pentru cauza imorala.
- art.} 165: ''MaJoi:ul nu poate, pentru leziune, sa exercite actiunea In
resciziune"-l. · '
cl. Condifii
la
Aceste dispozitii legate, di;1 Codul civil, treb(1ie raportate dispozitiile art.
2? din Decretul nr. 32/1954, potrivit carom: «De. la data intrarii in vigoare a Pe1itru anularea actului juridic civil pentru leziune este necesar sa fie
decretu!ui privito1; la persoanele fizice ~i · persoanele juridice, aplicarea intrunite urmatoarele conditii: I} leziunea sa fie o consecinta directa a actului
dispozitiilor legale referitoare .la actiunea in anulare pentru leziirne (adica ceea respectiv (deo!:lrece art. 1158 C.civ. ·prevede ca nu poate fi exercitata· actiunea In
ce Codul civil nume~te "ac~iune in resciziune" - n.n.) se resfrange la minorii resciziune atunci cand leziunea rezulla dintr-un "eveniment cazmfr ~i nea;;-
care, avand varsta de paisprezece ani lmpliniti~ incheie 'singuri Jara incuviintarea teptat"); 2) leziunea sa existe In raporl cu mo'mentul lncheierii. actului juridic; 3)
pftrintilor ·sau a tutorelui, acte juriclice pentru a caror validitate nu se cere ~i disproportia de valoare intre contraprestatii trebuie sa fie vaditfl.
ln~uviintarea prealabila a autorita~ii tutelare, daca aceste acte le pricinuicsc vreo
vatarnare. e. Do111e11ii1 de aplicare
. Actele jttridice, ce se lnchde.de minorii care nu au 'i'rnplinit vflrsta de
prezece ani sunt anulabile pentni incapacitate, chiar daca m1 este ieziune. In starea actuala a legislatiei noastre in materie, le.ziunea are w1. domeuiu
care nu ciu lrnplinit varsta de paisprezece ani nu raspund pentru o
restrtuz.1 de aplicare, atfit din punct~il de vedere al persoanelor care pot invocn
fapta lor'ilicita decat claca se dovede~te ca au lucrat cL1 discernamant». drcpt cauza de a1wlare, cat ~i d'in ace la al actelor susceptibile de anulare penlru
leziune. .
Intr-adevar, sub primul aspect, lez,iunea prive9te minorii inire 14 ·}'i 18 ani,
,, Art.10 alin. 1 din Coduf comercial (din 1887) prevedea ca: "Minorul de orice sex,
pentru a putea face comert ~i prin urmarc a fi considerat ca major, intruciit prive~te adica minorii cu capacitate de exerci~i(1 restransa.
obligatiunile contractate de dansul ca comerciant, va trebui sa aiba etatea de I 8 ani implini~i, Sub eel de al doilea aspect, sunt anulabile pentni leziune nurnai actele ·
sa fie emancipa~, sa aiba autorizatiunea scrisa a tatalui sau, sau in caz de 1i1oarte, interdictiune juridice civile care, in acela;;i tin'lp: l) sunt acte de administrai·e; 2) au fast
ori absen\<1 a tatalui, aceea a mamei sale, iar In. lipsa de tata ~i mmmi, autorizatia tutorelui cu lncheiate de minorul intre 14-18 ani singur, fclr(1 incuviinfcwea ocrolilorului
avizul consiliului de familie omol9gat de tribunalul civil". Textul se aplica, la ad~1ptarea legal; 3) sunt le(.ionare 'pentru minor; 4) sunl comutative.
Codului comercial, deoarece majoratul civil era tixat la 21 de ani. Precizfim ca acest articol a
fost abrogat prin art. ·v din De.crerul nr. 18511949 (M. Of. nr. 25/1949).
·
21
Se ad~11ite, totu~i, ca majorul poate invoca leziunea in doua cazuri: I) in temeiul arc.
60 din O.G. nr. 42/l 997 privind naviga~ia civil a (M.Of. nr. 221/l997), pentru a~a-zisele
conven~ii de salvare maritima, care ar fi lezionarc pcntru nava sau bunurile salvate; 2) in
temeiul art. 694 C.civ.: "Majorele i1u poale sa-~i atace acceptarea e.xpresa sau tacita a unei
succesiuni deciit in cazul ciind aceasta acceptare a fost mmarea ui1ei viclenii ce s-a intre-
buintat 1n privinta-i. El nu poate recfama in contra acceptilrii, pentru cuvinle de vi\tanrnre,
deciit In cnzul In care succesiunea ar fi absorbita sau mic~ornta cu mai mult de jumatate. prin
descoperirea unui testament necunoscut in momentul acceptarii". Se poate observa ca prima
parle a textului con~ine un caz de do!, in partea a doua o eroare lezionara special~°\; lntr-un a<.:t
unilateral
-168 . DREPT civ IL ROMAN
ACTUL JURIDIC ClVIL ' . ·169
repro~u 1-c:~e se acluce acestei op in ii este In seimtl ca "interesu I"· tii1e de "cauza"
actuluijuridic, iar nu de "obiectul" sau.
'$ E C ,T I U N EA a I V - a

OBIECTUL ACTULUI JUlUDIC CIVIL 123. CORELATIA OBlECTUL $1 CONTINUTUL ACTULUI

JURID~C C1VIL-

"Obiectul" 9i "contiimtul" actului juridic civil se gasesc In aceea9i corela{ie

§ 1 Notiune ca §i "obiectul" 9i «con\i1!utul" raportului juridic civit 1>·; Prin tinnare, cle9i se afla
lntr-o stransa tegatura, ·nu trebuie confundate actiunile ori inactiunile la care
sunt indreptatite,sau de care sui1t ~im1te partile actului juridic.civil - -care con-
l2L DEHNIT£A OBTECTULUI ACTULUI JURIDIC C1VJL obiectul uctului juridic civil - cu drepturile subiect_ive civile ~i obligatiile
la care da na~tere actul juridic. - care formeaza confinutul ori efectele actului
· Prin obieci al actului juridic se !ntelege conduita pcl1'filor stabilitt'.l pri11 civil. .
ace[ act}iiridic civil, respectiv acf iwzile_ ori inacfiunile !Ci care par{ile sum
Cfind cotJduita par~ilm prive~te "lucrurile" ori «bmiurile", acestea sunt pri-
fndreptc1Jile sau de cal'e sunt (brute. ' . ' 1
vite ca "obiect clerivat" al ,actului juridic civil. Dupa cum vom arata In para-
Cu. refel'ire dour la convenfii, art.t 962 C.civ'. prevede ca "Obiectul col!-
graful urmator, unele "conditii de valabilitate", ale obiectului actului juridic
.ve11,tiilo1; esle acela la r;:are par/ile sau ~rwi1ai una din pcir/f se oblige.I,, - s.n.
civil se refera tocmai la «bunuri".
A~a cum, pe11tru "opiectulraportult1i juridic civil"; am lu~tt In considerare -
ca obiect','fSerivat - bunurile ori ·lucrurile1 la care se refera concluitaparOlor, tot
astf~I' i?i pentru obiectut actull!i juridic lucrurile pot fi socotite ca obiect derivat
al actultii jui'idic civil. - · · . § 2 Conditii de valabilitate
Bunaoara, cu acest lnteles, art. 963 C.civ. dispune: ''Nunwi lttcrurile ce
sui1i in comer/ (i.n cir'cuitul civil) pot Ji obiectu! unui contract''.
l24. ENU,MERAREA CONDITI!LOR CERUTE PENTRU
VALABILITATEA OBIECTULUI ACTULUI CIVIL
122. COI_'ffROVERSA PRIVIND.OBIECTULACTULUIJURIDIC CfVfL
Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic ·civil trebuie sfl lndeplineasca
fn literatura de specialitate,. nu toti autorii sunt de aceea;;i parere cu privire urmatoarele conditii.
la ceea ce trebu'le retimtt ca este "obiectul actului juridic civil", fiind formulate - sa ex.iste;
trei puncte de vedere. . - sa fie In circuitul civil;
Inti·-o prima opinie 1>, pe care am l'mparta;;it-o, se retine ca obieclul - sa fie detcrminat ori determinabil;
juridic este lnsu~i obiectul raportului juridic civil i1asc(1t din ace! act juridic,
- sa fie posibil;
adicll conduita par~ilor, respectiv actiunile ~i inactiunile la care acestea sunt
lndrepta~ite ori pe care trebu.ie sale tncleplineascil ..
-sa fie Vicit ~i moral.
Acestea sunt condi{iile generate pentru valabilitatea obiectului actului juridic
Intr-o a cloua opinie, obiectul actului juridic con'sta In crearea, moclificai·ea,
civil.
tra·nsmiterea sati stingerea unui rnport juridic'.'.1: acestei opinii i se re1Jro~eaza Exista ~i condi/ii spedct!e, cerute numai pentru anumite acte juridice civile
faptul case confund~ obiectul cu efectul general al actttlui juridic. . .
~i anL1me:
In cea de ·a treia opinie, obicctul actului juridic consta in interesele - eel ce se obliga trebuie sli fie titularul dreptului subiectiv;
reglementate de par~i, In baza ~i In limitele legi i, prin 1~1ij locirea actului - sr1 existe autoriza~ie administrativa prevazuta de
- obiectul sa constea 'intr-un fapt personal al debitorului.
IJ V. Ecouomu, In Trcctat de drept civil, vol. I, t967, p. 290; Ch. Bclciu, in Tralllt de
drepr cl vii, vol.I, 1989. p. 185.
n A. Iona~cu, Drepl civil, Par/ea ge11eral£1. E.D.P., Bucure~ti. 1988. p. 96.
3
J D. Cosma, Teoria ge11eral6 a ac111/ui jul'idic civil. p. 2 lJ. 11
Vezi Sltflra. nr. 53.
 170 DREPT CIVIL ROMAN
,.., 125. REGLEMENTAREA LEGALA A CONDITHLOR DE
V ALABILITATE . unde rezulta ca e vorba de luc1~uri cai~e se afla in circuitul civil. De altfel, aceasta
Codut civil con\ine urmatoarele dispozitii privitoare la ce;·in\d~ pe care
trebuie sale 'intru11easdi. obiectul actului juridic civil pentru a fi valabil:
· - art. 948 pct. 3. "un obiei::t determinut";
- art. 963: "Numai lucrur!l.e ce sunt Iii comer~ (In ci1:cuitul. civil) pot fi
obiectul unu1 contract";
- art. 964: "Obliga~ia trebuie sa aiba de obiect un lucru deterrninat, eel
putin In specia sa.. . cu cloua sensuri ori ln~elesmi'.!>.·
cantltatea obiectutui poate fi 11ecerta, de este posibila <leterminarea sa";
··.art. 965:"Lucrurile viitoare pot fi obiectul obliga~iei. · actelor ~i fapte!or juriclice, i:n virtutea carom se nasc raporturi de drept civil. pe
Nu se poate face renuntare la o. succesiune ce nu .este deschisa, nici nu se
pot face invoiri asupra u11ei astfel de succesiuni, chiar de s-ar da consim\amantul
celui a c·arui succesiune este In chestiune". · a unui drept ori bun. Dintre cele doua sensuri ale expresiei "circuit civil" aici
_126. C0NTINUTUL CONDfTllLOR DE YALABlLlTATE.
a. Condifii generate
- Obiectul. ac/u/ui juridic' civil trebuie sii ex isle. Aceasta este conditia
· primordiala pentru valabil itatea obiectului actului juridic civil, In sensul ca daca
ob_iectul lipse~te, nu se mai pune problema lndeplinirii celorlalte conditii.
Daca abiectul actului juridic prive~te un bun ori lucru, aceasta conciitie
cunoa~terea urmatoarelor regul i: I) dadi bunul a existat, dar nu mai
exista la data lncheierii actului juridic, conditia nu este indeplinita ~i. deci, actul
nu este va1~bil 1 J; 2) bunul prezent In rnomentul "focheierii actului jLiridic
1ndepline~te eondi~ia "sa existe"; 3) un bun viitor poate fon1ia obiect vaiabil al
actului juridic civil, cu 0 exceptie; succesiunea vi itoare (neclescliisa lndi) llll
poate fonna obiect nici pentru conventie, nici pentni actul unilateral care este
ren~rntarea ·la suc;:cesiui1e (art. 965 C.civ.): De asemenea, In sistenHJI .Codului
civil, denumirile viitoare ale debitorului nu pot forma obiectul.unei conventii de
ipoteca (art. 1775); In schimb, potrivit Legii nr. 190/1999 privind creclitul
ipotecar pentru investi("ii irnohiliare, ipoteca poate avea ca obiect chiar imobilul
ce se va construi sau cumpara cu creditul garantat, aclica Llll bun .viitor;
- Obiectul trebuie sa fie in circuitu! civil. Aceasta conditie este prev~tzuta
expres de ·art. 963 C.civ. ~i reluata de art. 1310 C.civ. 2> in explicarea acestei
conditii de valabilitate suntnecesare une!e precizari.
ll Art.1311 C.civ. prevede: "Daca in momentul vanzarii, fucrul vfindut em picrit in tot,
vinderea este nula. Daca era pierit numai in parte, cumparatorul are alegerea intre a se lasa de
contract. sau a pretinde reducerea preiului".
'2) Art.1310 prevede: ,,Toate lucrurile care sunt in comer~ (In circuitul civil) pot sa fie
vandute, afora numai daca vreo lege a oprit aceasta".
ACTUL JURIDIC CIVIL 171
In primul rand, art. 963 C.civ., vorbe~te de lucrnri ce ·"sun! in comer(', de
interpi:etare - singura P.osibila ·- este confirmata de noile acte normative, care se
.; refera expres ·la bi.muri """scoase din circuitul civil (art: 5 alin. 2 din Legea
fondului funciar nt:. 18/1991 republicata 1)) ~i bu11uri care "sunt .'ji riimdn in
I
.
circuitlil civil" (art. I din TITLUL X privind circula~iajuridica a tet~enurilor din
Legea nr. 247/2005, pri~ind refonna indomeniile proprietatii ~ijustitiei, precum
m ~i unele masuri adiacente).
- al doilea rand, pe plan juridic, sintagma "circuit civil" se ·1ntrebu111teaza
In sens lai·g (Lato :vensu), prin circuit civil (In general) se in~elege totalilalea
dind In sens restrans (stricto sensu), expresia ''circuit civil", se reduce la actele
~i fapte!e juridice.susceptibile sa conduca la lnstrainarea sau dobanclirea valabila
von1 avea in vedere doar eel din urma sens.
In mod corespunzator, prin "bunuri aflate In circuitul" civil" vom lntelege
acele bunuri susceptibile sa faca obiectul unor acte translative sau constitutive,
sau altfel spus, bunurile care pot fi dobandiLe saL1 lnstrainate prin acte
civile. Din acest punct de vedere, aceste bunuri· (nui11ite alienabile) formeaza
regula, iar ce!e inalienabile constituie e:xcepfia; aceasta rezulta nelncloielnic din
art. 475, 963, 1310 suu 1844 C.civ. Prin ttrmare, In lipsa unei interclictii exprese
trebuie co.r1siderate a ft «1 n come rt". toate bunuri le care pot face obiect cle
apropie1'e privata.
Este de ;-emarcat ~i faptul ca bunurile aflate In circuitul civil (stricto sensu),
se Impart la ranclul lor, dupa moclul de circLtla~ie a lor, In cloua subcategorii:
a) bunuri care pol circula fiber, nefngradit (intra In aceasta prima
subcategorie bunurile ulienabile);
b) butiurile car<: pol circulcr in condi{ii restrictive, In sensul ca pot. fi
dobandite, dcPnute ori lnstrainate concli\·innal (intra In aceasta subcategorie:
1) armele !?i rnunitiile, supuse Legii nr. 29 · 12004 privincl regimul armelor ~i al
muni\iilor; 2) materialele explozive, supuse Legii nr. 126/1995; 3) produsele ~i
subslantele stupel1ante supuse Legii nr. 73/ 1969 ~i Legea nr. 14312000
combaterea traficului ~i consumului de droguri; 4) de~euri toxice, supuse Legii
1
> Potrivit art. 5 alin. l "Terenurile care foe parte din domeniul public sunt irwliellabile.
insesizabile ~i imprescriptibile. Ele nu poi ft i11tradus1Y in circuiwl ci11il, decat daca, potrivit
legii, sunt dezafectate din domeniul public". in mod asemftnator, 1w s11nt 111 circuitul civil,
fiind inalienabilc, bunurile proprietate publica, la care se re fora art. 136. (3) din Constitu~ie ~i
anurne: "Bogi\!iile de interes public ale subso!u!ui, spatiul aerian, apele cu poteniial energetic
valorificabil de interes 1rntional, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei
economice ~i ale platoului continental precum ~i alte bunuri stabilite de legea organica". In
acest sens, a se vedea ~i dispozitiile Legii nr. 2 lJ/1998.
11
M. Nicolnc, or1.cit., p. 37-38.
I
 172- DR.EPT CIVIL ROMAN
nr. 13711995 a protectiei 1i1ediului republicata; 5) .metalele pretioase supuse
O.G. nr. 190/2000; 6) obiectele de cult; supuse Legii nr. 103/1992).
,. . - Obiectul actuzu·i jitridic civil trebuie sd jie deierminat ori determinabil.
Aceasta conditie.este prevazuta atat de art. 948 pct. 3, cat ~i de art. 964 C.civ. Ea
trebuie respectatii. In foate cazurile, sub sanc~iunea nulitatii absolute a actului
juridic civil, indiforent In- ce ar consta obiectul cond.,uitei partilor - aqiune,
abstentiune, bun ori lucru .. Cand obiectul attului juridic civil prive~te llll bun
·.~"
. individ.ual determ.inat (rf!s ceria), prin ipoteza, aceasta c011ditie de ~alabilitate a
obiectului este lndeplinita. Daca este vorba de bunuri determinate generic (res
geriera), conclitia este lndeplinita fie prin stabilirea precisa a cantit~~ii, cal itatii l!,
I'~
I
valorii (intr-un astfel de caz, se. spune ca obiectul este determinat), fie prin
stabilirea numai a unm ~riterii' de determlnure, care se vor folosi In momentul
exec~1tarii actului juridic .civil (intr-u11 .astfol de caz se spur'le ca obiectul este
determinabit).·
- Obiectul dctului juridic civil trebuie sii fie posibil. Aceasta conditie· este
. in-ipusa de regula de drept potrivit careia nimeni nu poate fi obligat la imposibi I:
ad imposibiliu,m., · nulla obligat~o. Obiectul nu e posibil doar In cazul !n cui·e
imposibilitatea· este absoluta ·(adica pentru orfoirie). Daca imposibilitatea este
. i·el~tiva - adica numai pentru un anumit debitor - atunci obiectul actului este
.valabil, iar In caz de neexecutare culpabila din pmtea debitorului este angajata
ras.pundere·a sa civila: . . · .· .· .
Imposibilitatea poute fi deprdin material ori de ordin juridic.
Conditia aceasta trebuie apreciata dinamic, adica In fonctie de prog1~esul teh-
nico-~tiintific (del'>arece, ceea ce azi nu e posibil, 1mline poate deveni posibil). ·
- Obiectul actuluijuridic civil trebuie sii fie licit .yi moral. Condi ti a aceasta
cere ca ac~iunea ori foactiunea par~ilor actuluijuridic civil sa fie In concorclanta
cu legea ~i cu morala. Conditia m1 este lncleplinita - ~i actul va fi nul pentru
obiect ilicit ori ilnoral - atunci cancl obiectul actului juridic este In contraclictie
c':l legea. ori morala.
b. Condifii speciale
~ ln actele constitutive ori translative de dreptctri, se cere ca eel. care se
obligii sci jle titularul dreptului. Aceasta condi(ie, speciala, este impusa de
principiul de drept potrivit carnia nimeni nu se poate obliga yalabil la ceva ce nu
are ori la mai multe decfit are, principiu consucrat In adagiile: tumzo dat quod
non habet: nemo plus iitris ad alium trcm.~ferre potest, quam ipse liahet.
~ fn actele cu .pronwzfat carqcler personal adidi intuituu personae - se
ce1·e ca obiectul ·sci cons tea lntr-im ]apt personal al' debitorului. Aceasta
a
I). Obiectu( este detel'minat ~i atunci cand piirtile stabilesc cantitatea, ft\ra preciza insa
caiitatea,. deoarece partile, nederogand prin stipulatie expresa; i$i va gfisi aplicare criteriul
legal de stabilire a calitatii. Astfel. potrivit art. Jl03 C.civ. "Daca datorin este un lucru
tlcter111innt numai prin specia s:.t. dcbitorul, ca sfi se elibereze, nu este dator n-1 <la de ceu mai
bun aspecie, nir.;i 'insi\ tl1.: c1.:u 111;1i n:n.
ACTULJURIDIC CIVIL
173
conditie ~ste. impusa toc1~1ai de caracterur personal a.I unor acte ju rid ice ... precum
anlreprizu, ·mandatul - In care lnsu~iril~ debitorului sunt avute In vedere, In n1od
special, de di.tre coco11tract:ant, la lncheierea actuli.1ijuridic. · . ·
Cat p1~ive~te aceasta conditie, trebuie subliniat faptul ca este lipsitii de
eficientajuridica, promi;'iitmeafaptei'altuia. in schimb, este valabil actul juridic
prin care se obliga - personal - sa Clepuna toata diligen~a pentru a convinge pe o
.. alla persoana sa lncheie ori sa ratifice \m act juridic. 0 ·asemenea conven~ic e
cu11oscuta sub denumirea de "conventie de porte:f'orte" ..
· - cclncl legeaprevede. este necesara ~·i autoriza{ia administrativii. A fosl o
perioada in c~re. legea civita continea destul de multe cazuri In care, pentru
incheierea valnbila a actului juridic, lndeosebi sub aspectul obiectultri sau, era
ceruta ~i ti1d.eplfoirea. ccri1itei autorizatiei administrative.
Cu titlu de exemplu; amintim dispozitiile din Legea nr. 295/2004 privind
armelor ~i al 1mmitiiior dupa care ''/nstr{iinarea armelor ~i munitiilor se
poate: face. ri.umai: prin intermediul armurierilor din Roman.ia, autorizati sa
cornercializeze astfe1 de arme··. ·
ml: Sunt cazuri in care. incheierea vaiabila a unor acte juridice este
' conclitionata de existenta unei autorizatii jucliciare. Spre exemplu, art~ 49 alin. 1
din Legea nr. 64/1995 republicata (M. Of. nr. I066/2004), potrivit careia ,,In
afara. de cazurile prevazute de prezenta lege sau de cele autorizate de
judecatorul-sindic, toate attele, operntiunile · ~i otatile efectuate de debitor
I~
ulterior deschide~·i i procedufii sttnt nule."
SECTIUNEA a V-a
~li CAUZA (SCOPUL)ACTULUI JURmIC CIVIL
I
I § l Nothme ~i e!emente
I
127. NOTIUNEf\ CAUZEI (SCOPULUI) ACTULUl JURIDIC CIVIL
a. Definifia cauzei c.ictului civil
Cauw sau scopul este acel element al actultti juridic civil care cons/cl in
obiecfiirul urmarit la lncheiereu unui asemenea acl.
lmpreuna cu consimtnmantul .. cm1za formeaza vointajuriclica.
Cauza ori scopul ·est~ elemenlul care raspuncle la lntrebarea: ':cle ce" ori
·'pentru ce" s-u lncheiat actul juridic civil? ·
Ca element esential al actului juridic civil, cauza nu se confuncla nici cu
consirntli.milntul $i nici cu obiectul unui asemenea act. ceca ce eviden\iazr1 carac-
tenil sau de element independenttcle sine st8tator.
 174 OREM' CIVIL ROMAN
_,
"Cauza" actuluUmidic nu se confunda nici cu '!izvorul raportuiui juridic
civil concret", deoarece s-ar confunda partea cu lr1tregul.
b. Reglernentare
esentiala a conventiei, Codul civil, consacra art. 966-968 acestui element.
Potrivit ait. 966: "Obligatia rara cauza sau fondata pe o cauza falsa, sau
nu poate avea nici un efect".
Art. 967 dispune: "Conventia este valabila, cu toate ca cauza nu este .expresa.
Cauza este prezumata pana la dovada contrarie".
Art 968 prev~de: "Cauza este nelicita cand. este prohibita de 1egi, cand este
contrarie bunelor moravuri §i ordii1ii publice".
128. ELEMENTELE CAUZEI ACTTJLUI JURIDIC CIVIL
fn Iiteratura de specialitate se adm ite, In general, ca In structura cauzei
actului juridic civil intra doua elemente: scop~ll imediat $i scopul mediat.
Scopul imediat :-. causa proxima - numit ~i scopu/ obligatiei este stabi\it pe·
principalele categorii de acte juri~ice civile, dupa cum upneaza:
· ~ fn ¢ontractele sinafogmatice,. cauza cons.imtamantului fiecarei
consta In reprezentarea, adica prefigurnrea mintala a contrapresta\iei (o parte se
ca
.obliga ~ti'ind ~i cealalta parte se obliga, la randul ei);. . In dodrina, aceasta conditie a: fast 1n~eleasii diferit.. de catre autorii cares-au
- tn. actele.'cu titlu gratttit, scopul imediat 'il reprezinta intei1/iC1 de Cl grati-
jica (aiiimus donandi ),· ·· · Astfel, !ntr-o opinie, se cons.idera cit lipsa cauzei se confundft cu Gauza
- f1.Z actele reale, · scopul imediat ii reprezinta prefigurnrea remilerii
lucntlui~ bunului; . ·
- tri contractele aleatorii, este cauza irnediata riscul, adica prefigurarea .
unei lmprejur~ri viitoare 9i incerte de care depinde ~ansa ca9tigului 1 respectiv
riscul pierderii. . folsa}1J.
cum se poate observa, scopul imediat se camctedzeaza prin aceea t:;a
este un element abstract ~i iiivariabil, In cadrul unei anumite categorii de acte
juridice civile. ·
Scopul mediat - callsct remota -, numit 9i scopul actulzti juridic, consta In
motivul determinant al lncheierii unui act juridic civil; acest motiv se refera fie
la lnsu~irile uneLpresta~ii, ·fie la calita~ile unei persoane.
Scopul mediat se caracterizeaza prin aceea ca este concret ~\·i variabil. de la
o cutegorie la alta de acte juri'dice civilc, §i chiar.ln cadrul aceleia~i categorii de
acte de drept civil. · JJ. D. Cosnrn 1 op.cit., p. 229-23 l.
I
t\CTULJURIDlC CIVIL 175
Dupa cum se va ·observa, la paragrnfol un'nator, coi1di~iile de valabi litate
pentru cauza actului juridic. ci.vil se raporteaza la scopul mediat, el fond exa-
minat, ca atare 9i In jurisprudenta 1•
§ 2 Concl~tiHe de v'al;ibilitate n cauzei actului juridic civil
129. ENUNTAREA ACESTOR CONDITII
Pentru a fi valabila, cauza actului juridic civil trebuie Sa lndeplineasca,
cumulativ, urn1atoarele conclitii:
a ~ sa existe;
b- sa fie reala;
c - sa fie licita §i morala.
130. CONTINUTUL CONDlTfILOR DE VALABf.LlTATE A CAUZEl
. a. Prin.rn conditie de valabilitate a cauzei - sa existe - .este consacrata,
expres, de art. 966 C.civ., In fohntilarea: ,.Obligatia/clrd cauztt.... nu poate avea
nici un efect."
ocL1pat de acest aspect.
falsa care, la randi:il ei,nu-i decat o ·eroure asuprn cauzei 2>.
Intr-o alta opinie,' dimpotriva, se considera ca, In ce prive9te scopul ime-
cliat, "inexisten\a ~i falsitatea cauzei nu se confund~ In toate cazurile", iar Ince
prive~le sc;opul mediat, lipsa acestuia se reduce la eroare asupra cauzei (cauza
·
In opinia no:astra;dupa cum am precizat ~i cu alte ocaz'ii 4 > rezolvarea pro-
blemei "lipsei cauzei" trebuie ~~. se bazcze pe o dubla clistinctie: pc de o parte,
n Pentru delalii, Et se ve<.lc:t ~\. lonn~cu, In Cu1111'ibu{ia pl'Clclic:ii J11deccito1:e~1·ti la de::-
volrareci pri11cipiiloi· clreptultti cil'il·rumc1n, Ed. Acaclerniei, Bucme~li, l 973; p. 37 ~i urm.
·A. fona~cu, In Co11trib11(iu fJt;acti<.:ii jude<:cilora.yli la de::voltareet principii/or clrep-
21
{ului civil ro111ci11, p. '27 ~i unn.; Tr. lonn~cu, In Tmra{ de drept civil, vol. I, 1967, Ji. 272-273.
4
l Ch. Belciu, Dl'ept civil. 'l'iaoria ge11ef'((/c/, 1987, p. 207; idem, 111 Tra/at de drept civil,
vol., 189-190. ln acela~i sens, a se vedca ~i T. Pop, op.c(1.. 1999, p. 185. Pentru un punct de
vedere. formu lnt mai recent, cu privire la "lipsa· cauzei". vezi D. A. Popescu, In up.cit., p.
186-188; idem. Contrac:tul ~le .wcicwte, Ed. Lumina Lex, Bucure~li, 1996, p. 176-177. In
aceastii din urma lucrare se afla urmi\toarele: "In rezolvarea problemei (lipsn cauzei - 11.11.)
trcbuie sii plecam de la constatarea ca scopul actului juridic este de facturu pur psihologica.

·176 DREPTCIVIL ROMAN
~,·
trebuie deosebit scopttl mediat de scopul i;nediat ~i. pe de alta parte, trebu·ie
deosebite, "cauzele lipsei de cai.1z.a". . . - .. ·. · ..
Pe baza acestor distinctii, trebuie retinute solu~iile urmatoare:
- cand lipsa cauzei se datoreaza lipsyi de 'disccrnamant, anibe!e 'elemente .
-ule-cau-Z-er-=-;-scopul111ediat·~rcel ·imed·iat--·l·ipsesc,-cieom:e.ce,.-dupa..cunLse.~tj~~
slt"Uctura vointei juridice intra consimtamantul ~i cauza. cu ambele sale compo~
ne~te, acestea presupunand ·existen~a discenlamantului (aclica puterea de repre- .
zentare _u consecintelor juridice ale n1anifestarii de vointa); In aceasta
lipsa cauzei va atmge nulitatea relativa a actull1i juridic, deoarece aceasta este
sanctilinea lipsei discernamantului; .
.: ·cand lipsa cauzei se datoreaza: a) lipsei contraprestatiei, In contractele
sinalagmatice; b.) lipsei predarii bunului, In actele reale; c) lipsei riscului, In
,· actele aleatorii; d) lipsei intentiei de a gratifica, In actele cu titlu gra(uit, lipse$te
. un eleme1~t esential al actului juridic civil, .iar lipsa scopu lui imcdiat "absoarbe"
eroarea asupra scopului mediat, astfel ca sanctiunea aplicabi,la este aceea a
nulitatii abso!ute 1>.
"b. A doua conditie de·valabi~itate a cat1zei :- scl.jle reald - este, ~i consa- ea,
cratrt ex.pres de acela~i art: 966 C.civ~: "Obligatia.:·· fondata pe o ccruza false~...
nu poate avea nici tm efect". ·
Cat1za 1.lU este ~eala, cand este falsa; cauza este fa Isa ciind exista eroare
asupra motivului·determinant (care este tocmai scopul mediat). . . .
_ o·upa cum se poate observa,, ·aceasta conditie a cauzei evidentiaza sldinsa
legatura dintre eroarea-viciu de co11simtanu'int (error in substantiam ori error in
. pei'SOJ!flm) $i admisibilitatea "motivului determinat" ca scop medi.at. . n Pentru .lm caz de cauz~ falsa, In .materia comodalului, a se vedea NOTA de L. Mihni
0 prh~1n mentiune care se impune este aceea cit ii~ privintn lipsei (absen~ci) de cauzfl.11u
mai esle necesara dislil1ctia dintre caracterul specific fiecfiruia din cele dmia ele111e11te ale
cauzei, deonrece scopul (cauza), atilt eel imediat, cat ~i eel i11ediat, lipse~te numai atun~i
cand~ raportat la momentul 1ncheierii actului juridic, persoanu nu are o reflectare con~tienta a
propriei sale existente, adica este lipsilli de discernfimant.
Lipsa cauzei se poate intfilni. .. ~i In cazul actelor juridice incheiate sub imperiul 11io-
lenfei... intr-adevar, in aceastn situ.a\ie, reprezentarea psihologica. a \11otivului. determinant al
i'ri.cheierii actului juridic, nu exista. Hoturfirea de a lncheia m.:tul este impusi din exterior de
calre per.soana care exercita violen\a.
in conclt(zie, ptttem..spune ca lip.\·e.yte cm1w door in ca;ul in care actulJuridic a jo~·t
inclteiai de o persocmii lip.vita de disc1u·nclm<'inl sau ccind Clcesla a Jost incheial sub impu/.rnl
~·Jolenfei, . 5 ("Nu se poale deroga prin conven~ii ori dispozi\ii· particulare la legile cure intereseaza
Cum atat lipsa de discem~mant, cat ~i violcn~a stmt sanc~ionate cu nulitatea relativa,
rczulta, pe cale de consecinta, ca aceea~i sanc~iune se va aplica ~i In cazul lipsei cauzei"
(Ibidem) - s.n. · pot ri al1i.tl°ate ·~i acele a~te a caror cauza, de$i ·nu Tncalca o dispozine legala determinata cu
11
Pentru un caz de cau:ui.fictivii, (adica lipsa de cauzd). In practica judicinrd, a se vede<,t
(1ec. nr. 232/l974 n S.civ. a fostu,lui Tribunal Suprem, In C.D. pe 1974. p. l25-127; C. Ap.
Ora(jen, dee. nr. 54/2003, In C11legei·e depractica judicirirc/ 2003.• editata de M. J. la Ed. All
Beck, 2003, p. 35-36.
ACTULJURIDIC CLVIL 177
relativa a ac~Liluijuridic civi.1
1
·Falsitatea cauzei atrage.nulitatea
. ).
. .. . . .
c. A treia conditie de valabilitate a cauzei - sa fie licittt ~'ii moralii - este
prevazuta expres de 'tcela~i art. 966 C.civ.: "Obligatia... nelicita, nu poate avea
riici un efect". .
Continutul acesfoi'.conditii e.ste precizat de art. 968 C.civ.: "Ca.uza este
-~d icita- ~a_;~cT e:st.e-pro'hTmtlf"cle TegC~a11d-·este wntrarfe · btmel~· mtJrG1-vi11"-i-...~·L~
ordinii publice ".· . . . ·
·De re~i1~t1l ca ilidt poate fi doar scopul mediai2>. ·
§ 3 Rolul §i prob a cauzei
. .
. 131. ROLUL CAUZEI ACTULUI JURIDIC_CIVIJ:_,
Acest rol este dat de impott.anta practica a acestel conditii esen~iale a
actului juridic civB. • . . . ·. . · , . .
Sintetic, aceasta important.a se e:X.prima In ·urmatoarelc aspecte: ·
. - prin. ~j1ijlocirea "ca~ze.i", partile t111ui act juridic civil at~ibuie ·valoarea de
nfotiv deterininant or.i de element esential unei anumite lmprejurari sau unui
anumit.aspect care~ ··altfel, ar r5.mane neinsemtrnt ori"fara relev~nta juridica; deci
~i C. Turinnu. la dee. nr. ·?70511983 a sectiei a lll-a a Tribunalului municipiului Bucure~ti,
in R.R.D. nr. S/1984, p. 52-58. In doctrinn, se admite ca este falsa ~i cc111:a imedima atunci
cun<l; lntr-t'm. act juridic nenumit (de pilda, cu privire la natura contrapresta~iei celeilallc
parti). ·in ac~st sens, ·a se vedea M. Nicolne, op.cit.. p. 44; l.P. Filipescu, Dre pt civil. Teoria
generaia. a obligntiilor, Ed. Actami, Bucu1-e$ti, 1994, p. 44. ·
21
de
in titeratura specialilate, frecvent, condi~ia de valabilitate a cauzei, pe care am
numil-o "sit fie licit!\ ·~i morali.i." este scindata, exuminandu-se doua conditii: cauza sa fie licita
A$i cauza sn fie morala, cea ce, desigur, nu este gre~it, pe fond. Tinand, 'insa, seama de preve-
derea expresa a art. 968 C.civ., care "asimileaza" cauzei·"tleliCite" ~i pe cea contrarie bunelor
mornvuri, am considerat ca $i sub aspect. teoretic 1 se poate vorbi de o sing111·c"t conciific de
11ala/Jilitate, clarcare are un continut forinat din doua laturi: concordanta cauzei cu legea .yi cu
morafo. ln :doctrind s-a mai pus ~i t'roblema condafiei art. 968 cu art. j din Codu/ ·civil, in
scopul:de'a ~.ti·daca cele·douft texte nu t~c dublaintrebuin\are. Concluzia, justa, la cares-a
ajuns,este In sensul ca nu existl\ suprapunere Tntre sferele lor deoarece pe cand fn temeiul art.
ordinea pt1b!ica ~i bwiele moravuri" - .s.n.) pot fi anulate numai actele a ci\ror cauzlt este
contrn~ie_cllspozitlilor exprese care intereseaza ordinea publica·~i mornla, In temeiul art. 968
0
privire la ordinea publica ori mornla, este totu~i ilicita ori imorala (in acest sens citanclu-se
conventiile pentru lncepe1:ea ori men!inerea concubinajului). Pentru un caz de pretinsa cauza
imorula, vezi dee. nr. 1211991 a CS.J., In Dreptul nr. I /1992., p. I 06.
.-178 DREPT CIVIL ROMAN
"cauza" este un mijloc de exprimare juridica a unui interes al partii ori partilor
actului juridic civil; . . .
onditiile pe care trebuie sa le lntruneasca, scopul ori cauza actului
jLiridic constitLiie instrumentul juridic prin care jurisprt1denta asigura·restabilirea
legalitatii ~i respectarea bunelor moravuri, precl.11n ;;i concoi·danta actefoi·
dice civile cu ordinea publica.·
131. PROBA CAUZEI
Sub acest aspect; trebuie reamintite prevederile art. 967 Cod civil: ''Con-
ventia este valabila, cu toate ca cauza nu este expresa.
Cauza este prezumata pan a la dovada contrarie".
Prin aceasta dispozi\ie sc·instituie, 111 realitate, doua prezum(.ii:
- prezumfia de vafabilfiate a caitzei, indiferent ca Se men~ioneaia Qri 11LI·
acest element 1n instrwnentwn j)robationis; 1
- preZJ,unfia de 'existen/a a cauzei; In consecinta, cau:w m1 trebuie dovedita
(existenta ei fiind prezumata de lege):
Ambele prezum~ii sunt prezumtii iuris fantum. Prin urmare, cine invoca
lipsa ori 11e,1alabilitatea cauzei nctului juridic, accla trebuie s[t clovedeasc~
aceasta ~i, in consecinta, sa rastoarne prezurn\ia.
SECTIUNEA a VI-a
FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL
§ 1 Definitie ~i terminologie: Principiul consensualismului.
.Clasiflcare
133. DEFlNlTfE $! TERMlNOLOGIE · _
Prin "forma actului juridic civil" se lntelege acea condifie care constc/ in
moda/itatea de exteriorizare a manifestilrii de voin/ii cu intenfia de a crea,
modijf.ca ori stinge ttH ra1wrtj11.ridic civil concrer. · n In dreptul interna~ional privut se intalnesc '·felurile formei actului juridic"; a se vedea,
Sub aspect terminologic, este de mennonat ca, In doctrina mai ales, ex.pre..:
sia "forma actului juridic ·civi-1" este folosita In sens restrc?ns ~I /11 sens larg:
fn accst sens, C. Ap. Bucure~ti. s. IV civ .. dee. nr. 157/1999, 'in Culec~ere de practica
1
. . sualismului In practica, a se vedea dee. nr. 9211992 a sectiei economice a t.S.J., in Dreptul,
jttdiciam civil ct l 999. p. 24-27.
ACTUL JURIDIC CIVIL 179
- stricto se1~su, prin "forma actului j uridi~ civil" se desemneaza tocmai mo~
dalitatea de exteriorizare a vointei juridice, care estt:? "substanta.... actului civil;
acest lnteles, este carmuit de principiul consensualismului; · ·
- Lato sen~u. prin "forma actului jtiridic civil" se desemneaza trei cerin~e de
forma ~i anuri1e: l) fo_rma ceruta pentn.1 'lnsa~i valabilitatea actului - forma ad
validitatem; 2) forma ceruta petltru probarea actulL1i - forma ad pmbationenz; 3)
forn~a ceruta.pentrt1 opozabilitateci actlilui fata de alte persoane, terti 1>.
134. PRINCIPIUL CONSENSUALISMULUI
Conditia ori elementul actului jtiridic civil - care este forma sa ~ se supune
regulii de drept numita prin.ciphtl consenszwlismufoi, care lnseamna ca. simpla
manifestare de voin/a este nu muncti necesara Ci .}'i su.ficienta pentrt! ca actul
juridic civil sa ia na~'itere in. mod wilabil din pimctul de vedere al fdl·mei care
a
fmbracd manifestcrrea de vointlifi"icutc[ in scopul de produce efectejuridice.
. lntr-o altK exprimare, principiul cons'ensualismului poate fl definit ~i in
sensul ca este regula de drept potrivit cc/reia, pentru a produce efecte civile,
n1anifestarea de voinfii nil trebitie ~'iii fmbrnce 0 forma specialii.
De re~iiiut ca, de lege lata, principiul consensualisrnLilui n.u este consacrat
exp res; cu caracter general, de catre Codul civil.
Existen~a sa, neindolelilica, este cledusfi din doui'i lmprejurari: 1) pe cte o
parte, consensualismul este consac1'ut pentru anumite a.cte juridice civile, cum o
face art. 1295 C.civ~ ·pentru contractul de vfinzare-cumparare2l §i> 2) Pt! ·de alta
parte, legea civilfl consacra expres excepfiile de lit principiul consensuulism~1lui
(care, In esenta, sunt cele trei cerinte ale formei actului juridic civil: forma ce-
ruta ad validitatem, · forma· cernta ad probation em !~i forma ceru ta
opozabilitate fata de terti)_.
135. CLAS[FlCAREA CONDITIILOR DE FORMA ALE ACTULUI
JURIDIC CIVIL
Principala clas~f'icare a condi~iilor de fon~1a este aceea de COii-
secin(elejuridice ale nerespeclllrii lor ~i cuprincle:·
pentru dezvoltari, I. Fili}lcscu; Drapl inlema/ianal privat, vol. II, Ed. Actami, l3ucure~ti,
~995, p. 77 ~i urm.; vezi ~i art. 64-65, 71-72 oin Legea nr. 105/1992.
11
Potrivit alin. 1 al art. 1295: "Vinderea (JS/a pe1fecta intre pl'irfi ~i proprietatea este de
drept stramutata la cumparator, in prlvin\a vfinzatornlui, indata 9e pc/r{ile .Nm fnvoir asupra
luci·ului ~i asupra pretului, de~i lucrul ind\ nu se va fi pre<lal ~i pretul Inca nu se vu ri
numarnt" - s.n. In acela~i sens este ~i art. 97 l C.civ. Pentru aplicarea principiului co11scn-
nr. 5-6/1993, p.127-128; dee. nr. 42/l992 aC.S.J., 111 Dreptul nr. 10/1992, p. 88-89.
 180
bREPT CIVIL ROMAN .
.-'-:.foruw ceruto pentru .valabilitateii .actuhii juridic·i'civil: se ma.i nume~te
· fot'lna ceruta ad veiliditatem ori ad solenuiitat~in; neres·peclarea· ei atrage nuli-
tatea actu!ui ·(negotium); · · . ·. . . ;- este exclusivCi (in principiu), ceea ce i'nseamna' ca, pentru- un wwmtt act
. ·.., Jonna ceruta pdntru pi·obarea ctcluluijuridic civil, se mai nume~t~fom-fo.
ceruta ac/probationem; nerespe'ctarea ei riu atrage neval~bilitatea actului (llego:
tiilm), ci imposibilitatea ~ovedirii cu alt mijloc .de proba; tinand seama de regula
idem est non esse et non prob(tri,, se poate i·emarca :faptti t ca sanctiunea am in ti ta
este aspra,.prin consecintele sale practice; . . _
~Jonna cerutc'i pentru opozabilitate fatii. de ter1i/ nerespectarea acestei
cerin~e se sanctioneaza cu ·inopozabilitatea [ceea ce lnseamna ca terta persoai1a
este in drept Sa.Ignore, sa faca abstrnctie de actui'juridic '(negiJtiwn) cure trebui~
adus -,a cuno~tinta altar pei·soane prin lndepJinirea forn1alitatii impuse de !ege lll
acest sco9]. . . · . · ' · .· . . · · . ·
· Ot1pf sursa 9ri ·iz.iiorul care cere ·a· antimita forma pentru acttil
. · ~lai putem distinge lrifre: · . . ·
-Jonna legalii, adica cea impusa-de legea c_ivila ~i
-forma i 1ofimtara, ori corivenf ionalii. · .
. fn contint.lare vom. avea tn_ · vedere categoriile de· "forma a actului jLfridic
civil'~ cuprinsa i'n prima cfasificare de mai sus. . ·
§ 2 .Fot"nut cerutii cul validitaiem
f36. JUS):'IFICARE, CARACTERE $1
a. lttstij/.careaformei cerute ad vril idiuitem
lnstituirea, de catre lege~ a formei nece.sare pentru lnsa~i valabilitatea actu-
lui juridic civil tine seama de an.umite ·tatiuni ori motive. In esenta; asemenea
ra~iuni sunt: l) ate11tionarea partiior asupra importai1tei deosebite pe care o mi
anumite acte juridice, pentni palrimoniul celui ori celor care le fac; este cazul',
spre pi Ida, ~I donatiei, al ipotecii_ .c.onv1:a1tionale; 2) asigurarea libertatii ~i certi- ·
tudinii consinitiimantului, ci..1111 este In .cazul testarnentului; 3) exercitrrren unui
control al societatii, prin organele statului, asupra actelor ce prezintil importan~a-
e
'juridica ce depa~e~te inte1·esele partilor; a~a cazul lnslrainarilor de' terenuri, ca
~i acela al ''contractelor de societate'1 la lnfiintarea socieUttilor coi1ierciule. ·
se
.Desigui·,. In practica, ra~iu11ile lnfi'iti~ate mai SUS, separat, lntrepft~t:und.
b. Cw;acterele juridice "ale formei cerute ~id villiditatem
f orma cen1ta ad validitatem sc;; caracterizeaza
- este im element ·constiluiiv, ese111ial al aetului juridic; In consecin~fl.
nerespectarea lui ati'age nulitatea absoluta a actului juridic civil lll cauza;
'
ACTUL JURIDIC CIVIL . 181
- este inccimpatibila cu manifestarea tacita de vointa; cu alte tuvinte,
aceasta forma presupune manifestarea expresa de vointa, .
juridic civil solemn tre_buie lndeplinita o anumitaforma, .de regula, cea autentica
(excep~ie fae:e testamentul). ' ·
c. Condi/ii ce t1;ebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitateni ·
Acestea, In esenta, sunt urmatoarele:
- fntregul act (adica toate Ctauzele actului juridic civii) trebuie sa lmbrace
forma ce1~uta pentru validitatea sa (de aici, consecinta urmaioare) In princlpiu nu
este admis a~a-zisul act per relationem (adica prin trimiterea la 0 sursa externa,
· penfru deterniinarea continutului acttilui juridic);
- actul afhit fn interdependen/a cu actul _solemn trebuie sa lmbrace $i ·el
forma speciala; bunaoara, mandatul dat pentru lncheierea unui act ·
trebuie constatat prin procura fl:Lttentica, spe_ciataY; .
- actul care determina ineficienta ~mui act solemn trebuie, In p_rincipiu, sa
lmbrace ~i cl forma special( solemna (~xcep.tie face legatul, care poate fi revo-
c~ ~i~caj. · .
137 .. APLICATU ALE FORMEI AD VALJDITATEIVI
De lege lata, In' cfimpul larg la actelor j uddice ci v.ik sunt acte solemne:
- dona{ia: art. 813 C.civ. prevede: · "Toate donatiunile se foe prin act
autentic'.'; - .
·- subrogarea
. . .
in ch;eplurile creditoriilui co11si1;1tilcl de debitor,· art. i l07 pct.
2 .C.civ. prevede ca subrogarea este_ conventionala: "2) cand debitorul se
lmpru;m1ta cu. o suma spre a-~i plati datoria ~i subroga pe tmprumutator In
di·epturile creditorului. Ca sa fie valabila aceasta subrogatie, trebuie sa se faca
actul de frripruir1ut ~i chitanta lnaintea tribunalului, sa se declare In actu! de
lmprumut ca suma s-a luat pentru a face plata, ~i In chitanta sa fie declarat ca
plata s~a fiicut cu banii dati pentru aceasta de noul creditor. Aceasta subrogatie
se opereaza fcira concursul vointei creditorului"z1;
. - ipotecet convenfionctla art. l 772 C.civ. dispune ca: "Ipoteca conventional a
nu va putea fl constituita decat prin act autentic";
11
Pentru aceasta conditie a se vedea art. 58 alin. 2 din Legea nr. 3611995, potrivit cu
care "partile pot fi · reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu_ procura speci<tla
autentica", prin care se pare ca generalizeaza aplicarea acestei reguli indiferent de caracterul
sole11111 ori nu al ac;tului juridic supus autentificarii. ,
21
in nota l ce inso}e~te art. i ·107, Codul Civil, ediiia 1981, con~ine urmatoarea prezen-
tare: «... prin expresia "chitantfi inaintea tribunalului", folosita In cuprinsul' punctului 2 al
art. 1017, se littelege chitanfa intocmita in forma autentica la Notariatul de Stat». tvfon~ionam
ca In prezent 'locul notarilor de stat l-1n1 Iuut notnrii publici (a se vetlea Legea nr. 36/1995).

182 DREPTCIVIL ROMAN
·.· - testamentul: ·art. .858 C.civ. prevede ca: "Un testament poate fi satt olo-
graf, sau facut prin act autentic, sau In forma mistica0 1);
- actele juridice intre vii de fn..;,rainare a terenurilor de or ice fel, situate tn
intra vi Ian 9i extravilan (a1t. 2 al in. I 9i 2 TITLUL X cu· privire la circulatia
juridica a terenurilor din Legea nr. 24'7 privindreforma In domeniile proprietatii
~i justitiei precum 9i une!e masuri adiacente (M. Of. nr. 653/2005}2); . s'ub forma UllUi tnscris autentic Sall :a unui Inserts sub semnatura privata $i
- cantractele de aremlare scrise (art. 3 ~i art. 6 alin. I ~i alin. 4 din Legea
nr. 1611994 a arei1darii);
- revocarea exprescl a i11mi legal (art. 920 C.civ.);
- remmfarea expresa la succesiune (art. 76 alin. 4 din Legea.111:. 36/1995);
- acceptarea succesiunii sub benefidu de invelltar (art. 704 C.civ. ~i art. 7 6
a!in. 4 din.Legea nr. 3()/l995); .
~ actul de mecenat, care se lncheie In forma autentica (a1i. l alin. 4 din
Legea nr. 32/L994, cu moclificari'le ulterioare);
- eiprimarea in scris a consim(limcin.tului de er dona Jesuluri sau organe
w11wze in scop terapeutic (art. 5 alin. 1; art. 7 alin. 2., ait. 8 ~i aii. lO din Legea
nr. 2/1998);
- contra.ctul de cesiune a drepturifor asupra marcii, ~are~ sub sanctiunea
nu!itatii, trebuie lncheiat In scris (art. 40 alin. 1 din Leg<:it nr. 84/1998 privincl
marci!e ~i indicatii!e geog1'afice);
tJ Art. 859 prevede ca: ;'Testamentul olograf 1n1 este valabil decat ciind este scris In tot,
datat .~i subsemnat de miina te!itatorului". In a.ii. 860 se precizeaza: "Testamentul at!tentic este
acela cares-a adeverit de judeditoria competenta". Textul trebuie "citil" in sensul ca organul.
competent este notarul public. Potrivit mt. 864 C.civ ..: "Cand testatorul· va voi sa facil un
testament mistic sau secret, trebuie neaparnt sa-1 isci\Jeasca, sau ca I-a scris el lnsu~i, sau ca a
pus pe nltul n-1 scrit;:. Hftrtia In cures-au scris dispozitiile testatorului sau hartia care serve~te
de plic, de va fi, se va strange ~i se va sigila.
Testatoi·ul v.a prezenta judecatoriei competente testa111ent11I strilns ~i pecet!i:1it, precum
s-a zis, sau 'ii va strange ~i-1 va pece~lui lnaintea .f udec~toriei. Testatorul va dee Iara ca
dispozitiile din ace.a hfirtie este testamentul sau, scris ~i iscalit de el insu~i, sau scris de altul ~i
iscalit de testator. Cand testatorul, din cauza de boala, va ft in neposibilitate fizica de a se
prezenta judecaloriei, alunci prezentarea testamentului, pecetluirea lui ~i declara~ia sus .men-
tionata, se vor face inaintea judecatorului, nurnit de judecatorie pentru acest sfilqit.
Jticlecatoria, saujudecatorul numit, v,a face act de subscriptie pe hartia in cares-a scris testa-
mentul, sau pe hurtiu care serve~te de plic. Acest act se va subscrie atat de testator, c<it ~i de
judecatorie sau judecator. Toata lucrare.a de mai sus nu va putea ft intrernpta de nici o alta
operatie; cfind testatorul, din cauza posterioarfi subsemniirii testamentului, va declara ca nu
poate subsemna subscrip~la, aceasta cleclara~i·~ se va trece In subscriptie"
2
. Potrivit ait. 2, ( 1) .,Terenurile cu. sal1 ..cl constructii,
indiferent de destinatia sau de lntinderea lor, pot fi lnslrainate ~i dobanclite prin acte ju rid ice
intre vii, il1i::heiafe. infarma c111tentid1, sub sc111c{i1111ea mdillifii absolute. (2) In cazul In care
prin acte juridicelntre vii se constituie un drept real asupra unui teren cu sau tar:rconstructie,
indiferenl de destina~ia sau intinderea acestora, dispozitiile alin. (I) se aplica in mod
corespunzntor."
I ,i
183
ACTULJUl~l~IC CIVIL . . .. .
.: co.11.tract1ll de cidministrare afonduluiforestier (art. 17 alii1; 2 din O.G. ni·.
96/1998)~
- coritractul de valwUariat, care, sub sanctiunea nulita~ii abs_olc1te, trebuie
ln...:heiat In form~ scrisa (art. 6 alin. l din Legea nr. 195/200-1);
- contractul de constituire a garan(.iei reale mobiliare, care trebuie lnclieiat
semnatde catre debitor (art. 14 alin. 2 din Titlu.I VI al Legii nr. 99/1999),
- actele constitutive §i statutele asocia{iilOr §i fundctfiilor, fara scop
111onial (art. 6 ulin. 1, att. 16 alin .. 1 ~i art. 33 alin. l din Ordonanta Guvernului
nr. 26/2000 (M. Of. nr. 39/2000)); CLI mod ificarile ulterioare; -
-· actul constitutiv al societa/ilor comerciale (art. 5 din Legea nr. 3lf1990,
republica~.!1.) 1 >. · ·
-§ 3 F01~ma c~ru~a ~d probationem
138. NOTl,LJNE ~l JU$T!FICARE
Prin "forma ceruta pent1:u probarea actului juridic civil", adica forrna ce-
ruta ad prabatio!lenz, se lntelege acea cerin/a ci:1re constcl tll {ntocmirea wwi
inscris care sa probeze actul juridic civil. . .
Caracteristicile formei cerute ad probationeni sunt urmatoai·ele: ·
- este obligatorie (iar· nu facultativa}; sub acest aspect, se asemana cu
forma ceruta ad. validitatem;
inadtnis ibilitd{ii dovedirii ac Lulu i
- nei-r~spectarert ei a.tr.age
(negotium) cu alt mijloc de proba;
_- teprdzinta, ca ;;i forma ceruta ad validitatem, o excepfie de la
conse11sualis11mlui (caci rnanifestarea de voin~a trebuie lmbracata In fonna scrisa).
. Forma ceri1ta ad probationem se intemeiazii, pe de o parte, pe imporian{a
anumitor acte juridice civile 9i, pe de alta parte, pe avcmtajul practic pe care-I
o asemenea formrl. Certitudinea retinerii drepturilor §i obliga~iilor par-
tilor !?i, prin aceasta, prevenirea litigiilor. ·
Scuicjiunea -nerespect.ari i formei cerute ad probationem, ·du pa cum am
aratat, nu consta in nevalabilitatea actului - negotium iuriS -, ci In imposibi-
n Astfel, potrivit art. 5 alin. I ~i 6: "(I) Societatea In nume colectiv sau In
simpla se cmistitttie prin contract de societate, iar so.cietatea pe a~tiuni, in comanditfi pe
actiuni sau cu raspundere limitatii se constilui~ prin contract de socielale .yi stalul... (6) Acflll
~onstitutiv se 1111.:heie sub semnC1tura privaUi, se semneiiza de to\i asociatii sau, !11 caz de
subscriptie pub! ica, de fondatori. Fonna aulentica a actului eo11stil1!fiv este obligatorie
·atunci cand: a) printre bunurile subscrise ca aporl la capitolul social se afla u.11 teren; ti) se
constituie o societate 1i1 nume colectiv sau In comanclita simpla;.c} societatea pe ac\iuni se
constituie prin subscriptie pl1blica.''
1.$4 .. DREPT CIVIL ROMAN 185
ACTUL JURIDIC CIVIL
litatea. 1dovediilii acttilui" cu a.It mijl9c de proba. Practic, aceast~t snnctiune este o , - acordul petrolier (art., 13 ·alin. 4 din Legea nr. 134/1995 ·a perr~luluj,
deciidere din dreptul de a proba. · · , publicata in.M. Of. Nr.30111995); ·
· Pentru ilus.trarea id.eii, voni. 111en~i0;1a o .solutie a jui·ispruclcntei, 1i1 care se - contractul de cesiwie a drepturilo1~ patrimonfrtle de cmtoi· (art. 42 $i ·68
arata: .«Pofrivit art. 1180 C.civ., actul sub semnatura p1h1ata, prin care o parte se· alin: ·2 ·din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor $i drepturile. conexe,
obliga catre o alta a-i plati o suma de bani sau o cati1i1e oarecare, trebuie sa·fie publicata lnM.Of. nr. 6011996);
scris In intregti I lui de aceasta, !nainte de a subsemna, sa ~dauge la finele.actu lui . - contractiil de reprezentare teatral~"t sau de execu{-ie muiicalcl (art. 69 a!in.
cuvintel~. "bun "·~i aprobat", Efratand totclealma In litere suma sau ditimen. 1 din L~gea nr. 8/1996)~ . . . .
lucruril~qi ajJoi sa·iscaleasca. Acest text cuprinde dispozitii de protect1e pentru - confractttl de asigw:are (art I 0 din Legea nr. 136/1996, publicata In
eel ce se obliga, lmpiedicand practica semnattirilor date· In alb; care lasa detina- · M.Of. nr. 303/l 995), cu modificarile aduse pi·in Legea nr. 172/2004;
torilor de
rea cn::dinta posibi!itatea de a completa inscrisul contrar ln~elegerii - contractul de sponsorizare (art. l · alin. 2 din Legea ril'. 32/ 1994, cu
dintre parti. 1't!Cisurdpreventiva a' unui asemenea abuz este asigurata de dispo- modi fidirile u lterioare}.
zi~ia potrivit careia, In situatia '111 care lnscrisul nu este :i'.:ris In lntregime de
debitor, acesta trebuie sa specifice suina prii11ita, intrebuin~find formula "bun ';;i .
aprobat". Nu este ·vorba de o formula sac.ra.mentala; ea poate fi lnlocuita printr-o
§ 4 Fonna ceruta penfru opozabilitate fata de ter\1
expresie corespu;1zatoare, ·esential fiind ca eel ce se .obliga sa inscrie·personal
· suma sau cfitimea lucrurilor pl'imite.
Scincfiw1ea nerespectiirii acesteifornwlltafi cerute de art. 1180 Cciv. este
· aceea ca lnscrisul este lipsit de putere probatore, ceea ce nu qfecteadi. conven/ia
140. Nor1u-NE sr wstmcARE
ca act j~tridic: ce poate fi dovedit prin alte mijloace de probn, chiar prin proba Forma ceruta pentrL1 opozabilitate fata de terti l1iseamna acele formalitclfi
cu martori ~i prezumtii, pentru ·ca; de$i nu! ca 'inscris, ·acesta constituie totu$i un care sunt 1iecesc1re; potrivit legii, penlrtf a face actul juridic opozabil 9·i per.wa-
lnceput deproba.scris~»ll - s.n.. . nelor care 1z-cm pctrticipat la tncheierea lcii, fn scopul ocrotirii drepturilor ori
'· intereselor Lor. . .
13.9. APUCATll ALE FORl'vlEf AD PR OBA TJONEM . Ju~:t(ficarea acestei cerinte de fqrma a.actului juridic se gase$te !n ideea de
1
protec/ie a terf,ilor. ·
De 'iege latt;L nu 'exista rn1 text, Tn Codul civil, care sa e11umere ca~uri In ·Foni1a impusa de lege pentru.opozabiliate fata de terti este. obligatorie (iar
care forma scrisa este ceruta ad proba,tione111. Exista, lnsa, texte, In Codul civil nu facultativa).
~i In alte acte non11atiye izvoare de clrept civil, c~re foe aplicatie cerintei formei Prin nerespectarea acestei cerinte cle forii1a, scmc(.iunea constli In inopoza-
cen~ta ctci pro/Jati01iepz. Acesteu.sunt: · · bilitatea actului juridic" adica~ in posibilitatea ter~ului ii1teresat de a ignora actul
- art. 1191 a!!n. l C.civ.: "Dovada actelor juridice al caror obiet::'t are o juridic invocat de partile acestuia sau de una clintre ele lmpotriva sa. Jn conse-
valoare ce depa\\·e.yte sumci de 250 lei, chiar pentru depoz'it volunlar, nu se poate cin~rt, a~·tul juridic c'ivil produce efecte lntre parti, dar este ineficace fota de
face decat prin act autentic, sau prin act sub sernnai:ura privata" - s.n. · ccea.ce practic lnseamna ca partile se vad .In irnposibilitatea de a se putea
' - ait. 1416 alin. l C.civ:.: "Daca. contractul (d~ locafhme - n.n.); facut verba·I . prevala cle·drepturile izvora~e din acel act fata de terti.
n-a primit nici 0 pLmere lll lucrare., ~i umi din parti II neaga, nu se poate primi
proba prin martori, oricat de mic ai: fi pretul $i chiar cane! s-ar zice cii s-a <lat 141. APUCATif
a~vuna"; . . .
. . - att. 1597: "Depozitul voluntar nu se poate face decat prin lnscris" (s.n.); 'De lege lata. sunt aplicatii ale .formei cerute pentru opozabilitate fatr1 de
. - art. L705 C.civ.: "Tramac_!ia trebuie sa fie constatata prin act scrls" (s.n.);
- contrcictulde lnchiriere a locuinfelqr (art. 21 <linLegea nr. 114/l996, - publicitatea imobWara 6l din Legea nr. 7/1996
repub!icata - M.Of. nr. 393/1997); a cadastrului ~i a oublicitatii

ll Publkitatea. in~obiliara In ~ara noastra era realizata, prin sistemul dirtilor runciare
1
Decizin nr. 256 l/t 987 a .sec!iei civile a fostului Tribunal Suprcm in C11legere de
>
prevazut de dispoiitiile Decretului-Lege ·nr. 1I5/f938 ~i prin sistemul registrelor de
decfr.U a Tribttnalului Suprempe, alt11l JQ87, p. 77-78; dee. civ. nr .. 618/1999 a Cur~ii de Apel inscriptiuni-transcrip~iuni reglen1entat cle dispozitiile C.pr.civila, precum ~i prin sistemele
Bucure~t\, In Culegere de practiciijudiciarci in malel'ie civilti 1999, p. 12-14.
intermediare de publicitate (cum sunt cartile de publicitate funciara).
 186
DRE!Yf CIVIL ROMAN ACTUL JURIDIC CIVIL 187
- publicitatea constituiril gqjului (amanetuH.ti} ~i a oricarei garan.tii reale
- nntificareacesiunii de crean{.a. potrivit art. 1393 C.civ. sau f11scrierea ei fn
mobiliare prin inscrierea fn Arhivt;1 Electronica de Garcm/ii Reale Mobiliare, tn
Arhiva Electro11idi de Garan/ii Re~rle Mobiliare (art. 2 din legea nr. 99/1999) 0 ;
baza unui aviz de garantie reala emis de partea interesata (~e regula creditorul),
In condi~iile Legii iw. 99/1999 (art. 3 ~i 29) 11 ; ·· · ·
- darea de datci certa inscrisului ~ub semnatura privata, ootrivit art. 1182
C.civ?>; ·
.,______._-_1~"11.rgg.i,J:trarg{Lprevazuta de lege •. in mfzterlct inventiilor, desenelor .yi 1i10de-
iii prezent prin adoptarea Legii nr. 711996 a cadastrului ~i a publiciU\fii imobiliat'e lelor industriale (Legea m:. 64/1991 a~a cun1 a fost mod iflcata ~i completata prin
(M.Of. nr. 61/1996), cu modificarile ulterio<fre, inclusiv prin TITLUL Xll Legea nr. 203/2002; Legea nr. 12911992, Legea nr. 84/ 1998 etc.);
247/2005 ,,La data finalh:arii lucrarilor de cadastru genei·al ~i a registrelor - men/iunile cu caracter de protectie ~i iliregistrclrile 'i'n materia dreptultii de
imobiliara pentru lntreg teritoriul administr~tiv al unei unitati adminisLrntiv - autor .yi a dreptwilor conexe, previizute de art.· 126 ~i 148 din Legea nr. 8/ l 996;
lnceteaza aplicabilitatea, pentru teritoriul resflectiv urmatoarele dispozirii legale: art. 180 I,
.::- fnregistrarea contractelor de arendare. la consiliul local In conditiile Legii
1802 ~i 1816-1823 din C. civ.; art. 7l0-720.din C. civ.; Decretul-Lege nr. ll5/1938,
devenind aplicabile dispozi~iile din noua'lege (art. 72 a!in. 2 ~i J). . ni:: 16/1994 (a1t. 6 alin. 1, 2 ~i 4);
Pana la finalizarea lucrarilor cadastrale, Legea nr. 7/1996 prevede efectuarf'a de - i11registrarea c1ctelor juridice de oriCe naturci privitoare la perimetrele de
·'fnscrieri pentru .. Aatele # fitpte/e juridice priiiind imobife/e sintate pe un teritoriu exploatare ~·ilsmi exploatare in Cartea peLrolierc'i. prevazuta de art. 36 din
administrativ1 pentru care nu s-.au definitivat documentele cadastrului general, se vor tnscrie Legea nr. 134/1995; -
in cate 0 CCll~e fimciarii. In ace(ea~j conditii, Sf! VOi' inscrie .yi tit/uri/e de proprietate emise ill - inregistriirile ~·d publicitalea prevazuta de Legea nr. 31 /1990 privind
tcmeiu/ legilorfimcictre. La cererea de·i'nscriere se va ala~a documentatia cadastrah'I la care se
societati le comerciale 31 ;
refera lnscrierea, intocmita de o persoana fizicii sau juridica autorizata de Agcntia
sau de ofic.iile teritoriale, du pa· caz. Con~inutul clocumentatiei caclastralc ~i modul de
intocmire al acestuia se stabilesc de catre Agentia Nationala" (art . 61 din Legea 7/1996 n~a
cum a fost modificat prin TlTLUL Xrt al Legii nr. 24712005). A se vedea ~i Regulamentul de · ·ecl1ivalc11ml fn lei a rnmei cle 300 EURO; In acest ci1z, publicitatea se poate fi1ce fle prin
organizare ~i funcrionare a birourilor de carte llmciarif (M. Of. nr. 84/1998) - art. 131-135, lllarea in posesiurie a bunului cifeclat garan/iei. fie prin f11scrierea avizului de garan(ia realii
let Arhivii (art. 30 rrlin. l lit.u).
Cu privire la problematica generala a Legii nr. 7/1996, inclusiv controversa reforitoare
la domeniul sal1 de aplic~re imediata, a se vedca: I. Albu, Publicitalea lmobiliard in Cat prive~te Arhiva Electronica de Garanfii R.enle Mobiliare; nceasta rcprezinta u11
1·0111cin. Noi/e. ciir/ifunc/are, In Dreptul nr. 11/1996, p.3-L9; Mem, Noile c:<1rfi jimcfrtre, Ed. sistem de evidentii a piioritapi garnnti.ilor reale mobiliare structurata pe persoune ~i bunuri
Lumina Lex; Bucure~ti, 1997; M. Nkohu,!, Nota la sentinia civila 111·. 420511995 a Judeca- (art. 45 ~i urm.). · · · . · .
toriei.sectornlui 5 Bucure~ti, in Dreptul nr. 1111996, j1. 109-110; M. Ionescu, Pi·inc:ipiile de n Art. 1393 c.civ. pi'evede: "Cesionarnl nu poate opune dreptul sau la o a treia persouna
decat dupa ce a notificat debitorului cesiunea.
ba::cl ale pub/icila/ii imobiliare # ale i10ului .ristem de publicitate adoptat prin f,egaa nr.
711996, fn'Dreptul nr. 6/1997, p.35-45; I. P. Filipcscu, Dreptttl c:ivil. Drepwl de pmprietctte Acel~i efect va avea acceptai:ea cesiwtii facute de debitor fmr-1111 etc/ mttentic".
~1·i ai1a drepturi rea/e, ed. revazuta ~i completata, Ed. Actami, Bucure~ti, 1998, p. 333-350; Cesiunea de crean~a este. ~i ea supusa regulilor publicitatii renle mobllinrc instituita prin
Legea nr. 99/1999. Astfel, potriv.it art. 2 lit.a) (Titlul VI) sunt supuse prevec.lerilor at:estei legi,
M. Nicolae, Publici~atea imobiliarii ~·i noile cclrfi fincmcietru, Edit. Press Mihaela · S.!,(.L ..
Bucu1·e~ti, 2000. · · In ceea ce prive~te ordinea de priol'itate, publicitale ~i executarea, "toate cesiw1ile drepwrilor
1 de crecm(Ci, chia1· dacli cesiunea nu are drept scop garantarea lndeplinirii unei obligafii" (s.n.) ..
> Potrivit art. !686: "Amanetul dii crcditorului dreptul de a fi pUHit din lucrul ama-
netlilui, cu preferin!~ 1naintea altar creditori. · Art. 99 prevede 'insa c~: ·"(I) lntre casi11nea 1101(/iccttcl debitamlzti sau acceptafti de ciltre
acesta ~i cesiu11ea enscri.id hr ctrhiva, potrivit pi·ezentului titlu, va avea prioritate cesiw1ea
Ca sa i·e:rnlte preferi11fa se cere un act inregistrat In regufc/, ce sa enunte suma dato-
ins eris ii.
rata, specia ~i natura lucrurilor amanetate sau o descrip~ie de calitatea, greutatea ~i masum lor.
(2) In cazul unor cesiuni succesive va avea rang de prioritate fa(ii de terp cesionnrul
Pacerea unui act scris ~i inregisti·C1t nu este neaparat clecat cdnd datoria trece peste 250 lei"
care ~i-a inscris primul Cesiunea la arhiva, indiferent dac;l <1re Sall llll Cl1110~tin\a de existen\a
(s.n.). art: 1686 alin. 2 C.civ. n fost modfficat de an. 3 (c'ombinat cu art. 30 alin: i lit.a) <.tin
altor cesiuni" (s.n.). ·
·Legea privind um~le masuri pentru accelerarea reformei economice nr. 99/1999 prin care In 21
Titlul VI· se · stabile~te ~i un nou regim juridic al garan{iilor reale mobiliare (M.Of. nr.
Vezi rnpi·a, 11r. 84'.
236/ 1999). JJ Potrivit art. 36 alin. I din Legea nr. 31/1990 republicata (M. Of. nr. 1066/2004).
termen de 15 zile de. la data lncheierii actului constitutiv. fondatorii· suu administratorii
Potrivit art. 3. (Titlul VI), "Dispo:d(iile pre::enf11/11i lil/u (11rivind regimul ju1:idic alga-
societatii .• 9ri un 1mputernicit al acestora, vur cere illmarrirn(Ctrea socielcl{ii in registrul
rantli101· reale imobilinre - n.n.) referitoare la ordinea de priori/ale ·Fi publicifafe "garc111/i-
comer/11/ui in a dirni raza teritoriala i~i va avea sediul societatca ... "; art. 37 alin. I dispune:
i/01· reale imohiliare sunt aplicabile ~i anuiiwtului, astfel cum este reglementat Iii art. 1685-
,, Co11lro/11/ legalitcl(ii actelor sa11 faptelor care, potrivit legii, se 1nregistreaza in registnd
1696 din Codul civil" (s.n.); Prin noua Lege, publicitntea realii mobiliara urm~aza sa se faca
comer~Lilui se exercilii de juslifie printr-un judeciitor clelegal ... "; mt. 40 ali 11. J dispune: Jn
prin inscrierea garantiei reale I.a Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare in l1aza unui
cazul In care cerinJele. legale sunt indeplinite, judeciltorul delegat, prin incheiere, pronuntata
aviz de garnntie reala emis de debitor (constituitor) (art. 29). Pace exceptie insa de la regula
In termen de 5 zile de la implinirea acestor cerinte, va autoriza constituirea societatii ~i va
lnscrierii 1i1 Arhiva, lntre. altele, garanUa reala consfituila asupra unui bwi mobil corporal,
dispuile iu11w1ricularea ei in registrul co111erfttl11i. In condi\iile prevazute de legea privind
dacii ob/iga/ia garantalii 'la momentul incheierii conlrac/11/ui de gC1rctnfie 1111 c/epcl.)'e~·te
acest registru ... ". Art. ·204 nlin. l dispune: "Actul constitutiv poate ff modiricat prin
 T88 DREPTCIV!i.ROMAN ·11 f\CTULJURIDICCIVlL 189.·
-..:.
..:.fnscrierea ui carteajwicictrli a contractului de leasing care are ca obiect 1f Art. 1023 preveq<;,! ca: -."Aceea ce s.e datore~te. cu teri11en· nu se .poate c·e1·e
utilizarea u11ui bun imo~il ~i lnscrierea contractului de leasing care are ca obiect ·I , ten~1enului, dar ceea, ce se plate!?te lnainte i1LI .Se mai poate repeta":, ·
bimu: ri mobile fn Ar~i~a Elec. tro~ic~ de Gara~tii.R~ale 1:l~b.!lictre (ai·t. .16 din _ _[ . Potr.ivit art. l024: .."Termenul. este presl1pus totdeauna ca s;-a stip.ulat 111
O.G. ·nr. 51/1997 pnvmd operat1Unile de le(ls111g ~1 soc1etattle de leas111g, cu :;2 favoarea. debitorului, cfaca nu rez~1lta din stipulatie sau din circumstante ca este
·~-------------'----n--'10-d..,:+1fieafileutteriom.e ~i art..Z-tlin-Eegea-nr.-99./-1-99-9) 1> ~tc; __ { ...
primit §i In favoarea cr.editon1!ui"~
·..: f17registrarect fn · registrele de publicitate imobiliarcl a contractelor de .;~ ; Att. !OZS<:l~b-~torul nu poafoJ:e...cla1i\a beneficiu! termenului,
conces f ime a lerenurflm·. de orice noturd (art. 39 din Lege a nr. 219/ I 998). 'I cand este cazut in decon{itura (adica este insolvabil - n.n.), sau €and. cu fapta sa.
a mic~orat siguran~ele ce prin contract dad use creditorului sau" 1>.
:i~~ se
Reg11Vspeciale du privire latermen gasesc In Codul civil.!1 ~i In alte acte
. . . normative - izvoare de dr~pt
SECTIUNEA a Vilma ·1
MODALlTATILE ACTULUIJURIDIGCIVIL :f 143. CLASIFlCARE $f EFECTE
. I a. Oasifi.cai·ea tennenului ·
. § 1 Termenul . l
m
Dzpa criteriul efectuluf sdu, tennenul este cly doua feluri: suspetisiv 9i extinctiv.
Suspensiv este ace! terrnen ·care .amana fnceputul exerci~iului dreptului
~
!) subiectiv !?i execularii obligatiei corelative, ·pana la lmp.linirea lui 4>.
142. DEFINCTIE$I REGLEMENTARE '.I Extinctiv este acei .termen care aml'incl stingerea exercitiului dreptului
a... Dejlnifie la
subiediv ~i executarii obligatiei corelative, pana lmplinirea lui~>.
in ftmc/ie de titularul benejiciului termenului~ distingem· h·ei feluri de
Te~meirnl -.dies - este iin eveniment, viitor·.Ji sigur cq realizare. pcina i~1 termene: · . .
care este amdnata fie fncepet·ea, fie fncetarecr exerciJiufoi drepturilor subiective - termen T..nfavoai;ea debitorului (care reprezinta regula, dupa cum rezulta
· \'Ii executarii obliga/iilor c:ivile.
din art. t024 <;.ci v.);. . . . . . . .. . . .
Obi~m~it, .termenul se indiCa printr-o data - term.en 1n favoarea creditorului (cum e caw! depo;z.itului, In care terme-
nu I e i~1fovoarea deponentl.ilui, ca
regula) 65;
· b. Reglementare .. - t~rmen fn favoarea atdl a debirorului cat .~·i a creditorului (cume cazul,
spre exemplu, al termenului dintr-un contract de asigurare).
Regu!He generate privind termenul, ca modalitate a actuluijuridic civil,'se .
gase&c In Codul.civil, art. lOZ:Z-1025 .. 1
> Cu privire la "clasificarea actelor juridice civile in functie de legatura ior cu moda-
Pcitrivit art. 1022: "Termenul se· deosebe~te de conditie, pentru ca el nu vezi supra, 11r. 100. ·
suspend aringajamentu.!, ci numai amana executarea". acest sens, mentionam art. 1079 C.civ. (privind regula ·dies 1w11 inte1pelat pro
· l10111inem ~i excep!iile de la acest principiu) ~i art 1113 C.civ. privind "imputa~ia platii".
lv, Jl Dintre actele 11ormutiv~ recente, amintim art. 7 din Legea nr. 16/1994 a arendarii: art.
l dtn Legea Ill". \7/1994 [Jentru prelungirea Sall reillnoirea COl1trttcteloi· de lnchiriere privinJ
hotararea adunarii generate adoptatfi In conditiile legii sau printr-tln act adi~ional la nctul uncle sLiprnfete locative;. art. 39, 41, 44, 46, 47 alin. 3, prevazute de Legea nr. 8/ 1996 privind
constit~1tiv sau pl'i11 hotllrarea i11stantei judecatore~ti, In condifiile art: 223 alin. 3 ~i art. 226 dreptul.. de autor.$i dreplttrile.conexe; art. 1-8 din O.U.G. nr. 40/1999 privind protec\ia
alin. in. A!in. 2 prevede ca: ,Forina'autenticc'i a actu/ui modificator adoptat de asociati rme chiria~i!or ~i~stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte (M. Of. nr. 14811999).
obfigatorie atunci ~find are en obiect: a) majorarea capitalului·social prin subscrierea en !l[}Oft ..
41
Spre exemplu, term,enul la care trebuie restituita suma imprumutata este un asemenea
In naturi'i. uni teren; b) modificarea formei jurldice a societatii lntr-o soCietate fn nu me termen - suspensiv. · . . . ·
colectiv sau in comandita simpla; c) majorarea capitalului social pri11 subscriptie publica". ~i Spr.e e;-:.emplu, data mor~ii credirentierului, in contractul de re11ta viagera, estc termen
ll Potrivit art. 2 lit.c) dill Legea nr. 99/1999 (Titlul Vf) sunt ·supuse (prin asimilnre) exrin<;tiv .... · . . · . · ·
regimului juridic al gararitii'ior reale mobiJia're "toate formele de inchiriere, inclusiv orice ..·
61
Art. :i6l6 (prima pa_rte) prevede ca "Depozitul trebuie sa se restituie deponentului
leasing pe rermm mai mare de 1111 an, avand ca obiect bunurile prevazute la art. 6 al prezen- In.data ce .. s-n. reolumnt, chinr cftnd s-ar fi. stipulnt prin contract un anuh1e termen pentru
tului titlu, chiar dacii_ aceste acte juridice nu au drept scop garantarea indeplinirii unei obli- · restituirea lui''.. Particularitati ale termenului existil In "depunerile CE~"; a se vedea, pentru
ga~ii" (s.n.)~ A se vedea ~i dispozitiile art. 4 alin. I lit.d) ~i art. 6 din a-ceea~i lege. amanunte, Fr. Deak, In Drept cillil, 1983, p. 221-225.
 190 ACTULJURIDIC CIVIL 191
Dl~EPT CIVIL HOMAN .
. .
Aceasta. clasifi~are prezinti:i impartcmfci. juddidt deoarece numai eel ce are, - 1
ditorLil nu . poate opun°e debitorului compensa~ia ); 6) 1na[nte de len:1en,
de.partea sa, beneficiul. termenului paate-re11t111{a la acest beneficiu. creditorul 11u est~ In drept sa intenteze ac~iunea oblica (subrogcttorie) ori .cea
lnfimc/ie de izvorul sdu, terrnenul este tot de trei feluri: pauliana (revocatorie)21; 7) prescrlptia dreptului la ac~iune 1ncepe sa curga de la
- termenul volimtcir :sau cotiven./ional, adica acela stabil it prin act civil data lmplinirii terme.nulu(suspensiv(art. 7 alin. 3dinDecretul nr. 167/1958).
unilateral ori bilateral; majoritatea termenelor intra In aceasta categorie; . Termem1l extinctiv marcheaza stlt~ge~ea dreptului subi~ctiv ~i obligatiei
- tem~enul legal este acela stabilit prin lege ~i care face parte, de drept, din corelative. Btinaoara, moartea credirentierului marcheaza sfar~itul dreptului de a
actul juridic civi!.1; ·· . pretinde renta viagera :;;i obligatiei de a o platL Tot a;;a, l1i1plinirea terinenului
- teimenul judiaiclr (jurisdictional); este termenul acordat de instanta, lnchirierii marcheaza lncetarea dre~tului .de a folosi bunul ce-i forrneaza obiec-
debitorului, p·atrivit art. 1583 C.civ. 2• ~i obligaHei de a asigura lini~tita folosinta. ·
[n fine, dupa criteriul cut1oa.~~te"rii, sau nu, a datei lrnplinirii sale, la mo-
mentul lncheierii actuh.1ijuridi.c civil, termenul este de doua feluri:
- terniemtl cert, este termenul a canii lmplinire este cunoscuta (spre
, § 2. Conditia ca niodalitate a actului juridic civil
exei11plu, A lmprumuta pe _B, cu 100 000 lei pdna la 1 mai 1998);.
- termemtl incert, este termenul a ca1:ui lmptinire nu este Cllllosc.ut,a, ca data
calendaristica (este cazur, spre exemplu, al datei. mortii creditorull.1i intr-un 144. DEFfNITIE ~I REGLEMENTARE
contract de renta viagera ori In unu I de vaniare cu clauza de i'ntre~inere).
a. Definifie
h. Efecte
Conditia - ca modalitate a actului juridic civil - este w1 eve11ime11t viitor .yi
domitia-nt al efectelor termenului es~e urmatorul: termenul afe{:· ca realizare, de care clepinde. existenfa (iw~·terea ori desjiintarect)
leazii doar executarea actului iur nu ~i existenta sct. . actuliti juridic civil. ·
. fnfiiti~area efectelor termenului presupune. sa tinem seama de distincfia Deci, ca ~i termenul, conditia este evenimeHt viitor; Dar, spre deosebire de
lntre terrnenul su.'?pimsiv ~ i termenul e;1;ti11ctiv. termen, evenimentul este nesigur ca r_ealizare .
. lermenul suspenslv ii1tarzie, amanri tiiceptttttl ex.ercitarii drrptului subiec~
'tiv :Ji 1J1cleplinirii, executarii obligatiei corelative. · b. Reglementare
subliniat ca dreptul sllbiectiv ~i obligatia corelativa, afectat~ de tm ter-
men suspensiv, au o existenta ce.rta, adid. ele exista,' de aici, urmatoarele conse-
cinte: I) daca debftorul executa obligatia sa lnainte de termen(scadenta), el face
o plata valabila, echivaleqta cu renuntarea la beneficiul termenului (art. 1023 . Regulile generale privind conditia sunt stabilite in Codul civil, sub denu-
mirea "Despre obligatiile coridi\iona\e" (sectiunea I a cap. VI din Tithil llI -
".Despre contracte smt conven\ii"). .

It
.
C.civ.); 2) inaii1te de lmp!inirea termenului, titularul dl'eptului poate lua niEl.suri
de conse1·vare a dreptului sau; 3) In actele trnnslative de, clrepturi reale asupra
bunului individual .determinat (res certa), termenul suspensiv nu amana 1> In alin. l, art. L145 C.dv. pt'eve<le: "Compensu~ia 11-1u·e toe docdt inlre doua clatorii
transft,m,ll ttc.estor drepturi, afara de caz.ul in cures-a prevAz\1t exp1·es, contrariul; cal'e deopot1·ivi\ uu de obiect o ·st1ma di'! bani, o cnntitute ocu·ecare de lticruri funilibile do
4) pdna la tmplinirea tem1e11ului suspensiv, creditonil nu poate cere pluta de la. aceea~i Stlocic ·!ii core sunt dco1>otl'iv!\ llchlde ~I t1.\·i,qibifo (s.11.). Totu~i, art.· 1

debito1· (rut 1203 C.civ.)i 5) tnainte de tmpHnirea termem1lui suspenstv, -ere~ dispune cl\ 111'cl'menul de garan~ie nu 'impiedica compensa1ln 11 • •

· l) Actlunet\ oblica ori submgato1fo osle prevazutl\ de art. 974 C.civ. nstfc\:
pot exe1·clta toate drept\ll'llc ~i llctltm.ilc deibltorullil lor, afurt\ de acoloa om·e ii sunt
1
> Cuzul tipi~ Rl, ~mui nstfcl de termen este t1celn stubilit pentru contrnctele de fnchil'lere person11le11 • · • •

a sup11ife~elo1· locative ciln fondul de stat (p1·01·ogat, p1·cl\mgit, succeslv, pe ot1le normntlvAl. AcU1.1ncn revooutot'io., numlm *l
Spl'e exem1lliflct11·e, termemtl de 5 ilni de lnchit:iere, l'eglementut <.le Le~1.m 111" 17/1994, m·t. . (eredltoril • 11.11.) (Hll aseme11011 1 in
ulln. 1 clln Legeu Ill'. 112/1995 so.u urt. 1 din O.U.G, 111'. 40/1999. dobitor 1n p1·qjt1diciul d1·eptul'llor lor".
2
> Dl1pii ce'mt 1582 C.civ. 1m1vede: %~fii11d de fopt Lermcnul restltutlunil, jucleciatorul
1 varoa acfl\1111i paulicno 1 este neoesur sd tle cercetute
poate sa dea imprumutatului un ter1ilen, potrivit imprejurarilor", E\lt. 1583 C.clv. dlspune ell: me:· fraudu debitornlui, p1·ejucliolereu credito1'l.1lui
11
DacQ tnsu s-u iitipulut nu1m\i en fmprumuti\tlil si\ pli\toascl\ cilnd vn pl1tcn snu cl'lnd vu aven · incat dotel'lninEI sau og1·av<mzt\ sturcn clo insolvnbllitate .
.nl!-zil (adict\ mljtoace, posibititil\i • 1i.n.) judccntorul va prescrie un terme11 de pint!\ dupa c1·cnntei ~i complicilateu tertulltl 1<1 lhmd\\"
imprnjun\ri". Un asemenea termen se nrni ntunestc U1rman du garcmfia. Triburnil Suprem, in Cul<t8C!l'll de cfocizil ale Trilmnttlitlttl

·192 DREPTCfVILROMAN.
:. Sub paragroful fntai "Despre contj.itia gen~re ~i de~pre deqsebitele sale
in
~· . specii", sunt cuprinse 1n art.1004-101'6. . · . . · ·
- Art. 1004 p1:evede: "Obligatia este conditionala dind pe1/ectarea ei dtJpin-
de de un eveiziment viitor .yi necert;'. · · . ·
P9trivit art. 1005: "Conditin cauza{Ci. este aceea ce depincle de'IT.ffl(lrd ~i
care nu este nici 111 puterea creditorului, nici lntr-acea a debitorului". · gat a-I lua In starea In care se gase9te flirii scadere de pret. ·
Art. 'I 006 prevede: "Conditia potestativa este ·aceea care face _$8. depinda
perfectarea conventiei de·Ull evt?nfo1ent, pe c\re ~i una ~j afta din par~ile COntfac-
tante poate s_a-1 faca a se intampla, sau poate saA !mpiedice" .. ·
Art. l 007 dispune: "Conditia mixtli este aceea care depinde totdeauna de
a
vointa uneia din partile contnictahte ~i de aceea unei alte persoane".
Potrivit art· 1008: "Condi ti a impos.ibili:i sau contrarie bwielor moravuri,
sau prohibiti't de lege, este nu la §i desfiinteaz~·conventia ce depinde de da.nsa".
. A.rt. 1009 prevede: "C01idiJia de a nu/ace un lucru imposibil nu face ca
obligatia contactata sub aceasta condi~ie sa fie nula". . . ce a primit, In ca:z de:lndeplinire a evenimentului prevazut pr in conditie."
. o
Art." 1010 dispune: "Obligct/ia este·nulcl cfou/s-a contractat sub co11difie
· potestativii. din partea acelui ce se obligcf' - s.n. · _ _.
· lmplinirea c011di/iei este reglementata, in art. 10 ·1 t-J 014, astfel: _
- art. 1011: "jmplinirea conditiei treb~1ie· sa se foe~ astfol cum. au inteles
sa fie fiicuta"; . . . . .- . . .
-·art. 1oi2: "Can~lobliga~ia este contractat& sub conditia ca un eveniment.
: ... oarec.are se va 'lntiimpla tntr.:.un timp fixat, conditia este consic:lerata ca neinde- ·
· plinita, daca timptil a expirat filra ca evenimentul sa se In tam pie.
Cand timpul nu este fixat, conditia m1 este considerata ca fiind dizuta,
va
decat cand este sigm ca evenime.ntul nu.se mtti rntampla". . cum ar fi regletnentarea contradului de asigurare (Legea nr. ·136/ 1995
- a1t. I 013: "Cand obligatia.es_te contractata. sub conditia ca: ui1 eveniinent
n-are sa se lntample; intM111 timp· defipt, aceasla conditie este lndeplinit_a, daca
timpt_tl a expirat, 'filra ca evenimentul sa se fi intamplat; est€'. ne'indeplinita ase-
menea indeplinita, daca inaintea termenul~1i ·este sigur ca evenimenful mi se. ~a
. mai lntampla; ciaca nu este timp determinat, conditia este h1deplinita nmnai ciind
se
va fi sigu'r ca eveni111entul n-are sa mai lntample";.
- art. 1014: "Conditia este r.eputata ca indep.linita, cand debitorul obligat.,
sub aceasta coi1ditie; a lmpiedicat !ndeplinirea ei".
· Potrivit art. 1015: "Conditia· indeplinita.are eject din _ziua fn ·care anga-·
· jamellllll s-a contractat. Daca crediforul a murit lnaintea· indepli1iirii conditiei;
dr9pturile sale tree erezilor sai", iar potrivit art. 1(}16: "Creditoruf poate,.inain-
sn
tea lndeplinirii con~itiei, exercite toate actele conservatoare drept~lluisau~'.- ,_
In paragraful al doilea - "Despre conditia ·suspensiva" -- suntc,uprin§_e
art. 1017 $i 1018.
Potrivit art. -1017:. "Obligat.ia, sub condifie su.spensiv!t,. este aceea car.e
d·~pinde 4e un. eveniment viito·r 9.i nec.ert. Obligatia conditionala nti se /)efjef:-
teazl1 decat-dupa lndeplinirea evenimentului". ·· "" ·:·;,
193
ACTULJURIOIC CIVIL
.Ai'.t. 1Ot8 prevede: "Cand obi igatia este contractata sub o conditie suspe_n-
. siva, obiectul co1Tve11tiei ramane _'iri rizico-pericolul debitorului, care s-a obligat
a-J da, 1n caz, de indeplinire a conditiei.
' Daca obi.ectul a pierit, 1n lntregul sau, tara gre9eala debitorului,
. este sti1isa. .
Daca obiectuls-a deteriorat, fara gr~9eala debitort.ilui, creditorul este obli-
Dad. obiectul s-a · deteriorat, prin · gre9eala debitorului, creditorul are
Sall sa cearii desfiintarea obligatiei, sau sa ia lucrul In starea in <;are se
gase~te, cu daune interese". .
In fine, ttltinwl paragraf (al treilea) - "Des.pre conditia rezolutorie" -
cuprinde art. 1019-1021.
Art. 1Ql9 dispune: ''Condi/la .rezolulorie este ·aceea care supune desfi-
infetrea obligatiei la_-un eveniment vii tor §i incert. . ·
Ea nu suspenda executarea obligafiei; ci numai_ obliga pe creditor a restitlti
Potrivit urt. 1020: "Condi{ia rezolutorie· este. siibinJeieasii totdec1una in
contractele s.i1wlagmatice, In ca:i cand una din par~i m1.lndeplin~~te angajamen-
tul sau". . . . .
In fi'ne, art. 1021 dispu~e: "Intr-acett caz, contractul nu este desfiintat de
. · drept. Partea In privir1ta careia angajamentul nus-a executat are alegerea sau sa
sileasc~: pe cealalta a e!(.ecuta conven~ia, cane( este posi'bil, sau. sa-i ceara
desfiintarea, Clt daune interese". Desfiintarea trebuie sa se ceara lnainteajustitiei,
ca'.e, dupa circumstante, po.ate acorda un termen partii actionate'~ (s.n.)~ ,
Reguli speciale privind conditia se gascsc In alte izvoare de drept ·civil°,
asigur~rile-~i reasigurarildn Ro1riania, art. 9-47).
145. CLASIFICA!ZE ~I EFECTE
a. Clc:sifi.care
Dupa criter.iul efectulu~ conditia este de dou~ feluri: suspensiva ~i rezalutof-ie.
Es_te. SW1pensi11a acea condiP~ de a direi lndepl in ire depinde na.yterea
actului juridic (sau ctim prevede art. 1017 C.civ., de care depinde perfectarea
actului). · · ·
· Spre ·exe111plu, es_te o asemenea conditie, cea In care partile ar con~eni sa
vfoda~cumpere "daca :vaniatorul se va ml1ta In alta localitate, cu servicitil ~i
domiciliul, pfina la lnceputul anului viitor".. .
Este rezolutorie acea condi~ie de a carei Tncleplin ire depi,1cle desjlintarecr
actului j\Lridic civil., 0 astfel. de conclitie poate .fi fomiulata astfel: "Prezentul
 194 DREPTCIVILROMAN 195
ACTULJURIDIC CIVIL
contract de vanzare-cumparare se desfiinteaza. daca "vanzatorului i se na~te ~m Intati~area. efectelor conditiei pre~upune o dubla distinctie:. pe de o parte·
·-· copil In doi uni de la lncheierea contractului" 1>. · trebuie sa distingem lntre condi~ia suspensiva ~i cea rezolutorie ~i, pe de alta
Dupa criteriul legiiturii cu
voinfct parfilot a realizCirii ori nerrializarii parte, trebuie deosebita perioada anterioara implinirii condi~iei (pendente
evenimentului; conditia ~ste de trei feluri: cctzuala, mixla .,r:;~potestc1tivii. . · conditior~e) de cea ulterioara acestui inoment ( eveniente condicione). ·
Este cazuala acea condi~ie ·a carei realizare depinde de hazard, de 'i'ntam-
plare, fiind independ.enta de vointa pariilor21 .. . 1. Efectele condi/iei suspensive
Este mixta conditia a carei realiza1'e depinde d_e voii1ta tmeia din p~rti ~i de·
voin~a unei alte persoane, dete.rminate3). ·· · . · • · Pe11dente condicione (perio~da anterioarii fmplintrii condifiei); condifia ·
Cqndi~ia potestativa este de doua feluri: potestativa pura .;;i pote_stativa suspensiva are urmatoarele efecte: actul juridic 1iu-;;i produce efectele, acestea
.simplii. · - fiind sub semnul iritrebarii; ge aici decurg urmatoarele consecii1/e: 1) creditorul
Este pur potestativa (sau potestativa pura) ac'ea conditie acarei realizare nu ·poate cere executarea obliga\iei; 2) debitorul nu datoreaza nimic (daca,
depinde exclusiv de vointa unei piir~i. · totu9i, ar plati, el poate. cere restituirea); 3) nu poate opera compensatia;
Este po/f!_stativii .simplii. acea condi~ie a carei realizare depinde de vointa 4) pi·escrip~ia dreptului la actiune nu i'ncepe sa curga; 5) In actele translative, nu
uoei parti ~i de un fapt ~xterior sau de vointa unei persoane nedeterminate4>. · · se p1:oduce efectu! translativ (art: 10 l 8 _C.civ .); 6) creditorul este, totu9i, 1n drept
fntre 'condi~ia' pur potestativa ;;i Conditia potestativa simpFi exista difei·en/a sa ia masuri de conservare a dreptului sau (art. l016 C.civ.); 7) creditorul poate
de regim juridic: ·condi~ia pur potestativa din partea debitorului fiind nula, ceda dreptul SRll (dar ca dfept condiiional, caci nemo plus iuris. ad aliwn
deoarece echivaleaza cu lipsa inteniiei de a se obliga juridice;;te (art. 1010), transferre potest, quam ipse habet).
conditia pur potestativa din partea creditorului este valabil~. Conditia pptesta- Eveniente co1idlcione (perioada ulterioara 'implinirii condi/iei), daca
.tiva simpla este valabila atat In privin~a debitorului, cat ~i a creditorului, cL1 conditia suspensiva s-a realiwt, se consipera, retroactiv, ca. acttil a fost pur 9i
excep~ia donatiei (din partea donatorultd, art. 822 C.civ.). simp!u; de aici decurg consecinMe: 1) plata racuta de debitor ramane valabila;
· 'Dupamodul ei deformulctre, c~)ndi~ia este pozitivcl ~i negativa. 2) transmisillnile de drepturi reale fiicute de titu·larul dreptului condi~ional (adica
Clasificarea aceasta prezinta utilitate In ce pdve~te modul de lndeplinire a dobanditorul initial) se co.nsolideaza. .
evenimentului - conditie (art. 1011~1014 C.civ.). · De la retroactivitatea efecte!or ct)nditiei suspensi:ve, evenie11te co11dicialle,
Pe baza prevederilor art. 1008 ~i _1009 C.civ., ·se mai P<?t dislinge urmutoa- , exista ~i exceptii: a) prescripiia extinctiva curge numai de la implinirea con-
rele categori i de conditi i: I) condif.ie posibila - condi/ie imposibili'i; 2) dmdi/ie. di\iei; b) fructele culese de lnstrainator raman ale sale; c) actele de administrare
.llcita .~i morala - r.!ondifie Wcitcl ori iniorala. . ramari neatinse; 'cl) ·riscurile su1it In sarcina lnstrainatorului (potrivit art. 1018
alin·. l c . civ,), .. I

. b. Efecte Daca nu se lndepline~te conditia suspensiva, efoctuf care se produce este

1 :~\ urmatorul: par~ile se gasesc In situatia 111 care ar fi fast claca n-ar fi lncheiat
Dou apriitcipii guverneaza efectele conditiei, ~i anume: ~ actul, adica actul nu se na~te, cu caracter definitiv; de aici consecinte:
- conditia afecteetzd fnsa.yi exislen/a actului juridic civil - adica na~terea ori l) prestatiil~ executa,te trebuie restitidte; 2) garantiile constituite se desfiinteaza;
desfiin\area lui - (spre .deosebire de termei1 care afecteaza ·doar· executarea
actului), ceea ce rezulta din art. 1004 ;;i l 022 Cciv.; .,'~
..
3) dreoturile constituite de debitor se consolideaza. ·

- ccinditia l~i produce efectele retrnactiv - ex tune (art. 1015, prima parte). ~
·· ... 2. Efectele conditiei rezolittorii

· Pendente condicione · (p<m'oada ant.erioaril fmplinirii comii/ie1), co1ulifia

1
> In practica se admite ca dona(ia poate fl afectata ~i de o dubla condifie, una suspen- ·
sa
siva ~i alta rezolutorie._ De exemplu, donatia fiicuta sub condi~ia suspe11siva ca dollataml se
i rezolutorie nu-~i produce efectele, actul comportandu-se ca pur ~i simplu; de
casatoi·easca cu donatoarea sub condi~ia rezolutorie a desfacerii ciisatoriei din vina exclusiva aici consecintele: l) creditorul poate cere debitorului sa-~i execute obligatia,
·a so\ului donatar (T.S., col.civ., dee. nr. 396/1952, In CD 1952·1954, vol. I, p. 51-54). " debitoi'ul fiind obligat la aceasta; 2) debitorul sub conditie rezolutorie sup-orta
2
· J 0 asemenea conditie ar putea fl formulata astfel: "Prezentul contract privi11d perechea dscul pieirii bunului, lntrucat a dobU11dit proprietatea asupra lui (res perit
de schi se va rezolva daca pdna h1 plecarea va11zatorului In concediu; 24.Xll.a.c., va ninge". domino); 3) drepfol dobandit slib condiiie rezolutorie se poate transmite. Se
' Spre exemplu, clauza urmatoare cuprinde o ascmenea conditie: "I~i vand autoturismul
3
poate observa ca: cine datoreaza sub condi\ie rezolutorie, datoreaza pur ~i
meu daca ma voi casatori cu X". . . .. . .
.ii Daca s-ar prevedea clauza "fti vand vila mea, daca ma voi casatori, pan~ la sffir~itul
pura est sed sub co11ditio11e resolvitur.
anului" ar fivorba de o condi\ie potestativa I
(
t
 196 DREPT CIVIL RUMAN
ACTULJURIDIC CI.YIL 197
~ Eveniente .condicioi·1e (perioc~da, ultei'.iodrii lmphnMi condif.ieij, daca
condifia rezolutorie s-a
realizat, efectul care se proquce const~ In desfiin~at;ea - .147, CLASIFlCARE ~I EFECTE
.,..,
retroactiva - a actului; :in consecii1ta: 1) instrairiatorul va. restitui pretul, iar
doband.itorul bui1~tl; 2) drepturile constituite de dobanditor se desfiinteaza. De la . a. Clasificare
retroactivitate exista, ~i .aici,-excepii i: ·a) riscul real izat pendente corulicione este :a\
De~i dispozitii!e de mai sus nu contin.criterii cie clasificare, totu~i, In doc-
~~~~~~~~~~~~~~~~~sLti1p~o~r~ta~t~d~e~d~o~b~a~·n~d~i~to~rL,~c~a~p~r~o~p~ri=et~arsubcondi~erezolutorie,definitiv; b)actele J trina se face clasificarea sarciniiinfi11icfie de persocma benqficiaru/ui, in:
de administrate se pastreazfi; c) fructele raman ale dobfinditorului; d}ln actul de ·;ft - sarcina fn favoarea dispu11iitoi·ulu1;. ____. - - - - - -
executare sticcesiva, efectele se produc. numai e:t mmc (pentru viitor). ~I - sarcina In favoarea gratificatului ~i
Daca nu s-a reatizat conditia rezolutorie,. efectul cai·e s~ produce cons.ta )n i~ - sci.rein~ In favoarea unei terte persoane. .
consolidarea - retroactiva - a actului. .. :I Tot In doctrin}i se mai distinge intre: j·arcbw posibila. liciLii .yi morcilii ~i
I cea imposibilli, ilicita .yi imorala.

I
§ 3 Sarcina ca modalitate. a act11lui ju*lic civ·il b. E.fecte ·

Sarcina nu afectectzcl valabilitatea actului juridic civil In caz de neexecu-

.146. DEFINITfE ~I REGLEMENTARE tare a ei, ci numai eficacitatea acestuia. Nee.xe~utnrea sarcinii atrage ca sanc~i­
une, In principal, revocarea (mai precis, rezolutiunea) actului juridic cu titlu
~ gratuit prin care a fost instituita. . .
a. Definif.ie
. sarcinn -ca mo<la.titate a actuluijuriclic civil - este o obtigafie. de
a clcl. a
i Totu~i, datorita .caracterul ui pro· parte sinaiagmatic, COl~ferit de sarcinii ac-
tului cu titlu gratuit, neexecµtarea sarcinii da dreptul dispunatorului de a opta
intre a cere rezolutiu1iea (revocarea) actului juridic civil pentrLt neexecutare ~
1

II
face. sau a nu face ceva, impusa de dispundtor gratijicatului 1n actele tu tit/u
2
grat;lit - /iberirlitc'1/i. · .· · sau a pretinde obligarea. clebitorului la· executarea In naturfi a sarcinii ).'

b. Regleme1itare
. . . .

Codul. civil im conti11e o regleme1itare generala a sarcinii, a~a cum exista

pentru termen ~i conditie. ·rn Cod exist.a lnsa aplicatii ale acestei modalita~i; In
materia donatiei ~i in cea a legatului: . rl
Potrivit art. 828 C.civ.: "Donatorul nu este responsabil de eviciiune catre ~
donatar oentru lucrmile daruite. ~
· Do;1atorul este responsabil de evic~iune cand el a prom is expres garantia. i
Este de asemenea responsabildind evictiunea provine din faptul sau, cand
este In chestiune 0 donafiune care ili1pune sarcini donatarului,· lntr-acest caz
·i~
insa, garantia este obligatorie numai pana la suma sarcinilor" (s.n.) ..
. In art. 829 C.civ. se dispune: "Dona/iunea fntre vii se 1-·evoca, pentru neln- I
.~
depliniret:t candif.iilor cu care s-ajacu1: pentru ingratitudine ~i pentru na~tere de
copi'i In urma d_ona~iunii" (s:11.). . . .
Potrivlt art. .830:. "Cand donatiunea este revocata pentru nelndepl inirea condi-
°tiilor: blinurile reintra in inana donatorului, libere de orice sarcina ~i ipoteca'". ~
In fine, potrivit. urt 930 c;.Civ.:· "Acelea.)·i cauze cc1re, dupa art. 830...
autorizeaza cererea ·de revoc{lre a cloirntiunilor 1ntre. vii, vo( fl primife· .yr la ·
cererec~ re.vocarii dispozifiilor testamentar~" (s.n.r
II _nActiunea in rezolutiunea unei clona~ii penlru neexccutaren sarcinii poate fi intentata de
c!\tre dona/or sau succesorii sai in drepltiri (i::un1 ar fi mo~tenitorii sai legali 6"ii te:;tamentari
care bencficiaza de efectele r~vocarii), inclusiv c~cdi.torii chirogrnfnri In baza art 974 C.civ.
·~ (actiune oblicfi). ·

~ Pentru "compam!ie intre modalitatile actului juridic ~ivil'', a se vedea Gh. Hclciu, 1n
11

Trc1tc1tdedre_ptcfril, vol. I. 1939, p. 200: G. Boroi,op.cit.. l997, p. 150-152.

~

It

-·
.CAPITOLUL III
. EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL
SECTIUNEA I
NOTIUNEA ~I DETERMINAREA EFECTELOR ACTULUl
JURIDI c. CIVIL
. § l Notiune
·t 148 .. DEFlNlTff
Prin ejectul actuluij11ridiccivil se lntelege drepturile su.biective .)·i obliga?i-
ile civile· la care dii na.,\·tere, pe. care le modijica sau stinge un asemenea act.
Ceea ce pentru raportul juridic civil reprezinta conjinutul sau, pei1tru actul ·
care genereaza acel raport reprezinta efectele sale. -
fn es~n~a, ·efectele .actului juridic reprezinta tocmai con/inutu/ . manifestarii de vointa i.ntr-un lnscris, gre~ita exprimare a partilor actului, la In~
Deci, a stabili efecte!e. actului juridic civil lnsearnnii a-i cunoa9te con-
tinutul, adica a-i ~ti clauzele care precizeaza drepturile ~i obligatiile civile 1ias-
cute, modificate ori sti~1se. . - civil etc.
149. REGLEMENTARE
Cum e firesc, principala reglementare a efectelor actului juridic civil se
gase9te fnCoditl civil.
. De~i nu con tine o reglementare a acttilui juridic civil In general, totu~i,
Codul civil cuprin.de douc'i categorii 4e norme - dupa sfera lor de aplicare - care
privesc: ·
- efectele conven{iilor scru contract elor, in general (art. _969-985 C.ci v.);
- efectele diferi!elor contl;acte civile pe care le .reglemenleetzii (vanzarea -
art 1294~1(64; schimbul - art. 1405-1409; locatiunea - art . .1410-1490; socie-
tatea - art: 1491-1531; mandatul - art. 1532-1559; comodatul - art.1560-1575;
imprumutuf - art. 1576-1590; depozitul - art. 1591-1634; jocui ~i prinsoarea -
art. 1636-638; rendita pe viata (renta viagera) - art. 1639-1651; fideiusiunen
ACTUL JURIDIC CIVIL 199
(cautiun~a) - art. 1652-1684; amanetul - art. 1685-1696; tranzaqia - ai;t. 1704~
171; donatia - art. 800-855 ~i efectele actului unilateral care este testamentul
(art. 856~93 l). ·
Reglementari privind efectele altor conti'acte civile se gas.esc fn dlte acte
normative - izvoare de <lrept civil, precum In: Legea nr. tl4/l996 ~i Ordonan~a
de urgenta a Guvernului 11r. 40/1999, pentru contractul de lnchiriere; Legea nr.
i6/l 994, p,entru contractul de arendare; Legea nr. 32/l 994, pentru cootractul dc;--
sponsorizare; Legea nr. 136/ 1995, pentru contractul de asigurare; Legea nr.
8/1996, pentru contractul de valorificare sau exploatare a drepturilor pat1:i-
moniale de auto1: ~i a drepturilor conexe acestora etc.; Legea.nr. 2.19/1998 pentru
contractul de concesiune a bun.urilor proprietatea publica ori privata a statului.
sau a unita~ilor admi11istrativ-teritoriale sa~1 a activita~ilor ~i serviciilor publice
de interes national ori local;. Legea nr. 195/200
. .
l penlru contractul de voluntariat. etc.
§ 2 Determinareu efectelor actului juridic ·civil
150. NOTIUNE
Prin "determinarea efectelor actului juridic civil" ln~clegem stabilirea ori
fi.1itrea drepturiliJr subiective .yi ob/igafiilor civile pi care le-a general,
modificat ori .\·(ins un as{fel de act. . .
0 asemenea opera~iune juridi_ca este necesara deoarece, nu l1itotdeauna,
continutul actului juridic civil este evident, clar, ci, dimpotriva, el este obscLlr,
neclar (eel putin ra prima vedere), datorita unor cauze precum: neconsernnarea
cbeierea ltd, folosi.rea unor" termeni sau cuvinte nepotrivi~i (nepotrivite), conci-
ziunea excesiva a ex.presiilor sau cuvintelor utilizate la lncheierea actului juridic
·
In aseme1wa cazuri ~ste necesar sa se parcurga anumite etape ori faze, In
cadrul dil-ora, folosindu-se ant1mite reguli sau procedee, se ajunge la detenni-
narea continutului actului juridic civil.
· 151. REGULi DE DETERMINARE A EFECTELOR ACTULUI
JURID re CIVIL .
Prima regula prive$te faza prealabila \i·i. obligatorie a stabilirii efectelor
actului juridic civil, care este aceeaa dovedirii actului (n.egotium). Aceasta faza
presupun~ apilcarea regulilor privind "proba actului juridic civil" men~ionate in
titlul anterior. .. ·
· Aceasta faza este de cea mai mare importanta practica deoarece, claca nu se
dovede~te existenta actului, nu se mai pune problema stabilirii · efectelor sale,
lntrucat cum este §tiut: idem est non esse et non probari.
 200 ... " DREIYf CIVIL ROMAN ACTUL JURIDIC .CIVIL 2.01
_,
· · Atw~ci tand exista mijloace de proba :suficiente ~i· can~lt1dente, a data cu ·Art. 9.80 C.civ~ dispune ca "Dispozitii!e indoioase, se interpreteaza diipa
" dovedirea existenfei actului juridic civil, se sfabilesc ;;i efectele sate, !ntrudit " " obiceiul locului unde s-a 1ncheiat confractul" (s.n.). . · ·
sunt cfar exprimate citi itYrati;;ate. Este. situati~ ide.ala, de dodt. · . Potrivit art. 981 C.civ.: "Clauiele obi!;mtite intr-un contra~t se subinteleg:
Viata jui'iclica demo_nstreaza 'insa, ca sunt 11i situatii. In care, de~i existenta dqi nu sunt exprese lntr-1nsul''. 1> (s.n.). . ·
actului este nelndoielhi<:;a, e"fectele sale nu apar cu clai·itate, men~i1~andu-se Interpretai·ea sistematica este stabilita de art:' 982 C:civ. astfel: 'Toate
!t1doieHle cu privire la co11tinutul actt_ilui. . clauzde conventiilor se interpreteai:a unele prin altete, dandu-se fo~careia
Intr-o asemenea ipoteza apare ca necesara ""a douf.t etapa sew firztt a <letermi- infeiesul ce rezultil ditz actul intreg" (s.n.).
nadi efectelor actului ~i cotista In interpretarea chmz.elor actultti. Regula in .dubio pro l·eo este aplicata de art. 983 C.civ.': "Cand este 1ndo-
. Interpretarea a6tului, .In, fttnctie de circumstante, paate avea ·tmul; altul sau iala, tonventia .se interpreteaza fnjavoarea celui ce se obligii." (s.n.) ... ·.
a
aiTtbefe llrt11~toa.re olJiective: calificarea juridica actului; stabtlirea fnte/esu/ui Art. 984 C.civ. prevede: "Conventia nu cuprinde decat lucrurile- 11supra
carora se pare ca partile ~i-au propus acontraci:a, oricat de generali ar fi termenii
. clt:mze, decaredepindestabitireadedrepturi~iobliga:tiicivile~' , ·
CL) care· s7a inchei'at", iarpotrivit art. 985:· "Carrel fntr-un contracts-a pus an·urne
Calificai·ea corecta a actului juridic este de mare l1:semnatate 'in stabilirea
continutului sau. . i:m caz pe1itru a se ex.plica obligatia; nu se·poate sustine ca printr-aceasta s-a res-
se
Ca ·ui111are a c.alifica/.ii ajunge ta una din u.rmatoarele concluzii: t1:ans intind~i·ea ce angajamentul ar avea de dceptln cazurile.neexprese".
. a) In speta este, v6rba despre un act nw1iit (tipic), aplidindu~i-se regulile
0 importa1iiii r~gu/Ci de stabilire a co1Wnutu!ui actu!uijuridlc ·.civil este
ncea statorriicitii de ai·t.'970 alin. 2: "Ele (conventiile - n.n.) obliga·11u numai la
·edictate spec;i al pei1tru un asemenea tip de act;
· cee(l ce este exp res fntr-insele, dar la tocite iirmarile, ce· echilatea, obiceiul sau ·
. b) in.cazul dat se·atla un act nenwnit (atipic); lui Ll!Tnarid ·a i se aplica regu-.
legea cla obligafiei, dupa natura sa" (s.n.) 2>.
lile genera.le privitoare la contracte ori conven~ii, iar ll,ll regulile de la actul nu- "
mit ceJ mai apropiat, tntrucat acestea din lll't11a au caracter special ~i, dupa Clli1l .
se ~tie, spec;iali:a generctlibus deroganl !ri generctlia .~pecialibus non derogantll. .
SECT IU A a II-a
152. PRINCIPALELE REGULI DE INTERPRET ARE .A ACTULUf PRiNCIPIILE EFECTELOR ACTULUI JURIDIC CIVIL
JURIDIC CIVJL $I EXC_EPTIILE LOR

. Aceste reguli. sunt continute In Codul .civil - Sectiunea HI ·- "Despl"e

· interpretare~ conventiilor" - u Cap. III - "Despre efectu! c.onventiilo1~" - din . § 1 Definifie, enumernre ~i reglementare
Titlul HI- "Despre·contracte sau conventii" - al Cartii a IH-a - "Despre diferftele
· moduri prin care se dobaride~te propt:ietatea;' - art. 977 ~i urm. · ·
i53 .. D~FINlTlE
Dupa cu~1 .am mai mentionae>, art. 977 .C.civ. clispune ca "Interpretarea
conlracte!or· se face dupli. inlentia comwui a par/iior contractante, iar nu .dupe/ · · Principiile efectelor actqllti juridic civil sunl: regulile de drept civil care.
sensitl literalal tennenilor" 3l (s:n.}. . · aratc1 cum ~i;ifctfii. de cine se produc aceste efecte.
Art. ·978 .C.civ. consacra, dupa cum este ~til1t, regula: actus interpetandus E-.:cep/iile de la principii sunt. situatii In care, pentru anumite ratiuni,
· e;t poti.t.ts ut valeat quam ut pereat, astfel: "Cand o clauza e~te primitoare de regulile mentionate nu:.~i gasesc aplica~ie. · ii>f.
doua .in~e!est.1ri, ea se inteipreteata in sensul ce poate avecr un ·eject, iar nu In
acela ce.n-ar putea produce nici unul""(s.n:). . ·
, Potrivit art. 979 ~.civ.: "Termenii susceptibili de. doua 'i'n~elesuri se inter-
pret~aza in 'i'n~elesul c,e se pot;·iveyle mcti mutt cu 11aluraco11Lractului" (s.n.).

11
Peritru aplicatia acestei idei la delj111itareacontrnctuiui de lntre~inere fota de contrac- Ii Pentru o aplicntfo practica, a se vedea dee. nr. 722/1972 a Sec(iei civile a fostului
tul de rent!i.viagera, a se vedea Fr. Deak, in Tratat. de drept civil. Conmu:te npeci(l/e, E<l. Tribunal Suprem, tn C11lege1·e de dectzii aleTrib1t11al11ltti S11prem pe c111ul 1974, p. l 15-117.
Universul Juridic, 2000, p. 535; . Z.i Pentru doctrina ~i jurisprudenta, mai recente, a se vedea: T. Popescu, op.cit., p. 84-86;
21
Vezi supra (nr. 114, litb pct. 2). I. Dognru, op.cit,, p. 206-207; E. ·arcei, op.cit., in Dreptul, 11r. 1/1993; dee. nr. 1336/l 992 a
~ 1 Pentru o ap!icatie practice, a se ved"ea dee. nr. 608/1974 a Seqiei civile afostului S.civ. uC.S.J.; in Dreptul m. 2/1993, p.. 21 (in cares-a publicat art. 978 C.civ.,fara asespune,
Tribt~n~l St1prem, In Culegere de decit.ii aie Trib11nalului S11prem pe a1111l /974, p. 73-74. expres, aceasta).
 202
DREPT CIVIL ROMAN
154. ENUNIERAREA PRINCIPlILOR
;..•
Trei sunt principiile care car~nuiesc efectele actului juridic civil, :;;i anume:
-principiul for/ei obligatorii, desemnat prin adagiul pacta sunt servanda:·
· -principiul irevocabi/itcljii;. · douii cerinfe ~i anume: I) necesitatea ctsigurarii stabilitd/ii ~isigurcmfei rapor-
agrnrres ill.fer a/.ios acta,
neque n.ocere, neque prodesse potest.
Deci, privit prin prisma efectelor sale,' actul juridic civil se caracterizeaza
.
obligativitate, irevocabilitate ~i relativitate.
155. 'REGLE.MENTAREAPRINCIPIILOR IN CODUL CIVIL
Dou~ articole - 960 .5i 973 - sunt consacrate principiilor generale ale
efectelor ccmventiilor (care ·se aplica, lnsa prin analqgie, ~i actului unilateral). ·
Potrivit art. 969: "Convenfiile legal. tacut.e au puterea de Lege lntre par~ile
contractante.
se
· Ele pot revocaprin ·consimfclmcintul mutual sau din cauze autorizate de lege,
iai" potrivit art. 973: "Convenfiile n-au <ffect deceit inil:e par/ile contractante ,;ii (s.n.).
§ 2 Principiul. forfei obligatorii - pacta sunt servanda
156.. DEFINITIE ~I FUNDAMENT
Pornind de la prevederea art 969 alin. l C.civ. - ''Conven~iile legal fiicute
au putere. de lege intre par~ile ,contractante" -, putem defini principiul. fortei
obligatorii ca fiind acea regula a efectelor. acl.ului juridic civil potrMt ciireict
cictul juridic civil legal fncheiat se impwie autorilor sau m.itorttlid actului .
21
. . fntocmai ca legea • In alti tennen i: acted juridic civil este obigatoriu iar nu
~) 1n contextul "DiS.filOZitii generale" se aflii ~i art. 970 alin. I potrivit caruia "Co11ven-
jiile trebuie exec11tate cu buni/.credinfa". La fel, 7n co1itextul "Despre efectul conventiilor in
privinfa persoanelor· a treia", in care e plasat art. 973 .se gasesc ~i art. 974: "Creditorii pot
exercita toate drepturile ~i· actiunile debitorului for, afara de acelea. care ii sunt exclusiv
personale" (ceea ce se cheamii "ac~iunea oblica" sau "subrogatorie") ~i art. 975: "Ei
asemenea, lu numele lor personal, sa atace actele viclene fiicute de debitor in prejudiciul
drepturilor lor" (cea ce se cheama"actiune revocatore" sati "pau!iana").
21
fn legatura cu formularea art. 969 alin. 1 - conven!iile au "pmere de Iese" - in
doctrina s-a precizat, lntemeiat, ca aceasta este o metafora juridica, conventia neputiindu-se
confunda cu legea, pentru eel pu~in doua motive: l) daca c·onventia este un act individual.
. legea are un caracter general, impersonal, normativ; 2)-daca partile pot modifica conven\ia pe
care au incheiat-o, prin ucordul lor, de nu pot modifica legea, aceasta putiind-o face doar
legiuitorul. · Suceava, In R.R.D., nr. 2/1987, p. 64.
ACTULJURIDIC CIVIL 203
facultativ Pentru actele bilat~rale ~ contractele - principiul fortei obligatorii se
11
•
exprimii ~i
in formula, larg riispandi.Ui 1n doctrina, potl~ivit direia contractul este
legea piir/ilar2>. .
Ftindanumtul principiului fortei obligatorii a actului juridic ii reprezinta
.. . . .... .
ams
157. EXCEPTII
Sunt exceptii de la principiul pacta swit servanda cazurile In care efectele
nu se produc a.ya cum au dorit pclr/ile, la lncheierea lui, aceste efecte fiind ori
mai.restrc1nse· ori maf i.ntinse, independent de viJinfa pclrjilor sctu unei parti.
.Drept caz,ttri de restrfmgere a fortei obligatorii men~io1iam ipotezele In care
actuljuridic inceteazii fnainte de termen, datorita disparitiei unui element al
sau, precum: . .
- fncetarea co1itractului de mcmdat din cauza mortii; interclictiei, insolvabi-
lita~ii !?i falimentului mandantultti·ori a mandatarului, dupa caz (art. 1552 pct 3
C.civ.); · .
- incelarea, contractului de loca(.iune atunci "dind lucrul a pieiit 1n total
sau s-a facut 1ie.trebnic spre obi~11t1ita lntrebui11tare" (art. 1439 alin. 1 C.civ.).
C<t ~i cazuri de ex.tindere 'a fortei obligatorli includem urmatoarele ipoteze:
- prorogarea (prelung.irea) efectelor actullli jurid1ic, prin efectul legii, 'peste
tennenul stipulat de" p~rti 3 >; este cazul prehmgirii contractelor de lnchiriere la
care se refera ait. 1 din Legea nr. 17/1994; art. 7 alin. ·1 din Legea nr. 112/1995
(ambele ~tabih:i\; un termen de 5 ani); art l din O.U.G. nr. 40/1999 (care sta-
bile~te unterrnen de 5 ani In cazul contractelor de l1ichiriere pentru suprafe\ele
locative de~inute de stat sau .de unitatile aGlministrativ-teritoriale ale acestuia
pentru suprafetele cu destinatia d.e locuinta sat1 folosite de u11ita~i de invatamant,
de a~ezaminte social-culturale ori ca sedii de partide politice legal lnregistrate,
11
. in aplicarea principiului fortei obligatorii, in jurisprndentii s-a decis ca o parte
contractanta nu poatc sa modifice, In mod unilateral, prctul stabilit in momentul 1ncheierii
contracttilui (C.S.J., S.com., dee. nr. 890/1995, In Buletinul jurispmden(ei pe anul 1995, p.
313) ~i n1ci clauza referitoare la modnlita~ile ,de plata a pretului (C.S.J., S.com., dee. nr.
78/1995, In BuletimtljurisprudenJei {Je aim/ 19!P5, p. 287).
ZJ De re\inut ca actu( juri~ic. valabil lncheiat est~ obligatoriu !}i petz(ru arganul de.
jurisdic/ie. in .acest sens, a se· ve(lea, ·spre exemplu, de'c. nr. 64/ I98 l ~i nr. 1784/1981 ale
Sectiei civile a fostului Tribunal Suprem, In Culegere de decizii ale Trib111wlului Suprem pe
anul 1981, p. 59-61 ~i 95-97; In acela~i sens (pentru tranzactie) este dee. nr; 641 din 11
aprilie 1990 a S.civ. a Cur\ii de Justitie (nepublicata) ~i dec.penala nr. 502/1991 a Jud.
Constanta, In Dreptul, nr. 1/1992, p. 113 .
· ~ A se vedea, pentrn un caz practic, dee. civila nr. 85111986 a Tribunalului judetean
1
 202
DRBPT CIVIL ROMAN
154. ENUMERAREA PRINClPIILOR
....
Trei. sunt principiile care carmuiesc efectele actului juridic civil, \)i anume:
·- principiulfor/ei obligettorii, desem~at prin adagiul pacta sunt servcuuta;·
· ~ principiul irevocabilitii/ii;_
-principiul relativita/ii, desemnat prin adagiul res illter alias acta, allis
rzequenocere, neque proclesse.potest.
Deci, privit prin prisma efectefor sale, actul juridic civil se caracterizeaza
.
prin obligativitate, irevocabilitate ~j relativitate.
. 157. EXCEPTII
. 155. 'REGLEMENTAREA PRINCIPIILOR IN CODUL CIVIL
Dou~ articole - 960 ~i 973 - sunt consacrate principiilor ·generale ale
efectelor conventiilor (care se aplica, lnsa prin analqgie, ~i actului unilateral). ·
Potrivit art. 969: "ConvenJiile legal. facute cm puterea de Lege lntre partile
contractante.
Ele se pot revoca p1~1n ·consim/iimdntul mutual sau din cauze autorjzate de lege,
iar potrivit art. 973: "Convenfiile 1z-c1u eject decii.t fntre piir/ile conlractcmte'i1) (s.n.).
§ 2 Principiul. forfei obligatorii - pacta sunt servanda
156. DEFlNITIE $I FUNDAMENT
Pornind de la prevederea art. 969 alin. l C.dv. - ''Conventiile legal facute
au putere de lege intre partile ,contractanteH -, putem defini. principiul. for~ei
obligatorii ca fiind acea regula a. efectelor. actului jitridic civil potrivit careia
'actul juridic civil legal fncheiat se impime ctutorilor scm mitorului actului
1
.. tntocmai ca· legea >. rn al ti termen i: actt;l juridic civil este obigatoriu iar nu
~J Tn contextul "Dis·J!lozitii generale" sd afla ~i art. 970 alin: I potrivit ci\ruia "Co1tven-
/iile trebuie execulale cu hunii-credinfa ". La fel, in cor1textul "Despre efectul conventiilor in
privin~a persoanelor· a treia", 111 care e plasat art. 973 se gasesc ~i art. 974: "Creditorii p~t
exercita toate drepturile ~i actiunile debitorultii lor, afara de acelea. care ii su11t exclusiv
personale" (ceea ce se cheama "actiunea oblica" sau "subrogatorie") ~i art. 975: "Ei pot
asemenea, in nu1nele lor personal, sa atace actele viclene facute de debitor in prejudiciul
drepturilor lor" (cea ce se cheama"actiune revocatore" sati "pau\ianii").
21
in legatura cu formularea art. 969 alin. l - co11ventiile ·au "putere de lege'.' - In
doctrint'i s-a precizat, intemeiat, ca aceasta este o metafora juridic11, c0twen~ia neputandu-se
confunda cu legea, pentru eel putin douft motive: I) daci\ conven~ia este un act individual,
. Jegea are un caracter general, impersonal, normativ; 2) daca. par!ile pot moditica conven(ia pe
care au incheiat-o, prin acordul lor, eie nu pot modifica legea, nceasta putfind-o face doar
legiuitorul.
ACTUL JURIDIC CIVIL ·203
. . .
facultati~'>. Pentru actele bilaterale ~ contractele - principiu! fortei obligatorii se
exprima ~i In formula, larg raspandita In doctrina, porfivit careia contractul este
legeapiirfilor1)•.
Fiirulamen"tul ptincipiului fortei obligatorii. a actului juridic H rep1;ezinta
doua cerinfe ~i anume: I) necesitatea asigurarii stabilitli.fii ~1·i siguran{ei rapor-
tun tor Juncuce generate
tc.lrii cuvantului dat.
Sunt exceptii de la principiul pacta stmt servanda cazurile In care efectele
nu se produc a~rn cum au dorit partile, la !ncheierea lui, aceste efecte fiind ori
mai_1;estranse' ori mai 'intinse, independent de vain/a parjilor sent unei ptir/i.
Drept cazuri de restrfi.ngere a· fot;~ei obfigatorii men~io1iam ipotez~le In caFe
actul juridic inceteazii fnainte de termen. datorita disparitlei unui element al
sau, precltm: . .
- 'incetarea cmitrC?ctului de mcmdat din cauza mortii; interclictiei, insolvabi-
lita~ii ~i falimentului mmulantului·od a mcmdc.ttarului, dupa caz (art. 1552 pct. 3
C.civ.); ·
· - incetarea; conlractului ·de locafiune .atund "ciind li.1crul a pierit 'In t_otal
sau s-a :facut 1ietrebnic spre obi~mrita lnfrebuintare" (art. 1439 a!in. l C.civ.).
a
Ca ~i cazuri de extindere fortei obligatorli includem. urmatoarele ipoteze:
- prorogarea (1:frelungirea) efectelor actului ju1Aic, prin efectul legii,'peste
termenul stipulat de parti 3>; este cazul prelungirii contractelor de i'nchiriere la
care se refera a1t. 1 din Legea nr. 17/1994; art. 7.alin. 1din Legea nr. 112/1995
(ambele stabilesc· un termen de 5 ani); art. l din O.U.G. nr. 40/1999 (care sta-
. uri termen de 5 ani in cazul cont~actelor de l11chiriere pentru suprafe~e!e
locative ·detinute de stat sau de unitatile ai;fministrativ-t'eritoriale ale acestuia
. pentru supr~fetele cu destinatia d.e ldcuinta sai.1 folosite de unitati de lnvatarnant,
de a~ezaminte social-cultm;ale ori ca sedii de particle politice legal 1nregistrate,
1
' in aplicarea principiului for~ei obligatorii, in jurispruden\a s-a. d~cis ca o parte
contractanta nu poate sa modifice, irr mod unilateral, preful stabilit In momentul incheierii
contracttilui (C.S.J., S.com., dee. nr. 890/1995, In Buletinul jurispr11de11fei pe emu/ 1995. p.
313) ~i nlci clauza referitoare la modaliti'Wle ,de plata a pretului (c.s:1., S.com., dee. nr.
78/1995, in 811/etimiljurisprudenfel pe cmul !995, p. 287).
> De re~inut ca ac.tul juridic. valabil lncheiat esty obligatoriu ~i pentru orgc111ul de
2
jurisdic/ie. In acest sens, a se· vedea, spre exemplu, dee. nr. 64/1981 ey.i nr. 1784/1981 ale
Sec~iei civile a fostului Tribunal Suprem, in Culegere de decizii ale Tribwwlttlui Suprem pe
arrul 1981, p. 59-61 ~i 95-97; In acela~i sens (pentru tranzactie) este dee. nr: 641 din 11 ·
aprilie 1990 a S.civ. a Curfii de JustHie (nepublicatfi) ~i dec.penala nr. 502/1991 a Jud .
Constan\a, in Dreptul, Ill'. 1/1992, p. 113.
~1 A se vedea, pentru un caz practic, dee. civila nr. 851/1986 a Tribunalului judetean
Suceava, !11 R.R.D., nr. 2/1987, p. 64.
 io4 ,
DREPT CIVIL IWMAN
. 'AcrU~JURIDIC CIVIL
de sindicate sau de ciitre organizatii neguvemamentale); art. unic al O.U.G. nr.
r'
8/2004 aproi;Jata· priri. Lege'a nr. 219/2004'. · . : .
-:- pretungirea efectelor actului cu executare ~iiccesivli, datorita suspendiirii
tempornre ·a. executarii. lui pe tot timpul cat d'ureaza cauza (je_ suspendare (spre
exemplu, ·un caz de for~a majora, s.itw~tie 1n care intervine tot 6 prelimgire, dar
fortata a·efectelor actului) 1); . . .
. - revizuirea ~fectelor actului juridic din cauz;a rt1perii echilibrului con-
tractual ·1n schimbarea impr~ju~·arilor avute. In vedere de par\i, la data incheierii
actului juridic; este vorba d~ a$a-zisa teori,e a imprevizi111nii (rebus ~ic non
stantibus), adica a "'lmprejurarilor (lucrurilor) care nu rnai stau a~a" cum ·au fost
.~i ~an~ implica, prin aceasta necesitatea re~izuirii (modificarii) clauzelo~ initial~
ale actului LO scopul restabilirii echilibru[ui. Valorie. al prestatiilor lui 2 l.
Ca aplicatie Iegislativa a teoriei impr~·viz.iunii, citam.prevederile imperative
ale -art. 43 alin. 3. din legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor ~i drepturi.le
conexe.: "In cazul unei disproponii evidente lntre remunerati"a: autorului operei ~i
beneficiile celui care a obtinut cesiunea drepturilor patrimoniale, autorut poate
soliclta organelor jurisdic~ionale· competente reviz.uire,a contractului sau marirea
conv~nabila ·~ remLmeratiei" .. -· · · Pentru \'ntelegerea fi.mdamentului priiicipiului irevocabilita~ii trebuie sa
Jn mod exceptional,. legiuitorul <i consacrat teoria i.mp1~eviziiinii ~i In cazul
unui anumit act 'juridic .act juridic cu titlu gi·atuit, anume contractul de
voluntariat. Astfel, potrivit' art. 1,2 din, Legea nr .. 195/200 l '.'dacii pe parclirsul
· ex.ecutarii de voluntariat intervine, independ~nt de vo.i1)ta, o. situatie de natura sa
lngreuneze executarea qbligatiilor. ce revin vqluntarului, contractul va fi
.. renegociat, iar daca sit'ua:tia face impdsibila executarea lll continuare a
-;< , actului, acesta este 'reziliat de
De. re~iriut ca
nu· se· pi.me f.lrob1ema teoriei impreviziunii ~i, 1111p11c1t a
exceptiei de la principiul fortei obligatorii a· ipotezelor In care partile actului
juridic stabilesc prin clau~e ex.pre~.e pbsibilitatea reviztilrii ulterioare ·(ncheierii
actului, 'i'ntrucat asemenea ·clauze sunt expresia principiului autonomiei de
vofo\a ce guverneaza materia actelor juridice civile ~i nutrebuie confundate nici ·
cu clauzele penale prin care se stabilesc numai cuanlumul despagubirilor in caz
de neexecutare a.obligatiilor asurnate 31 • . ·
11 Pentru acest caz, a se vedea C. Statcscu, In Tratat de drepl civil. Teoria genera/a a
obliga{iilor, 19&1, p. 75. . . . .
. . Zl Pt! larg, cu privire _Ju teoria imprevi1iunii (rebus sic sia11tibus}, a se vedea: L. Pop,
Drept civil roman. Teoria generalii a obligafiilor, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, l 998, p,. 67.,. ·
· 74; Gr. Giurca, I, Gh. Bclciu, ·nJ Teoria imprevizitmii - rebus sic sta1ulibm - fli dreptttl
civil., In Dreptul nr .. W· t 1/1993, p. 29-36; I. AllJi.1 1 Probleme actitale pri11imlreevaluarea ju-
diciara a creai1{elor, indexarea convenfio11ali:i a obligafiilor pecuniare .yi indexarea doban-
zilor. In Dreptul nr. ·111994, p. 44-54, I. Albu, I.A. Man, Utilitatea terminologie{juridice
la line, c1l referire speciala la adagiile "pacta sunt seiwmda ·• ~·i "rebus sic stcmdibi1s" In
D1:eptul nr. 2/ l996, p. 22-27. Ase vedea f;i.M: Nicoiac, op.cit., p. 64; G. Boroi, op.cit., l 999.
p. 211-213. .
·
1
JJ In acest sens, ~- Nicolae, op.cit., p. 65.
205
§ 3 Prin~illiul irevocabilita~ii actului juridic Civil
158. DEFINJTIE ~I FUNDAMENT
Irevocabilitatea convenf'iilor este prevazuta, ex.pres, de alit1. 2 _al art. 969
C.civ.: conv"entiile nu pot fl revocctie prin .voin{a imeia din piirfi, ci lllllllai prin
. acordul parti"lor (sall;cum prevede textul, prin "cqnsimtamantul mutual")'. .
. Pentru actt1l 1£nilateral nu exista ·un text, cu caracter general, ct1m e eel de
mai sus, pentnl conven.tii. Totu~i,. legea civila prevede expres excep{iile de lu
· irevocab1litateu actului unilatera\ ceea ·ce echlvaleaza cu consacrarea, implicita,
dar nel-ndoielnica; a principiului ii·evocab_ilita~ii ~i pentru aceasta categorie de
acte j uridice civile. . ·
· Pe baza acestor p1:ecizari, principiul irevocabilitatii poate _.fi definit ca
· regula de d1'ept potrivit car~ia actului bilaleral nu i se poale pime capc'it prin
voin(a miiiiai a uneia din par/i, iar actului i111Jlatefr1l nu i se poate piine capat
pri111nanifestc1rea de voin/a, in sens contrar. din partea autorului actuluiIJ. .
pleca.m de la premiza urmaloare: irevocabilitat~a este o co11seci11(6 ~i, .In aceln~i
2
o garantie a pri1icipiului fortel obligatorii a ac.tului jurid.ic civi1 >.
159: EXCEPTil ·
a. No{iune ,vi categorii de excep(.ii .
Constituie excep\ii de la irevocabilitatea aclului juridic acele cazuri In cure
actului juridic bilateral i ~e poate pur~e capatpri/1 voinfa uneia din pc'irfi, actului
juridic l)llllt'ilateral i sc poate pune capat pr in voin/a ffdouil scnimai mulle pi'irfi,
ctar mt toate, iar actului juridic unilateral i se' poate pune capat prin vain/ct
autorului Lui. ·
Din aceasta precizare rezulta ca trebuie sa d istingem doua categohi de
la
exc~ptii de irevocabilitate, ~i anume:
- excep~ii in categoriaac~elor bilaterale (ori rnultilaterule) ~i
- exceptii t/1 calegoria actelor 1.milaterale~
Excep~iile de la· irevo_c.abilitate, peiltru conventii, se lncadreaza In formula
se
art. 969 alin. 2: "Ele pot· revoca ... din cauz.e autorizata de Lege".
Prin urmare, revocarea conven~iei prin consim{iimclntul mutual al par~ilor
mt constiluie excep/ie. de la pri11cij1iul irevacahililll/ii, ci reprezintaun aspect. al
1> Vezi dec.1984/l991 a S.civ'. aC.SJ., In Dr<!ptul 11r: 6/1992, p. 85.
21
Slrailsa legatura dintre obligativitate ~i irevocabilitate explic;;1 de ce unii autori nici nu
analizeaza, distinct,. doua principii, ci m1111ai pacta suut servanc/a, cu consecintelc lui "
irevocabilir~tea; a se vedea, In ncesc se11s, G. Chevallier, L. Bach, Droit ci11il. La fe1111ille. -
Les perso1111es. Les bifms. Les obligations - Les .Hm!ces, Editions Sirey, 1974, p. 348:
 206 DREPT CIVIL ROMAN
pdncipiului libertatii actelor juridice civile (a~a cu111 ·conve~tia se lncheie prin·
mutuus consensus, to't ~stfel, ei i se poate pune capat prin mutiius disenstis)n. .
b. Excep/ii de la irevocabilitate f11 categoria actelor bilaterale
Intr-o enuntare sticcinta, aceste expresii sunt:
·- cea consacrata de a1t. 937 (C. Civ.: "Grice donctfiu;ie fntre so/i In timpul
maritagiului este revocabila (alin.1- s.n.);
· -·cea prevazufa de ~rt. 1436 alin. 2 C.civ.: "Daca c.oritractul (de .locatiune ·-
n.n.) a fost fiira termen, concediul (adica denim/area - n.n.) trebuie sa se dea de la
d paite, la alta, observandu-se termenele defipte de obiceiul locului" (alin. 2/l~
· - cea previizuti de a1i. 1523 pct 5 C.civ.: "Societatea lnceteaza: prin vointa
expresa (exprimata n.n.) de unul sau de mai muW asociati de a nu voi a continua
31
societatea" ; art. 1572 precizeaza: "Desfacerea societatii prin voin~a unei parti
urmeazf'i numai atunci cand durata ei este nemargitlita; ease efectueazaprin re-
. nuntarenotificat1i. tuturor partilor, 'fn~rucat se face cu btma-:credinta ~i la timp".i);
· .. - cea prevazuta de art. I6t 6 C.civ.: "Depozitul trebuie ·sii se restituie
deponentului 'in data ce s-a reclamat, chiar cand s-ar. fi stipulat prin contract un
anume termen pentru restituirea lui; se excepteaz! lnsa cazul cand in fot:mele
legate s-a notificat depozitarului un act ~de sechestru ·sau de opoziti.e la
restitu~iu11ea sau
la striiilrntiirea lucntlui depozitat";
- cea previizuta de ati. 1552 pct l ~i 2 ·c.civ.: "Mmulatul se stinge:
1. Prin revacarea mai1clatului;
2. Prin reimntarea mandatarului la mnndat.
La aceste exceptii, prevazute de Codul civil, se adauga:
- demmfarea contrdctului de· tnchiriere a unei locuin/e la cererea chiria~u­
l~ti. cu condi~ia notificarii prealabile lntr-un terrnen de minimum 60 de zile, sau
l~ cererea prciprietarului (art·. 24 lit.a ~i b, din legea nr. 114/1996, republicatii);
n Vezi supra'(nr. 114, lit. b pct. 1). . · · .
. Pentru aplicarea ait. 1436 C.civ. in practic:i, a se vedea dee.
·:!) nr. 2628/1981 a Sectiei
civile a fostului Tribunal Suprem, fn Culegere de decfr.ii ale tribwwlului S11prem pe mwl
1987, p. 83-SS; C.SJ ., s:econ. ~i. com., dee. nr. 7811992, in Dreptul m. 5-611993, p. 131.
3
> De retinut ca e vorba de contractul de societate civilt1, inr nu <le contractul de socie-
tate reglementat de Legea nr. 31 /1990 (pentru "dizolvarea societatilor" co111ercictle, care
inseamn~ ~i incetarea contractului de societate incheiat la infiintarea societatii comerciale, a.
se vedea art. 222-245 din aceasta lege).
) in art. 1528, se precizefl.za ·ca "Renuntarea. nu este de bui1a-credin~a ciind asociatul o
4
face fn scop de a-~i lnsu~i singur profltul ce asociafii spera a-I dobiindi In co111un. Este fi\cuta
fil.ra timp, cand lucrurile nu se mai aAa In t.oata intregimea tor, ~i -interesul s·ocietatii cere
amanarea desfacerii". Mai trebuie re\inute ~i dispozi~iile art. 1529: "Desfacerea societatii
facute pentru un timp deienninat nu se poate cere de la unul din asodati inainte de expirarea
tenrienului pus, afar! nmnai cfind ·exista juste motive, cum: 111 caiut cand unut' din asociati
lltl-~i ihdepline$te tndatoririle sale, sau ci\nd 0 intirmitate de toate zilele ii impiedica de la
Tngrijirea afaceriloi: sociale, sau in alte cazuri analoage: Aplicarea· unor a~a motive e lasata la
prudenta judecatorilor".
.ACTULJURIDlC CIVIL 207
:~ .denuntar~'a unor contracte de catre ctdministratorul · sau lich.idatoru/
jtuliCit;t.r (potrivit art. 73 din Legea nr. 64/1995. privind procedura reorganizitrii
judic.iare ~i a falimentului republicata (M. Of. nr. 1066/2004);
- fncetarea acorclului petrolier prin renuntarea titularului sau (art. 19 pct. 6
;;i art. 2 l diri Legea nr. 134/1995);
- denuntarect contractului de comanda a unei opere viitoare (art. 46 al in. 2
din Legea nr. 8/1996); . . . ·
de
- denim/area contradului asigurc1re In conditiile Legii nr. 136/1995, art.
17 §r 21 {a§a cu1)1 a fost modificata prin Legea nr. 172/2004);
· - lticetarea contractiiliii de concesiwie pri.n denuntat:ea un ilaterala de catre
concedent {a~t. 35 lit.b din Legea.nr. 219/1998) >;
1
· - de·nunfarea unilaterala a contractului de volu11tariat, fie de catre
voluntar, fie de catre beneficiarul voluntariatului (a1t. 14 din . Legea nr.
195/2001).
. c. Excep{ii de la ~rf!vocabilitate fn categoria actelo.r rmilatercile
Aces tea sunt:
- .testamentul este esenjialmente revocabil, art. 922 C.civ., dispuniind
"Revocarea racuta prtn testamentul posterior va avea validit:itea ei, cu toate ca
acest act a i·amas fiira efoct- din ·cauza necapacitatii eredelui, sau a legatarului,
sau diii. ca.uza:ca ace~tia nu au voit a priini eredifatea";
- retrctctarea renun/arii la
mo§tenire; art. ·701 C.Civ. prevede: ''In tot
timpul. 'in care p1:escrip}ia dreptului de .a accepta nu este dobandita In co11tra
erezilor ce au renuntat ei au Inca facultatea de a accepta succesiunea, daca
st1ccesH.111ea nu este deja acceptata de alti erezi. Nu se pot vatama insa drepturile
care ar. fi dobfindite de alte persoane asupra bunurilor succesiunii, sau prin
prescripiie sau prin. aCte valabile ta.cute de curatorele succesiunii vaca1~te";
- oferta poate fi revocata, .P~na In mb111entul ajungerii ei la clestinatar
(art. 37 C.com.); · · ·
- consimfamantul parintelui jiresc sau dupd ca:z, al tuiorelui exprimat la
adoptia copilului paate fi revocat In termen de JO de zile de la data exprimarii lui
1
> Potrivit art 35 din Legea nr. 219/l cJ98 (M.or. nr. 459/1998). "[11cetarea contractultli
de concesiune poate avea foe In urmatoarele situatii: a) la expimrea duratei stabilitc In
confractul de co11cesiune; b) in cazul in care interesul national sau local o impune, prin
denunfareet uni/ateralc'i de. catre concedenl, cu plata u11ei despagubiri juste ~i prealabile tn
sarcina concedentului; c) in ca:zul nerespectarii obligatiilor i::ontractuale de ditre concesionar,
prin reziliel'ea unilateral~ de cl\tr~ concedent, cu 'plata unei. despagubiri. in sarcina concesio-
narului; d) in cazul nerespectarii a obligatiilor contractuale de cntre concedent, prin rezilierea
unilaterala de catre concesionar, cu plata de despaguhiri 'in sarcina concedentului; e) la
dispari~ia, di.ntr-o cauza de forta major!\, a bunului c~mcesionat sau in cazul imposibilita\ii
obiective.n concesionarului de a-I exploata, prin renun~ai·e, fara plata .u11ei despagubiri" (s.n.).
A se vedea· ~i H.G. nr. 21611999 pentru aprobarea Normelor metodologice-catlru de nplicare a
Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor (M.Of. nr. 140/1999).
 208 DREPT CIVIL ROMAN ACTULJURIDIC CIVIL 209.
In conditiile_ legii (art 16 al in. 2 din Lege~ nr..273/2004 privind regi1mil juridic al debitor fiira voia sa ~ ~i, pe de alta parte, solu~ia contrara ar fi de natura sa aduca
adop~iei; . ating~re liberta~i i pe1~soanei 1 • · ·.· . . _

. -revocarea miirtw•isirii penlru eroare deftpt (art. 1206 alin. 2 "c.civ.);

- reve1ti1~ea asupra consimfiimdntului exprimat de a persoana fn sensul de a i 161.'NOTIUNILE DE: PARTE, AVAND-CAUZA ~l TERT
se preleva /esuturi sau..orgal1e umane _i'n scop terC1peutic (art. 5. alin. 4 din Legea
nr. 2/ 1998). . · . . intelegerea continutului principiului relativitatii, ca ~i ·a exceptiilor, presl!-
Principiul obligativitatii ~i principiul ir:evocabilitatii d6bandesc ·anumite pu.ne precizarea notiunilor de piirfi, ·crvanzi-cC1uza ~i terfi, deoarece, In raport cu
particularitati In cazul · contr~Lctelor sinalagnwtlce, contracte ce produc ~i urma- un anumit actjmidic civil, toate subiectele de drept civil se plii;seazii. in una din
' toarele efecte specifice: I) exceptia de neexecu~are (except{o non adimpleti con- aceste trei notiuni. ·
tractus); 2) rezolu~iunea (sau rezilierea) pentru neexecutarea culpabila;.3) riscul ·. Parte lnsea1i111a persocma ·care 'inc;he_ie actul juridic civil, jk jJersonal. fie
con'tractu!ui 1>. . prin reprezentare, :yi l'n pc1trimouiul ori persoana careia se proditc efectele
actuLui juridic fntrncat a expriniat w-i interes personal 'in acei act.
in legatura ·cu notiu_nea de parte a actului juridic civil se impun unele
-§·4·p_flndpitil relativitatii-efectelor actu1uijuridiccivil- res inter ._precJ_z~rr; . . . .. . . . . ....... . . . . . . . . . . . . .. ·- .
alias acta, aljis neque nocerc;, neque p1~odesse potest ·In p;·irnul rand~-tei1nerlul ''p(trte'' desemneaza atat pe una di1rpanile actultti
ji.iridic civil bilateral sau multilateral, cat ~i pe autorul actului juridic civil unil"a-
teral, iar 'in raport de natura actului j~iridic 'i'ncheiat, parfile poarta denurniri
160~ DEFINITIE $I_JUST1FlCARE diforite (autor al ofe1iei, respectiv. al acceptarii ofertei, vanzator ~i cumparator,
sodetari, testator etc.) · ·
In definii·ea principiului relatfoifr:~tii trebuie pornit de la consacrnrea sa Spre exempll.1, In contructul de ~ftnzare-cumparare lt~cheiat de . A cu B,
lega!a, In art. 973 C.civ.: "Conventiile n-au-efect decat lntre partile contractante" .. fiecare este parte a c~nt1;actului - vanzator, respectiv cumparator - dar ~i autor
Principiul refativita~ii ef~ctelor. actului juridic poate fi deftnit ca regula al oferfei, respectiv al acceptarii ofertei. .
potrivit :ciireia .aces! act produce efecte numai fafd de autorii saii ·autorul fn al do ilea.rand, trebuie retinut cii., In sens juridic, prin p~rte se lntelege nu
actului, el neputcind sci profile on~ sci diiuneze altar persoiu~e. · numai persoana Care lllCheie c/ireG~ ~'Ii pel~SOnCI/ Ull atllll~lit aqtjuridic civil, ci ~i
. itul principiului este fide! exprimat In adagiul: res inter alios acta, persouna care lncheie actul pri11 .intermediul unui repre<,cntant (legal sau
aliii neque nocere, tieque. prodesse potest (wi act fnclzeiat f1Ltre cmwnite per- ·conventio11al). ·
socme nici nu avimtajeaz(c .~·i nici imdezavantajeaza pe a/tcinevil). . ' . In al treile~ r~nd, trebu.ie subliniat ca;din punct de vedere juridic~ o parte a
fntr-o alta exprimare', principiul relativ.itatii lnseamna ca actul juridic civil. actului juridic civil poate fi alcatu(ta din mai multe persoane fizice sau
b.ilat~ral da na:;;tere la ·dreptt;ri :;;i obliga\ii numai peiifru par~ile lui, iar actul care promoveaza ori au un interes sau o pozitie comuna.
unilate1:a1 obliga pe autorul sau21. . In coi1cluzie, retinem ca parPle reprezinta acea categorie de persoane fata
J1tstificarea principiului relativitati i se gase~te .In, doua idei de· baza: pe ~le · de care a~tul juddic civil l~i produce efectele In virtutea principiului relativitatii.
o parte, el .este irnpus de lnsa~i natura volitionala a actului juridic civil - daca Avfmd-ccwza este persocma care,. desi n-a participaf la 'incheierea actului,
este· firesc ·ca cineva~ sa devina ·debitor ori creditor pentru ca $i.:.a manifestat tolu.'ji, suportci ejectele acesLuia, datoritl'i legclturii sale juridice cu par{ile actului.
. vointa In acest sens, este tot a~a de firesc ca altcineva sa nu cleviml creditor sau Exista trei categorii de avfinzi-cauza: I) succesorii universali 2) suc:cesorii
cu titlu unive r:wl; 3) succesorti cu titlu particulClr; 4) creditorii clttrog rajari.
Succesoi·ii universali ~i cei cu titlu universal formeaza o singurii categorie
de avilnzi-c~iuza deoarece lntre ei exista 1~umai o deosebire cautitativll, iar nu
calitativa.

1
1.Pentru dezvoltari, a se vedea C. Stiitcscu, Tn Tralat de drepl civf/. Teoria genera/cl a
obliga/iilor. L98 L, p. 96-107: V. Stoica, Rezolu/izmea .yi reziliel'fut c.:onlractrJ/or civile. Ed.
Pe larg, cu privire la problematica relativita\ii (;;i obligativit<'i~{i) actullli juridic, a se
1
All, Bucure~ti, 1997.
'.!J Pentru evocarea principiuluirelalivitii\ii In practica· judiciara, a se vedea dee. nr. vedea P. Vasilcscu, Re/Mi11i1cww acmlui juridic civil, Ed. Rosetti, Bucure~ti, 1003, p. 56 si
· 476/1986 a·Sec\iei civile a fostului Tribunal Supr_em, i11 R.R.D., nr: 1211986, p. 62-63. urm.
 210 IJREPT ClYIL ROMAN
. .
~' Este succesor wiiverstd p_ersoana care dobtinde~'ite yn patriinoniu, adica o
. unive1:sajitate (wiiversitas bonorum), precum; mo~tenitorul legal unic, lcgaturul
· unlve1:sal; persoana juridica dobanditoare a unui patrimoniu mii1 efectul
comas~rii _(fuziune !?i absorbtie) ..
Este succesor rn titlu universal persoana care ddhclnde~'ite o ji·ac/iune
dintr-wi patrim.oniu, · precum: mo~tenitorii legali, legatarii cu tit!u universal,
· persoana jurldica dobanditoare a unei· par~i din ·patrimoniul persoanei juridice
divizate (total ori
Diii punct de vedere juridic, succesor.ii uni_versali ~i cu titlu .universal sunt
col1timuttori ai perso11alita~ii autorului lor, tocmai pentru ca dobanclesc un
patrimoniu, respectiv o fractiune de patrimoniu.
Cctlitatea succesdrllor universali ~i cu tit!u universal de a ·fi twc1nz.i-cauzct
consta in aceea ca actu! juridic incheiat de autorul lot· t~i produce efectele ~1 Fata
de ei; In sensul caace§tLst;c~~sQrLprej~u toate sa~1 o parte dindrepturi!e s.ublective.
1
9i obliga~iile a.utorului !or (adica eel de !~~ care au clobandit pafrif110niul sau· o' -
frnctiune din acesta), cu exceptia dt·eptm·ilor ~i obligatiilor strans legate de
persoana auforului, precum ~i cele declarate de r)a!·tr ca nctrnnsmisibi!c.
Putem retine cE\., }n cazurile prevazute de lege_, este posibila incetarea
calitatii de avanzi - cauzFt a sliccesorilor universali sau cu titlu unive1·sal fata ~e
anumite acte juridice 'i11che!nte de autorul !or. Ca ex.e111plt1, men\ionrun cazu I
mo~tenitorilor legali rezervatari in "privin~a actelor juridice ale alttorutui lor care
Inca lea rezerva succesorala. · cal i ta tea de avand-cauza.
Succesorii cu titlu particular - a doua categorie de. avfinzi-cauza - sunt
personnele care doMnde.vc un· amimit drept, privit individual (ut si11guli),·
· precum: cumparatorul, donatorul, legatarul cu titlu particular, persoai1a juridic'a
dobanclitoare a activu lu i net, ca efect al dizolvi\rii altei persoane j urid ice. · particular are ·calitatea de a-vfind-cauza: un caz privitor la drepturi, _iar celalalt
Pe1itru a intelege calitnteade avand-cauza a succesorului ci.1 titlU pmticular
este necesar sa precizclm cc1 nu se ctre in vedere pozi/ia dobdndilorului wnti
cmwi1it bun fi::t{a de actul In temeiul c:c'irnia fl dobcinde.~te, . ci po:d/ia fct/cl de
drepturile .~i obligctfiile dobandile, re.wectiv asumate,. de catre eel de let care·
dobande~\·te bwml prin ctlte acte juridice.
se
0 atare precizare impune, deoarece:
- dobanditorul \mui anumit bun are caliLHten de parte, (iar nu de avfincl-
cauza) daca ii privim ln 'raport de actul fl! temeiul caruia se dobfinde$te:
- ace!a9i dobanditor f)oate. avea calitatea de avftnd-cauzft 11wnai In rnportde
alte acte. juridice pe care autorul (transmHatorul) le-a lncheiat $i H1 temeiul
carora: acesta a dobandit drepturi ~i $i-a asumat obliga~ii (indatoriri). .
lnprimct ipolezc/, dobftnditorul cu tit Iu particular, a vfincl ca!itatea de parte,
se va supune tuturor reguliJor pe care le-am arntnt ntu11ci cand am analizat cate-
goria de ''pnrti'' (parte), lntrucat el a participm la fncheierea actului pdn"°care
dobande9te bunul, fie direct (personal} fie indirect (prin reprezentant).
in cea de a doua ipoleza. si; pune problema de a ~ti, dactt $i Ince masurii
tin astfel de dobanditor poa.te exercita clre.pturile ~i este tinut sa execute lndato-
ririle autorultti (trnnsmitatorului) dobaridite, respectiv asumate, de acesta 'i'n
ACTUL JURIDIC CIVIL. 21.1
temeiul altor acte juridice, la lncheierea carora dobanditorul 11ll a pa1iicipat nici
personal ~i nici prin reprezentant. Ctt alte cuvinte, se pune problen1a daca efec-
te!e la care dau na~tere alte acte lncheiate de autor (transmitator), se produc sau
nu ~i fata de dobanditorul. unui anumit bun. Daca raspunsul af fi pozitiv~ ·ar
lnsemna ca un astfel de dobanditor are calitatea de avand.·cauza, ~i invers, daca
· raspunsul ar fi negativ, ar 1nsemna ca el iiu are calitatea de avtind-cauza, ci pe
cea deter/ desavar~it, absolut (fJenitus extrdnei).· ·
R.ezoll area de principiu, a problen:1ei este urmatoci1·ea: <lobanµitorut
1
amimit bun (succesorul cu titlu particular) are calitatea de avfind-cauza (adica se
bucura de drepturi ~i este tinut de obligatiile autorului), numai dacc'f sunt intru-
nile urmiitoarele trei condi/ii: ·
I. sa fie vorba de drepturi ~I obligatii strlins legate de bimul dobclndit de
succesorul cu· titlu pai'ticular; ..
2. sa fie vorba de Clcte (lncheiate de autor cu alte persoane) cit dcttcl
. cmterioarCf·datei-actttltii tneheiat-de-.Elobfinditgr cu-autorul de-la care_ a. obtitlllt
bunul; anterioritatea datei se stabilc~te cu ajutorul date! certe;
3~ daca actul, In raport.d·e care se pune problema calitatii de avand-cauza a ·
succesorului cu titlu particular, era supus, potrivit legi_i, tinor condi~ii de p,ubli-
citate1'· se'<;:ere _ca sc.1fifost fndepliniteformele depitblicitcite (sau, a!te conditii
cerute de lege). ·
Daca sttt1t indepl.in ite. aceste conditii, succesorul ·cu titlu particti Jar are
.
Daca 11u swit lntrunite-aceste conditii; s.uccesorul cu titlu particular mt are
calitateu de avand-cauz~ ci pe ·cea de tert. ·
Exem.pli gratia; ne vom-referi la doua cazuri .1n care succesorul cu titl·u
privitor. la obligatii. · .. . ·· .
1. Sa presupunem ·ca A a lncheiat cu ·.B un contract de 'fmprumut prin care
All lmprumuta pe B cu 150.000 lei. B, pentru garantarea obligatiei de restituire
a sumei lmprumutate, constituie In fovoarea ltti· Aun drept de gaj sau o ipoteca:
Ulterior, A cedeaza creanta sa contra lui B, lui C, printr-o cesiune de creanta.
Daca prin cesiunea· de creanta - care este notificata ·debitol'lll.ui cedat, sau este
acceptata de aceasta printr-un lnscris nutentic - nu se prevede exp1;es contruriu!,
C se va bucura de gajul suu-ipoteca ce garanteaza creanta dobandita ct1 toate ca
1
nu a fast parte (nu n participat la fncheierea) uctului juridic prin care s-a
constituit gajul sau ipoteca. Spunern, In acest caz, ca C· - succesor cu titlu
Totu~i, lipsa inscrier.ii dreptului real imobiliar fn cartea funcinri\ riu poate fi invocata
11
de catre dobanditorul i.1lterior care a avut cuno~tin~a de existenta dreptului neinscris In caitea
funciara (este vorbn de dobil.nditort1l prin act juridic cu titlu oneros de ren,c_redi11ta) ~I nid de
catre dobanditorul prin act juridic cu titlu gratuit, indiferent daca este de bu11a-credinta sau de
ren-credin~a (concluzie desprinsa din art. 30 din Legea nr. 7/1996, potrivit caruia, "Doban-
ditorul anterior poate cere instmi~ei judecMore~ti sli acorde lnscrieri.i sale rang preferential
fat!\ de inscderea efectuatfi In cererea t1nui tert, care a dobandit ulterior imobilul cu titlu
gratuit suu care a fost de rea-credinta la data lncheierii actului."
 212 DREPT CIVIi;. ROMAN
. .
,....: particular' a lui A-, are calitatea de ava11d-cauza, fata de actul de constituire a
dreptu lu i real de garantie (gaj ori ipoteca)°, adica efectele 'ttce~·tui act se produc ~i
fafci de. el de~i mr a participat la ipcheierea actl.ilui. : .
2. Sa presupunem ca A, cai·e a1:e· o easa, .o lnchiriaza lui B focheind.cu-
acesta.un contract de lnchiriere In forma autentica sa111sub forma unui inscris
sub semnatura pi·ivata cu data certfl_, fifra sa se prevada ceva In pi·ivinta soa;tei
contractujui de !nchiriere In cazul In care A ar.lnstraina (vinde sau dona) casa.
lnC?hirierii ·acestui act A vinqe casa i:espectiva lqi C, care _este, deci, un
succesor cu titiu particular. In acest caz· C va fi obligat sa respe~te obligatiile
asumate de.A prin c~ntractul de lncliiriere lncheiat cu B, cu toate _ca C nu a
participat la tnclieierea contn.1.ctului de. lnchiriere. $i In acest caz, spLmen1 ca C
_are calitatea de avand-cauza fa~a de contractul de inchiriere lnc_heiat lntre, A ~i
_B, lnfrucat efect~le acestui contract se ·prod Lie .-?i fa~a de el, de~i mi a participat la·
focheierea lt1i. Suntem.in prezenta a~a-numitelor obliga~ii scrlptae in rern 1>. Tot
calitate de avand-cauza are suc<?e.sorul ci.1 titlu particular ~i In pr.ivinta ·a~a-
. mimitelor obligatii propter rein. ·
In ambele cazuri lfl care ne.:.am referit..'cele trel conditii SL~nt 'intrunite.
Un principiu, des i_nvocat, In rezolvarea problen1ei de a ~ti ce efecte se
p1:oduc fata de s·i:1cceson:ll cu titlu particul~r (ca ~i fata de succesorul universal~i.
cu titlu universal) este eel potriv.i~ caruia uri drept se transmite a~a cui11 apare el
l1l patrimoniul transmitatortilui, acesta neputancl ceda, (fo pr.incipiu) mai multe
drepturi decat are el lnsu~i: nemo plus iuris ad alium transferre po/est, quam .
ipse lutbet (sau, pe s<:;urt, ne_mo dat quod non lwbet) ..
Creditorii chirogi·cifari,'"a treia cutegorie de avand-cauza, Sllllt acei creditori .
. care nu au Q garan~ie reala (gaj sau ipoteca) care sale asigure realizarea creantei
pe Ci'.are a.au contra debitorului. Ace~ti creclitori au, drept.garnn{ie a creantei lor,
im drept de gaj general, adica toate bunu,rile prezente ~i vii.toare ale d<;!bitondui,
dupii cum prevede art. 1718 C. civ. S-ar · parea, la prima vedere, ca ace~ti
creditori au o situalie mai bui1a: decat crec.litorii cu garantie reala: (gaj, ipoteca
sau privilegii) 'intrucat ei a:u asigm'atii creanta cu toate bunurile· debitorului. f/i
reitlitate:· creditorii chirografari au o situatie inferioara creditorilor cu garan~ie .
·reala (creditori gaji~ti ~i creditori ipotecari) deoarece: l). ei nu poturmiiri decat
btmurile debitorului existente In momentul cand, crean~a fiind ajunsa Ia.
scaclenta, se trece la executare, moment (1~ care s-ai· putea. ca In patrimoniul
debitorului sa nu existenici Liil element de activ (drepturi), adic~ debitortil Sa fie
i1isolvabil; 2). Cl~edi.tor.ul chirogn~for sufera COllCllrenta celorlal\i Creditori chiro-
grafari, neavand un ·drept de _preforintii, astfel !neat poate ajunge In situatia de a·
· nu-~i puteasatisface creanta, Iii lntregime, ~i 3). unele din b,unurile clebitorult
chiar daca exista In patrimoniul dt!bitorului la momentul executarii,_ nu sunt
lJ A se·vedea cu privire la aceste obliga\ii, rnpra, nr. 54 unde se face cla~ificarea obli-
gaiiilo.r in: .obi~nuite, propter rem ~i scriptate in rc111. Pentru acest din unna caz {acandu-se
trimitere la art. l441 C. ·civ.
ACTUL JURIDIC CIVIL 213
urmaribile (adica Stint insesizabile), legea (C .. pr. . civ.,- In principal)
exceptandu-le de la unniirire. .
Dupa conturarea ~;i caracterizarea, succinta a notiunii de "credito1• chirogra-
far" sa vedem in ce consta calitatea de aviinzi-cauia.a creditorilor chirografciri.
Creditodi chirografari ·sunt avanzi~cauia in sensul ca ei 'sufha, In mod
direct, influen~a. actelor juridice incheiate de debitor cu alte persoane, acte
~are patrimoniul acestuia (mai exact, latura activa a patrimoniului) se r'nare~te
sau· se ri1ic~oreaza. Daca clebitorul incheie un ·act juridic prin care se mare~te
activul patrimonial (spre pilcla, prime~te prin donatie un anumit bu1i) sau un act
prin ca1:e 'i'~i mi.c~oreaza activul patrimonial (spre exemplu, da llll bun ca dona~ie
sau contracteaza un ._lmprun1ut), inseainna ca ~i gajul .general al creditorului
chirografar se va mari sau seva mic~ora, dupa caz, in mod corespunzator. Se
spune, lnti·-un sens specific acestei materii; ca "c.reditorul chiro·grafal--este repre-
zentat de .debitorul sau In actete pe care le incheie cu terte persoane", sau ca,
· ·debitorul 'i'l "reprezinta'' pe creditorul chirograf~.r In asemenea acte. n
Creditorul chirografar neavand dreptul sa se amestece in actele pe care le
face debitornl sau (caci, In caz contrar, ar lnsemna sa se aduca o grava ~tirbire
libe1tatii sale ~i sa se ajung~. la o serioasa frai1a in tnd1eierea actelor juridice
civile, rngreuriandu-. e circui~ul civil) este tinut sci respecte aceste acte, fiindu-i
opozabile. Trebuie l11sa retinut; faptul ca, din actele pe care debitorul le ii1cheie ·
cu terte persoane,. nu se 1i.asc drepturi ~i obligatii concrete pentru creditorii
,chirografari, adica, ace~tia. nu devin creditori sau debitori prin efectul wwr
asemenea <Lcte. .
Din acest punct de vedere, creditorii d~irografarl se deosebesc de succe-
sorii universali. ~i. cu tit!u li1iiversal (care;· dupa cum am aratat, iau locul ~i
pozitia autorilor !or) ~r se aseamana cu tertii (care, llll dobandesc 1iici ei,
~i nu--~i asuma obliga~ii; prin actele paqilor, dar care sunt tinuti sa respecte
situatiajuridica nascuta din actele juridice la a caror lncheiere i1u au partic.ipat).
Daca acesta este sensul calitatii avanzi*cat1za a crec!itorilor chirografari,
trebuie retinut di ace as tel calitale lnceteazii faJci de. actele fncheiate de debitor,
cu ter(e persoane, fn frauda intereselor credilorilor chirogrcifqri. Fata de ase-
menea acte, creditorii chirografari nu mai au calitatea de avanzi-cauza (trebuincl
.sa le respecte) ci calitatea 'de terti, In sensul ca pot ataca asemenea acte prin
actiui1e pauliana (revocatorie) - reglementata de art. 975 C.civ., ori prin
actiunea In declararea siinula{iei, reglementata prin art. 1175 C. civ.
1
,. • Pentri:1 a fo.te!ege mai bine i10tiunea ~i calitatea de avand~cauza li1 cazul
creditorului chirografar, vom da un exemplu.
Sa presupunem ca A lmprumuta de.fa Bil 00.000 lei pe 3 luni de z.ile. A nu
" constituie nici gaj, niei ipoteca in favoarea lui B, care este, deci, creditorul
·1:·
chirografar al lui A. Pana la lmplinirea ternienului de 3 luni, debitorul A sa
J
~
l
l 1
. i Vezi, in acest sens, Fr. Deak, Teoria genera/a a obliga/iilor, p. 145-146.
I~·;
:!.,····
~
 214 . DR EPT CIVIL ROMAN
-----
zicem ca dobande~te de la C, printr-o donatie, o casa in yaloare de 500.000 lei,
.-.../.
.~i mai imprumuta de la Do suma de 200.000 lei.
Gujul general a Iui B s-a marit prin primul act_, fiicut de A cu C, cu 500.000
lei ~i s-a ry1iC$Orat prin al doilea· act fiicut de A cu D, cu 200.000 lei. fatii, cum
fluctua~iile dilJ patrimoniul hti Ase rasfrang.asupra creditmului chirografar B..
Sfi mai presupune1i1 ~i ipoteza In care A, la apropierea scaclentei, doneaza
torite bpnurile s~le lui E, pentru ca B sa nu mai aiba ce urmari la implinirea
termenului (caci debitorul a ~evenit insolvabil). Fata de actul donatiei, incheiat-
de A cu E, creditorul chirografor B, nu mai are calitate de avand-cauza
trebuie sa resp'ecte acest act) ci pe cea de tert, !ntrucat acest act a fost tacut in
frauda intereselor sale, putftndu-1 ataca prin actiune pauliana (revocatorie).
Terfii sunt persoane.le straine de actul juridic - penitus extrmzei.
De mentionat ca, intre "avanzi~cauza" ~i "ter~i" poa.'te exista un ''.transfer"
tn sensu I di, -aceea~·i jH!r!J·oanli. J_Jdate ft avlind-cctuzli fo raport cu un anumit act
juridic civil al ~utorului sau ~i sa fie tert In raport ~Lt alt net }uridic lncheiat de
acela~i autor.
162. EXCEPTfl DE LA PRlNCIPIUL RELATIVITATlf
a. Nofiune ~vi c_ategorii de .excepfii_
Daca ........ ,,... ..,"' relativita~ii inseamna· faptul di efectele actului juridic se
de eel sau cei care I-au fa.cut, personal sau prin reprezentant,
exceptiile de la aces! principiu nu pol fl decdt acefe cazuri, acele situa{ii
juridice ~n care efectele actului juridic se prodltc fajcl de perspane care nu au
pctrticipat la 1.ncheierea actului nici personal ->·i nici prin reprezentant. Aceasta
!nseamna ca, atunci cfir1d vorbim de o exceptie de la principiul relativitat
trebuie sa fim iii .prezenta fie a unui ·act juridic care da na~tere. la drepturi
subiective dfrect In favoarea"altei -persoane dedit aceleia smi acelora ·care au
incheiat actul (aliis prodesse) fie a unui act ·care da na~tere, direct, la obligatii
(tnclatoriri)' In ·sarcina altei persoane decfit -aceleia sai.t. acelora care. au 'i'ncheirit
actul (aliis nocere).
Se pun~ intrebaiea daca sunt admisibile ~i, implicit, justificabile asemenea
acte care sa _deroge de la principiul relativita~ii ? Raspunsul la lnfrebare este
diferit, dupii cum e,vorba de drepturi In favoarea tertului sau de ob!igatii In
san::ina acestuia. . · "
Pentru prima ipoteza - drepturi ·111 favoarea .tertului - raspunsul este
afinnativ: exista posibilitatea ca printr-un act juridic incheiat de o_ 'anumita san
anumite persoane sa se 11rtsca dreptt.'.'"i subiec~ive direct In persoana sau In
patrirnoniut ·Lrnei terte persoahe.
Pentru a doua ipoteza, raspunsul, In principiu, este negativ. Spunem, In·
pril1cipiu, 'lntrucfit, exista anumite situatii 111 care, lntM1n sens larg ~i cu un
anumit lnteles, am putea vorbi de exceptii de la principiul re!ativitatii chiar in
ACTUL JURIDIC CIVIL 215
privinta obligatiilor sau, ~i a obligatiilor, In ·afara de.cea a drepturiloi·. Este vorba
de stipulatia pentru altul. ·
Atragem atentia asupra faptului ca, opozabilitatea fa{a d_e tetf.i a actului
.juridic - mai exact, a situatiei juridice creata din actul juridic - nu Tnsearnna o
exceptie de la principiul relativitatii efectelor actuluijuridic civil, cleoarece:
-- In sarcina tertilor nu se nasc obligatii .(lndatoriri) concrete din actul
juridic; ·
- In caz contrar, ar trebui sa se ajunga la consecin~aunnatoare: desfiintarea
principiului relativitatii, ceea ce este inadmisibil, lntrucat ar duce la l11tronarea
haosului ~n circuitt.il civil, aclucandu-se, piina la urma, grave ~tirbiri 'insa~i liber-
tatii (de vreme ce oricine 5.:.ar vedea obligat juriclice~te prin vointa altuia, la a
carui dispozitie ar fi). · ·
Din aceste consideratii, de ordin general, rezulta ca, exceptiile de la princi-
piul relativitatii pot fi impartite In doua. categorii: o categorie da cazuri sau
situatii-jw:idice,- care constituie irnrnai in aparen{a excep{ii de la acest principiu
~i, a doua categorie de. cazuri, care constituie excepfii reale, veritabile, de la
principiul relativitatii. Evident, iiu vom procecla la .o cercetare amanuntita a
acestor exceptii aparente sau reale ('intrucat acestea se studiaza pe larg la Teoria
generala a obligatiilor), ci ne voin referi la ele Iii masura In care apare necesar
penti"l1 noi buna·conturare ~i delimitare a campului de aplicatie a principiului
relativitatii efectelor actului juridic civil..
Nu ex.ista unanimitate de pareri cu privi-;·e la calificarea anumitor situatii ca
fiind excep~ii reale sau aparente.
b. Excep/ii aparente de la principiul relativitiif ii > ·
1
L Situafia- avdnzilor-cauzcl. · Proclucerea efectelor actului de
avfinzi-cauza·nu reprezitJta exceptie de la relativitate cleoarece:
- succesorii universali ~i cei cu titlu Liniversal sunt "continuatori" ai
autorilor lor, fiind; deci, asimilati partilor; adesea, producerea efectelor nici nu
este straina de vointa unor astfel de succeso~i;
- succesorii cu titlu particular, In masura ~i _condinile aratate, iau locul
partii actului juridic, iar dobai1direa calita~ii de avanzi-cauza se face cu voia lor;
n in sensul ca situatia creditorilor chirografari ~i simulafia sunt excepfii de ·la
opozabililalea aClului juridic fa/a de. terfi (ca de altfel $i alte cazuri in care, potrivit· legii,
ter~ul ce ar justifica un ii1teres ar putea sa atace i.m act juridic) a se vedea G. Boroi, 9p.c.'it.,
1999, p. 220. Acest au~or arata ca In aceste cazuri nu este vorba de drepturi subiective civile
~i obliga(ii civile care .sl'i aparf inii sau, dupa caz, stl revint'i 1111or pe1;soa11e ce mt au pnrticipnt
nici direct ~i nici prin reprezentare la lncheierea actului juridic -?i care nu au nici ~alitatea de
succesori ai partilor, ci este vorba numai de 1mprejural'ea ca acestor persoane nu le este
pennis_sa aduca atingere drepturilor subiective nascute din nee( act, iar cat prive~te, de pilda,
:1 · d1·eptul creditorllor chirografari de a ataca actele frauduloase ale debitorului !or, acesta
· excedii no/illnii de efecle ale actului juridic civil (ibidem).
l'
I'
l
f
~
j
216
ACTUL JURIDIC CIVIL 217
IJREPT 9VIL ROMAN
a actului juridic; 2) in cazul.reprezentarii legale, dreptul dea repreze1ita est~ dat
~' - creditorii· chirografari nu intr~, nici ei, In excep~ie.reaia, deoarece pe de a
de lege, iar m1 prin actul altcuiva, fiipi voia reprezentantulµi. . '.
pad:~, actul 'i'ncheiat de.debitor nu da na~tere la dreptlid ~i obligatii pentl-u ei,
··.1 · 5. Ac?izmi directe. Prin actiune directa lntelegem drept(1l la ac~iune conferit
direct, ci pe1itru debitor, $i, pe de alta'parte, dt:eptul de a ataca actul f.-nnrl11lr.c
In. t.mele cazud creditorului, pdntr-o dispozi~ie expresa a legii, de a pretinde
izvora~te din Lege, iar nu din actu! debitorului lnchei.at cu ter~ul.
executar·ea creantei sale direct de la \.Ill debitor al debitorului saL1, de~i creditorul
·2. Promisiunea faptei altuia -(munita ~i convei1tia d~ jJ~t:t~:forte). Aceasta
iHifost parte la contractul incheiat intre debitoruJ Sau ~j debitorul acestuia.
const3, In conventia prin care o paite - prarnitentul - se obliga fata de cealalta
Jn Codu! ci.vil exista doua·asenienea caztiri. Astfel; potrivit ai:t. 1488 C.civ.,
parte - creditorul promisiunli - sa determi1ie pe o a ·treia persoana· - ter~ ;. sa
In cazul contracfoltii de antrept;iza de cladiri, lucratorii angaja~i de antreprenor
ratifice actul incheiat In absenta sa. . . . .
(care sunt terti fata de contractul de antrepriza), au areptuf de iuictioiia clirect pe
.Promisiunea "pentru attul". sau a "faptei altuia!' constituie, numai In apa-
beneficiarul constructiei (numit comitent sau clie1Zt, acesta ftind tert fata de
renta, 0 exceptie de la refativitate deoarece, In temeiul ei, ce se promite, este
contractul dintre antreprenor ~i lucratori); pentru .plata surnelor ce Ii se cuvin,
pi·opria fapta a promitentuiui, de a detemiina pe cineva sa adere la un a.ct; este
dar numai In masura In care clien.tul s~ar gasi dator catre antreprenor In
propria fapia a promitentulL~i, de a determina pe cineva sa adere la un ac~; in
moment1.11· intentarii ac~i"unii. De asemenea, potrivit art 1542 al in. ·2 C.civ.~ dadi
consecinta,. ter\ul va fi obligat numai daca se obligc7 personal ori prin repre:.
pentru executarea conti·actuh.11 de mandaL mtm.datarul ~·i-a substituit, ·pe· bazu.
zentant, ratificand actul care; panii. la acel 1119me1it, Ii era inopozabil; ded,
unui ·contract separat, o alta persoana, 11iandantul. (din primul · codti-act) are
"tertt:d" devine "parte" 11~' act prln vointa sa; · dac·a ter~Ltl nu ratifica actul,
dreptul de a aqiona In instanta pe s/.lbmcuulafar, de~i este ten fata de.contrac:tul
»promitentul e"ste tinut sa-1 despagubeasca pe creditor. .
prin cares-a produs substituirea.
3. Simulatia. Prin simulatie se ln~elege 'operaJho:1ea juridica prm care
fn Legea societatilor comerciale nr. ·31/1990, este consacrat un caz de
printr-un .act juridic public, (ostensibil), dat mi11ciuos (nerectl), denumit ~i
ac~iune clirecta, ·care: insa, nu-i de.~at o aplicatie a a1t. f542 alin. 2 C.civ.
simulat, se i::reeazc'i o altii situafie juridica deceit cea stabilita printr-un act
Intr-adevar, clupa ce 111 alin. I se,prevede ca "Administraforii care au dreptul de
juridic ascuns, .secret, dar adevarat (actul ascuns· trebuie sa se· incheie conco-
a reprezenta societatea nu-I pot transmite ·dectlt daca aceasta facultute Ii s-a
mitenl sau anterior lncheierii a~tului public).
acordat in mod expres", alin. 2 al. art: 4 I dispune: ('In cazul lncalcarii preve-
Simulatia poate lmbrac·a trei forme: a) actul fictiv (actul public e focheiat
derilor alin. 1, societate~ poate pieti11de de la eel subsiituit betieficiile rez.ultate
numai de forma, fiind contrazis de actul secret, numit ~i "contralnscris"); din opera/hme" (s.n.). .
b) actul deghizat (In actul public se indica un ·anumit act - spre exemplu,
Amincadrat ~i "aqiunile directe" tot 1n categoria excep\.iilor apare.nte de la ·
vanzare..:cLimparare ..:, pe cand In actul secret se arata ad.evaratul act clorit de par~i
principiul relativita~ii d.eoarece, ~i de data aceasta, iz.'vorul dreptului fl co11~·tituie
- spr~· exemplu. o clona~ie); c). interpuiierea de persoane - prete-nom - (numai legea, iar 11~1 actl1J individual. lncheiat.de alte persoane dedit titularul
prin actul. secret se cletermina adf_':varatele "parti'', altele clecat cele din actul subiectiv cle a exercita "actiunea directa".
public - ambele ari macar Lma din ele). Se ~tie ·ca "lntre parW' produce efecte -
potrivit rtrt. 1175 C.civ. - actul. adevarat, real, secret. Fata de· ter~ul de bu11a c: Excep{ie veritabila de la relutivltate: stipula/ia pentru altul
credinta ·produce .efecte. actul public, potrivit aceluia~i. art. I 175. C.civ. Ain
inclus simulatia printre .excepJiile aparente', iar nu reale, deoarece dreptul Adevarata exceptie de la principiul efectelor acttilui
tertului de a invoca actul public, oi·i .ace!a de a opta lntre actul pubiic ~i eel civil o constituie "stipulana pentni altul"
sec::ret are ca izvor legea, iar nu conven~ia partilor creatoare de simulatie: persoane".
4. Reprezentarea. Prin reprez.entare se 'intelege procedeul tehnico-juridic Stipulatia pentru altul este actul bilateral prin care o p·arte - stipulantul -
prin care o persoana, nu111ita reprez.entant, lncheie un act juridic fo nwuele ~i pe convine cu cealalta parfo - promifontul ~ ca aceasta din urma sa efectueze o
searna altei persoane, 1iumita reprezentat, in a~a fe! lncat efectele actului se prestatie In favoarea unei a treia persoane - ter~ttl beneficiar, care nu participa la
produc direct !?i !1emij locit In persoana reprewntcmtului. · · lncheierea actului, nici direct: nici prin reprezentare.
izvorul sau, reprezentarea este de doua feluri: 1) convenJionalii, cea De re~inut ca dreptul ter\ului se na~te direct ~i !n puterea conventiei dintre
care este generata de contractlll de mandat (clandu.,.se procura) ~i 2) lt:gala, adica stipulant ~i pron1itent. Doar exercifiul dreptului subiectiv astfel nascut depinde
Ce'). care izvora~te din lege, In sensul ca repr~zentantul. are clreptul de a de vointa ter~Lilui benefic.iGir. ·
reprezenta de la lege. Coclul civil face aplicati~ ale stipulatiei pentru allul In materie de renta via-
Reprezentarea este o exceptie numai aparenta de la relativitate, deoarece: gera (art. l 642) ~i de donutie cu sarcina - donatio sub modo - (art. 828 ~i 830).
1) In cazul reprezentarii conventionale, reprezentcm(itl intra In notiunea de parte
218 · DRE!YrC!VJLROMAN.

Stlpulatia pentru .altul i~i gase~te aplica~ie §i In materia asigurarilor (Legea

nr... 136/1995 privind asigul'arile ~i reasigurarile in Romania, M. Of. nr. 303/1995) 1'
fn acest se.ns·art. 9 prevede ca "Prin CO)ltractulde asigmare, asiguratul (stipulant-·
.....
.n.a.) se obliga sa plateasca o prima asiguratorului (promitent), iar acesta se obliga
ca, la producerea riscult1i . asigurat, sa plateasca asiguratului, beneficiarului CAPITOLUL IV
asigurarii sau tertului pagubit. despagubirea ori. suma asigurata, denumita in
cont_inuare indemnizafie, rezultata din contractul de asigurare lncheiat In conditiile
prezentei legi In limitele §i la termenele convenite".(art.9 a fost modificat .NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL
Legea nr.172/2004).

SECTITINEA I

NO'fIUNE $1 DELIMIT ARE

t!

§ 1 Notiunea nulitatii actului juridic civil ·

163.

In legisla~ia noastra civila nu exista o definitie a nulitatii actului juridic.

in .aceasta situatie, In literattira de specialitate s~au formuhlt mai multe
defo1i~ii ale nulitatii actului juridic civil i.
1

11
Ast~el_. fn L967, Tr. lonn~cu ~i ·E. Barnsch defineau militatea ca "sa11c\iunea
incalcurii prin ~ct juridic - incalcare la· data cand actul a fost fiicut - a unei dispozitii a legii" -
Tn Tratctt de drept ciltil, vol.I, p. 320, Idem, La co11ceplio11 de .la 1111/ite des actes juridiq11es,
da11.1· le droit civil sociali,\'le rounwi11, m•ec 1111e ewde de let l.·01iceptio11 que se fair de rwlite,
ties actes J11riclic11u!s le ~lroit civil jhmr;c;is conw11pomi11, Bucure~ti, Editurn Academiei,
Ptu'is, Librnirie Genernle de droit et jurispnH.lem:e.,R. Pichon et R, Duranc.l-Auzias, 1978, p.
116-124. Aceasta definipe este deflcitan'l, 111 opinia noastra, deoai·ece nu mentioneaza ·
normele. a caror lncalcare se sanctioneaza cu nulitate, ~i anume normele ce regle111enteaza
conditiile de validitate. Precizarea acestora este necesaru deoarece, la incheierea actulul, pot
ti incalcate ~i alte dispozitii legate. sanc~tmea neftind, lnsa, nulitatea (spre exemplu, nu se
respect! forma cerutil eul probatio11e111 sau cea l?elltru opozabilitnte fo~a de ter~i). in Tratat de
drept civil, vol.I, <lin 1980, p. 2 t2, O. Cilpi'ifinn, arata ca "Prin 11ulitate se intelege o
sanctiune de drept civil; care suprima, In masura stnbilitii prin hotarare judecatoreasca.
efectele actului juridic, potrivnice scopului urmarit de dispozitiite legale referitoare la
co.nditiile ·sale de validitate". iii aceasta defini~ie esle bine sui-prinsa esenta nulitatii; nu
credcm, lnsa, ca trebuie retinulii, In deftni~ie, men\iunea "in ni~sura stabilita prin hotarare
judecfitoreasca", din dou~ motive: pe de o parte, ea lasa impresia caracterului jucliciar al
sanc~iunii, cand, In 1;ealitate, este. o sanc\iune legata - fiintl opera legii - $i, pe de alta parte, ea
nu corespunde realitatii In cazul nulitatii relati11e, neap!icata - judiciar - in cudrul termenului
de prescrip\ie extinctiva; ori, ~i In aceasta ipoteza, existii sanc\iunea nuliti'itii. In plus,
. l) · Pentru amanunte, a se vedea Fr. Deak, Tratat de drept civil Comrc1cte :Speciale, men\iunea la care ne referim pure a exclude - de piano - posibilitatea nulitatii amiabile, ceea
Ed. Actami, Bucure~ti, 1996, p. 383.
ce e In contradic\ie atat cu doctrina (vezi, spre exemplu, D. Cosma, op.cit., p. 333-334) cat ~i

!l
i
 .220 .DREPT CML ~OMAN ·
Ca ~i cu alte ocaziill, definim nulitatea ca·fiind 'ac.ea wuC,tiune de dre}Jt
civil; care fipse#e ciCt~t/ juridic de efectele COl!ltarii .ll'Orinelor juridice edictate
pentru D1cheie.rea sa valabilii. 1· · . . .
fo ese1ita, •deci, nul.itatea este"'sanctiunea care intervine In cazu'I In care nu
se respecta, la lncheierea actului juridic civil, condi~iile de vali,ditate.
164. SEDIUL MATERIEI
De lege l.ata, nu exista o reglementare compacta a nulita~ii actului.juridic
civil. Normele care alcatuiesc aceasta institutie se gasesc.raspa11dite In totCodul
civil -'.art: .5. art. 790 al in. 1, art. 803, art. 822-823, art. 839, art. 886, art. 910
rilin.' 2, art.-953, art. 961, art. 965-966, art. 1008, art. 1010, art. 1067; art 1157,
art:· 1:1<57-.l l68, art. 1190._art. L308-l309, art. 1211, art. 1689; alin. 2, art. 17'12-
1716, art. .1774-1776, art. 1900 : precum ~i in alte izvoare de. drept civil,
2
precllm: Decretul nr.: 31/1954 (art. 20 ~i 34/>, Codul famiifoi (at't 129 alin. 3,
afr. 133 ali11. 4 ~i art. l05 alin. 3, coroborat cu a1t. l 29 alin. ·3 ~i art. l33 ·alin. 4);
Lege.a nr. 16/\994 (a1t. 22 alin. 3 ~i art. 24 alin. !); Legea nr. 112/1995 (art. 11};
Legea nr. 8/1996 (art. 4 l alin. 1 ~i 2, ait 5l alin. TITLUL X privind circul£ttia
a teren:urilor din Lege~ nr. 24.7/2005 (art. 2).il ~.a·; Legea· .nr. 1012901
(art. 17, 46 a!in. 2, 3, 4, 5) ~.a.. · Mai tartiu, timindu-se seama. de faptul ca nulitatea, c~ sanc~iune a actului
165. ·FUNCTULE NU LIT ATIT
Nu'titatea actului j uricl iC civil po ate real iza urmatoarcle fonctii:
- fimcjia preventiva, care consta In efectul inhibitoriu pe care II exercita
· a~upra subiectelor de clrept civil, tentate sii lncheie actul juridic civil cu neres-:
pectarea conditiilor sale de valabi litate: ~tiind ca un act lncheiat cu l'ncalcarea
leg ii priviod. valabilitatea sa va. fi lips it de efecte, subiectele de drept. ci".il sunt
clescurajate ~dnclemnate sa respecte legea civiia; . . .
jurisprudenta (a se. vede·a concluzia ce se desprind'e din dee. nr. 583/1987 a Sectici civile a
fostului Tribunal Suprem, In Culegere de decir.ii ale Trilmnalultti S11pre111 pe cmttl 1987, p.
70-72) .. Pentru .a!te deftni~ii, recente, a se vedea: T. Pu1>cscu, op.cit., p. 96; ,St. Riiuschl,
op.cit.,. p. 146-147; P.M. Cosmovici, op.cit., p. l37-l38; I. Dogaru, ap;cit., p. 223; D.A.
Popescu, in op.cit., p. 234.
·
1
> Asevedea, spre pilda, Dreplui ci11il. 7~oria genet:ala, l 987, p. 247.
2 (care, in.realitate, nu e o "func~ie", ci starea lagalit a actului juridic in perioada cuprinsa intre
Unele. din aceste ·dispozitii au fost evocate deja, iar altele ·vor fi evocale in alte
>
contexte, astfel-ca nu e cazul sa redam aici con\inutul lor.
Asupra acestor texte vom reveni.
:ii - amintind despre func\ia represh-i't $i func~ia 11rev<mlivii.
41
Potrivit art. 2 "(l) Terenurile cu sau fii;·a constructii, sitLiate In intravilan ~i extraviJnn,
indiferent .de destina~ia sau de 'intinderea lor, pot.fi instrainate ~i dobandite prin ucte juridice
lntre vii, 'incheiate. In forma.autentica. sub sanc!iunea nulita/ii absolute".
1\CTULJURIDIC CIVIL 221
- fimcfia scmc,tioilatorie,· daca prima func~ie 1.1u .~i-a.dovedit eficie1'*, intra
111 . ac~iune a.ce~sta a dpua. fonc;tie, c·are lnseamnatocrnai lnlaturarea efectelor
contrnre legii; · ·
,. fimc/ia.de mijloc de garcm{ie a principiului legalitii{ii: in domeniui acte-
lor juridice ci,vile, prin re:ilizarea .·celo1: doua fu1ic~ii de. mai sus, se a!?igt1ra
respectai·ea normelor de drept c::ivll care regle.menteaza concliti.ile de valabilitate
a.actului juridic civil. Totodata, nulitatea apare ca un mijloc juridic de asigurare
a respectari i ordinii pub lice ~i bunelpr moravud 11 .
-~
166. CONCEPTIA DESPRE NULI! ATE
in decursul timpului .• concep~ia despre nulitatea actului juridic civil a
cunoscut Q anumita evolu;ie. _
Intr-tm trecut 111ai indepartat, conceptia asup.ra mtlitatii era sintetizaUiln
regula: quod rmllum est, 1-ti1llui11 producit effectwn. adica un act lovit de
nu poate produce 1i'ici 1.m efect. fn aceasta concep~ie, nulitatea e1'a, In pr1nc1p1L1
totalrJ .yi iremecliabilli. In doctrina ulterioara, a.cestei conceptii i s-a spus ca este
a actulur-organism.. In sensul elf IJlllitatea actului jmidic civi.I era asemanata c.u
boala oi·ganismu!ui uman. -
juridic, -nu este decat mijloc11l juridic prin care se restabile~te
lncalcata la incheierea actului _juridic s-a formulat tesct pl"opor/ionaliz(trii
efectelor nulitatii' 11~rapo1i cu foialitatea legii, .astfol ca trebt1ie lnlaturate numai
accle efecte care contravin · tegii, celelalte efocte ale actului menfinandu~sc. In
aceasta conceptie, prin urmare, irnl i tatea este, In principiu, parJialc7 ~~·i
,remedlabila. fn lit~ratura. de specialitate din tara 11oastra acestei conceptii i s-a
s'pus chiar ca este '"nmici. concep~ie· a clreptului civil despre nulitatea
juridic" fondamentiin<lu-se pe argu-mente de text (art. 1008 C.civ.), de cazuistica
(soluti i ale practicii j ud iciare) ~i de.drept co111parat >.
2
De re~inut ca problema conceptiei despre nulitatea actului jiiridic civil este
de actualitate ~i clupa Revol·utia i·omana din decernbrie 1989; mai p1:ecis,
problema s-a pus In tennenii urmatori: pot fi socotite valabile actele juridice
!ncheiate anterior lui decembrie 1989, care potrivit Legilor nr. 54/ 1974 ·~i nr.
5911974 '(art. 44-45) - abroga.~e 'ln decembrie 1989 - erm1 .lovite de nulitate
absoluta? Au fost oare 1'vatidate" iisemenea acte prin abrogarea nonnelor care
•l!
insliluiau cauiele lor de nulitate?·
!
n 0. Clipli~iua {In op.cit., p. 212-213), vorbe~te despre "func\ia polcm/ialci a nulita\ii"
momentul lncheierii lui ~i momentul anularii sale) ~i "fui1ctia operalii..<i a nulitatii", ·separat
·
'.!J Pe larg, a se vedea. Tr. :lonn~cu, E. Bnrascll, 1n Tratat de drept civil. vol. L 1967, p...
317-320; idem. La conception ... p. 113 ~i urm.; a sevedea !?i 0. CiipiWn», 1n op.cit.. p. 2 l4-
215.
 22:r mrnl>T CIVIi,, ROMAN. ACTULJURlblC CIVIL 223
. Semnaif't111 faptul ca, tn doctrin'a, problerna a pri111it deja doua rezolvari, lege, ea este lnlatlu:ata ct.1. tot cortegiul sat1 de co11secinte, apreciate ca negative
~'
diametrnl opuse. . -_ · · p~ntrn societate, de catre noua lege. Altfel,, abrogarea ar fi pur formala de vreme
lntr-o teza -. intemeiatii pe conceptia caraoterului renl'ediabilal nulitatii - se ce s-ar aplica - !n jurisprudenta - o lege abrogata expres'J.
co11side1·a oa asemene~l act~ ·au devenit valabile, ele nemaicoritravenind scopului
fogH; care interzicea anumite · a.cte juridicl!.l civile, adica, In raport cu noile
. regle1mmtari aplicabile circulatiei imobilelor.• prin acte juridice civile, a$emenea
acte din trecut apar ca valahi!elJ. .. · . § 2 Delimitarea nulitafii
In cealalta opinie, dimpotriva, se considera ca teza valiclarii ut10r asemenea
acte nu poate fi prim.it! fotrucat se opune prit1cipiul neretroactivitatii) legii,
167. PRECIZARLPREALABILE
statomicit de art. 1 C.civ.2l. ·
Relevam ca, 111 practica Inaltei Curti de Casatie. ~i Jltsti~ie a Ro111fi11iei, Mai btma infelegere a nuli·ta~ii presupui1e ~i operatiunea delimitarii ei fa~a
problenrn amintita s-a. pus 1il solutionarea cauzei, ea fiind rezolvata In se11sul de ctlte cam:e de ineficcu:itctte a actului juridic c_ivif·'. Nu numai nulitatea.este
validiirii -~tctului prin· abmgarea legii care lnstituia cauza de nulita.te, '.actut cea care conduce la lipslrea actltlui juridic civil de efectele In vederea carora a
ne1naifiind In contradictie cu finalitatea noilor reglementari 111 materie · fost lncheiat, ci ljli alte cauze_; posterioare !ncheierii lui, precum: rezolztfiunea,
Y11strai11are a imobilelor3>. · ·
rezillerea, caducitatea, revocct.rea, inopowbilitatea.
ln ce 1ie prive~te, observam di proble111a ridicata nu se refera In real itate Delimitarea nulitatii .fata de aceste alte cauze de· ineficacitate a actului
numai la fo~tele reglementari dh1 Legile .nr. 58 ~i nr. 5911974, ci ~i la altele, juridic este de natura a servi atilt la mai buna configuratie a conceptului de
asemanatoare, cum ar fi cea din Decretul nr. 189/1977. ". "nulitatea actuluijmidic civil", cat ~i la prelntampinarea confundarii lor. Co11fu-
.Dupa parerea noastt·a, trebuie distinse doua aspecte: l) eel al legii In raport
zia nu. este adfriisibi.la, lntrucat fiecat·e dintre aceste notiuni - nulitate', rezo-
cu care se apreciaza e:xistenfa cauzei de l1uUtate; acest aspect este rezoivat de
lutiune, i·ezillere, caducitate,,.revocare~ inopozabilitate - ·este un concept 'juridic
regulu tempus regit actum ca.uza de 11ulitate este aratata de legea in vigoare f.n
de sine statator, presupun~nd un regim juridi~ propriu, autonoin.
m0t;1entul tncheierii actului juridic: civil; 2) eel cil' anultirii actului, adi ca al
producerii ~fectelor nulitatii; acest aspect trebuie rezolvat tot potrivit regulii
tempus regit actum, adica se aplica legea din mome11tul anuliirii ejective, care, 168. DELIMITAREA NUUTATH FATA DE REZOLUTIUNE,
tn ipoteza pe .care o avem 'i'n vedere, este legea noua, In
raport cu care actul IIBZJLIERE, CADUCITATE. REVOCARE $1 INOPOZABJLITATE
apai·e ca valabil. Solu~ia nevalidarir actului lnterneiata pe ptincipiul neretroac-
tivitatii legii civile noi se izbe~te, In cazul de fata, de principiul neretroacti- ·a. N11litate - rezoluiiune.i
. vitatli efectelor nulitii.lii? (Actul e desfiintat ex tune). Ce lnseamna, practic,
Delimitarea presupune cunoa~terea, mai lntfti, a conceptelor In cauza ~1,
aceasta? Credem c~ s~ar ajunge la. ultraactivitatea legii vechi - ~i, deci, ·la
apoi, semna!area asemanarilor ~i deosebirilor de regimjuridic dintre ele.
t11l~turarea orinc·iniului aplicarp imediate a legii civile noi. Cand. se abroga o
Daca nulitatea este. .lipsirea de efecte a unui act juridic incheiat cu neres-
pectarea nonnelor privind condi~iile sale de valiclitate, rezolufiunea consta In
> I.C. Vurd~a, Evolu(ia prlvind circ11/afla 1i11obilelot~ I, In Dreptul nr. 6/1990, p. 44-45. desfiintarea lllllli contract sinalagmatic, cu executare wlo ictu; pentru neexe-
1
2
> C. Birsnn, V. Stoica, Evo/11/ia legislafiel prlvlnd circulaJia imobilelor, IT, In Dreptul cutareaculpabila a obligaiiilor de catre una dintre pani.
nr. 6/ 1990, p. 49-5 L .
3
·racem precizarea ca avem 1n vedere o decizle a secfiei civile a Curtii Supreme de
1
. Justitie, data anterior adoptarii Legiimr. 9/1.990 privind iriterzicerea, temporara, a lnstr~inarii · ' Dupfi parerea 11011stri, situatia judiciara generata de un act lo~it <le nulitate trebitie
terenurilor prii1 acte tntre vii. A se vedea ~i dee. nr ..52/1.990 a Trib. Jud. Suceava, In Dreptul, caracterizata.caft1cta pendemtict, iar nufacta pmetel'ita ori causae finite; acensta explica de ce
nr. 9-1211990, p. 235-236. Problema. Ml rezolvat 111 acela~i sens ~i in cazul unui testament ce e posibil en o.lege sa carmuiasca cm.urile de 11t1litate ~i a/fa lege sa se aplice efecte/or
continea u11 legat u11iversal, pri11 care se exheredau anumili mo~teoitori nerezervatnri, prin tmlildfii. Numni in cnzul In cure un acts-a lncheiat ~i a f9st an.ulat efectiv, sub ctceea.yi lege,
dee. clvila rir. 32/1991 a Trib. Jud. Marnmure~ (nepublicatl'\). Sen111alu111 ca jurisprudenta din su11te111 in prezenta unei causae finite ori j(1cta praererita, ea nemaifiind atinsa, in ·principiu,
ultlmul timp este neunitara in .ce prive~te w1lidarect actului civil, prin dispariiia cnuzei de de iegea nouii. · · . . . .
Cu p1•ivire la· ineficacitiitea: actului juridic civil, as~ veden D. Cosma, op.cit., p. 415
· · mmlat;e ca urmare a abrogarll ex.prese a te.xtelor ce prevedeuu nulitatea; 111 sensul accep[(!ril 21

.·validarli, a. se vedea dee. nr. 14/1991 C.S.J., 111 Dreptul 111·. 2/L992, p. 81-82; contret, s-a.u ~i
pronuniat: dee. nr. 602/1991 a T.Ju.d. Sibiu, 1n Dreptul nr. 5/1992, p. 84; dee. 11r. 793.~i Pentrn o privil'e comparativa asupra col\secill\elor nulitapi ~i ale rezolutiunii, a se
847/1-991 ale T.Jud. Marann1re~, ln Dreptul 1ir. 7/1 ~92, p. 77 '. · . vedeu, B. Dumiti-ache, Cansecin/e/e ineficacitc1/ii coniractelor. In AUB 2001, p. 856 ~i unn.
 ·224' .•DREfYTCIVIL l~OMAN
Asemana1"ile. dintre ~ulitate 9i ~·ezolu{iune sunt unna'toarele: .
~· - ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil; · ·
. :.. ambele p·roduc efecte retroactive (ex tune);
- ambele sunt (In principiu) judiciare (presupunat'1d o ·hotarare·a organului
de ju1:isdiqie competent) 1• .
. beosebirile dintre nulitate .Ji rezolufhme su.nt, 1n principal, llrmafoarele:
- o deosebire de ipoteza: dacii nulitatea presupune un act nevalabil, rezolu-
·pre;;upi.me Lm act valabil lncheiat; · ·
- o deosebire de domeniu. sau sfera de.aplicare~ daca nulitatea se aplica
oricarui act juridic civil, rezolu~iunea prive~te·doar contratele sinalagmati~e, cu
executare ww ktit; . .
·- o deosebire privind data cauzelor: daca la irnlitate cauzele sunt contem-
poran~ momentu!ui -lncheierii actului, la rezo!utiune cauza - neexecutarea
culpabilade c~tre unadintre par~i- este ulterioara momentului lncheierii;
,-· prescrip~ia extinctiva. este supusa unor reguli diferite; In ce prive~te
lnceputul ei, In cele doua cazliric.i.
b. Nulitate - rei.iliere
. . '
Rezllierea este lncetarea - desfacerea - unui· contract sinalagmatic, cu
executare SLIC~esiva, pentru neex.ecutarea culpabi!a a obligatiiior de catre Lina
dintre parti. . ·. . . .· · . . .
· Intre nulitate ~i reziliere exista, In esen~a, acelea~i asemana1·i ~i deosebiri ca
1n cazul nulitate-rezolutiune, cu mentiunea ca efectele, de. data .asta·, nu sunt
yetroactive, ci ~umai p~ntru viitor - ex rui.nc J.
3
. neexecutarii culpabile a sarcinii.
11 Astfel, art. 96 t C.dv. prevede: "Conven~ia racuta.prin eroare, violen(a sau do! nu este
nula de d.rept: ci da loc numai ac~iunii de nulitate", iar potrivit_ art. 1020-1021 C.civ.: .
"Conditia rezolutorie este sublnteleasa totdeauna in contractele sinalagmatice, in' caz. cand
una din parti mi lndepline~te :anga]ameritul sau", !?i "Intr-acest caz, co;1tractul nu esle
desfiintat de di·ept. Partea in privinta careia· contractul 1iu s-a exec.utat are· alegerea sat.i sa
sileasca pe cealalta a executa conventia, ciind este pdsibil, sai1 sa-i cearfi desfiin\area, cu
daune-.int~rese .. Desfiintarea trebuie. sa se. ~eara inaintea justi~iei, care, dupa circumstante,
poate acorda mi termen pru1ii 'actionate'~. · ·
. · . 21 Astfel, actiunii In nulitate relativa i se aplica re.gLda speciala prevazuta in art. 9 din
Decretul nr. 167/1958, pe cand ac\iunii In rezolutiune ~i se aplica regula generala privind
lnceputul prescriptiei extinctive, prevazuta In art. T alin. 1. Peritru intelegerea distinc~iei
nulitate-rezolutiune, dam urmntorul exemplu: contractul de vanzai·e-cumparare dintre A ~i B ·
este ai1ulat, daca A I-a indus In eroare pe B Cll privire la calita~ile substan1iale ale bunului; se
va pulea cere rezolu~iunea vanzarii-cumpararii daca B nu plate~te preiul ori A nu preda lucrul
~~ . . . .
31 Spre exemplu, lncheierea contractului de lnchiriere prin violen\ii - viciu de ~onsimta­
miint atrnge anufabilitatea contractului, pe ciind neplata chiriei de catre clliria~ poate conduce
la rezi liereu contractului.
ACTUL JURIDIC CIVIL 225
c. Nulitate-caducitate
Caducitatea este cauza de ineficaci_tate constfmd 1n lipsirea actului juridic
civil de orice efecte datorita intervenirii unor cauze ulterioare lncheierii sale ~i
independent de ~ointa ai1torului actului. .Bunaoara, neacceptarea ofertei' de diti·~
destinatarul ei sau predecesul . legatarului ori .pieirea bunului ce formeaz.:1
obiectul legatului cu titlu paiiicular deten11ina caducitatea ofertei, respectiv a
legatul4i. .· , . · ' , . ..
Nulitatea ~i caducitatea se asealnanft p;·in aceea ca stmt cauze de ineficaci-
tate dar se deosebesc pdn·: ·
- ipotezele pe care le presupun: nulitatea presupune un act nev.alabil, pe
cand caducitatea presupline un act·valabil lncheiat;.
- modLLl d[:! prodiicere a .efectelor:. daca nulitatea retroactiveazii (ex tune);
caducitatea pro9uce efecte riumai pentru viitor (ex mai,c), lntrucllt.pentru trecut
nu·s-au produs nic1 un fel de efede ~·le actului; .· .
- caicze: daca o 1i11litate presupune ·cauze contempora11e lncheierii actului,
caducitatea presupune o cauza ulterioara lnche.ierii ~i strai11a:de .Yointa autorului
adnlui. . ··
:1
d. Nulitate-revocare
·~
1·,·:··.
"Revocarea"· este un ternJen cu mai multe 'ihtelesuri In domeniul clreptulu1
civil. Aici, prin ~'revocare" desemnam acea sanctiune civilr1 care consta In
·lnlaturarea efectelor actului juridic civil datorita ingratitudi1iii gratiftcatului ori
·
Intre nulitate ~-i revocare exista a.s;emiinarea de a fi - ambele - cauie de
ineficacitat~ a actului juridic civil, dar exist~ ~i deosebiri, precum:
' - cea de ipotezc'i: pe cand nulitatea presup~me un· act nevalabil, revocarea
presup.une un act valabil lncheiat;. · ·
· - cea de date/° a cauzelor: daca nulitatea presupune cauze co11temporane
momentJ,1lui 1n~heierii actului; revocafoa presupune. cauze ulterioarefi1cheierii
actului; · · . ·
°7 cea de domeniu: claca 1iulitatea e apiicabila oricarui act juridic civil,revo-
carea se aplica, In principiu, acteiorcti titlu grati.1it (!iberalitati)I);
- cea privind prescrip/ia extinctivl~ a ac/iuniior (supuse unor reguli diferite).
> Nu intra In notiunea de "re~ocare'', folosita aici, posibilitatea "denunfarii unilaterale"
1
u unui contract, atunci cilnd legea permite aceasta, a~a cum sunt cazurile pe care le-am
mentionat ta "exceptii de la principiul ifevocabilit_aiii actului juridic civi I" (supra nr. 159).
Pentru ln~elegerea distinctiei nulitate-revocare, menJioniln1 urn~atorul caz: A doneazi\ lui B un
bun anumit cu obligatia pentru B de a presta un anumit serviciu pentru C (care preiinta, deci,
o donatie cu sarcina); daca donaiia nu respecta forma autentica, prevazuta de art. 813 C.civ.,
va interveni niliitatea donatiei; daca B nu indepline~te, culpabil, sarcina In favoarea lui C, va.
interveni revac(lrea donatiei.
 226 DREPT CIVIL ROMAN
e. Nulitate-l!wpozabilitate
;..·
. lnopozabilitatea este s~nctiunea aplicaoila 'in cazul nesocotirii .unor cerin~e
· de publicitate fata de terti sau a lipsei ori depa~irii puterii de a reprezenta 1• . . ·
Deosebiriledintre nulltatqi inopozabilitate sunt, 'in principal, urmatoarele:
- ·de lpoteze: nulitatea presupune un act n~valabil, pe dind inopozabilitatea
presupune un act valabil 1ncheiat; · .
- de ejecte:· daca In caz de nulitate, efoctele privesc atat partile, cat ~i tertii,
1n caz de inopozabilitate efectele actului se produc fata de parti, dar nu se pro-
d_l!C fata de ter~i; · · •
- de cau:ze: la nulitate cauzele sunt contemporane fncheierii actului, pe
cand inopozabilitatea presupune neindeplinirea unor forinalitati ulterioare
1ncheierii lui (ca regu!a); ·
-· 111odali1a/i de remediere: nulitatea relativa poate fi "confirmata", pe cand
inopozabilitatea poate fi .lnlaturata _prin "ratificaren (in consecinta, terme.nii
"confirmare" ~i "ratificare" riu sunt sinonimi,. astfel ca fiecare trebuie folosit la
locul ~i cu l1*lesul .h1i)2>.
SEC'fIUNEA a II-a
CLASIFICARE, CAUZE SI REGIM JURIDIC
.§ 1 Clasificarea nulitaiu actului juridic civil
169. · CRITERJI DE CLASIFICARE SI CATEGOR1ILE DE NULITATL
IN .FUNCTIE DE ACESTE CRlTERU. ENUNTARE ,
La mai buna conturare a conceptului de "nulitatea actului juridiC civil"
. serve~te ~i clasificarea nulitatilor. · Este relativa acea militate care sa_ticfioneaza nerespectarea, la fncheierea
1
Pentru o privire gen.erala asup~a ·notiunii de opozabilitate, a se ved~a, I. Ddeunu,
Opowbilitatea - Considerafii generale; in Dreptul nr. 7/2001, p. 87-105 .
.
21
In doctri11a, nulitatea mai este diferentiata ~i raia ·de red11cfiune. Reductiunea este
. sanc1iunea civila aplicabila In cazul actelor incheiate cu nesocotirea unor interdic!ii stabilite
·de lege pentru ocrotirea unor persoane (cunt este reduc\iunea libernlitatilor excesive prin care
1
se aduce ntingere rezervei succesorale) sau pentru restabilirea echilibrului contraprestatiilor
'lntr·Ull co"'tract ~inalagmatic. Intre nulitate ~i reductiune. e~istii deosebiri at~t in ce prive~te
domeniul de aplicare, cat ~i sub acela al cauzelor. Pentru o caracterizare a sanctiunilor de
drept civil, a se vedea ~i l\tl. Mure~an, D. Chh"icn, Conlrihttfii la studiul cancept11/11i de
sancfiune Civilii (I), In S.U.C.I., nr. 211988, p. 50-7 l. Nulitatea trebuie deo$ebita ~i fat1i de
condHie - ca modnli.tnte a nctulili juridic civil; in acest sens, vezi dee. nr. 1199/1992 a S.civ. a
C.S.J., In Dreptul nr. t/l992, p. 107.
ACTUL JURIDIC CIVIL 227
Criteriile de clasificare $i categoriile de nulitati, In functie de aceste crite-·
ri i, sunt urmatoarele: . . . ..
l) In functie de natura interesi~ltti o~roiit - general ori individual ~. prin
dispozitia legala incfl,lcatfi'la incheierea actului juridic civil, nulitatea este de
doua fel uri: absoluta # relptiva; .
2) In functie de fnlinderea.efectelor sale, nulitatea este tot de doua feluri:
par/iala ~i totala; . · ·
· 3) dupa modul de cons~crare legislativa, distingem fn.tre: nulitatea expresii
~i nulitate·a virtuala,· acestor nulitati Ii se mai spune 9i tex.tuale, respectiv
J •
4) dupa felul condi{iei de' validitate nerespectate, se deosebe:;;te 'intre:
nulitate dejmul ~i nulitate deforma; . ' · ·
5) dupa modul de vctlorificare, 1iulita.tile se lmpa1t In nulitate judiciara,. ~i
nulitate amiabilii. Intrucat, 1n principiu, nulita~ile presupun dare.a unei hotarari a
unui organ jurisdictional (:fiind, deci, judiciare, iar nu de drept)'>. cazurile de
nulitate amiabil3, :fiind rare in practidi, nu voni i1isista asupra acestei' din urma
clasificari, ramanand sli precizam continutul, lotelesul celorlalte categori i de
nulitliti, rezultate din apiicarea primelor patru criterii de clasificare,
Mai precizii.m ca, In. literatura noastra de drept civil nu este agreata
distinctia 1ntre. · actul nitl ~i actul iriexistent, fotrucat 'ln realitate, actul zis
"inexistent" este lovit de nulitate absoluta, av.and regimul juridic, In lntregime,
al acestei nulitati 2>. . ·
170. ANALIZACATEGORHLOR DE,NULITATI ALEACTULUI
JURIDIC CIVIL
a. Nulitaiea absoluta .yi nulitatea relativa
Este absolutii acea nulitate care sanc/ioneaza nerespectarea, la incheierea
actuluijuridic, a unei norme care ocrote.yte zm inleres ge.11eral, ob~·tesc.
actului juridic civil, a unei norme care ocrote.'jte un interes ·particular,
individual ori personal. ·
·ii Pentru un caz din practica, In care este evocata ideea nulita~ii "de drept", vezi dee .
nr. 18B/l988 a Sectiei civ.ile afostului Tribunal Suprem, in R.R.D., nr. 10/1988, p. 68-69.
ii Pentru critica teoriei acttillli inexistent, a se vedea: Tr. lonn~cu, E .. Barnsch, In
Tratat de dreptcivil, vol.I, l,~67, p. 341-342; T. Popescu, in Teoria genera/a a obligafiilor.
p. 91; D. Cosma, op.cit, p. 300-302; A. Pop, Gh. Bc!eiu, Dreptul civil. Teoria genera/a a
dreptului civil, 1980, p. 360; I. Le~, Scmcfiunile procedui·ale in procesui civil ro111ti11, A.S.E.
Bucure~ti, 1988, p. 38-47. Precizam ca, In unele ramuri de drept (cum e dreptul adminis-
trativ) se susfine teoria actului inexistent, de catre unii autori. Vezi ~i A. Iorgovan, op.cit., II,
p. 91-93.
 228 DREPT CIVIL ROMAN
ACTULJURIDIC CIVIL '2i9
Sub asp.ect terrninologic; .nulita~ea absoluta este desemnata, in Jegislatfe,
de: nulitate expresa, prevazute fie In Codul civil, fie in alte izvoare ale dreptului
p1:actica. ~i· chiai· doctrina; ul"\eori, prin formulele: actul este "nul de drept:'. sau civiI 0 . · ·
''nul" ori "nu! de plin :arept". sau "actul va fi nul", iar nulitatea relati\la este
Este virt.uafa (sau implicita sau tacita) acea nulitate care nu este prevazuta
. indicata prin fonnulele: "actul este· anulabil", "acti.'il poate fi ·anulat"; nulita~i·i
ex1ires de lege, da~· rezult<.{ diri modulfri care este reglementatii o cmumltii condi(ie
relative i se mai spune ~i nulitatea "de protectie" (de~i, In realitate, «de proted-
de validitate a actului juridic civil. Aserhenea nul.itate - vi11uala - este nulitatea
tie'". este ~i· 1i~llitatea absoluta, diferita ·-: In cele doua cazuri -. este mitura
continuta In art. 813 C.civ. sau art. 2 din TITLUL X. privind Circ,~1latiajtiridica a
interesului p/·otejat, fie ob~tesc, fie individual,. per~onal). Este ~i solutia retinuta terenui"ilor ~in Legea nr. 247/2005 21 • · . .· · · · · .·
In jurisprudenta m.ai recenta (cum este, spre exen1plu, dee. nr. !J73/1991 a
Sectiei civile a Curtii Supre1!1e de Justi~ie - in "Dreptul" nr. l/ 1992, p. 109-110): d. Nuiilale de fond ,Ji nulitate de Jonna
.b. Nu! itatea parpal:ii ~ i nulilatea lot ald De fo1ul, este acea nulitate care intervine In caz de. lipsa ori nevalabilitate a
uriei condifii de fond a actului juridic. civil: consim~il.mant, capacitate, obiect,
Este parfia'zii'acea· nulita.te care desfiinfea:di. mimed o pcwte.dintre efecte'ze
C3:l1Za.
actc.tliti jw~idic civil. celelalte efecte ale actului producandu-se 1ntrudit nu De fot:ma, este acea ccwe intervine fn cazul nerespectiiriiformei
co'ntravin.legi'i. · ·
cerute ad validitatein.
Este totala acea nulitate care desjiinteazd actul juridic civil in inlregime.
Ca frecventa p'ractica, mai nun1er9ase sunt cazmile. nulita~ii de fond decftt
Dintre aceste. dcma feluri.;;de nulitati, nulitatea partiala este regula, iar nuli- acelea de forma.. ·
tatea totala reprezinta excepfia: .
in aplii;;area practidi a acestor doua q1tegorii·de nulitii~i, trebuie .sa se tina
searna atat de cauza- de nulitate· (Si.Jl'.e exemplu, nerespectarea formei C.entte ad
validitatem va conciuc~ la .0 nulitate totala),.cat ~i de com1ilex.itatea con\inutului,
clauzele actului juridic civil (deoarece, cloar la un act cu mai n1ul.te claL!Ze $i,
deci, efecte, unele pot fi desfiin\ate, iar altele mentini.1te: spre exemplu, un lm-
prun~ut fara dobatida e greu de anL1lat partial, pe cand mi irnpnnnut cu <lobanda,
· mai mare dedl.t cea permisa de lege (camata),· poate fi anulat'par~ial, desfiintan-
. du-se do.ar cauza privitoare la dobanda, dar 111en~infoidu-se restul efectelor
actului). -
Mai trebuie evilala confuzia lntre nulitatea partialrl, de a parte·, ~i: l) clintre
cele doua act~ juridice civife, se ·anuleaia doa1: Linul, In lnfregime; 2) dei!i neva-
Bun~oara, art. 953-961, se referfi in terminis Ju 1111/i.tate: la fel;. art. 1308 C.civ.
11
labila ca mi anumit act juridic, manifestarea.de vain ta produce ·efecte juriclice ca
alt act juridic, 'In· virtutea conversiunii; 3) actal · anulabil este. validat contine o nulitate expresa, atunci ctind dispune: "Sub pedeapsa de nulitate, nu se pot face
adjudecatari nici direct, nici prin persoane interpuse: · ·
confirmare; 4) nulitatea prive~te act~il In lntregime, luat fie ca negotiiiin iuris, fie
l. tutorii, ai averii celor de sub a for tufela;
ca instrumimtum probation~s. pe de alta parte, intrudt, In nici unul dintre.· cele 2. mandatarii, ai averii ce su1it insarcinati ~a v~11za;
patru caz.uii :men~ibnate 11J e. vorba despre ntditatea partiala, .<le~i; la prin:ia 3. administratorii, ai averii comunelor sat1 stabilimentelor inciredintate ingrijirii lor;
vedet;e, ar exista tentatia pllllerii lllllli aser\1ene~ '<diagnostic". ··. 4. ofician!ii publici, ai averilor statului ale caror vanzari se Fae printr-~n~ii"; in categoria
nulita\ilor exprese se incadreaza ~i m:t. 1309 C.civ.: "Judecatorii ~i suplean\ii, membrii
· c. Nulitatea expresa §i nulitatect virtua/{t ministerului pu~lic ~i avocaiii nu se· pot face c.esionari de drepturi litigioase care sunt de
competenta. tribunalului judetean 'in a carui raza teritoriala l~i exercitu functiunile tor, sub
Es~e expresa (explicita ori textuala) acea nulitate care este prevclzutci, ca pedeapsa de nulitate, spcze ~i duune·.interese''..
11
. . .
atare,. ftitr-o dispozi(ie legala. Majoritatea nulita~i lor _este formata din cazurile Reamintim ca art. 8 lJ C.civ. dispune: "Toate donatiunile ·se foe prin act autenlic".
. :~

Textul m1 prevede, lnsa, consecin~a juridica a nerespectarii. forrnei inscrisului autentic care
este tocmai nulitatea. Suntem In prezenta unei nulitnti implicite, virluale. in aceea~i situntie
este ~i art. 858 C.civ.: "Un testament poate fi sau ologruf, sau tacut prin act autentic, sau in
forma mistica". Potrivit art. 3 (1) ,.Teremiri'le cu sau fiira constnlctii situate in intrnvilan ~i
extravilan. indfferent de destinatia sau de intinderea for. pot Ji fnstrc'iinate .yi dobandite .pri11
actejul'idice lutre vii, ilicheiale informa autenticc'i, sub sancfiunea n11/ildfiiabso/11te ".
 230 DREl>TCIVIL ROMAN·
§ 2 · Cauzele de nulitate , l:.!•.-
~'
171. PREZENTAREA GLOBALAA CAUZELORDE NUUTA:TE A
ACTULUI JURIDIC CIVIL·
Dupa cum tezulta din chiar definiti~·nulitatii actului juridic civil, aceasta
sanctiune are drept cauza - generica - nerespectarea clispoz1{iilor legale care
reglementeaza co!1di/iile sale de valabilitate.
Nevalabilitatea actului juridic civil se datoreaza, deci, nevalabi/itajii
condifiilor sale esen?"iale, car·e, dupa.cum ·se ~tie, stmt conditii de valabi litate.
Intr-o exprimare generala; globata, se poate spune ca sunt cauze de 1wlitate
a actuliti juridic civil: ·· ·
- incalcarea dispozitiilor legale priv.ind capacitatea de a face actul;
- lipsa ari nev~labilitatea consi"intamantului;
. - nevalabilitatea obiectului actului juridic;
- nevalabilitatea cauzei (scopului) actului juridic;
- nerespectareu formei cerute ad validitciteni; _ - lipsa discernamantului In momei1tul lncheierii. actului juridic civifl; ·I)
nesocotirea limitelor iiberi:atii actelor juridice (normele imperative, ordi-
n~a publica §i bunele tpora.vuri);
- lipsa ori neva.lab"ilitatea autorizati~i adrninisti·ative;
- fraudarea legii. .
Dintre aceste cauze, une{e atrag nulitatea absoluta, iar alteie nulitatea re'li:t-
tiva. Cand legea nu precizeaza felul nulitaiii, este datoria interpretului sa stabi-
leasca acest aspect, apeland Ia criteriul de clasificare a. nulitatii In absoluta ~i
relati:va: 1uttttra interesului .ocrotit prin dispozitia legala Yncalcata la lncheierea
actului juridic civil. ·
. Pentru anumite cazuri, nu exista solutii una.nime admise in ce prive~te felul
nulitatii.(absoluta ori relativa), atat In doctrina, cat ~i lnjurisprudenta:
172. CAUZE DE NULlTATE ABSOLUTA
Atrag nulitatea absoluta a actuluijuridic civil urmatoarele cauze:
- incalcarea regulilor privind capacitatea civila a· persoanelor, In cazurile:
a) nerespectarii unei incapacita~i speciale, impose pentru ocrotirea unui interes
. ob~tesc, cum este cea stabilita e art. 1309 C.civ.; b) lipsa capacitatii de folosinta
a persoanei juridic~ ~i nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de
folosinta potdvit art. 34 din Decretul 111-. 31/1954;
- lipsa totala a consi~tamantului, cum este ~i In c.azul erorii - obstacol
(error in 1iegotio .yi er1•or in corpore); aceasta este solutia acc_eptata, In general,
AC'r"UL JURIDl8 CIVIL 231
atfit ln.doctrfoa, cat ~i In practica Ji,1diciara l, de lege lata,· dupa cum am mai
1
men~ionat, credem ca, de lege ferei1da, ar trebui consacrata, In acest caz,
nulitatea relativii. (preponderent fiind interesul individual, personaf, iar nu eel
general, ob~tesc); . · .
- 1ieva:la~iHtatea obiectului actului juridic civii2j;
- cand fipse~te"cauza ori ea este ilicita.sau imorala3l;
- ne(espect<:irea fonnei cerute ad va!iditatem;
lipsa: ori nevalabilitatea autorizatiei administrative;·
- lticalcarea ordinii publice;
.: frauda legii 4l;
- incalcarea dreptului de preemp~iune al statului (art. 52 din Legea nr.
26fl996 - Codul silvic - publicata In M. ·Of. nr. 93/1996).
173. CAUZE DE NULITATE RELATIVA
Atr~g nulitatea relativa a actului-juridic civil urmatoarele cauze:
- viciile de consimtamant: eroarea. dolul, viblenta ~i leziunea;
actul este. incheiat de persoana lipsita de capacitate de exercitiu - minorul sub 14
1
lit1 acest sens m~1~tionaro o decizie: mai recenta, a Sec{iei civile a fostului Tribunal
Suprem (nr: 198811989, i11 Dreptul nr. 7/1990, p. 66), In care se precizeaza: "Consimtamantul
este unul din elem~ntele esentiale ale oricarni act juridic ~i .exprlinii. voin\a persoanei la
incheierea .actului. llpsa·cu desiiviir§il'e u consl11i/ama1it11/ui face _ca actul astfel inclufial sci
.fie sah,cfionat cu nulilate absofl//a. Lipsa discern1imantului Tn.exprimarea voin~ei releva insa
nu i!iexistenta consimta111antului ci un simplu.viciu al acestuia demfrece, in acest caz, consim-
·. tamantul exista. Ne aflam deci in Fata unui viciu de c6nslm\amant, care nu atrage _deciit
nul itatea relativa a actului, · sanc~iunea nulita!ii fiind edictata, de data aceasta, In vederea
protejarii persoanei interesate".
.
21
Cu privire la coi~difiile de valabi.litate a obiectului actului juridic civil, vezi supra. nr.
124, 125, ·j26. Pentru aplicatii practice, .a se vedea, T. Bucure~ti, s. IV. civ., dee. nr.
256311996, 1n Culegere de practlcdjudiciara 1993-1997, p. 51-52; idem, s. Ill civ., dee. nr.
2 l/J998, Tn Ciilegere de pmi:ticajudkiarci.civila 1998, p. 32.
· ~l Pe!lll'l,l·practica maL recenta; me1_1tionam dee. nr, 18.15/1989 a Sec~iei civile a/ostului
Tribmial Suprem (Tn Drep_tttl, nr. 7/1990, p. 66) in care se pi:ecizeaza: "Prevederile art. 968
C.civ. conditi.oneaza valab11itatea unui contract de caracterul licit ~i moral al· cauzei sau
scopului s!l.u. Men~inerea stllrii de. concubinaj,. scop in care a fast incheiat contnictul de
lntretinere, avand caracter imoral, rezulta ca, In ·rnport cu prevederile legale mentionale,
. ·contractul este lovit de nulitate absoluta". A se vedea ~LC. Ap. Timi~oara, s. civ., dee. iu.
293/1998 tn Bulettnul jurispi·uden/ei, ·199s, p. 17-1 S(cauza ilicita); C. Ap. Ploie~ti, dee. civ., ·
nr. 21 Iil998, i~ B11lelinulj11rispmde11fa 1998, p. 198-199 (cauza imo"rali\), · .
41 Prin fraudarea legii se infelege acea operatiune care consta in folosirea anumitor
dispozitii legale la 1ncheierea unui act juridic, in scopul de a i'ncalca alte dispozi~ii legale,
imperative. Pentru un caz din practica. de fraudare a legii, a se vedea C.S.J., S.civ., dee. nr.
671/1993, In Dreptul nr. 7/1994,p. 82 !?i dee. civ. nr. 856/1999 a C.A. Bucure~ti, In Culegere
de practiccl judiciarii in malerie civila 1999.
·SJ Pentru practica recentii, In acest sens, vezi decizia citata la nota 22, cle mai sus.
 232 DREPT CIVIL ROMl\N
... ani. ~i interzisul ,judecatoresc -;. 2) actul s-a lncheiat Fara i'ncuviintarea
1
ocrotitornlui legal :?i este lezionar pentru minorul intre l 4-18 ani; 3) actu_I. s..a
·li1cheiat fiira lncuviintru·ea autoritatii tutelare; 4) actul s-a lncheiat In lipsa ori cu
depa~irea puterilor; -pentru pe1:soana juridica, .precum ~-i nerespectarea tinor
incapacitati (instituite pentru protec~ia unor interese individuale, pe.rsonale, cum
e cea p~evazuta de art. 1307 C.civ. - interdictia vanzarii-cumpararii lntre.soJi);
- nerespectarea dreptului de pt'~emptiune .. (art. 15 alin. 2 ~i art. 30 al in. 3 din
Legea nr. 16/1996 .a Arhivelor iw{ionale, art. l 7· a!in. 1· ~i art. 43 alin. 3 din
Legea nr~ 10/2001 ). ·
§ 3 Regimul juridic al nulitatii
174. CONCEPT!JL REGfMULUI JURIDIC AL NVLITATII ACTULUT
:J URlO[C CLVIL '
Clasificarea_nulitatii tn ·absolutii ~i ·i-elativcl. prezinta importanta jui:idica
tocmai sub aspectul regimuluijt1ridic - diferil - pe care II are fiecare nu!itate.
. _Prin "regim juridic al ·nulitatii" se intelege regulile camra esle supusa
nulitatea absoiuta ori cea relativa. ·
.fn esenta, regi1i1ul juridic al nu! iUitii prive~te Li·ei aspecte: I) cine poate .
invoca nt1litatea; 2) cat •timp poate fi invocata nulitatea; 3) dacapoatefi sm1nu
acoperita nulitatea, prin confirmare. . .
Cele trei aspecte prirnesc rezo!vari diferite, dupa cum e vorba de. nulitatea
absoluta ori de cea relativ~. Aceasta face necesara prezentarea, sep~r.ata, a,
· regi1milui jL~ridic al nulitatii absolute ~i apoi regimul juri,d ic al nu lita.tii relativ,e.
175. REGHvH)L JURiprc AL ABSOLUTE
Regulile In care se expri111ii regimuljuridic al nuliUi.tii absolute sunt:
-a) nulitatea absolute/ poate Ji inv.ocaili de oricine are interes; aceasta
lnsean;na ca pot in_voca nulitatea absolutii: partile actului juridic, avanzii-cauza
· ai par~ilor, procurornl, instanta din oficiu; repfozentativ pentru iiustrarea. sferei
celo1'".lndrepta~iti sa invoce nulitatea 'absoluUi-este art. HI alin. 2 dii1 Legea nr.
I69/ 1997 pentrn modiftcarea $i completarea Legii fondului funciar nr. rB/199 i ~- a$a
cum a fost modificata prin TlTLUL V al Legii nr. 247/2005 ,,Nzilitatect poate Ji
ifivocata de priniar, pi·efect, Autaritatea Ncifionala pe11lru Restituirea Proprietatilor
1
> In acest•1:sens este art. 25 a!in. 2 di1rbecrelul nr. 32/lsl54.
433
ACTUL JURIDIC CIVIL
.yi Cle alte persoane care jusl{ficG wi intei·es legititi1, iar solutionarea G_ei·erilor este ~le
competenta instantelor judecatore$ti de drept comtm" 1 J :
· b) acJ.izinect in nulitate·.·absoluta este imprescriptibilii, adica ea poate fi
intentata ciricand, indifei:ent de timpul scurs de fa data lnchei'erii actului; aceasta
regula este ·ex.pres prevazuta de art. 2 din Decretul nr .. l 67/1958: "Nulitatea unui
. act poate fi invocata oricdnd, fie·pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie";
c) nulitatea absalzita nu poate Ji acaperitii prin confirmare, ex.presa ori
tacita; aceastii reguia este impusa de -natura ob§teascii a interesului ocrotit
norma a. carei incalcare atrage nulitatea absoluta. Atragem atentia ca inadmisi-
bilitatea confinniiri( nulit~~ii absolute nu se confunda cu valicktrea actului prin
i11depli11irea ulterioara" a cerin/ei legate. nerespectate In momentul lncheierii
a::::tului (ex.. obtinerea autorizatiei· administrative, pana la anularea actuJui),
validare care decurge din concep~ia despre nulitatl;":, ca ~i din regula prevazuta de
art. 978 C.civ .: actus interpretandus est poLius U/ valeat, ·quam utpereat.
176. REGIMVL J~RfDlC.AL NULlTATII RELATIVE
Acest regi1i1 juridic se expr_ima In unnafoarele trei reguli:
. a) nulitatea relc1tiva poate fi invocalii doar de persOana al Cllrei interes Cl
'Jost nesoeotit la incheierea actului juridic: .inovarea poate fi rac~1ta perso;rnl. de
eel interesat, daca are capacitatea necesara pentru aceasta, dar poate fi racuta ~i
de reprezentai1tul legal al celui lipsit de capacitatea de ex.ercitiu 2); •
b} acfiunea in anulabililate este prescn/Jtibilct, ceea ae lnseamna ca ·nulita-
tea relativa trebuie invocata In termenul de prescriptie extinctiv; 'inceputul
prescriptiei acestei . ac~iuni este reglementat.ln art. 9 din Decret~il nr. 167119583 );
c) nulitatea relcrtiva poale Ji confirmalcl, expres sau tacit: confirmarea
expresa se realizeaza potrivit art. 1190 C.civ.:· °'Actul de confirmarea sau ratifi-
carea unei obliga~ii, In contra careia legea admite ac~iunea In nulitate, nu este
valabil, decat atunci cand cuprinde obiectul, nati.1ra obligatiei, :~i cand face men-
tittne de motivul actiunii In nufitate, pre<'.llln ~i despre intei1tia de a repara viciul
pe care se 'lnterneia acea aqiune';; confirrnarea tacita rezulta fie _din executarea
11
Sunt sugestive in aceasta privinta. spre exemplu, prevederile art. 19 din Legea nr.
85/1992 repu~licata; a se vedea ~i T.J. Salaj, dec:civ. nr. l57/1993, in Dreptul nr. 10-
ll/1993, p. 106.
> Ca aplica~ie legislativa a acestei reguli sunt avute in vedere dispozi~iile art. 952 C.civ.
1
(In materie de incapacitate); art. 41alin.2, art. 51alin.2 din Legea nr. 811996; art. 30 alin. 3
din Legea nr . 16/1996 a Arhivelor NationaJe etc. ·
3
>Textul dispune: "Prescriptia dreptului la actiune in anularea unui acf juridic penlru
violenta, incepe sa curga de la data cand aceasta. a in cetat. in caz. de viclenie ori e~oare sau in
1
celelalte cazuri de anulare, prescriptia focepe sll curgll de la data cand cel.indrept!i.fit, repre-
zentantul sau legal sau persoana chemata de lege sa~i incuviin~eze actele, a cunoscut cauza
nnularii, 'insa eel mai tarziu la implinirea a 18 luni de la data incheierii actu!ui". ·
 234
DREPT CIVIL ROMAN
·actului aiiula.bil, fie dill neinvocarea nulitatii lnauntrul termenulu.i de presc~iptie
extinctiva. · · · ·
. .
177. COMPARAT1E DE REGIM JURIDIC INTRE NULlTATEA
ABSOLUTA ~I NULITATEA RELATIVA
De rep nut ca, daca fnt1·e nulitatea absolutii $i nulitatea relatlva n!1 exista
deo$ebiri de efecte, existii deosebiri de regimjuridic. ·.
Pe baza celor.de mai sus, aceste deosebiri se pot exprima, sintetic, astfel:
a) daca nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes, chiar ~i
. din oticiu; nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana al carei interes
a fost d~ nesocotit la fpc~1eierea actului;, . se realizeaza prin restituirea prestatiilor efectuate In temeiul a.ctului anulat; 3)
b) daca nulitatea absoluta es.te imprescriptibila, nulitatea relativa este
prescri pti bi la;
c) daca 1rnlitatea ·a.bsoluta m1 poate fi acoperita prin confinnare, nulitatea
relativa poate fi confirmata; ex.pres ori tacit. · b_ Reglementarea efectelor nulitiif ii
S E. C TIU N E A a II I - a
EFECTELE NULITA'fII ·
§ 1 Nofiunea efectelor nulitapi actului juridic civil
.178.· DEFlNITIE ~1 REG LEM ENT ARE
a. Defl°nif iet efectelor
Prin efer;tele nulitafii se lt~telege consecinfele juridice ale aplicarii sancpu-
nii nulitafii. ·
Esenfa efectelor nulitatii este exprimata in chiar definitia nulitatii: lipsirea
ccctului juridic civil de ejectele contrarii normelor edictate pentru 1ncheierea sq
valabilii. . ·
Generic, efectul nulitiitii consta In desfiinfarea rapm~tului juridic generat
de cictui juridic civil lovit de nulitate ~i, prin aceasta, restabilirea legalitafii.
-.Dupa cum se ~tie, efectele nulitatii sunt mai restranse ori mai lritinse, dupa
cum e vorba de o n.ulitate parfiala, od de u11a totalii.
Efectele nulitatii mai difera, ·fosa; i'n functie ~i de ceea ce s-a 'inttimplat
dipa uicheierea aetului juridic, putandu.:.se distinge llrmiitoarele ipoteze:
1.) actul n-a Jost e,'(ecutat fnca: aplicarea nulitatii va lnsemna ca ace I act,
fiind desfiintat, 1m mai _poate fi executat; deci, partile se afla In situatia ega!a
acel.eia·in care 11-ar ff incheiat actul;
.ACTUL JURIDIC_clVIL 235 .
,, ., .,?) (lctul a Jost executai total sau partial, pana la hotararea de anulare; In
aceasta ipoteza, efectele nulitatii vor consta In: a) desfiintarea, retroactiva, a
actului; b) restituirea presta~iilor efectuate In tenieiul actului anulat; . .
·3) actul a fast executat, iar dobdnditorul de_ drepturi le-!:t trans mis la rc/11-
dul sii't1, unor terfi subdobdnditori, panii la intervenirea hotararii de .an.ulare a
. actului; In aceasta .ipoteza~ efectele nulitatii presupLtn: a) desfiintarea actului
executat; b) restituirea prestatiilor efectuate Iii temeiul actului .anulat; c) desfi-
intarea ~i a actull1i subsecvent. ·
Din cele de mai sus rezulta ca, In esenta. efectul nulita~ii se exprima 'in
adagiul: quod nullum est, nullwn producit effecti11n. Pentru a opera, lnsa, aceasta
regula, este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitiifii, $i anume: 1) retro-
activitatea nulitatii; 2) restabilirea situatiei ai1terioare - restitutio in integrum:.. care
anularea 11u 11umai .a actului initial, primar, ci.~i a actului subsecvent- re~·ohio iure
dantis, resolvitur ius accipientis. ·
Caracteristica general~.a reglementarii nulitatii actului juridic ci~i! - a,ceea
de a fi disparata,· dar nu compacta - se regase~te ~i in privin~a efectelor mi!itatii.
Aceasta: lnseamna ca pu exi·sta, de lege. lata; texte ·•de principfu privitoare la
efectele nulitatii. Bxista, l1isa; texte legale priv'itoare ·la nulitate tn a11L11nite
cazuri, ii1clusiv cele care consacra excep/iile de la principiile efectelor nulita\ji.
·§ 2 Principiile efecMor nulitatii ~i exceptiile lor
179. PRINCIPIUL RETROACTlVlTATII. EXCEPTlf
a. Principlul retroactivita/ii efectelor nulitajii actului juridic civil
Acest principiu W1seam11a regula potrivil careia nulitatea nu produce efecle
nwnai pef1tru viitor - ex nunc - ci ~i pentru trecut - ex tune -, adica aceste efecte
se suie pana In momentul 'lncheierii actului juridic civil. .
Retroactivitatea lnseamna, deci, lnlaturarea efectelor actului cares-au pro-
dus lntre momentul 'incheierii actului juridic civil ~i acela al anularii efective a
actului. In temeiul retroactivitatii efectelo_r nulitatii se ajunge In situa~[a In care
partile n-ar fl lntheiat actul Juridic. · ·
Principiul retroactivitatii efectului nulita~ii decurge din principiul legalila-
fii: restabilirea legalita~ii, lncakate la 'incheierea actului juridic, imoune lnlatu-
rarea efectelor produse 1n temeiul unui act astfel incheiat.
Prin urmare, acest principiu contribuie la asigurarea ordinii de drept, fiind
de neconceput ca ordinea de drept sa fie tulburata. lnsa efectele ce Ii aduc
atingere sa fie totu~i mentinute.
 23:6 DREP:r Cl VIL ROMAN
.,;.• b: Excepf.ii de la retroactivitatea nulita(ii
Sunt e~~e~-tii de la. reti-oactivitate acele :cazuri In care, pentru anumite
ratiuni, efectele produse intre rnornentui !ncheierii actului. ~i acela al
' sale sunt mentinute:. Aceasta lnsea.mi1a ca efectele 11ulita~ii se produc_
nunc, iar n.1.1_ ~i ex tun~. · dupa caz). ~i 2) o a~tiun~ 111 restituirea presta~Hlor efectuate In temeiul actului
·Constituie asemenea excep~ii:
• mentinerea- efectelor prod use de un contract cu executat'e succe$iVii, cum
ar fi contractul de inchiriere ori- eel de vanzare cu clauza de lntre.tinere; intr-un
asemenea caz, retroactivitatea efectekir' nulitatii es.te obiectiv imposibila (spre
· exei11plu, daca s-a lnch~iat un contract de lnchiriere (locatilme), este iinposibil
ca folosinta .bumdui .de care a beneficiat locatarul/chiria~til pana In mornentul
anularii cdntractuiui, sa:fi~ i'estituita locatorul.tii); . . . rest_itulrii, deci se men~in.' De obser·vat ca, prin forta lmprejui·arilor, exceptiile de·
- pastrareafi·ucte/Or.culese anterior anuiarii de catre posesorul de buna-
. credintii ·111 temeiul art.. 485 C.civ;; In acest caz, net~etroactivitatea efecteior
ni.ilitatii se lntemeiaza pe ideea de pi·otectie a posesorului de buna-creclin~a; In
acest sens citam decii.ia nr. 322/1980 a ~ec~iei civile a fostului Tribunal Suprem,
Iii: care se precizeazii': " .. , constatarea. nulitatii conventiei translative de
proprietate nu justifica ·obi igatia curi1paratorului la festituirea fructelor cu Iese,
decat liicepand cu data"introducerii actiuriii In anularea conven~iei respective,
.deoarece pentrti perload·a anterioara el· era lndreptatit sa le culeaga, In virtu.tea
trai1srniterli 1i a posesiunii bui1ului, ·ohiect ·al v~nzarii; respectiv a apm1amen-
tului, -scop 'in care, de altfel, a ~i ,fast predata posesi~mea apaiiarnentului catre
cumparato_r. · · ·· · decat dac~ ~e probeaza ca au p~ofitat de aceea ce Ii s-a dat" 1>; In acest caz,
A~a se ex.pl ica ~i obl.igarea vilnzntorului la plata dobanziloi· de 6 % pe an,
· catre. ·cl.11nparator, tot mmiai de la data' de 24 ianuarie 1975, care este data
introducerii ~ctiuriii In anularea vanzarii" 1l.
. 180.. PRINClPIUL REPUNERJI IN SlTUATIA ANTERIOARA
RESTITUTJO IN INTEGRUlvl EXCE:PTU
a. Principiul 1~epu{1erii in_situatia cmterioara .- restitutio in i11iegri11n
Dupa cum am aratat, acest principiu este o consecin~a a
al efoctelor n'ulitatii·~ retroactivitatea.
'Principiul restittitio in integrum este rigula de drepi poiri~ii·ciireia tot ce
s-a execuiat in bazcc i111ui cict anulal trebuie restituit astfel !neat partile rapor.,. ·
tului juridic trebuie sa ajunga in situa~ia In care ac.el act nu s-adi lrtcheiat. Prin
urmare, acest principiu apare ca un mijloc de asigurare a eficientei practjce a
principiului retroactivitatii. . · - . ··
> Io G_ulegere de decizii aleT'ribunalului Suprem pe atml /9BO, p. 63; in acela~i seris, a
1
•
s~ vedea ~i dee. nr. 100511985 a Sectiei civile a fostului Tribunal Suprem, in Culegere de
cieci::ii ale frib1111a/ului Siiprem pe anul 1985, p._34-39.
ACTUL JUR(DlC ClVlL : 237,'
.: Restitutio in integrum,· ca §i retroactivitate<:i, prive~te efec~ele rn1!itatii actu-
lui juridic interparles (infa:e par~ile rapo1tului juridic), iar tJll fa.ta de ter~i.
·· Deyetinutca, sub aspect procesual, exista doua ·actiunf (ori capete de cere-
re) ~i anume: l) o actiune In anularea actului (imprescriptibila ori prescriptibila,
anulat, care es_te prescriptibila.
.b. E~ceptii de la 1'e,~tl'tutio in .integrum .
A. . •
Sunt exceprii de· la restitutio in integrum acele situatii In care, pentrt:1 anu-
rnite ratiuni, j)restatiile efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse
la restilULio in integrum stint, In acela~i timp, ~i exceptii de la retroactivitatea
efectelor 1iulita~ii. . .
Desigur-, este exceptie de la restitutio in inlegrum, nu numai mentii1erea
tLitqror efectelor actului·anulat, ci ~i men~i1iereri par~iala a· lar. · ·
. fn.doctrina ~i practica sunt.considerate. exceptii de la restitutio in inlegrum:
- cazul incapabilului care.este \iriut sii restituie prestn~iile primite mmiai In
masura lmbogatirii sale·; In acest sens, art. 1164 C.civ. clispti11e: ;,Ca1id mino'rii,
interzj~jj Sall femeile maritate Sllllt adn~i~i, in aceastllca(itate, a exerCita ~C~iune
de resci-ziune In· contra angajamei)telor lor, ei 11u l1itorc aceea ce au primit, .In
urmare~ ac.estor angajamente, In tii11pul mi;1oritatii, inte1~dictiei sau
exceptia este justifi.cata dci principiul ocrotirii minorului In raporturi!e de
Cfivil, 1;1 considerarea lipsei s,ile de ~xperienti'i a' vieri ijuridice civile; ·
:- cazul apli'carii PJ:i11cipiului nema· auditur propriam turpitudinem allegcms
(nin1anui. 1iu Ii este· l1~gaduit sa se prcva!eze de propria incorect_itudine ori
imo1:pJitate pentrLt ·a obtlne protectia tmui clrept); aclmisibilitatea aplicarii acestui
principru a fa cut obiect de controversa In Iiteratura de special i tate1.l. ·
Jurisprudenta dii1 ulfoi1a perioadii'l-a aplicat, am putea spune, cu consec-
venta, ceea· ce, dupa p'ar~rea noastra, este corect, just, lntrucat acest principiu
a
este 0 garantie a rnoralei·, ''bunelot: moravuri"; pentru ilustrare citam conside-
l;entele unei hotarari judecatore~ti, care retine, printre altele, ca: "in
. rapo~t de dispozi~iile. cuprinse In '.art. 966..;968 C.civ., nulitatea actelor
ilicite ~.i irnorale hnpune desfiintarea lor retroactiva, urmand ca parKile sa fie
·rep use in.situapa ant~rioarii. .
Aceasta lnseamna ca, in. cazi:ll unui contract ·sinalagmatic, partile trebuie
sa..:~j restituie reci proc presta~i ite.
..J.
I} Reamintim c~: I) incapacitatea forncii maritate a fost ridicati\ incii din 1932; 2) po-
trivit art. 25 alin. 1 din Deci:etul nr. 32/1954. actiunea in anulare pentru leziune (ad.ica actiu-
nea In resciziune) a fost restransa la actele de administrare ale 111inoruiui intre 14 ~i 18 ani.
21
Pentru trimitcri bibliografice, privind aceasta controversa, vezi Gh. Bcleiu, Drept
civil. Teol'ia genera(ii, l 987, p. 273 (nota 5 7).
 238 DREPT CIVIL ROMAN
~·
Sub acest aspect, motlvarea de pd~1cipiu a instanielor ~i indeosebi acea a
instantei de recurs, este core~ta. . . . . .
AcJiunea in restituirea prestilfiei nu este insa admisibilii in cazul in care
1·eclamantul a .urmarit zm scop vcldit itnoral prin fncheierea contractului,
potriv11ic legii ~i regulilor de canvietuire, in sensul art. 1-3 din .Decre~ul
. nr. 31/1954. ·
Alifel ar fnsemna ca reclamantul sii se bazeze pe propria' sa turpitudine in
siis/inerea acf.hmii, ceea ce nu trebuie admis. . : Deci, 'sLmt exceptii, de acest fol; 'cazurile in care se produce resoluto Jure
. Un asemenea caz II constituie !?i acela din speta, 1n care recJamantii vino-
vati. de comiterea unui viol, lmpreuna cu alte persoane, au dat victimei faptei for,
parata M.M.,' suma de 7 .000 lei pentru a m1 fl denu11tati orgaiielor de uni1arire
pena,la.pentru o infracfiune comisa in grup, In legatura cu care nu era admisibila
impacarea" (s.n.)l). · · · cipiul asigurarii stabilita~ii ci~cuitului civil, care este o nevoie de ordin
181. PRlNCJPIUL ANULARII ACTULUl SUBSECVENT CA
URMARE A ANULARn ACTULUT INITIAL., RESOLUTOIURE
DANTIS, RESOLVITUR !US ACCIPIENT!S. EXCEPT/I
. '!· Principiul anularii actuhli subsecvent ca urmi11·e a anuliirii c1ctuhii ini/ial
: Acest princlpiuprive~te efectele 11':11 itatiVaf.c't de le1ji.
El este atat o co·nsecinta a: celorlaJte doua principii ale efectelor nulitatii -
refroactivitatea ~i repunerea .Iii situatia anterioara - ciit t,;i a µnu.i alt mare
principfo de drept §i anume: nemo dat quod non habet sau nemo plus iuris ad
allium trcmsferre potest, quam ipse habet, In sensul ca, dac~ se dovede~te ca
transmitatorul nu putea transmite tlli dnwt, deoarece s-a desfiintat titlul sau, prin
anularea actului.,nici subdobanditorul nu putea dobandi mai mult. . . - cazul aplicarii art. 20 alin. 2 di.n Decretul nr. 31/1954; dupa ce, In alin. 1,
Prin urmare, acest principiu poate fi definit ca acea regula de drept In
virtutea careia, aniilarea acti,1lui int/ial primar· atrage anularea \vi a actului
subsecvent, urmtitor, datoritd legiitwii sale cit primul. · . .
in· practica, apl icarea acestui principiu se concretize~~a ~i in doua situati i
la
specifice, ~i anume: 1) in cazu I "actelor autorizate'', anularea ~i a ac.tu lui civi I
care se lntemeia pe· acea autorizatie; 2) in cazul a. doua acte, din care unul este
principal, iar celalalt accesoriu, anularea actului principal atrage desfiintarea ~i
actului accesoriu, prin aplica1;ea regulii accesorium sequiturprincipale. . .
Nici principiul resoluto iure dantis, resolvitur ·ius accipientis nu se bu,cLira
de o consacrare legala lntr-un text de principiu sau cu caracter general. Codul
civil face aplicatia lui In materie de ipoteca, art. 1770 dispunand: "Acei care au
as'upra unui ilnobil un drept .suspens pdn o condi~ie, sau.rezolubil In oarecare
1
> Decizia nr. · 807/1980 a :Secfiei civile a fostului Trib~nal Suprem In C11legerq de
a
decizii c1le Trib111talului Suprem pe amt! 1980, p. 66-68; in acela~i sens, se vedea ~i dee. nr.
141611981 a aceleia~i sectii civile, in Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul
1981, p. 7:+-75.
239
ACTU.L JURIDIC CIVIL
cazuri, sau supus la actiune de· resciziune, nu pot consim~i decat o ipoteca
supusa ac~lora~frconditii sau acelora~i'resciziuni".
·. b. Excep/ii de la principiul resoluto iure dl}ntis. resolvitur ius accpientis
Constiti.iie.. asemenea except1i .cazuriie in cai·e, de,<>i se anuleaza actul
inifial, actul subsecvrmt este men(inut, datorita anumitor temeiuri satt'motive.
danlis, dar nu mai intervine.~i resolvilur ius accipie11ts.
Mentinerea actului subsecvent, in caz de exceptii de. la principiul resoluto
iure dan.tis ... , s'e justiftca prin' dol1ii. principii de drept,. ~i anume: 1) principiul
ocrotirii bunei-credinte, a subdobariditorulu i umii. bun cu titlu oneros; 2)
social. · · ·
Vom ·retine ca ·ex.ceptii de Ia principiul resoluto iure dan.tis, unnatoarele:
- cazul aplicarii a·rt .. 1909 ali~ .. 1 ·c.civ., coroborat cu a1t. 972 C.civ. 'l;
ipoteza practica este · urmatoarea: A lncheie cu B un contract de comodat
(imprumut de folosinta); B, co111odatar, vinde (de~i nu are dreptul S:'O faca} bunul
mobil Ce face obiectul co1itractului.'de comodat, lui C, care este de buna-credinta
(nu ~tie ca B nu este proprietar al mobilului). ~i intra in posesiunea bunului mobil;
-a.poi contractui de comodat este anulat pentnr error in negotio. spre pi Ida .(B a
crezut ca A Ii doneaza bLlnul, iur A aavut intentia de a-i 'da bunul nup1ai cu titlu de
ar
cmi10dat) .. 0 d~t~ anulat contractul dintre A ~i B, urn1a sa fie desfii1itaqi eel
clintre B ~i C, ·iar C, sa fie'obligat sa restifuie bunul respectiv; cu toate acestea, C
se va ·apara, cu si1cces; invociind art. 1909 C.civ'.; potrivit caruia po.sesorul de
buna..:credinta al 'tmui bun inobil dobiinde$te chiar prop'rietatea bunului;
art. 20 prevede: "Dadi eel declarat ni.ort este In viata, se poate cere, oricand,
anularea hotararii pri'n cares-a decla.rat moartea", In alin. 2 dispune: '.'Ce! care a
fast declarat mort poate cere, dupa anularea·hotararii declarative de rnoa1te,
inapoierea blllw.rilor sale. Cu toate acestea, dobtinditorul cu titlu oneros nu es1e
obligat sale ~~apofeze, dedit daca se va.face dovada ca la data dobfindirii ~tia ca
persoana.declarata moarta este"in viata" (s.n.);
a - cazul subdobanditorului de:buna-credinta ~i cu titlu oneros al unui imobil;
pentru ilustrare, rnentionam o solu~ie a jurisprudentei, it~ care se precizeaza: "ln
principiu, aimlarea titlului de proprletate al transmitatorului· cu titlu oneros al
unui bun nu este de natu~~ sa atraga caducitatea actului In ce prive~te pe
achizitor, In cazul ca acesta este ,de· buna ci·edinta, soiutia - care se prezuma -
I ri Potrivlt art. 1909 alin. f: "Lucrurile mi~catoare se prescriu prin faptul posesiunii lor,
fiira sii fie trebuinta de vreo cu1'gere de timp", iar potrivit art. 972: "Daca lucrul ce cineva s-a
obligat succesiv a da la douii persoane este mobil, pl:lrsoann pusa In posesiune este preferatii
~i ramane proprietara, chiar daca titlul sau e'ste cu data posterioara, numai posesi1111ea sciJie
de bunii cre.dinfa" (s.n.).
·t
·1,:.
 240 DREPT CIVIL R9MAN
justificandu-se pe: considera~iuni de echitate l?i uti litate ·social a. Numcii iii cazul
~'
in care Lerfu[ achizitor, cu Litlu oneros,. a cunoscut sau, cu diligente minime,
··putea sa cunoasca nevalabilitatea titlul.ui de .propri.etate al fostrainatorului, ·deci
a Jost de rea-credinfc1 - . ceea ce trebuie dovedit . : opereaza regula de drept ·
potrivit careia nevalabilitatea titlului de proprietate al viinzatorului atrage ~"'
. nulitatea. li[./ului subachizitorului " 11 (s.n.); in sp~ta, obiedul lifigiului ii. forma
2
un teren >.
182. PRINC1Pfl DE [)REPT CARE fNLATURA REGULA QUOD
IfULLUM EST, NULL UM PRODUCIT EFFECTUM
Cunoa~terea, cat ma( completa a efectelor liulitati i actului juridic civil im-
·plidi. ~i analiza "impactului" tinor principii de drept asupra regulii quad nullum
· est, nullum prqducit ef!ectum, impact ce se soldeaza cu anihi!area acestef din
urma reguli. . . .
Principiile de drept care, "In conflict" sau· concurs cu regula quod nullum
est, nul/i1tn producit e.ffectum 0 inlatura Sllllt: 1) principiul conversiunii actului
juridic; 2) principiul validitatii aparen~ei in drept - error commimisfacitjus -;
3)"principiul raspunderii civi!e delictua!e.. . .
.. a. ·Principiulconversiunii actului juridic
Conversiunea actului juridic l11seamna, In esenta; 1nloquirea actului nu/, cu un
act juridic· vafabil; Jn· alta exprimare, conversiunea lnsearnna ·. considernrea
mai1ifestarii de vointa ca produditoare. a efectelor uni.ii cmumit actjuridic, chiar Claca
llll este vaiabila ca.alt act jlirid.ic. Yn doctrina conyersiunea este desenmata ~i prin
11
Decizia nr. 46811983 a Sectiei civile a fostului Tribunal 'suprem, In Culegere de
decizii.ale Tribw.wlului Suprempe anu//983,·p. 31-35. Este de observatca, in doctrina, ·
dupa ce se precizeaza ca nu exista un text de lege care sa prevada ca va fi men\inut actul
juddic cu titlu:oneros in cazul in care .subdobanditorul imobill1lui a fost de buna-credinta, se
arata ca este necesar sa tinem cont ~i de dispozi\iile foscrise In art. 36~38. din Legea nr.
7/1996. Este vorba de efectele actiunii de reclifica.re a inscrierilor de carte funciara pc motiv
ca actul In temciul caruia s-a efectuat fnscl'ierea nu a fost valabil (art. 36 pct. I) fata de terfii
';
dobitndilori de ·b1ma-credinfii. cu tillu oneros sau gratuif a· umti drepl real imobiliar,
intcmeindu-se pe cuprinsul cartii funciare, cu condi\ia insii. sa fie introdusa in anumite terme._
ne de prescriptie. (a se vedea G. Boroi, op.cit.. 1999, p.. 254-255; M. Nicolac, Pttblicilatea
imobifiarli #noile ciirfifui1ciare, Edit. Press Miliaela; Bucure~ti, 2000, p. 319-330.).·
> Printre exceptii nu refine'ru ~i uzucapiunea, deoarece, 'in opinia noastrii, aceasta nu
2
este uh·ac/ j11ridic. ci unfapt juridic stricto sensu. 'Dimpotriva, mai pot fi retinute ca excep\ii
~i cazul actelor. de administrare ~i conservare care riiman valabile daca si:rnt 1ndeplinite
anumite conditii (A se vedea: G. Bcleiu, op.cit.. 1987, p. 275; G. Boroi, op.cit.. 1999, p.
255). Aceste excep\ii se justitica pe interesul economic ori so<;ial al utilitaiii mcntinerii unor
asemenea acte ori pe ocrotirea bunei-credinte1 A se vedea pentru llll caz de spe1u dee. nr.
568/1983 a S.dv. a fostului T.S. in C.D. pe 1983, p. 31-35. Pentru detalii asupra acestei
exceptii, a se vedea I. R. Popescu, R. ·Dinca; IL P. Perju. "Discufii cu privire la ad111isi-
bilitalea acjiunii in revemlicare a ade11iirci111/11i proprietar i111potriva .rubdobd11ditor11!11i de
bunii-cred~nfd cit mmi imobil", in Dreptul nr. 6/200 l, p. 3-18, ·
ACTUL JURIDiC CIVIL 241
·,~ t •
fonnula unnatoare: ~.p.ri~cipiul potrivitcaruia manifestarea une.i vointe In c~drnl unui
act ni.tl poate valora, independent de soarta acelui act, ca alt actjuridic" 1l.
In doctrina, conversiunea actuluijuridic.a primitjustificari difofite2>.
Consideram ca temeiul conversiunii II reprezh1ta regula de inforpretare
logica s.tatomicita de art. 978. C.civ.; actus inte1pretandus.. est potius ut valeat.
quam ut pereal. · ._
· P~ntru a opera conversiunea, sunt necesare urmatoarele condi(ii: 1) sa existe un
element de di[ereL1ta lntre actul nul ~i actul valabil; 2) unul din acte sa fie anulat
efectlv ~i total; 3) actul socotit valabll sa 1.ntruneasca toate conditiile de valabilitate,
iar aceste conditii sa se regaseasca In chiar cuprinsul actului anulat; 4) din
manifestarea.de voin~a a par\ilor sa nu rezul.te inadmisibilitateaconversiunii.
· Din aplicarea acestor co1iditii., rezulta ca nu va fi conversiune: 1) cazul In
. care unele clauze sunt an1,1late; iar alteie mentinute (aici fiind vorba de o 11ulitate
par~iala; iar nu de wnver~iune); 2) ·acn.11 1iu este ·Inca anu!at, bucurandu-se de
.prezumtia de validitate; 3) actul apare ca nu! numai datorita denumirii, gre$ite,
date de parti (aici este 6 problen1a de ·calijlcare:. iar nu de conversiune); 4) cazul
riovatiei; 5) refa~erea actului; 6) :validarea .actului pri.n cqnfirmare sali
indeplinirea ulteripara a ceri1i~ei legale nerespectate la incheierea actului ·
Ca aplica/ii ale' conversiunii actul.ui juridic mentionam:. .
. . - cazul manifestarii de vointa, care, 'nu la ca ~i vanzare-curnparare vaJoreaza
. ca antecontract de vanzare-ct1mparare3l; .. · . · ·
-.cazul l1i care actur de lnstrainare este lovit de nulitate, clar este valabil ca
revocare a·legatului ce avea ca obiect bunuLce forma obiect ~i al actului de In-·
strainare anulat4); acest caz este expres pn::;vKzut de art. 923 C.civ. astfol: "Orice
instrilinare a obiectului legatului, tacuta ·cu orice mod sau condi~ie, revoca
legatul pentru tot ce s~a lnstraina:t,' chiar cand instrainarea va ft.nu/a, sau ca11cl
obiectul legat va fi reintrnt In starea testatontlt1i" (s:n.); .
- cazul In care rno~tenitorul lnstraineaza tm bun dii1 masa succesorala; de!iii
actul de lnstrainare este nul, manifestarea de voinfa expri1i1ata In el valoreaza ca
acceptare a s.uccesiunii; este cawl prevazut ·de art. 689 C.civ.: · "Accept~rea
poate fi sau expresa sau tacita. Es~e expresa cand se lnsu~e;;te titlul sau calitatea
de erede lntr-un act a~1tentic sau privat; este tacita cane! eredele face un act, pe
sa
care n-ar putea sa-1 foca decat In calitatea de erede, ;;i care lasa a·se presupune
neaparat 'lnten~ia sa de acceptare". ·
11
Tr. Ioon~cu,. E .. Bnrnsch, In Ti'al~I de drept civil, v9U, 1967, p. 384; D. Cosma,
op.cit., p. 339 ..
2
> Vezi trimlterile de la nota precedenta. , .
31
In acest sens 111en{ionam o. solufie a jurisprudcn\ei in care ·se pre~izeaia: " ... nu exista
nici o d1spozi\ie.legala prin care sa se prevada <::a este lovitii de nulitate absoruta promisiunea
vanziirii linui imobil, tacuta de catre un neproprietar. Aceasta l~i are. rafiunea In faptul ci\
neproprietarul are posibilitatea sa cumpere, de la propri~tar, imobilul oferit spre vfmzare, iar
apoi, sa fie In masura sa perfecteze vanzarea" - dee. nr. 412/1980 a sectiei civile a fostuiui
Tribunal Suprem, In C1ilegere de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul 1980. i), 22. Acest
caz de conversiune cste larg acceptat, atal in doctrina. cat ~i In practicajudiciara.
4
B · l Pentru un caz din practica, a se vedea dee. nr. 28/1979 a fostului Tribunal Suprem, In
Il R.R.D. nr. l/1980, p, 65.
 ·,

242 DREPT CIVIL ROMt\N

..
_ b. Principiul error comnnmis facit ius

Denumit ~i "principiul validitatii aparentei in drept", acest princ1p1u

· inl~turif nulitatea unui act incheiat 'intr-o situa~ie de eroare cmmma, ob~teasca.
· · 'O aplfoa~ie a acestui principiu· o gasim c611sac1·ata de a1t. 7 dill Legea nr.
I J9/1996 cu privire la actele de stare civila (M._Of. 11r. 282/1996): '.'Actele de
stare civila intocmite de o persoana care a exercit~t in mod public atributiile de
ofiter de stare civila, cu respectarea prevederifor prezentei !egi, sunt va!abile,
chiar daca acea persoan~ nu avea ace.as ta cal itate"·.
TITLUL IV
c. Prb~cipiul raspunderii civile delictuale

Principiul 11 "prive~te pe incapabilul ·minor: intre principiul ocrotirii

minorului - cohsacrat de art .. 1159 C.civ.: "'Minorul ce face o simpta declaratie PRE.SCRIPTIA EX1'INCTIV A
ca este m~jor are acfiunea in ·resciziune" - ~i principiul raspunderii civile '
delictliale (nemini lae.de1•e), are ca~tig de cauza al doilea principiu, care echi-
valeaza, practic, cu men~iner'ea actului anulabil, ca cea mai buna reparare a
prejudiciului ce s-ar produce coco11tractantului prin fapta ilicita a minorului; In
acest sens, art. 1162 C:civ. dispune:. "Minorul n-are actiunea 1n -resciziune contra CAPITOLULI
obliga~iilor ce rezi.1_i~a din delictele sau cvasi-delic!ele sale~· ..

NOTXUNEA SI EFECTUL ~RE~CRIPJIEI EXTINCTIVE

·sECTIUNEA I

NOTIUNEA PRESCRIPTIEl EXTINCTIVE

§ U)efinitie ~i reglementare

183. DEFINITIA PRESClUPTIEl EXTINCTrVE 1>

De~i prescriptia ·extitictiva 'ln dreptul civil nu este definita interminis de

legea civila, totu~i, pledl.nd de la prev·ederea ce consacra efectul prescriptiei
extinctive- art. l alin. l din Decretul ilr. 167/1958: "Dreptul la ac/iune, avand
un obiect patrimonial, se stinge prin pre~crip{ie, daca nu a fo~·t exerr;ilal in

: > Pentru insti.tutia pr~scriptiei extinctive In dreptul civil, a se vedea: M. Eliescu, Unele
1

probleme privitoare la pi·escripfia extincliv<'i in cadrul unei viitoare reglementari legate, In

"S.C.J." ·nr. 1/1956, ·p: 230. ~i urm.; A. lonn~cu, Drept civil, 1963, p. 137 ~i urm.; idem, 1n
Jnslilufii '1i regiementari in drep111l ro111ii11. Ed. Acaclemiei Bucure~ti, 1969, p. 105-117; J.
Matcla~, P. Cosmovici, Prescrip/ia extinclivii, Ed. Stiintifica, Bucure~ti, 1962, p. 23 ~i urm.;
E. Roman, fa Tratat de drept clvif; vol. f, par/ea genera/a, 1967, p. 343 ~i urm.;
~t. Riluschi, Drept civil. Partea gp1era/tl. Persoanajizicii~ Persoanajuridica, la~i, 1992,
 l
244 DREPT CIVIL ROMAN ·
_, /erme.nul stabilit de lege" - , ptitem defini prescrip~ia exti1fttiva din dreptul ~ivil
i· ca Ji ind stlngerea dreptului la ac(.iune neexe1~citCLt ili termefrul de pi'escripfie !) •
Sub asp.ect terminologic, este de re~inut ca expresia ''prescr~ptia extinctiva"
este folosita In doua accep~iLini: l) lntr-un priin ·sens, se deseinneaza insiituf.ia de
drept 'civil, avand .aceasta' denumire, adica totalitatea 11drmelo1· de' drept 'cii1il,
care. reg Iernenteaza st in gerecl ch eptu ILI i L:1-aetitr1te-"ttr-fl.e.H:\.e~i:~1-l:.rapo.1:tucilcu:.coo
2} In al doilea ·sens, se desemneaza esen{a prescriptiei extinctive' - ·stingerea:
clreptului la actiune neexercitat in tennenul de prescrip\ie -, adica drt;ptul de
cere de' la debitor, prin inte'nned itt I instan~ei, 'exercitarea .ob.I iga\ii lor ce Ii revin 2'.
184. REGLEMENTAREA PRESCRfPTIEI EXTlNCTlVE DlN
• DREPTUL C!VlL
·a. Sediul nwteriei ptescripfiei extinctive de lege /ata .
Actele normative in yigoare. in care se gf1sesc norrnele care
·institutia prescriptiei ·extinctive, sunt urmatoarele:
-Decrelul m .. 16711958, privitor la prescriptiaextinttiva, care este."legca
· ge.nerala" ori "dreptul comun" li11imteria prescrip~iei extinqtiveJ);
p. 215 ~i unn.; E. Lupan, in Drept civil. Partea genera/a, Cluj-Napoca, 1992, 11. 272 ~i urm.;
Gh. Bclciu; Drept civil; Teoria generah'i. 1987, p. 279 ~i urm.; J?.l'vl. Cosmovici, in Tratal de
· drept cil!il, vol: I; Partea.generahl. p. 304 ~i urm.; idem, Jntroducere in dreprul civil, p. 164
~i urm.; I. Dogaru, op.cit., p. ·247 ~i urm.; G. Iloroi, Drept ,:il'i/. Teoria genera/ti, ·Ed~ All,
BucLire;;ti, 1997, p. 205 ~i urm.; Idem,' Drepl civil"Partt;,a ge11era1"i. Persoanele, Eel. a (I-a, -
Ed .. All Beck, Bucure.$ti, 2002, p. 254 ~i urm; Pentru o cercetare · monografica de!!tiniila
analizei prescrip/iei in c/J'(:plul romt:ln, a se vedea M .. Nicolac, .Prescri11/ia ~:ctim;:ti1"ii, Ed:
Rosetti, 20{)4: . .' · .· • · . · .
. • IJ In literatura de.drept civil, prescriptia extinctiv~ este d~finita asemanator; a se vedea,
spre exemplu: E. Roman, in op.cit., p. 371; A. Iona~cu, op.cit.. P• 136; .J. Mutcin~, .P. Cosmovici,
op.cit.. p. 13; $t.Rijuschi, op.cit., p,. 215; E. Lupan, In oj;.cit,, p. 273; E. Lupan, in op.di!., p.
273; .p.. Cosmovici,.in TrftlaL., 1989, p. 305. pentrn alte defini~ii a se vedea: M. Nkolnc,
01i.cif., p'. 92; .G. Boroi, op.cit.. 2002, p. 255. . . .
2l In euprinsl1i definitiei, expresia "dreptul la acfitme" estc folosita in sensul de drept la
ac/iune ill sens maferictl, care insea1nnii posibilitatea titularului cli'eptufui subicctiv civil de a
cere ~i obtine, de la 01·ganul de jurisdictit:: competent, protectia stalala a dreptului sau, la.
nevoie pe ~alea constrangerii juridice, a executarii silite. In domeniul dreptului procesual,
exist~ no~i.unea "drept la ac\iune In sens procesuul", care inseamnii posibilitalea titularului
. "~lrcpt~1lui subiectiv de a sesiza, de a se aclrcsajus~i\iei in cazul in care pretinde ca dreptul sau
a fost i1icalcat. Fiind expresia dreptului fundamental de pctitionare, "dreptul la actiune in sens
procesual" este imprescriptibil; pentru "corela\ia dintre di·eptul subiectiv la actiune ~i dreptul
a
ia acfiune", se vedea V.l\ll.Ciobanu 1 Tratat teorelic ~.i p,ractic de procedi1rii cil'ilci. vol.I,
Teoria gem1·akl. Ed: National, Bucure~ti, 1996, p. 251-260. .
1
> Decretul nr. 16711958 a fost modificat prin Decretul nr. 21811960, dispun8t1du-se
republicare~ h1i cLi renumerotarea articolelor (in B.O f. nr. 11 din 15 i:111ie 1960).
PRESCRIPl;IA EXTINCTIVA '245'
- Codul civil (ind~osebi titlul XX - "Despre prescriptie" - diri cartea a HI-a),
In 111asura"i'1~ care a suferit modi:ficari ori.abrogari, prin. Oecretul 11r. 16711958.:
- Codul familiei (art. 21, 52, 55, 60);.
- Alte acte nor~itative', jzvoare de drept civil (de exemplu Legea nr.
554/2004 privind ·contenciosul . administrativ; · Legea nr. · 11/1991 pentru
combaterea concurentei neloiale·; ·Legea nr. l 0511992; Legea nr. 7/1996 a:
cadastrulut ~t publtc1tat11 1m.obd1are; Legea.nr. 8m!tu pi i vi11d dreptu+-cle-attto19i--
a drepturile conexe; Legea nr. 66/L996 privind·reorganizarea Casei de Economii ~i
Con.semna~iuni din Romania In societate bancara pe actiuni; Legea nr. 1012001
privind regimul jui:idic al unor imobile preluate In 'mod abuziv)l) ..
b. Sediul ·materiei.prescripfiei extinctive de lelfe fe_renda
Reglementarea prescrip~iei extinctive; In ansamblul ei, n-a format, Inca.,
obiect de preocupare speciala a· legiuitori.tlui dupa Revolutia ·romani:i din
decembrie 1989. · ·
Consideram ca, incomplexa activitate de reexaminare a legislatiei ·~arii,
printre componentele reevaluarii legislaiiei·civile romane trebuie sii se numere ;;i
aceea care are ca obiect prescripf.ia extinctiva In dreptul civil.
. Cu acest prilej, ::esigur, trebuie revazute toate aspectele prescriptiei extinc-
tive din dreptul civli: justificare, · domeniu,' termeneie, cursul prescriptiei, ~i
adoptate solutiile cefe mai potrivite. C\HXigentele eCOl10ITiiei de piafa ..
Pornind de la necesifatea socialcl, iar iu1 numai juridica, a adoptarii celor
mai poti·ivite reglementari ~i pentru' acest aspect al raportut:i lor juri'dice civile,
socotirn ca unele sugestii mi ar fi lipsite de interes practic.
. fntai, consideriim ca solutia actuala, din Decretul nr. 167/1958, a reglemen-
tarii, In acela!?i act norn~ativ'atat a·prescriptiei dreptului la actiune, institu~ie de
drept civil, substan\ial - , cat ~i a prescriptiei dreptului ck a ·cere executarea
silita - institutie care apartine dreptului procesual civif) ~ , trebuie abandonata.
· .· Ptescriptia dreptului la actiune in sens mateifal, trebuie i•eglementata de /egea
civilii,' iar prescriptia drept~1lui de a cere executarea silita t1:ebuie reglementata
·de leg~a procesualti civila. · · · ·
Potrivit ar fi ca, s.ub aspect tehnic juridic, prescripti~ dreptului la ac~iune
sa-;;i gaseascii locul In viitorul nostru Cod civil, iar prescriptia executarii siilte sa
fie plasata in ,Codi.ti de procedura civilii, coduri care, In opinia noastra, ar putea
ft adoptate lntr-un ·viitor nu p1'ea lndepartat.
. 0 al.ta solu~ie - cu caracter tranzitoriu -,poate fi aceea a inlocuirii actualului
Oecret nr. 167/1958, cu un alt act normativ, care sa corespunda noilor realitati
ale Romaniei. ·
1> La asemenea acte nonnative ne · vom referi, mai ales, In capitolul III consacrnt
termenelor de prescriptie extinctlvii: · ·
l) Asupra acestui aspect vom reveni, cu ocazia analiziirii naturii juridice a prescriptiei
extinctive (inji·a, nr. 185).
 . 246 .DREP·r CIVIL ROMAN
A:JJOl: trebuie sa se tina seama ca Decretul nr. l67/19581Jon1ea de.la o mare
_,
distinctie, tn ce prive~te categoriile de raporturi civile; ::l) c_ele stabilite '"lnlre
organizatiile socialiste" (ar~. 3, 4, lP, 16. lit.a, 20); 2) c~lelnlte raporturi civile
('lntre persoanele fizice; lnti:'e perso.anele ~fizice ~i juridice); In prezent trebuie
admisa i1iaplicabilitatea ace.Zar ·cfispozifii ·care priveau exclusiv· raporturile
dirunntniLli/ile·socialiste, Ince prive~te pi·escriptia dreptt1lui la actiui1e; aceasta
echivaleaza cu dobandirea unui caracter uni·t(/r, uniform de catre prescriptia
extinctiva din dreptul civil!). . · . normele prescriptiei exti11ctive; 2)·obligativitatea aplicarii, din oficiu; de ciitre
In al.treilea rditd, trebuie sa se tina cont de faptul ca, trecandu-se la econo-
mia de pia~a, multe di1~ fostele raporturi de drept civil ~i de ~lrept economiC
formeaza obiect de reglementare pentru dreptul comercial rom¢in, ramura de
drept care, la randu! ei, c.uprinde institutia prescriptiei extinctive (cu-norrne care
se. gasesc 'in codul comercia\ - art. 945 ~i urm._, - Legea nr. 31/1990 pri~ind
societatile cornerciale - art. 34, 67 al in. 5 - ~i In ·alte izvoare de drept comercial,
desigur, In acest context, "dreptul cornun" II constituie dreptul civil, astfel ca ori
de cate ori nu vor exista norme proprii privind presGriptia extinctiva In rapor-
'turile de drept comercial, ·se va rec urge la reg!ementarea prescriptiei clin dreptul
civil)2).
.c. Caracterul normelor care reglenumteaza prescripfw extinctivo
0 problema strans legata. d~ "regle1nentarea prescriptfoi extinctive''. este
aceea a caracteru1ui - imperc~tiv ·ori clispozitiv - al norme!or ce formeaza aceasta
institutie. . .
Dup11 adopt~rea Decretului 11r: 167/1.958, in literatura dt:; specia!itate, ca ~i
'in jurisprndenta, s-a ~dmis~ constant, solutia ·potl'ivit _careia oorme\e care
reglementeaza prescriptia extinctiva sunt imp~rative.
.in argumentarea solutiei se plea.ca. de la· natura ob~teasdl., generala, a inte-
res.ului ocrotit prin normele prescriptiei extinctive; cu alte cuvinte, prescriptia
extindiva este cal ificat§. ca o institutie de ordine. pu bl idL
. Natura ob_~teasca a interes11\ui ocrotit. prinprescriptia extinctivil era dedusa
din rosturile sau fwicpile prescrip"tiei extinctive; I) fonc~ia educativa ~i mobili-
zatoare; 2) functia sanc.tionatoare (ciind. prima n-a dat rezuftate); 3) funclia de
consolidare a . raporturilor j uridice ~i de _itiiattirare a diftcti lta~i tor In adrni-
nistrarea probelor3>. · · jtirisdictie 1l.
I) De aceasta soltttie, de principiu, VQ!,';1 tirie seama in dezvoltilrile ce urineaza: a§adar,
In opinia noastra, normele din Oecretul nr. l ";7/1958 care privesc exclusiv raporturil(l "dintre
organizatiile socia!e" au trecut In islorh. drepwlui romanesc, ele nemaiavand valoare
'norinativa. · n Pentru criticite aduse acestei solu~ii. a se vedea: ~- Beligrndeanu, c;1 privire fa .
2J Pentru amaminte, vezi Gh. Beleiu, Prescripfia extincfivii rn cl1·eptul civil .ri drepllll
comercial, In R.D.C. r1r. 2/l 991, p. 43 ~i urm.
J) In_ docti'ina, nu toti autorii formuleaZfi la fel func~iile prescrip\iei extinctive.
PRESCRIPPfA EXTINCTIVA 247
Natura ob~teasca a interesului asigurat prin prescriptia extinctiva a-, ~iinpus
caraderul. imperativ al normelor c.are o reglementeaza, caracter pro bat-- ~i de
d'bua consecinfejuridice .ale sale, consacr~te de Decretul nr. 167/1958, expres,
al
In arL f in. final: "Orice clauza- care se ·abate .de la reglementarea legala a
prescriptiei este nuJa" ~i In a1i:. _t8:· organul de jurisdictie este obligat ca "din
· oficiu sa cerceteze daca dreptul la·actiune sau la executare silita este prescris.";
deci aceste consecinte erau: l) inadmisibi!itatea derogarii, prin conventie; de la
organul de jurisdictie a normelor privind prescriptia_'extinctiva.-
De nientionat ca aceasta solutie este opusa ace!eia consacrnta de art. 1841
. C.civ.: ·..in materie civila,.judecatorii nu pot aplica prescriptia daca eel interesat
nu va ft invocat acest mij loc". . . . .
_ Desigur, de lege lata, caracterul ii11pera,tiv al normelor·qre'regleme11teaza
prescriptia extinctiva este nelndoielnic.
· Problema care se rididi, de Lege ferenda, este aceea de a ~ti dadi este bine,
sau nu; sa se pastreze caracterul imperativ al nonnelor prescriptiei extinctive §i
In viifoarea reglementare. ·
Consideram ca solutia potrivita - impusa de principiul disponibilitatii,
aplicabil in dreptul civil, In general - este aceea de a reveni la sistemul Codului
civil: prescriptia trebuie aplicata daca eel ihteresat (de regula, paratul) 0 invoca.
Propunand aceasta solutie, nu scapam din vedere ca, prin dispozitie expresii, se
poate consacra, \'n ·continuare, inadtnisibilitatea derogarii, prin act jiiridic civil,
de la no1111e1e· care !'eglemeriteaza prescriptia extinctiva, deoarece solu~iile In
l?>rezenta: apllcarea efectului prescrip~iei n_umai daca este invocat, de o parte; ~i
inadmisibilitatea derogarii de la normele· ce reglerrienteaza prescriptia extinc-
tiva, de .cealalta pa1te, nu sunt ireconciliabile dimpotriva, ele pot foarte bine
coexista, dand satisfactie unor interese diferite: eel general ~i eel individual;
aceste inte!ese trebuie armonizate, iar nu unul sa fie anihilat de celala!t, de
plano. Cu alfo ·cuvinte, pastrfind caracteru I imperativ al normelor care reglemen-
teaza ·prescrip~ia extinctiva, caracter dedus din natura ob~teasca, gerierala a
interesului asigurarii certitudinii In raporturile juridice civile, prin li1laturarea
unor litigii care sa aiba originea_ln situatii juridice prea ·1nvechite, ar trebui trasa
o singura ccinsecinta::inadmisibilitatea derogarii, iar nu ~i cea de a doua: obliga-
tivitatea aplic~rii, din. oficiu, a. prescriptiei extinctive de c~tre organul de
.
. De mentionat ~i faptul casolutia pentru care pledam este solu~ia adoptatii ~i
in drepttil civil al"altor state de pe continentul nostru, ceea ce prezinta un vadit
inter~s In r~poftl.~rile de drept international privat, In care lex causae este legea
roma11a cu privire .la prescriptia extinctiva. Aceasta solutie pare a rezulta ~i din
aplicabifil~tea art. ·18 din Decrellll nr. 16711958, in situa/ici soh1fionarii litigiilor patri1110-
niale prin arbifraj, in. Dreptul nr. 8/ 1995_, p. t·S-20; V.D. Z!atcscu, Consideraf ii tn legat11ra
cu institu/ia prescripfiei. In Oreptul 111'. 2/1999, p. 20, nota 13.
 248 DREPTC,IVIL ROMAN
, art ·141 din Legea nr. IOS/l992': "Prcscrip}ia extinctiva ~ dreptului la ac~iune
este stipusa legii. care se aplica dreptulu.isubiectiv lnsu:;>i".
. . ..
· § 2 Natura j~ridica ~i"delimitarea prescdptiei extinctive·
.185. NATURA '-' •'-LJ..!·J.'"'"" A PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE
In dete;·miriarea nattirii juridice a prescriptiei extinctive trcb.uie plecat, !n
opinia noastra, de_ la 6 constatare: prescrip/ia exlinclivli este cunoscuta de toate
~~~~~- . . . .
. .
. : . .
Din ·a~easta lmprejurare trebuie dedusa o. importanta consecinfa: natura ·
juridica .et prescripfiei exlincfive trebuie· stabilita fn cadrul fiecii.rei ·rrnmiri de
. .r;Jrept. · .
Din <;lreptul civil· face parte prescrip\ia dreptului la ac{iune (in sens
material)·; ·prin urmare, datoria ~tiintei dreptului civil este aceea a stabili na-
turaj~ridica a acestei presci·ipfii extinctive (ramiinand ca fiecare, clintre ce!elalte.
ramuri ale ~tiintei juridice, sa sfabileasca natura prescrip~iei din ramura care Ii
fo1·meaza ohiectu I de cercetare). . .. . . .
A stabili i1aturajuridica a prescriptiei extinctive lnseamna a raspunde la In~
trebarea: ce est~, pentru drepiul civil, prescrip{ia dreptului la ac/iune? ·.
Penfru a raspuncle la lntrebal'e este necesar sa stabilim ce efect produce
prescripfia extinctiva asupra dreptului subiectiv civil ~i, pe cale de consecinta,
asupra obligafiei civile corelative. . .
Cum rezulta din chiar definitia sa, prescriptia stinge cli·eptul la actiune (in
sen's tJrnterial); tn consecinta; acjiunec1 intentata de subiectul activ, dupa lmpli-
nirea prescrip\iei extiqctive, va fl respin~cl ca prescrisli, ceea ce echivaleaza
refit::::ul coi1cursuliti far(,ei de constrangere ct statuiui, soiicitat de titularul clrcp-
tului subiectiv supus prescrip(iei extinctive.· .
Pentru subiectul pasiv, lmplinirea· termenull.1i de prescriptie lnseamna inad-
i11isibilitatea· obligari_i sale la execlitarea obl_igatiei, prin darea unei hotarari c&re
srqmata fi pusa In executare· silita. Aceasta ech\valeaza cu drepti.11 subiedului
pasiv de a se ·apara invocand exceptia prescriptiei extinctive. ·· ·
Efectut prescriptiei extinctive nu poate fi lnteles lnsa, complet daca. se'face
abstra'ctie de prevederea art. 20 ali11. l din Decretul m. 167P1958: "Debitorul
_care it executat obligct}ia dupa ce dreptul la acfiu11e "al creditorului s~a presci'is,
nu are dreptul sa ceal'Ci fnapoierea preslafie i,ch iar daca la data· executarii m!
~tia daca tennen\11 prescriptiei era lmplinit" - s.n. Deci, 'implini.rea prescriptiei.
·extinctive nu este o piedica In calea exec.utarii voluntare a obligatici de catre
'J Pentru o expm1ere mai .ampla a acestui aspect, a se vedea Gh. Beleiu, M.A. Grama,
Analiza i11lercliscipli11arii a prescrip{iei extinctive, In S.C.J. nr. 2/1989, p. I 13-119.
PRESCRI PPIA: EXTINCT! VA 249
debitor; o as·emenea executare este pe1fect valabila, nefiind pennisii "'lntoai·-
. ' t
cerea". executarii, ceea ce echivaleaza cu protectia dreptului subiectiv doar pe
· aceas.ta. ca.le_, defe1~siva, .a exceptiei de inadmi~ibi°litate a restituirii.
. Concluzia ce· se desprinde din cele de mai sus este unnatoarea: prescriptia
ex.tinctiv~ nu stinge ·1iici drepttJI subiectiv !?i nici obligatia civila corelativa. 0
a
trai1sformare" ori" schimbare juridica !pr se produce/ totu;;i: ] ) dreptul subiectiv
civil nu mai este aparat pe calea ofensiva a actit1!1i.i In Justi~ie, ci numai pe ca lea
defensiva a exceptiei, daca debitorui ~i-a ex.ecutat voluntar obligatia sa; 2) obli-
gatia civila corelativa 11-li mai poate fi adusa la lnclepli1ilre pe.calea executarii,
sa
dareste permisa executarea voluntara, adica de bunavoie.
Aceasta lnseamna ca prescrip/ia e.itinctiva metmnorfozeaza, trans.farina
dreptu! .rnbiectiv civil ~'ii obliga{ia civilii .corelativa. '.'retrogradiindu-le", din
pe1fette (asigm?:J.fo prin ''actiune"), In impetjecte (naturale, asigurate cloar prin
"exceptiune"r ·
AC<esle lrnprejurari ne.permit sa tragem con.cluzia ca~ sub aspectul naturii
sale juridice~ prescriptia dreptului la a~ti1:111e este un mod de transformare a
de co11{im.i1u~ui raportuhtijuridic civil'). · ·
186. DELIMIT AREAPRESCRiPTIEI EXTINCTIVE
· Prescripti~ extinctiva ~·~·,~seamana dw: nu se ccmjimda, cu alte institu~ii de
drept civil, precl.1m:·prescripfia achizitiva (uz~1capiunea), decdderea .,\·i terme11ul
:_.I.-,;•.
'."
' extinctiv (cai·e dupa cum se ;>tie; este 0 modalitate a actului juridic civil. ali'ituri
'~ de "perechea" sa :- termenul suspensiv). . .
a
Prin unnare, rnai buna. intelegere a ·notiunii de "prescriptie. extinctiva"
presuptine $i aceasta operatiune, de delimitare a ei fa\a de alte notiuni de drept
'civil.. .
cu . . . .
a.:·Deiimitarea jire.~cri1itiei extinctive fa{ ade prescripfia achizitivii
Asemanarile dintre prescriptia extii1ctiva ~i prescriptia achizitiva (numita ~i
uzucapiune), pot .fi rezuma.te astfe,l: a) ambele sunt concepte sau institufii de
d1·ept civil; b) penti·u titularii drepturilor subiective civile inactivi, ambele se
inmti~eaza ca sanctiuni de drepfcivil·; c) ambele presupun temiene:
·l·i
·'
n Pentru dezvoltari vezi Gl~. Bcleiu, Naturnjuridicii a prescrip{iei exiincth•e, in S.C.J. nr.
4/1985, p. 335-341. 1n acela~i sens, a se vetlea M. Nicolue, op.cit., p. 49-55. rvren~ionam cit
recent, prescript la. extinctiva a Fo~t calificata drept o 'sanc~iune lndreptata impotriva pasivit<\Pi
titularului dreptului subiectiv civil, sanctiune ce urrneaza a fl privita diferit, dupa cum este
vorba, pe de o parte, de un drept"de crean(a .1·uuu11 drept nwl accesoriu - ipote;:a in care prin
prescrip(ia exlinc:livii se stinge o componen/(1 a dreptului la ac/iune, iar pe de alta parte, de 11.11
drepl real principal sau un drapl ni!patrimonial (desigur, numai daca !egea prevede In mod
expres prescriptibilitatea unui asttel de drepf} - ipol<!U.i in care prescripfia exfinclil•c7 sti11ge
in.m,~i cln:plul .wbiectiv" (G. :Boroi, 011.cit., 2002, p. 257) • s.n.
1
 250 DREPT C!V!L ROMAN
-· Deo.S·ebirile dintre ele pot fi rezumate astfel: a) ca sediu al materiei: pe cand
prescriptia extinctiva este reglementata, ·In principal, in Decretul nr. 167/1958,
prescriptia achizitiva e,ste reglemerltata In Codul civil; b) termenele de prescripiie
extinctiva sunt mai scwte §i mai i1iulte (3 ani, 2 ani, 1 an, 6 luni), pe cand cele de
prescriptie achizitiva sunt mai lungi ~i tirni putine (30 ani, l 0-20 ani); c). ca efect
. principal: daca•prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune (In· sens material),
prescr.iptia achizitiva conduce la 9obandirea unui"drept real principal; d) reguli ca
aplica.bile cursului prescriptiei~ pe 1anga unele reguli comune, privincl calculul
tenner1elcir. flecare ·prescriptie are reguli proprii de suspendare ~i lntr(:!rupere, iar
"reprn~erea'in termen'' este proprie nl.1mai prescrip~iei. extincti.ve. ·
b. ·Delimitarea prescripfiei extinctivefafc'i de decddere
.. . - . . - . . '
Ca' sanctiune de· drept ~i~il, decaderea· este sti_ngerea dreptului subiectiv
civil neexercitat in termenul de decad~re 1 • .
. Ase·mcl'tiarile dintre prescriptia ex.tinctiva $i decadere stmt urmatoarele:
a} ~mbele presupun ter1nen; ·b) ambele sunt institutii de drept civil; c) ambe.le au
efect extinctiv. . .
Deosebirile, mai inipqrtante, dintre prescdptia eX:tinctiva -~i decadere sunt:.
a} ca efecte: pe can_d prescriptia extincti.va stinge numai dreptul la_ actiune ('in
sens rnateriitl), decaderea stit1ge l11SU$i dreptul subiectiv 2; b) pe cand prescriptia
presupune ''termene de. prescrip~ie extinctiva", care sui1t mai numeroase ~i mai
lungi, decader.ea presupune. "termene de decadere", care sunt mai sct11te ~i mai
putine;· c) prescriptia extinctiva are reguli proprii privind li1treruperea,. suspen-
1
> Precizarn ca, aici avem !n vedere n•unai deciiderea de drept civil, adica de drept
matedal sau s~bstan~ial, inr nu cen de drept p1·ocesual civil; p~ntru difer.entierea ~ec!iderii de
· drept civil fnta de decfiderea de drept ·procesual civil a se vedea V.M. Ciobnnu; Nola fl la
dec.civil!i nr. 94/S/1985 a Trib. Jud. Ia!?i in R.R.D. nr. 811986, p. 51-53.
> Ca termene de decadere, men1ionate ca atare ~i in literatura de drept civ.il, ci.~am:
1
1) ter1i1enul de I an pentrt1 revocareadona~iei pentru ingratitudin~. potrivit art. 831 C.civ. (a
se vedea, in acest sens, Fr. Denk, Tratat de drept civil.. Contracle speciale. Ec;I. Univer~ul
Juridic, 2001, p. 164); 2) termenul de 3 ani prevai.ut de art. 1909.alin. 2 Cciv. ("Cu toate
acestea, eelce a pierdut sau eel c!irui s~a furat un lucru, poate St'i·I revendice, in ~urs de trei
· ani, din ziua cand 1-a plerdut sau ca1_1d i s-a furat, de la eel la care~f: gilse~te, ramanand
acestuia recurs In contra celui de la careil are"). Aceasta solu!ie este eel putiri discutabil~. in
Legea m. 31/1990, un asemenea tern1en - de decndere este eel prevazut de art. 82 alin. 4;
"Acest drept se stinge du pa trecerea n trei luni din zitia cancl societatea a avut cuno~tinia, fara
sa ft luat v.reo hotarii.re" (in alin. 3 se prevede: "fn caz dr.i lncalcare a prevederilor alin. I ~i 2,
societatea,in afarn de dreptul de a exclude pe asociat, poate sa decida ca acesta a ll\crat In
coritul"ei_ sau sf!. ceara despagubiri"). Tot termene de decfidere sunt ~i cele Cle 45 zile ~i. res-
pectiv, de 90 zile prelungit apoi pii.na la JI decembrie 1998, prevazute de Legea nr. I8/ 1991
republicata, cu modificarile ulterioare; termenul d.e 60 de zile prevazut de art. 37 din Legea
nr. 33/1994.privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica;
PRESCR!Pt>IA EXTINCTIVA 251
clarea ;;i repunerea in termen, pe cand decaderea nu se bucura, de lege latci, ·de o
asemenea regletnentarel). .
c. Delimitareaprescrip{iel·extincth;e f~1J{t de· termenul e.xtlnctiv
. . . . .
Asemanarile dintre prescriptia extinctiva ~i modafitate~ actul~ti juridi~ civil .
care este lermenul extinctiv sunt urmatoarele:. a) ani.bele presupun efoctul ex.tine-
. tiv; b) ambele sunt concepte de drept civjl. · ·
Deosebirile dintre ele si.mt, In e·senta, urm.atoarele: a) ca izvor: pe cand ter-
menele de presc1'.iptie sunt 11lll11;;ti legaie,_ terment.tl exti11ctiv este, dupa caz: con-
ventional, legal ori jurisdictional; b) ca efeCte: . daca presdip~ia ex.tinctiv~ stinge
dreptul· la ac~iune, termenul extinctiv marcheaza stingerea clreptului subiectiv ;;i
obligatiei civile corelative; .c) daca tehnenul ex.tinctiv poate fi modificat
acordul partilor actului juridic, tern1enul de prescriptie nu-i sus~eptibil de 0 ase-
menea rnodificare; d) sttspendarea, in.treruperea :;;i repunerea 111 termen sunt
schimbari proprii numa.i termenului de prescriptie.
SEC'flUNEA a II-a
EFECTUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE .
, . I . ,
!~::•.
§ 1 Controversa pdvind efectul prescriptiei extinctive
187. ORIGINEA LEG!SLATlVA A CONTROVERSEI
. bisputa doctrinai:a cu privire ia.ce se. stinge prin prescrip~ia extinctiva 1$i
are originea In dispozi_tiile - contradictorii - ale Coclului civil privitoare la acest
aspect. ·
Pe de o parte, art l 091 C.civ. enumera prescriptia printre modurile cie
stingere a obligafiilor civile, ca ~i art. l 837, care dispune ca "Prescriptia este un
mijloc... de Cl se libera de 0 obligafie ", iar pe de alt~ partc, ati. 1890, 1900,
1903, .1904 din C.civ. ·se .refohi la prescripfia ·etc/iuni/or In justitie. Pri"mele
dispozitii lasli· s[t se lnteleaga. ca, prin prescriptia extinctiva se stinge obi igatia
civila, :;;i, pe cale de consecinta, clreptul subiectiv corelativ, pe cand dispozitiile
celelalte au in vedere stingerea ac~iunii In justltie.
11 De lege ferenda, ar fi pocrivit sa se reglcmenteze, expres. cursul termenului de
decadere.
 252 DR EPT' CJ.VIL ROMAN
-PRES CR IPl>fA EXTINCT! VA 253

~· Pe baza acestor dispozitii, anterior adoptarli ddcretiiltii nr; 167/1958;
sol_utia dominanta In doctrina a fost In sensLtl ca, prin prescriptie, se,stinge
obliga~ia civil~ :;ii di·eptul subiectiv, putand face obiectu! unei plafi voluntare valabile 1>.
Dupa apari~ia Oecrett1lui nr. 167/.1958, de~'i. acest act normativ se refera, In
chiar ai1. i al in. 1, la ''dreptu 1 la ac~i une", iar:nu la "obi iga\ie" ciri la "dreptul su-
biectiv", co"i1trovt;rsa cu. privire lace se stinge prin prescriptia exti11ctiv~ a conti-
·nuat, formuland-se. doua puncte de veclere, opl.1se.. ·· ·
.. --·
188.. PUNCTELE DE VEDERE EXPRIMATE INCADRUL
. CONTROVERSEI
.fn.tr-o parere, d'imas·a izolat~, s-a considerat ca prin prescr{p\ie se .stinge
f.iisu~i dreptul subiectiv civil :·~i obligatia .corelativa. hi _argwnentarea· tezei s~n:
invocat faptul ca este' de neconceputsupravietuirea dreptului subiectiv civil. de
. vreme ce se stinge posibilitatea ocrotirii lui pe cale de.constrangere statala2>.
Jn .cealalta opinie,, .dominanta, se considera' - pe buna dreplate - ca
prescriptia stinge dQar dreptul la acfiune fn sens 111Cllerial, iar nu lnsu~i dreptul
subiectiv3>. · · · dcJiuue este supusa legii cai·e se apliGa dreptului subiectiv insu.yi" - s.n.
imparta~ind aceasta a <loua sol.utie, vom evoca argumentele pe care·· se
lntemeiaza ~i ·coi1secintele juridic_e pe care_ le i mpune.
·t7
. 189. PRfN PRESCRIPTIA EXTINCTfV A SE STINGE NVMAI
DREPTUL I,,A ACTIUNE (IN SENS MA TERI AL). ARGUMENTE.
CONSEClNTE JURIDICE I ' . . :i
La ,aceea.!?i solu.~ie ne condu~e ~i folosirea argumentultti· de illte1J)retare
log(c:ci per Ct coillrctrio: daca textul folose~te fonnularea "dreptul la aci~i·une"
lnseamna canu are ln;·:~edere ins~t~i tjreptui subiectiv civil.
. Acest argument ~e i1iterpret~re ~.grani.aticala !?i logica - este aplicabil:~i tex-
telor. legale ult~i-ioar~ Qe~i·etului nr. 167/1958, .ceea.ce de.monstreaza consec-
venJa legiuitornlui in ·i~)dicarea efoctului prescrippei extinctive. Dintre normele
mai r~cente putem mentiona: .
:- art. 67 aUn. 5 din Legea nr: 3111990: ''Dreptul la actiunea de restituire a
endelor se presi:rie In termen de trei ani de l~l data distribuirii lor" - s.n.;
:- art. 12 din Legea nr;. 1 li1991 privind combaterea concurentei neloiale:
"Dreptnl la ac{iime prevazut de ait. 9 se prescrie 1n tenneb de lui an· de la data
la care piigubitul a cunoscut sau.ar fi trebuit sa cunoasca dauna ~i pe eel, care a
cauzat-o, dar nu mai_tarziti de 3 ani de la data savar~irii faptei< s.n.; '
· - .art. 31 cli11 Legea nr.. 711996 a cadastrultii ~i publicita\ii imobiliare:
~'ACtiui1ea In rectificare, sub reiervaprescri1?jiei cfJ~eptului material la ac/iunea
In fond, va fi i1i1prescriptibila" - s.n.;
- art. 147 din Legea nr. 105il992: "Prescripfict e.~tinctiva a dreptului la
Un al doitea argument se bazeaza pe inte111retarea logidi a art..19 ctlin. 1
din.Decretul ni-. 167/1958: "lnst.an~a judecatoreasca sa.u organul arbitral poate,
In caiul In _care constata ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care
a
termenul de p.rescrip~i~ fosf depa!?it, SU dispuna chiar din oficiu judecarea Sall
rezolvarea a~tiunii, ori sa lncuviinteze executarea silita"i claca
termenului de prescr•ip~ie s-ar stinge ·1nsu~i dreptul subiectiv civil, clispozitia
ci taUj.. ·- care reg!ementeaza repwu1rr::c1, in termenu[ de prescrip/ie - 1rn s.:.ar

a. AJ:gumente fn favoarea tezei stinger ii pr in pi·escdp/ia extit~ctiva numai a

I justifica, cleoarece instanta nu ar ;11ai avea ce ocroti; ori tex.tul presu,pune, ca
premisa; c~ nus-a stins dreptui"subiectiv prin prescriptie.
la
dreptului ac/iwie In se1~s material

~Senta, aceste argumente se bazeaza pe interpretarea dispozitiilor legale

°In vigoare,·care au incidenta asupra efectuli.ii prescriptiei extinctive.
I Cel de al treilea argumetlt ·are· in vedere iuterpretarea art. 20 alin. l din
Deci·etul nr. 167/1958: "debitorul care a executat obligc.1Jia dupa ce drc:ptul la
acfizme al credilC!rului.s-a prescris, nu arc dreptul sa cead.'i inapoier~a prestatiei,

I
chiar daca la data executarii nu ~tia ca termenul prescriptiei era lmplinit" (s.n.).
fntii.( este de mentionat ·argwnenlul de interpretare gramaticalii a art. i
Solu\ia stingerii numai a ·~lreptultii la actiime rezulta atat din interpretarea
. al in. l .din Decretul nr.- 167/1958: "Dreptul la ac/izrne, avand un ·abiect patri-
gra1iwLica/a a textului, cat ~j din valabi/ftated pfc/fii facute dupa 'implinirea
monia_l_, se stii1ge prin prescriptie, · daca nua fost exercitat In termenul stabi lit de ·
~ tennenu!ui de pr_esc1{ptie (daca s:..ar fi stins lnsu~i dreptul _subiectiv, debitorul ar
Iege;' (s.n:); ·textul nu folose!?te termenul dreptid ori expresia
putea cere restituirea prestatiei).· ·
ci for.mula "dreptul la actiune", ceea ce nu este intamplator fiindca' este lntiilnita
Consideram ca aceasta solutie se impune nu nuim1i de Lege fata, ci ~i de
E;li In alte articole aleaceliiia!?i act nonnativ (art. 5, 7, 8, 9, l 1, 12, 18, 20, 21, 23
~·i 24). .. lege ferendan.
Argumenfole de mai sus justifica, temeinic, solutia stingerii prin prescrip~ia
extinctiva numai a dreptului la actiune In sen~ niaterial (acea componenta a
in acest .sens, a se vede~ M. Cantacu~ino, op.cit., p. 404-405; C. IIamangiu, r.
11
• .
clreptului la acfiune ce consta In posibilitatea titularului dreptLtlui subiectiv civil
Ros.etti-BiiJiinescu,_ AI. Biiicoianu, Tratt.tt de· drept civil romcin, vol.· II, Ed .. Nafionala
Bucure~ti,· 1928, p. 7 J 7-719. · ·
li L. Kessler, C. Opri~an, Prin prescripfia extincliPii n11 .ve stinge oare.ln.rn~·i dreptul ·
J n Pentru reluarea controversei, a se vedea: I. E. S. H.omano; IT. Gh. Bcleiu. C.A.
Civil subiectiv? in J.N. nr. 4/ 1961, p. 32"48. ·
J)
··
Pentru sus\inatorii acestei teze, a se vedea nota I.
i Moarcii~, Probleme - /eoretice ./i pmctice - 'actuate din domeniul prescripfiei extincti1•e. In
Dreptul nr. 9-12/1990, p. 113~ 114 ~i 128-129. M. Ni:colac, op. cit., p. 573-577.

I
 254 DREPTCIVILROMAN · PRESCRIPMA EXTINCTfVA . 255

-:z"•t
de a cere ~i obiine de Ia padit prin intermediul instantei, execi.1tarea obligatiei ce · 191. .CARACTERIZAREA PRINCIPIJLOR ...,
ti revine), solutle din care se desprind doua impoitante.·consecinJe.
-. . .. Primul prfricipiu '~ prescrierea ~i a acfiunii privind w1 drept acces~ri"u o
b. Consecinfelejuridice ale stingerii, prin prescrip/ie, numai a dreptultti la data cit prescrierea ac/iunii privind un i(rept principal - este, In ese11ta; o
acfiune l.11 sens material · aplicatie a cunoscutu.lui principiu de drept: · acc(!soriwn sequitur principale.
Totodat5. coqsacrarea expresa a acestui principiu In t~iateria prescriptiei extinc-
Acestea·~unt:
tive; lnseatnna co11sacrarea imp Iicita a conseci ntelor ce decurg din el, $ i anume:
- Sitpravi{jfuirea clreptu/ui subiectiv civil, ca ~i a obligatiei civile corelative; - imprescriptibilitatea dreptu1ui subiectiv principal are ca efect irnprescrip-
.dupii· cum am preci"zat fa .''natura juridica" a prescriptiei extinctive, dreptul 1
tibilitatea dreptului subiectiv accesoriu >;
subiectiv ~i obligatia c9relativa sunt transformate, devenind Jmperfecte, din . : stingerea dreptului la .actiune privind un drept subiectiv accesoriu nu
calitatea pe care o a.veau, de a fi pei:fecte: atrage ~i stingere~ cireptului la actiune privii1d u1i drept principal.
· -1 imprescriptibilitcitea, di·eptului la cic,tizme fn se~s procesual; aceasta · In aplicatia acestui principiu, trebuie sa se deduca ca, o data cu stingerea
lnseamna di, de~i s-.a 1mplinit · termenul de .prescriptie extinctiva, titularul · dreptului la actiune pdv'ind dreptul principal, se vor stinge ~i drepturile 1a: actiu-
drephtlui la actiune poate sesiza organul de jurisdiciie; daca n-ar avea aceasta ne privlnd dobanzile ~i a!te garantii reale sau personale, ce constituie accesoriu I
posibilitate, nu s"..:ar putea verifica -: Jurisdictional - daca prescriptia este sau nu acestui drept principal. chic1r daca. termenul de prescripfie privind pe cele
lmplinital>; aceasta consecinta se poate tntemeia, In prezent, ~i ·pe mt. 21 din accesorii nu s-arji implinit f.ncii.. ·
Constitutie (accesul liber lajusti}ie) .. · Faca11du,se aplicatia acestui principiu, 111 jurlsprudenta s-a hotarat ca:
''Dobanda fiind · un accesoriu. al creanfei pri11cipale 1 prescriptia dreptului la
actiune In ·realizarea acestuia atrage ~i prescriptia dreptului la actiune pent1·u
! . §2 Princi~iile prescrippei extinctive plata dobanzilor, fiind de principiu ca accesoriul este supus acelora~i consecinte
ca ~·i principalul"::n; '
Al doilea principiu - stzngerea printr-o prescripjie distincta a dreptului la
.. 190. CONSACRAREA LEQISLATIV A A ACESTOR PRINCTPH acJiune pr!vind jlecare pre.stafie ~n cazul o.b.ligajiilor .cu execut~ire succesivli -
l~i gase~te aplicatia ori de cate ol'.i debitorul este tinut fata de creditor la presta~ii
Efectul prescriptiei extinctive - stingerea drept.ului material la .: este succesi.ve, i.ndiferent de izvorul obliga\iei, precum: chirii, dobanzi etc .
carmuit de doziii principii, consacrate astfel: fli.cand aplicatia acestui principiu, jurispmdenta s-a pronuntat In sensul ca
- art. 1 alirt. 2 din Decretul tir. 167/1Q58: "O data cu stingerea dreptuhd la "Dobanzile de ~ntarziere, prevazllte de.art. 1088 C.civ., fiind prestatii succesive
acfiune priv.ind un drept principal se sttnge .Ji dreptul la ac/izme privind In sensul art. 12 din Decretul .nr. 167/1958, dreptul la actiune, potrivit acestui
drepturile accesorii".. . . ·. . . .. . . . . text, cu .privire la fiecare cl~1 aceste presta~iuni se stinge ·pi·intr-o prescrip~ie
. · .·~ art. 12 din ae.ela!?i act normativ: "In cazul ca;zd wz debitor.este obligat la
prestatii succesive, dreptul la ac{iune cu p1;ivire lafietare dintre aceste prestafii
.Se stinge printr-o p1'eSC1'fp/ie deosebita" S.n. ·
I deosebita. · ·
A~adar, instantele aveau obliga{ia.de a stabili pentru care anume
periodice (dobfinzi), dreptul la actiune era prescris ~i, c·a o co1isecinta, sa oblige

I pe parat numai la plata dobaf1.zilor pentru care mi a operat prescrip~ia" 3 J.

-lnainte de Rev~lutia din decembrie 1989, ceea ce am prezentat sub denumirea "efec-
11
·
. tul prescriptiei. extinctiye;' Se numea "efectul general", al prescriptiei; la aceasta se adauga
"efectul special" al prescriptiei extinctive, pe baza alin. 2 al art. 20 din Decretul nr. 16711958:
"Dispozitiile alineatului precedent nu sunt aplicabile in cazul debitorului cand este o organi-
·:, zatie socialista, daca la implinirea prescriptiei, aceast!\ organiza~ie este obligatlt; potrivit legii
n Apliciindu-se aceasta reguUt, In practica juridica s-a deCis ca, lntrucat cererea de
partaj nu este prescri1,tibila extinctiv, nici cererea accesorie pentru impaqirea fructelor
prod use de btinul atlat in indiviziune nu este prescriptibila - dee. nr. 10811969 a Sec\iei civile
a fostului Tribunal Suprem i'11 Culegere de decizii pe wrnl 1969, p. 242.
11 Decizin civila nr. 61611981 a Trib. Jud. Hunedoarn, In R.R.D. nr. 2/1982, p. 64.
J) Dec: nr. 1366/1981 a Secfiei civile a fostului Tribunal Suprem In Culegere de decizii

sa verse la bugetulde stat ceea ce datora fostului creditor". Consideram ca aceasta prevedere ale Tribunalului Suprem pe anul J981, p. 121-122; a se vedea ~i prnctica citata de E. Mayer,
o
legala $Ht lncetat aplicatia data cu disparitia orga11izatiilor socialiste (ubi cessat ratio legis, !, $i C. Stiitescu, Gh. Belelu, II, h1cep11tu'i prescrip_!iei extinctive pentru dobtin::i, 1n R.R:D.,
iblcessat lex); • nr. 1/1983, p. 8-15. ·

I
i
ti;
l"
 PRESCRIPl)IA EXTINCTIVA 257

~·
.Precizarea domeniult1i presc.rip~iei extinctive trebtlie sa ~ina seama ~i de
deuumirea acfizmitor fn juslitie prin care se· ocrotesc drepturi\e subiective civile.
· Sub acest aspect, sunt de men~i.onat unl!atoarele:
- drepturile "'subiecdve civile, care su;1t clrepturile reale pri1icipc~le, sunt
.CAPITOLUL II · protejate prin: 1) acfhmea in rePendicai·e; cfi.nd reclamantul este 'insm;i' pro~
prietarul buimlui revendicat; 2) acfiunea negatorie, cand reclamantul este pro:-
. DOl\'lENIUL PRE~CRIP'fIEI EXTINCTiVE prietarul, iar parat este persoana ·care se pretinde titu lara altui drept real
Cipal ( uz, uzufruct, abitatie; superficie, servi tute); 3) acfiunea c01~fesorie, ciind
reclamant este titularul altui :drept real principal deciit proprietarul (adica
uztiarul, uzufructua~tll, abitaritul, ·supedficianil ori titularul dreptu!ui de
SECTIUNEA I
servitute); 4) ac/h1r1ea ii1 revendicare in sens larg- viiulicatio possesioni - di.nd
reclatllant este titularul ui1ei drept Teal ptfocipal coresp,l111Zator dreptului de
NO'fIUNEA ~IqUTERII PE DETERMINARE.
proprietate de stat .sau cooperatiste, cum este dreptul de folosinta (cu varietatile
sale); 5) posesia este ocrotita pl'in ac(.iunea posesorie; ajungandu-se indir'ect, la
ocrotirea dreptului_ de proprietate ciri a altui drept realprincipal;
§ 1 Nofiunea d'omeniului prescrippei e:xtinctiv.e :- d1•epturile de creanta .sunt ocrotite prin· acfiuni personale (ntimite, In
pi'actica, ac~iuni "In preten~ii", fie case fotemeiaza pc un cont!·act civil, fie pe un
fapt juridic (licit ori ilicit), purtand deni.1miri diferite, pl'ecltm: actiune pentru
192. DEFINITIB
plata pretului, ac~iune In rezolutie, actiune revocatorie, ac~iune oblica, actiune In
reductiune etc.; . . ·
. · Domenhtl ·· ptescriptiei exti nct.ive lnseamna sfera drepturilor .rnbiecti\~e - drepturile persoi1ale ne1iatrimoniale sunt lnsotite de actiunile corespunza-
civile ale cifror actiuni cad·~\'lth b1~·i.fe11ta acestei insLiLutii. ,
toare acestor drepturi (privind m1mele, actiu11ile .de stare civila, alte aqiuni care
. fn COllCl'et, ~ 'deformin:L ~<b;·h:l;it1! prescriptiej -extinctive". inseamnij a
0

tind larestabilirea-dreptului ca.l'uia is-a adus atingere);

stabili dre/Jturile .mbiective Uvd · :;, . ; ,;;.-ipiibile extinctiv ~i, deci, de a ie deosebi - 1mlitatect. actuliti ju.riclic poate fi ceruta fie prin "ac~iunea In constatarea
fata de cele imprescrip_tiliile l'.\tiu1·ii1 ~·unt prescriptib.ile.extinctiv i:i.cele drepturi
si:1_biective civile a:!ecaro1; ac1i ui: i .in justitie · se •stiiiK pri1i neexercitai·ea in
terinenele de prescriptie stabilit.e de lege.
I nulitatii (absolu.te). fie prin "actiunea in anulabilitate" (a~lica in nulitate relativa).

193.· TERMINOLOGIE
§ 2 Criterii.de determinare a domeniului prescriptiei extinctive

· fn detenninarea dome11iului prescriptiei extinctive se folosesc, u'neori, · 194. ENUNTAREA CR1TERHLOR DE DETERMINARE
eX:pres ii le: .
· - "drepturi p.rescriptibile" ~i
Intai o precizare: formeazd domeniu al prescripf iei extinctive (nurnit, In
- "drepturi imprescripti bi le".
· Asemenea fornrnlari reprezinta exprlmarea. prescurtata din motive de
I doctrina, ~i «domeniu de aplicare") mwzai acele drepturi subiective civile ale
caror acfiu.ni sunt prescriptibile extinctiv.
f. 1.:apiditate In expunere .:. ded, brevitati~. ccmsa - a faptului ca se au in ·vedere Prin urmare, 1criteriile pe care le avern 1n vedere vizeaza aceste drepturi
"drepturile Ja act,itme. Stlplise prescriptiei extinctive" (actiuni prescr.iptibiJe ex- civile. ·.
tinctiv), respectiv ((dreptuflle la actiune nesupuse prescriptiei' extinctive" (acti- , . Un priin criteriu de determinare .a domeniului prescriptiei extinctive II consti-
uni imprescripfibile exti_netiv). .· · · ·
tuie natura drepturilor subiective civile7 D'upa acest criteriu, distingem intre:
Prin urmare,. chiar daca se uti lizeaza formularea ('dreptul x este prescrip- - do111e1~iul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale;
tibi!'' a lilt se pierde din vedere solutia pe care am dat-o problemei efectulUi - domeniul prescriptiei extinctive fo categoria drep'turilor nepatrimoniale.
pr~scrip~iei extinctive; se stinge doar dreptul material la actiune, iar nu lnsu;;i. Un alt criteritt este acela al ;zctului nonnativ care reglementeaza prescrip-
;-i dreptul.subi~div civil.
acestui criteriu. putem ·distinge lntre:
l
.!
Jj;
 258 · DREPT CIVIL ROMAN
·- dom~niul prescdptiei extincti've guvernat de Decretul ni·. -1671195f1;
. -· - domeniul prescriptiei extinctive, caruia i se aplica Coduf.civil;
- dome11iul prescripfiei extinctive· care rezulta din aplicarea altar acte
norrnative - izvoare de drept civil (precunr: Codul familiei, Legea nr. 31/1990 ~i
nr. 11/199 L ~.a.); · gurarile facuitative de persoane (adidi, in 1;aporturile cu societatile de asigmari,
. . "fn. dezvciltarile' ce urmeaza, von1 combina aceste doua criterii_ pentru
obtine ccd~111eniul prescriptiei extinctive" In dreptul civi.1 1).
. .
SEC'fIUNEA a II.-a
DOMENIUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE IN CATEGORIA
DREPTURILOR PATRIMONIALE
.§ 1.Pres<;riptia extinctiva ~i drepturile de.creanta
195. lN PRlNCIPIU, bR.EPTURILE DE CREANTA SUNT
. PRESCRIPTIBILE EXT.INCTIV
Principalul domeniu al j)rescriptiei extinctive; in categoria drepturilor patri-
tnoniale, II formeaza d.repturile de crean}a, indiferent de izvortil lor.
· .Acesta este sensut ce tl'ebuie atribuit prevederii art. 1 alin:.i din Decretul
nr. 167/1958: ''Dreptul la actiune, avllnd un obiect patrinwnial, se stinge prin
presci'iptie, dad!. nu a fost exercitat In termenul stabil it de lege" (s.n.). ... .
Cai·acteristica drepturilor de crea.ntii, de·a fi supuse prescriptiei e.xtinetive,
rezulta. 11t1 nuinaidin textul citat; ci.~i din dispozitiile care reglementeaza lnce-
.putul prescriptiei extinctive~ cuprinse atat in decretul nr. 167/1958 (art. 7, 8, 11.
· indeosebi), cat $i 111 alte acte norinative (art. 1903 ~i l 904 din Codul civil; a1t.
12 din Legea nr. 1111991 etc.).
Jurispruden~a noasfra a flicut numeroase ciplicct/ii ale principiului pre-
J•criptibilitajii i:lcjiunil01·personale, care'nsotesc drepturile de creanta.2>.
_196. EXCEPTll DE LA PRINCIPIUL PRESCRlPTIBILITATll
DREPTURILOR DECREANTA ·
. Coi1stituie exceptii de la principil!I potrivit caruia actiunile personale sunt
pr~scripti~ile ~xtinctiv_ urmatoarele: . Textul mt. 40 n fost reprodus potrivit Legii nr. 172/2004 pentru modificarea ~i completarea Legii
1 3
> Preciziim ca, 111 acest context, nu '!I.Yem fn vedere decat domeniul prescriptiei extinc-
categoria drepturilor subiective.civile (hll' nu ~i din alte rammi de drept).
Pe11tru jurispruden~a anterioara lui 198_7, a se vedea Gh. Beleiu, Dre.pt civil. Teoria
21
.
generalcl, p. 302, nota 43. ' sti\pane~te rnra a fi proprietar. Aceasta actiune este mobiliara sau imobilinra, dupa cum se
PltESCRIPl>IA BXT!NCl'IV A 259
- ac~itmea in restituirea depunerilor la Casa de Econo!nii $i Consemnatiuiri ·
(deci, in raporturile cu C.E.C.) 1';. . .
i ·. - actimiea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime In a~i­
a dar numai daca e vorba de asigura1·ea facultativa de persoane, iar nu ~i In
asigurarea de b~muri) 2>.
§ 2 Prescriptia e:x:tinctiva ~i drepturile reale principale
197 .. ACTlUNI REALE IMPRESCRIPTIBILE EXT1NCTIV
in .lntele·gerea domeniului prescrip1ie·i extinctive Ir: categoria drepturilor
t'eale prinCipale trebuie sa tinem seama de dispozitia de pri,ncipiu cuprinsa in art.
21 Decretul nr. 16711958." "Dispozitiile decretului de fata IHI se aplicadreptului
la acfhmeprivitor la drepturile de proprietate, ·uzujruct; uz, abita/iune, ser11itute
Ji superficie" (s.n.). . · .
Chiar daca cu motivari diferite; in doctrina :;;i praetica - avand In vedere,
lnsli, ~i dispoziti ile legale - sui1t considerate ca imprescriptibi/e extinctiv:
- ac/iunea fn revendicctre 3> imobiliara sau mobiliara fntemeiata pe dreplul
de proprietate· publica, indiferent ca titular al dreptulul de proprietate publica
este statul sau o unitate administrativ-teritoriala (art. 136 ~!in. 4. din Constitu~ie,
aii.11 alin.,l dinLegeanr.213/199&~i-ait. l844C.civ.); ·
. . - acfiunea Dz revendlcare imobiliarii sait mobiliara fntemeiatii pe dreptul
de proprietate private[: de~i imprescriptibila extinctiv, aceasta actiune poate fi
paralizata prin invocarea, cu succes, a uzucapiunii;
- actiuned in partaj (adica actiunea prin care se cere lmpartirea bunurilor
aflate 111 proprieta~e comuna); solutia e prevazuta de art. ns
C.civ.: "Ni1i1eni nu
1
> Potrivit art. 3 din L~gen nr. 66/1996 republicat!\ (M. Of. nr. 28/1999). "Suinele de-
puse de popl1latie la Casa de Econoniii ~i Conseinnatiuni pe instrumente de eco110111isire, p1'e-
cu111 ~i dobailzile *i ca~tigurile cuvenite pentru acestea sunt. garantate de stat. Acestea se
restituie la cererea titu!arilor sau a reprezentantilor legali ni acestora. Drepturile de crec1nfcl
asupru sumelor depuse, a dobt'Jnzilor ~I a ca.ytigurilor s11111 imprascripllbile" - s;n.
21
Potrivit f\rt. 40 din Legea nr. 136/1995 privind nsigurarile ~i reasigur~rile In Romania.
"Drepturile asiguraiilor asupra sumelor rezultand din rezervele tehnice ce se co11stituie la asi-
guriirile de via/a pentru obligatii de plat~ scadente in viitor nu sunt supuse prescrip/iei" s.n.
l1r. 136/1995. .
> Ac\iui1ea in revendicare este acea actiune reala, .prin inter111ediul careia proprietarul
care a pierdut posesia m::iui bun individual deter1~1inat solicita instan~ei sa i se recunoasca
dreptul de proprietate asupra. hunului respectiv ~i sa dobandeasca posesia lui de la eel care 11
revendica un bun mobil sau un bun imobil.

.. 260 DREPTCl\/ILRQMAN
poate fi ooligat a ramane fo. indiviziune. Un coerede poate ~ricand .cere lmpar-
. teala succesiu1i.ii, chiar cand ar exista conventii sau. prohibi~i( contrarii.
Se poate face lrivoire pentru suspendarea diviziunii p~ te1men de cinci ani..
· Dupa trecerea acestui ti mp, lnvoirea se poate reinnoi";
- acl{imea 1~agatorie prin care prop'1'ietarul · unui bun cheama In judecata
persoa:na care pre~inde ca esfo titulara a altui drept ~ea! asupra bunului respectiv.
(uzufruct, uz, abitatie, servitute sau s~1pe1'ficie),. contestandexistenta acestui:;i; In
alte cuvinte proprietarul - reclamant solicita ins.tantei lncetarea exercitarii de
catre parat a unuidezmembramai1t al di·eptului de proprietate.
. Dupa .cum se: poate observa; prin iiltenned.iul actiunii negatorif, se apara
lnsu~i I.dreptul de . proprietate, . astfel
.
1ncJt,
.
sub aspectul presc.dptibilitatii sau
· imprescriptibilitatii, actiu11ea negatorie ~e bucura: de acela~i. regim juridic ca ~i
actiunea 'in revendicare. · · ·
, - acfizmea ·confesorie, priri care se Ltni1are~te apararea .unui dreptde super-
li1 acest caz, solutia 'imprescriptibilitatii se justifica pl'in aceea ca
al
.de superficie presupune i.m dreptde folosinta superficiarului asupraterenulu i,
dar ~i un drept de proprietate asupra construc\iilor sau plantatiilor, i!lr dupii. cum
se ~tie; ac~iunea 1n reveQdicare irnobiliara·este iniprescriptibila; . . .. ·
- acfiun.ea,1.n granifuire pfi~ care proprietaml uriui teren, In conti-adictoriu
cu proprietarul teren.ului. vecin, solicita. instan~ei sa deli111iteze, prii1 se1i111e
. eX:terioare, liltinderea celor doua terenuri 'i'nvecinate. Pri11 intet:mediuf actitinii In
granituire s,e.ap·aai lnsu~.idrepti.t! deproprietate ast1p1;a terenului;
198. ACTIUNI REALE PRESCRIPTIBILE EXTlNCTIV
. Ca ac~i~mi reale prescri.ptibile extinctiv sunt de n1\;:ntionat urmflto~rele:
- acfhmed in revendicare mobiliarc''i, lnterneiata· pe dreptul de proprietate.
pr.ivata;.aceasta solutie rezuWi~din coroborareaart. 2l dinDecretul m:. 167/1958
(precitat) cu art.· 1890 C.civ.: "Taate ac{iunile µtat reale cat ~i personale, pe·care
iegea nu le-a deC!arat i1nprescriptibile ~ipentru care nu s-a defipt (stabilit) un
· tennen de prescriptie, se vor· prescrie prin treizeci de ani, fiira ca eel ce invoca
aceasta.prescriptie sa fie obligat. a produce vreun titlu, ~i ffira: sa se poata opune
reaua credinta'''>; . .
lJ In jurispruden~a exista solutii po.trivit cfirora ac\lunea In revendicare·mobiliarn este
imprescriptibila extinctiv (ex.: dec.nr. 144/ 1982 a Sectlei civile a fostului Tribunal Suprern,
. In Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem, pe a11ul 1982. p. lJ-15), motiviindu-se ca,
indiferent ca se revendica un bun· imobil sau un bun. 111obil, dreptul la actiune este
imprescriptibil, pentru ca proprietatea nu se stinge prin neuz". In legatlm1 cu aceasta solutie,
focennirmatbarel~ precizari: l) calificarea actiunii, ca ''.imprescriptibila'' trebuie in~eleasa In
sensu'I aplicnrii doar· a Decretului nr, 167/1958 (termenul de 3 ani), iar mi ~i a art. 1890 Cod
civil.; 2) nu numai ·dreptul de proprietate nu. se stinge "prin neuz", ci ~i alte drepturi
subiective civile (patrimoniale ori personale nepatrimo11iale). Cu privire la aceasta problema a
se. vedea ~i. G. Boroi, Drept civil. Pariea
.
genera/ii. .Persoa11ele. Ed. All Beck, 2002, p. 264.
...
PRE.SCRIPl>IA EXTl[':lCTIV A 261
- ac{iunea ii1 revendicc1re imobiliarii In cazuri I~ prevazute de: l) art. 498
C.civ. ("Daca un tluviu sau un rau, navigabil sau nu, rupe deooata o parte inare,
$i care se poate recunoa~te, de pamant, $i o lipe§te Ia pamantul unui alt pro-
prietar, acea parte ramane a cui a fast pamantul de la care s~a rupt; lnsa.daca se
va reclnma Jn termen de ·mz an".:... s.n.; In doctrina, acest .caz este numit
avul~·i_wie); 2) a1t. 520 C:pr.civ. '(~a cum a fast m..odific;at prin Ordonan~a de
· nr. 138/2000) "Orice cerere de evictii111e, to ta If sau partiala,
in10bilul ac(judecat se va prescrie In. tennen de3 cmi. de la data lnscrierii actului
de adjudetare In cartea funciara".(s.n.); · ·
-:-. acfiunea confesorie, prin care se urmare~te apararea dreptului de uzufruct
(art. 557 C.civ.), a di:eptului de uz sau de abita~ie (aii. 565 C.civ.) ~i a clreptului
de servitute (art. 639 C.civ.). .
.SEC'fIUNEA" a III-a
DOMENIUL. PRlISClUPTIEI EXT[NCTIVE IN CADRUL
· DREPTUI~lLOR NEPATRIMONIALE
§ 1.Principiul imprescri.ptibilitapi drepturilor
personafo nepatrimQniaie
·199: CONTINUT, C.ONSAC:RARE ~I JUST!FJCARE
P.rincipiu! irnprescriptibilitati drepturilor personale nepatrimoniale este
regula de drept, potrivit careia protec/ia acestor drepturi. prin ac{iunea In
justi{ie, nu este limitatc'i in timp. piitdndu-se obfine oriccind.
f\cest principiu 'nu are o consacrare legala in.terminis, dar este unanim ad-
mis, In doctrina 9i practica.
pe plan legislativ, e!<-istenta aces~ui princi.piu ,rezL1lta din
tarea per a contrario, a art. 1 alin ..1 din Decretul nr. 16711958; de vreme ce
tex.tul disp.une ca "dreptul la actiune, avii.nd un ob_iect patrimonial (s.n.) se
stinge prin prescriptie daca n-a fost exercitat 1n termenul stabilit de lege", in-
seamna ca "'dreptul la actiune, avand un obiect nepatrimonial nu se stinge. prin
prescriptie" .
Existenta principiului poate fi dedusa ~i din Imprejurarea ca legea sta-
bile$te, expres, excep{iile de la acest principiu.
pe care-l avem In vedere se l.nlemeia;:(t pe caracterul perpetim al
drepturilor personale nepatrimoniale. Cu aceasta semnificarie, in jurisprudenta
s-?- decis ca "Este de principiu ca clrepturile nepatrimoniale inseparabile de per-·
.262 DREPT CIVIL ROMAN PRESCRIPl>!A EXTINCTIV A 263
s.oana omului, cum sunt dreptul la 1mme, la domii:iliu etc., sunt drepturi perpetue
~i· imprescriptibile" 1>: ·
SECT I U N E.A n IV - a
. .
UNELE PROBLEME SPECIALEPRIVlND DOMENIUL
§ 2 Exceptif de la principiu . PRESCRIP'fIEIEXTINCTIVE 11 .

200. ACTIUNI NEPATRIMONlALE PRESCRIPTIBILE

§ 1 Situatii juridice in care se ridica problema prescriptibilitatii
Principalele actiuni, avand un obiect nepatrimonial, care sunt prescrip-
tibile, sunt: · 201. E)'IUNTAREAACESTOR SlTUATII
. · - acflimea fn nulitatea relativii a w.wi act juridic civil (anulabilitate) este
solutia ce rezulta dii1 art. 9 din Oecretul nr. ·167/1958; termenul de pre.<u>rinli'Pi 1n activitatea prnctidi. exista unele situatii pentru care, fie s-au clat solu\i i
. este, In .prinCipiu, termenul ge11eral qe 3 ani; e vorba de. anulab.ilHatea net!nifonne, fie sunt necesare ahumite exp! icatii speciale pentru lntelegerea re-
jmidic civil; · zolvarii problemei prescriptibilitatii.
- ac/iunea in nulitate relotiva a d1satoriei,· potrivit art. 21 din.Codttl fami- Asemenea situatii sunt: · .
liei: "Casatoria· poate fi anulatii la cererea sotului al carui coi1sim~amant a fost - apararea dreptuluFsubiectiv civil pe calea exceptiei:
viciat prin eroare cu privire la iclentitatea fizica a celuilalt.sot, prin viclenie sau ·- actiun.ea }n constatare;
· violenta. · - - acf iunil~ mixte; ..
. Anula,rea casa.'toriei din aceste cauze poate ft ceruta de eel al c~rui consim- · - dualitatea de acfiuni; ·
tamant a fost vici.at In tei·men de ~ase !uni de la iiicetarea violentei ori ·c1e la - acf iunea fn repararea unei dcttme morale;
descoperireaeroi:ii sau a vicleniei": - acjii,nea "f1i res.tituire'' a p1'.estatiilo11 executate· ca urmare a anularii
- acfiunea fn taghdccpatemitc"itii: potrivit art. 55 alin. 1 din Cadul fonii!iei: (desfii1~tarii) unui act juridic civil;·
''Ac~iunea In tagadtiirea pater'nil~~ii se prescrie In tennen de 9ase luni de !a cla.ta - ac/hmea in prdtecfia unor drepturi reale principale corespunzatoare
cand tatal a cunoscutna9terea copiluJui"; dreptului .de proprietate;· ·
- ac/i~mea in stahilirea paiernitii/ii: In ulin. 1 art. 60 din Codul ram111e1 se
- acfiunile p1'ivind un drept secundar:
prevede: "Actiui1ea In stabilirea paterni'tatii din afara casatoriei poate fi pornita
'i'n termen de un an de lana~terea copilului".
- unele acf.hmi'fn materie succesora!Ci.

§ 2· Solutiile adoptate.lh rezolva.-ea pt·oblemei prescriptibilitatii

202. CONTINUTUL ACESTOR SO LUTH, PENTRU SITUATilLE

JURfDICE ENUNTATE

1. Aparctl'ea dreplului subiectiv civil pe ca/ea e::...:ceJlliei. Din

t
11
Decizia nr. 2/1965 a fo.stului Colegiu civil al Tribunnlttl~1i Supre~, in C11legere de
clecizii ale Tribwwlttlui S11pre111 pe wuil 1965, fl· l4 l- l 42: in acelm;i sens este ~i dec.nr.
950/t977; a S.civ~ a T.S. in R.R.D. nr. l/1973, p. 66.
dreptului subiectiv civil (Vezi supra nr. 38) · rezulta ca de esenta dreptului
subiectiv civil este posibilitatea titularului sau·cle a apela, In caz de nevoie (cand
dreptul sau a fost lncalcat sau nesocotit), la concursul fortei coercitive a statului.
in aceasta situa~ie, valorificarea (realizarea sau apararea dreptului), se poate face
IJ A se vedea ~i M. Nlcolae, Proble111e speciale pril'i11d do111e11i11/ prescripf iei
cxti11cti11e·, in A.U.B. Suplirnent 1999, p. 11-54.
 264 DREPTCIVIL ROMAN PRESCRIPPIA EXTINC:TIV A 265
. . . .
~·
fie· pe cale ofensiva.a actiunii In justitie, fie p~ catea defe1isiva a exceptit'rnii, Ca actiuni In constatare, imprescriptibile extinctiv, pot fi mentionate: actiu-
clupa caz.: - .. . . . nea in constatarea nulitatii absolute a unui act jurid.ic. civil, .actiunea ·111 decla'."
· Exceptiile (apararile) ridicate tn cursul dez.baterilor unui proc~s, sunt de rarea simulatiei, actiLinea w1i..1ia di11tre so~i pentru a se constata ..ca u11 imobil
doua feluri: a} prdcesuafe (fonnale), care fac obiectul dreptului procesual civil intabuli;i.t pe nurirnle .celuilalt sot este In realitate bun connin; actiunea pentru
(cum sunt: exceptia de lucru judecat, de .necompeten~a, dedecadere) ~i pe· care constatarea calitatii de constructor de btma credinta etc.
nu le vo.m retine aici: bJ materiale (de drept substantial), numite ~i ;,de fond" 3. Actiuni. mi,'l:te.. Sunt considerate ,;mixte" ace re actiuni care au carac-
(ori aparari de· fond); care. tin de dreptul civil ~i 1ie intereseaza acum. 1;1ti:ii in teristici de ac~iuni reale, personale ori In constatare 1J. 0 asemenea actiune este
aceasta categorie: exceptia nulitatii, exceptia prescriptiei~ exceptia. de petitia de·ei-editl'tte. 'Prescriptibilitate~ ei se determina de la caz la caz, In fonctie
neexecutare a contractului (exceptio non adi111pleti coniractus), exceptia de de calificarea data, 111 co11cret, ac\i~11iii, dupa scopul urmarit la intentarea ei (ex.
simulatie. · . ·
predarea unui i~nobil; plata tinei creante etc.).
pste prescriptibila, ori nu, apararea dreptului subiectiv civil, pe calea
· exceptiei? · . ..4. Dualitatec( de. acJiuni. .Prin ''duafitate de actiun i" se lntelege .situatia In
· · . 0 solufie; larg raspandita In· doctdna, este ·111 senstll imprescdptibilitii.fii care titularul dreptlllui subiec;tiv are la dispozi~ie doua· actiuni pentru protectia
excepfid, !1itemefndu7se pe tegula d~ drept que. tempoi·alla swu. ad agendunt, · dreptutui sau; a) o ·actiune ex· coiitmct~1. (bazata pe Lill contract civil), supusa
perpet11a simi ad excipiendum (ceea ce este prescripti.bil pe cale de ac~iune este pi·escriptiei extinctive, potrivit De'crettilui nr. 167/1958; b) o actiune ·reala, In ·
imprescriptibil pe cale d.e excep~i.ime). . 1:evendicare a bunului, supus~ prescriptiei. de 30 ani, potrivit art. 1890 C.civ. In
Consideram ca aceasta solutie poate fi adoptata In siste·mul de Clrep.t In cai·e acesi sens, in jtirisprudenta s~a decis ca: "... deponentul - proprietar are lrnpo.triva
·normel~ ·care regleme1iteaza. prescriptia ex.tinctiva nu au caracter imperativ depozitarului doua actiuni· pentru restituirea lucrurilor incredin~ate spre pastrare,
· (aplicarea prescripJiei .fiind conditionata de invocarea ei· de catre p~rat). Ii1 \ma personala, nasct1ta din .co1ttractul de depozit, supusa prescriptiei, ~i alta
ckeptul hostru civil;a9easta solutie ar fi potrivit ca solutie de1egeferenda. rf?ala, inrevenclicare, bazata pe dreptul sau de proprietate, nesupusa prc;scriptiei.
'.De lege lata, fnsa (adica In sistemul Decretull1I nr. l67/19.58), solutia care. . A nu se recunoa:;te depoi1entului - prop1ietar ::. dreptul decat la ac~iunea
se .impune - datorita caracterului iniperativ, de ordine publica, al 1101:111elor care persona!a, ar lnseinna :ca lll caZLII in care acea acfiLine s:.ar fi prescris ~i depo-
reglementeaz~ prescriptia dreptulu i la ac,tiune ~ .este. acec~ a necesitati i de a zitarul ar refuza sa restituie lucrurile de bunavoie, proprietarul ar ramane lips it
:diStinge .urmafoarele situatii: . · . · · · · · .. pentru totdeauna .de ele; In schimb, le-ar folosi cletinatorul de~i, prin efectul
. · . - ~aca dreptul.subiectiv civil putea fi valorificat, apifrat pe pafea a·ctiunii, · prescrippei.ex.tinctive, acesta nu a plJtut dobandi nici un drept asupra lor, solutie
iar aceasta:acliune este, potrivit legii, prescriptibila, atrnici ~i exceptia trebuie inadrnisibila, lipsita de orice ra~ii.11ie. · .
apreciata tot ca prescriptibila, In acelea~i cotiditiica ~i acti~mea; solutia se Existenta a·doua ac\iuni disti.ncte In patrimoniul deponentului-proprietar
lntemeiaza atat pe necesitatea de.a opri posibilitatea elt1darii normelor, impera- rezulta, de altfel,. ~j drn art. 1598 C.civ., care face o aplicare a ac.estui principiu
tive, 'privind caracterul presedptibil al ac\iunii cat ~i pe llll argument de ana- In s,ituatia in care contractul de depozit s-a incbeiat cu o persoana i1.1capabila ~i
logie: ubi eadem e~t r(ltio, ibi'ftadem solutio esse de bet; · cfi.nd :. datorita nevalabilita~ii acelui contract - deponentului nu-i ramane decat
- daca aqiunea este imprescriptibila, atunci ~i aqiunea in revendicare.s1jre a-~i readuce lucrurile In posesia sa daca, bineln-
Civil pe calea exceptiei este imprescriptibila. teles, le mai gase~te 'i'n niana depozitarului incapabil"2J.
· · 2. Ac{iunea in canstatare. Aceasta ac\iune este reglementata de art. 111 C. · ln situatia deponentului-proprietar se gase~te ~i comoda1itul proprietar, sau
proc; civ., care dispune: ,,pa1iea care are interes poate sa fa.ca cerere . proprieturnl bunulu.i dat In gaj.
constatarea exisLen/ei sau neexistenfei unui drepf. Cererea nu poate fi 5. Ac{iunea In repararea lmei,daune morale. Doctrina ~i jurispruden\a din
partea poate cerereal,izarea: dreptului.'·' . . Romania au cunoscut o anumitft evolutie Ince prive!?te admisibilitatea repararii -
. ".Po.mind de· la i.in:criterit1 de clasificare a ac~iunilor (cererilor) In . . "" ~

procesual civil, respec'tiv, In fmictie de ~copul material urmarit, deosebim lnti°e

actiun( In realiza1'ea dreptului, ac/iuni fn c011statare $i actiuni In constittiire de
drepturi. Spre deosebire de actiunile In realizare sau constituire de dreptliri, care
sunt, dupa caz, prescriptibile sau imprescriptibile, In cazul actiunilor in constatare t) In acest sens, M. Eliescu, Tf'ansmisiunea # fmparfea/a mo.ytenirii in drep111f

a e:tistentei sau :ine0-istentei unei drept subiectiv civil, atdt doctrina cat ~i Ro111ii11ici, Ed. Academiei, Bucure~ti, 1966, p. l 89-192.
2
iJ ... ;.,,,,... r1 .. ,,t,. adopta solutia imprescriptibilitatii. ' Dec.nr. 1369/l 969 a Sec!iei civile a fostului 1Tribunal Suprem in Culegere de decizii
ale tribunafolui Suprem pe 1969, p. 93-95. '
 PRESCRIP!>IA EXTINCTIV A
267
266 DREPT CIVIL ROMAN
21311998); Clll11 este Q asemenea actiUlle: pt~eSCriptibila OJ'i inipreSCriptibila?
111'.
patrimoniale - a unei claune rnorale 11 • Sub aspectul prescriptiei extinctive, de~·i .
I

~· dauna era i11oraia (nepatrimonialii, in sime}, repararea sa fiind patrirnoniala, de-

In rezolvarea problemei; trebuie sa plecam de la .lrnprejurarea ca, de lege lata,
nu ex.ista un text ·care sa o rezolve, expres. In. aceasta situa~ie, consideram ca
venea aplicabil Deaetul nr. 167/1958., care contine principiul pr~scriptibilitatii
trebuie sa aplicam, prin anaiogie; art 1844 G.civ., ceea ce Tl1seamna ca actiunea
drepturilor de cre.anta (dreptul la repararea patrimoniala, .a daunei 1noral.e, fiind
pe care o avem 'in vedere_ este imprescri/jtibila extincUv. De Lege Jerendtl, ar fi
in realitate o creanta). In prezent, atat doctrina cat . ~i. jurisprudenta admit
potrivit ca legiuitorul sa rezolve, printr-un text expres, aceasta prol;>lema.
reparatiune~ baneasca a daunelor morale.
2
. · .
in termeni asemanatori, se pune problema ~i pentru actiunile care au ca
0 co11firmare legislativa, a prescriptibilitfl/ii unei asemenea ac.fiuni o ga-
obiect protectia dreptului de folosinfli., ca drcpt real principal, corespunzator fie
sim In recenta Lege (tr. 11/1991 privind combaterea cotJcurentei~ neloiale,
dreptulu_i'de proprietate de stat, fie dreptului de p1;oprietate cooperatista.
rezultand din coroboraxea prevederilor a1t9 al iIL l: HDaca vreuna d intre .faptele
prevazute de art. 4 ~i S cauzeaza: daime patrimonial~ SJJ.tl nioraze, eel prejudiciat 8: Acfiimea pri11i1;d. w1 drept secwular. In doctrina, prin actiuni pentru
este 'in .drept sa s~ adreseze insta:ntei competente cu acfiune in raspundere civilii valorificai·ea drepturilor secundare se lntelcg ''acele prerogative const:lnd fo
. corespunz~toare" cu cele ale art. 12: "D1,Y:ptul la acf itme prevazut de art. 9 se puterea de a da na~tere prin act de formatie unilaterala unui efect juridic ce
prescrie in termen de un an. de la data la care pagubitorul a cunoscut sau ar fi afecteaza ;;i.interesele altei · persoane, precum clreptul de alegere, In cazul unei
t1•ebui sa cl.moasca dauna ~i pe eel care a cauzat-o, dar nu mai tarziu de 3 ani de obligahi alternative, drepttil de 1
deml1itare unilaterala a unui contract" >. Astfo!
I.a data savar;;irii faptei" - s.n. - ' . . . _ de ?Ctiuni sunt considerate i11iprescriptibile.
. 6. Acfiui1~a ''fri restituire'' ca.urmcire a anularii unui act juridic civil. Se 9. Unele ac/hmi fn ·materie suci:::esoral.C1. ln practica s-a pus proble.ma
;;tie, dii1 capitoiul precedent, di acfiunea 'in n.ulitate. - prescriptibila, daca e vorba departajarii p1·escrip~iei d1:eptului de optiune succesorala -' careia i se aplica
de ·nulit.afea re(ativa ~j imprescriptibili\., daca Se Cere nuiitatea·abso(uta;... f&U Se termenul de 6 !uni, prevazut de art. .700 c.civ,., - fata de inwi·escriptibilitatea
cmefuncla cu acjiunec1 in re~tituirec1 presta/Wor efectuate l'n baza unui a<:t civil actitmii de ·partaj - pr~vaz~1ta de art. '728 C.civ., ~ statuanclu-se ca: ''Dispunancl
··anµ lat. Aceasta din urma actiune~ ii1cadrandu-se In art. l alin. l din Decretul nr; respi1igerea actitinii ca prescrisa, instanta a retinut di reclamantul n-a acceptat m
167/195 8 (fi ind 0 actiune "av~hid lltl obiect patri moniar') este pre.sc~·iptibila termenul de 6 l~mi, prevazut de ait. 700 C.civ., succesiunea parintilor sai.
('i'nc.adrfindu~se 'in actiunile bazate pe lmbogatirea fiirajust .terilei). fntrudl.t, potrivit dispozitiilor art. 728 C.civ., un mo~tenitor poate cere oricand
ie~irea din indiviziune, · o astfel de actiune este... imprescriptibila, In ti mp ce
. .1. A~fiu~ea ·in pr~tecfirt w101· drepturi reale principale coresptmzatoare · neacceptarea In tennenul legal al mo~tenirii are clrept consecinta pierderea calitatii
.clreptiilui de proprietate; 1ntrucat actiunea confesorie am lnc.adrn.t-o printre
de n1o~tenitor, succesibilul fiind considerat ca o persoana straina de mo~tenire.
actiunile reale prescriptibile extinctiv (potrivit ait. 1890 C.civ.), aici avem In
Ca atare, respingand cererea de lmpaneala pe considerentul ca dreptul la
. vedere o actiune a carei soarta - sub aspectu I prescriptiei extinct.ive ~ a "rac:ut
actii.111e· al reclamantului s-a p1·escris, instanta a pronun~at o solutie cu lncalcnrea
obiect de controversa In doctrina anterioara Revolutiei din decembrie 1989; este. 2
vorba: de actiunea In revendicare lntemeiata pe "dreptul de'administrare directa", esentiala a legii" l.
'in care partile erau, deopotriva organiza~li .s9cia!iste de stati,
Prin efectul art. 53 din Legea 'nr. 15/1990, dreptuf «de administrare direct5."
a devenit, in opinia noastra, "dreptul de folosinta" al unui organ ori unei
institutii ·de stat, asupra bunurilor prnprietate de stat dar.• In urma intrariiln
: vigoare a Constitutiei de la 8 decembrie 1991, se pune problerna daca acest
drept nu a devenit tot tin "drept de admii1istrare" (ase vedea ~i art. 12 din Legea
Ii M. Eliescu, op.cit., In S.C.J., nr. 1/1956, p. 258.
.•
'l> Dec. nr. 1566/1986 a Sectiei civile a fostului Tribunal Suprem. in Cufegere de decizii
l) A se vede, pentru itmanuhte, C. Statescu, in Tralal de drept civil. Teoria genera/a a
ale Tribwwlului Suprem pe wwl 1987, p. 98-101. Cu privire la condi\iile prescriptibilita\ii.
obligafiifor, p. 163-166; C. Turianu, Raspundere c·ivdapenlru claune morale, In Dreptul, nr.
actiunii como~tenitorilor privind cheltuielile de inmormantare, a se vedea A. Ivanov, 1n
4/1993, p. ll-27. . . . . . . .
1 legatura cu prescriptibilitolea. cererii for11111/ata in cadrul procedurii de parrqj - privind
· A se vedea1 ca aplicatii practice: C.Sf s. civ., dee. nr. 1995/1992, 'in Probleme de
lichidai·ea prelenfiilor dintre co1110Jle11ilori refet:·itoare fa cheltuielile de l111110r11irintare, In
drept 199.0-1992, p; 109-111; idem, dee. nr. 152511994, In B11letin11ljurisprucle11/ei 1994, p.
R.R.D. nr. 8/1986, p. 20-22; Gh. Belciu, op.cit.. p. 1987, p. 308-309, nota 59. in legatura cu
5~Q .
3> P~~fru amanunte, vezi C. States~u, C. B'i'rsan, Drept civil. Dr~ptitrile reale, 1988, p. prescrip~ia extinctiva In materie succesorala a se vedea ~i G. Boroi, op.cit., 2002. p. 27 4-278;
219-221. , WI.Nicolue, op. cil.• 2004, p ..461-474.
 l'tHiSCJUPl>IA EXTINCTIVA 269.

§ 2. Clasificarea ten~enelor
•
de prescriptie extlnctiva
i
CAPITOLUL III
...
·4c

205. CR:ITERH DE CLASIFICARE $I CATEGORULE

TERMENELE DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA ·. CORESPUNZATOARE DETERMENE

Prindpalul criteriu de clasificare este acela al voca{iei ori sferei de

S'_E c T IUI'f EA ·I care, clupa care distingem lntre: tenne~1ele genera le $i ~tehnenele speciale de
prescriptie extinc.tiva. Normele·care stabilesc un termen general reprezinta nor-
NO'fIUNE ~I CLASIFICARE ma (legea) generala, iar norrnele care- instituite termene speciale sunt norm.e
speciaJe: · corelatia diiltre acest~ · norme este carmuita de cunoscutele
gene>·alia:speciallbus non deroganqi specialia ge1ieralibus derogant.
Al doileci ct:iteriu, pe care 1l folosim~ 1n clasificarea termeneior de prescrip-
§ 1 Nopune
tie extinctiva este ace la I.a. izvorului. 1wr111atiii al /or, ad ica al actului norlilativ
~~re reglementeaz~ aceste. norrne. . -
203. DEFINITIA TERMENULUi DE PRESCRIPTIE In fui1ctie de atest criteriu, distingem 'intre: a) termene institiiite de
Decretu.l nr. 16711958 ~i b) tennet1.e itzstituite fn alte izvoare' de drept civil
Din defini~ia· .prescrip\iei extinctive poate fi dedt1sa ~i definitia termenului (precum: Codul civil, Codul familiei, Legile nr. J 1/1990 ~i nr. 11/1991, Legea
de prescriptie:' · . . . . nr. 55412004).
.. Prin tern?en de prescripf.ie extinctivii se lntelege intervalul de {imp, stabilit in fimcJ.i~ de .un al freilea criteria - ace la al nuir~tnii sau .intinderii /or
de lege, inauntrulcaiuia t1~ebziie exercitat dreptul la ac(iune in sens material, termenele. speciale se f111part I.a: a) termene inai mari decat termenul general;
sub saitc(iunea pierderii acestiU: "clrept. . . . . b) t9rmene egal~ .cu termenul general ~i c) termcne illcii mici clecat tennenul
. · . C~ odce 'terinen,. ~i termenul de prescriptie are un fnceput, marcat de data general de presc1:iptie extinctival).
la care fncepe sa curga prescriptia, ci durata ~i un sfiTr:;il. marcat de data· tmp,lt-
. nirii termenului d~ _prescrip~ie extinctiva.

204 .. · CARACTER1:JL LEGAL AL TERMENULUI DE PRESCRIPTIE

EXTfNCTIVA

Te_rmenul de prescriptie extinctiva este, esen/ialmente, tm term~n legal,

·deoarece numai prin lege se poate stabiii un asemenea termen. ~

I
· ·Aceasta ,lnsu$ire a termenului de prescriptie rezulta, fara echivoc, din
1
parte'aultima a alin .. 1 al art. 1 din ·oecretul nr. 167/1958: "Dreptul la actiune, .i Tot cu aplica\ie numai ·la termen_e/e speciale de pre.scriptie extinctiva, am putea
avand u11. obiect patrimonial, se stinge prin prescrip~ie da_ca nu a fost ex.ercitat In distinge In functie de data actului nonnativ care le stabile~le, intre: a) termenele previ1zute In
termenul stabiliide lege" (s.u. ). · · ucte nonnative cmterioart: Decretului nr. 16711958 ~i b) termene prevazute In acle normative
fniconsecinta, prin act juridic civil, par~ile nu pot nici sa stabileasca terme-
ne de prescriptie $i nici sa modifice tennenele de prescriptie stabilite de lege,
Ii
i
ul1erioare Decrctului nr. 167/1958. Aceasta clasificare este sugerata de art. 26 din Decretul
nr. 167/1953: "Pe data inlrarii In vigoare a dccretului de fa!a (21aprilie1958 - n.11.) se abroga
orice alte dispoziiii legate contrnre prezentLtlui clecret, In afara de cele. care stabilesr 1111
termen de prescrip/ie mai sc·url deciit fltrrwmul c:orespunzclior din decretul de fo{ii ".
Subliniem ca, atat in clasificarea de mai SUS, cat ~i in prezentnrea termenelor. care urmcaza,
i. nu avem in vedere termenele de prescl'ip/i<! din alte raniuri de drept (cornercial, a<lminis-
i. .I trativ, financiar. procesual civil etc.).
I
)U ~
I
I
 270 DRBPT CIVIL ROMAN
"'"
s' E CT I UN II: A a II - a
TERMENELEGE~ERALE DEPRESCRIPTIE EXTINCTIVA
§ 1 Determinarea, in prezent, a terrntmelor generale de prescdptie
206.. NECESfTATEA, TEORETICA $I PRACTICA, A UNEI
. ·. ASEM.BNEA DETERMINARI .
C~lificm~ea t~ni.;i tennen de prescriptie e~tincti~a, ca fiind general, nu este
. filcutu de lege, · ci .de doctrina ;;i j tirisprudenta. E drept ca, pentru a se face o
asemenea calificare, friterpretul pleaca de la modal de consacrare, de la redac-
tarea textu lu i. legal· pe care II consacra.
. Aceasta s-a lt'itamplat cu art 3 alin. l din Decretul nr.. 16711958, care dis:-
pune: "Teni1emilprescripfiei.este de Jani, iar in raporturile dintre organizatiile
s·ocialiste de 1.8 luni" (s.n-.).. . . ..
In. prezent, tinand seama de' solutia, de principiu, pe. care au.. acloptat-o ln
'privinta normelor .din materia prescriptiei extinctive, care privesc excfosiv
raporturile. "dir1tre organi:zatiile socialiste" - In sens.ul neapliccirii !or - , deoarece
ubi cessat ratio leg is, ilii cessat lex, conceptul juridic de "termen. general de
prescriptie extinctiva;', trebuie ree~aminat; regandit ~i reformulat. ·
Prima fmprejurare, de care vom tine seama, in determinarea termene!or.
generalede prescriptie.extinctiva, este aceasta: llU lllcti trebttie luat f.n const-
derare termenul de 18 lui1i, prevazut de art. 3 a!in. r (oartea a 2-:a), duoa
clisparitia raporturilor"dintre organizatii!e-socialisfe"IJ. ' · , · '
Oesigur, 1n rapotttirile, ulterioare, nu lnseamna ca exista "vid legislativ";
nu! acestor raporturi Ii se vn aplica termenul gent:iral de prescriptie, aplicabil ~i ·
altor raporturi de acela~i fel, fiicand abstractie de. calitatea subiectelor raportului
juridic c.ivil, aclic~ termentd ·ae 3 ani. . lllrilor civile ohligafionale (cele care au In continutul lor drepturi de creanta ~i
A clo.ua fmprejurare, care trebuie luata In considerare, tn precizarea terme-
nelor. genei·ale de prescriptie extitictiva, consta In solu(iile adoptate fn ce pri-
ve#e domeniul prescriJJ!iei extinctive (In capifolul precedent}§i. care, in esen~a,
. .
1' Vezi, in acest sens ~i $. Beligriltleunu; ivfodul i!1 cai·e urmea:di .1·li jie inlerpretate - ill
prezent - dispo:zifiile art.· 3 a/in: I .~i art. 4 din Decretul nr. 167/1958 priviior laprescripfia
e~'rtinctii1a, in Dreptul nr. 7/1993, p. 48-53; Ase vedea ~i decizin nr. 72/1994 (M.Of. nr.
· 284/1994) ptfo cure Cmtea Constitutionala a· decis cft dispozifiile art. 3 alin. I (fraza flnaln)
din Decretul nr; 16711958 (referitoare la terme11ul de prescriptie de 18 !uni "In mporturile
dintre organizatiile socialiste") sunt abrogate in temeiul art. 150 ali11. l din· Constitu\ie.
PRESCRIPfllA. EXTINCT!V A 271
sunt: a) 1n principiu, drepturile persona1e nepatrimoniale ·sunt imprescriptibile
extinctiv; exceptiile de la ~cest principiu suilt cazuri 'in care se aplica, fie un
teni1en special de prescrip~ie (cum sunt cele prevazute de Codul familiei), fie
tennenul general de prescriptie (de 3 ani), (aplicabil, spre e:xemplu, actitrnii In
anulabilitatea actului juridic civil); b) In principiu, drepturile patrimoniale sunt
prescriptibile extinctiv; In aceasta mare categorie cJe rapo1turi civile, se face,
insa, disti11cJiet - impusa de ait. 21 din Decretul nr.' 167/1958- !ntre acfiunile
personalt;, care !nsotesc drepturile de crecmfc"t ;;i care sunt supuse
din acest act normat1v (care stabilesc atat un termen general de prescriptie (de 3
ani, du pa ·cuni am aratat},. cat ~j termene Speciale de prescriptie); ~i acfiunife
reale, care l'nsotesc drepturi le reale principale (proprietate, · uzufruct, uz,
abitatie, servit~1te, superficie), actiuni care sunt supuse prescriptiei reglementata
In Codul civil ('in principal, daca avern In vedere §i art 520 C.pr.civ.); din
aceasta distinctie, concluzia care se impune, dupa purerea noastra, este. urma- ·
toarea: 1) fJentru acfiunile personale1 care lnsci~esc drepturile subiective civile
de crecm/c/, termenul general de prescripfie este eel stabilit de art. 3 al in. 1 din
Decretul nr. 167/1958-, adica termenul de 3 ani; 2) pentru acfiunile reale,
termenul general de prescriptie este eel stabilit de at:t. 1890 Cod civil;adica
te1 menul de 30 de ani.
·Desigur, de lege ferenda, acest sistem al terrnenelor genera le de prescrip~ie.
ar trebui l'evazut (In sensul apropierii Ior; 5 ~i I 0 ani, spi·eexernplu).
§ 2 Termenul general de pres~riptie, de 3 a1ii, nplicabil actitmilor
personale, care lnsotesc dreptudle subiecth~e civile de
207.- CONSACRAREA LEG!.SLATIV A A ACESTUI TERMEN
GENERAL OE PRESCR1PTIE
II
Este general ace! termen de prescriptie care-.yi giise.yle aplica{i"e
ori de cate ori nu-.yi gase:J·/e aplicaJie un termen speciol de prescripfie.
· Tern1enul de prescrip~ie extinctiva, avand carncter general, aplicabil rapor-
lndatoririle corelutive), este i1~stituit cfo art. 3 a/in. 1 din Decretul nr: 1671!958:
"Termenul presc1~ip/iei este de 3 ani...
Caracteristictt acestui termen, de 3 ani, de a fi termen general de prescrip-
I tie extinctiva, In domeniul drepturilor de crean~a, rezulta din urmatoarele Im-
I
I IJ in art. 6 se stabile~te tennenul general de prescnpt1e pentru dreptul de a ccrc
executarea silita (care apartine dreptului IJrocesual civil) astlel: ''Dre11tttl de a cere executarca
I :>ilild in temeiul oriccirui titltt executor se prescrie /Win impfinirea 111111i /ermen de 3 ani .•. "
II
(s.n.).
 272 DREPT CIVIL ROMAN PHESCRfPPIA EXTIN.CTIV A 273

...... prejurari legislative: a) este primul ter11len preva:wt de Decretut· nr. 167I l 958, § 3 Terinen~l general de prescripµe· de 3o f{ni, aplicabil actiunilor reale.
dupa ce~ 'in ait. l aliti. 1, se dispt1ne: ''Dreptul la ac~it'.1i1e, ·avand un obiect . c.are tnsotesc drepturile reale principaie presriptibile extinctiv
patrimonial, se stinge prin·prescrip~ie.daca nu a fost exercitat In termenul stabilit
de lege"; .b) In dispozitiile urmiitoare din Decret, slint stabilite terrri~ne de(o-
gatorii de .la acest' termen, adica termene speciale de' prescrip~ie, tot pentru 209. CONSACRAREA LEGISLATIV AA TERMENULUf GENERAL
·actiu1ii .intemeiare pe drep:turi de crean~a. adfoa ac1iuni "personale" (la care ne DE30ANI
vom referi In sectiunea urmatoare).
Acest termen ge~1eral este stabilit de art. l890 Cod civil In termenii
mmatori: ''Toate acfiunile atiit rrutle cat ~i perso11cde, pe care legea nu le-a
208. IN CECONSTA GENERALlTATEA TERMENULUI DE declarat neprescriptibile .';i penlru care n-a defipt (stabilit) un termeiz de
. PRESCRIPTIE DE 3 AN!?
·!
presci-ip/ie, se vor prescrie prin treizeci de ani, ffira ca eel ce.
invoca aceasta
prescrip~ie sa fie obligat a produce vreun titlu, ~i rara sa i se poata opune reaua
c§.t de "general" este ter111ent1lgenera! de prescriptie, de 3 ai1i, prevazut de
credinta"ll (s.n.). '. · .· · · · ·. .· · · '
3 alin. ldin Decretul nr. 16711958?
· Acest text este aplicabit a.qiunilor reale (care, evident,. sunt prescriptibile ~i
Qeneric, se poate spilried. acest t~rinen este ge~ieral In sensul aplicarii lL1i
carora nu Ii se aplica un termen special de prescrip~ie extinctiva), avfind In
tuluror acfiun.ilor "personale ". (lntemeiate pe drepturi de creanta) cii e:xcep/ia
vedere~i.prevedereaart. 21 dit1,Decretul nr. 167/.1958 care,.amintim,
· cazurilo.r pentru care exis!~'i termene speciale ·de pre,scrip{i<i, indifere;1l de
· "Dispozifiile· decretului de fa/a .nu se aplicii dreptului la crcfiune privitor la
izvorill concret al rctporlului obligafioilal:· actjut:idic (unilateral ori bilateral) ori
drepturile de proprietaie, uzi!fru(:l, uz, abita/iune, servitute ~·i supe1ficie" (s.n.).
'faptjuridic stricto sensu (lidt ori ilicit). . ·. · .
' Caracterul general al tenneni1!.ui de 30 ani, prevazut de art. 1890 C.civ.,
In principiu,. tot acest tennen de prescri.pti~ i~i gase~te aptica~ie ~i la. pre- rezulta, fiira echivoc, ~i din dispozitia art. f894 di1i CodLil civii:."Regulilepres-
tentiile .Patrimoniale care. 'insotesc o actiutie care este sau- nu
p.resC:riptibila
cripfiei relctti've la a/{e obiecte decdt cele cuprinse in acest titlu.yi cctre sunt
extinctiv (eX: actiunea in nulitate, actiunea In reduc.tiune, actiunea In rezolLitiune
expuse la loi:ir.rile re~vpective din aces( codice exclud aplicarect dispozi/iilor
sau reziliere etc.) 1• . . .. . .. - .
aces"tui titlu In toate cazurile cand sunt coi1trarii lor" {s.n.). Este o excelenta
·. Avand i;1 vedere dispoziJia art.21 din Decrettil nr. 167/1958, generalitatea ·
aplicatie a regulilor: specialia generaUbtts derogant .;;i generalia specialibus
termenului de -3 ani nu se extinde ·1a. ac(.hmile .re,tle care int.ra sub incide_nta non derogant. . · ·
Coduli.Ii ci.vil .('in principal). . ' . .
In fine, nu tenne;rnl general de prescriptie, de 3 ·ani, previizut de art.J alin.
din Decretul nr. 167/1598, l~i va gasi. aplicatie In cazul In care· printr-o 2m cONTrNUTUL GENERALITATH TERMENULUr DE
dispozitie. expresa, se instituie un termen spe.cial, care este tot de ~ ani. Pentru P.RESCRIPTlE DE 30 ANI
ilL1sfrarea- ipotezei pe ccfre o avem In vede1~e, citam exeinpiui art. 67 aiin. 2 finai
dii1 Legea nr. 3 l/1990: "Dreptu! la actiunea de restituire .a clividendelor se Din chiar forniu!area a1t. 18.90 C.civ. rezttlta ca terme1iul de prescriptie
prescrie 1n termen de trei ani de la data distribuiri i extinctiva de JO. ani are valoare de termen general aclica l~i gasejite aplicatia ori
de cate ori 1u1 exista un termen special. · ·
Generalitatea terme11ultii de 30 ·ani n~t justifica, desigur, aplicarea lui la ac-
tiupile reale care sunt i'rnprescripibile extinctiv (cum sunt cele care cad
.lJt.1risprudenta a aplicat termenul general de presc-rip~ie, de 3 ani, la: I) cererea de ra~
1
incidenta art. l 844 C.civ.). . .
sllccesoral; 2) actiunea oblica; 3) actiunea in reductiunea liberalilatii excesive; 4) actiunea Prin urmare, continutul real al ge1ieralitatii termenului de prescrip~ie de 30
pentrt1 plata contravalorii fructelor; 5) ac~iunea in rezolutiunea· contactt1lui de vanzare cu prevazut de art. 1890 C.civ., se obtine prin scaderea, din lotalul actiuni!or
clauza de i'ntretinere; 6) ac~iunea pentru refacerea unor cladiri demolate abuziv; 7) actiunea In
valorificarea titlului locativ; 8) ac~iunea intemeiatfi pe art. "2 din Decretul nr. 14411958; 9)
a
reale, a: l) ·ac~iunilor reale imprescriptibile extinctiv ~i 2)- actiunilor reale
actiunea 'in valorificarea dreptului patrimonial de autor; 10) actiunea pauliallil. (revocatorie);
11) ac~iunea pentru plata 'C:rean~ei datorata Je un tert sofilor. Pentru trimitere la hotariirile
judecatore~ti, care contin aceste solutii, vezi Gh. Belciu, Drepl civil. Teoria generalci. 1987, De retiriut ca art. 1890 stabile~te - In 30 ani - atat termcnul general de prescrip\ie
11

p. 302, nota 43. , . · . exlinctiv~.cat ~i termenul general de prescrip(ie ac:lti::::ilil'l:i (uzucapiune); cu privirc la tenne-
21 ·Iide de uzucapiune. vezi C. StiHcscu, C. Blrsan, Drept ciFil. Drepturile rc:ale, 1988, p. 279
In al in. penultim (4), art. 67 prevede ca: "Dividendele platite contrar dispozifiilor de
mai sus se vor restitui"; alin. final al art. 67 are In .vedere aceasta "restituire''. ~i 287.

l.I
 274
DREPr CIVIL HOMAN 275
pRESCRIP!>!A EXTINCTIVA.
supuse unor· termene sµeciale d~ prescriptie (la care ne vom. referi iii sectitmea
urmatdare). prin ajungereB; la. terrrien sati prin ammtizare; cu privire la primele de asigurare
Practic, termenul de 30 ani se aplica: lJ actiunii In revendicare 'mobiliara datorate In temeiul asigurarifor prin efectul legii Sltllt aplicabile dispozitiile a1t. 22"1J;
lntemeiata pe dreptul de proprietate privata; 2) actiunii confesorii (care ar trebui 2 - tennenul de 6 · luni, aplicahil actiunii in raspundere pentru viciile
sa cuprinda ·~i ceea ce se cheat)1a vindicatio possesioni.v sau revendicarea lato. ascunse fii.ra viclenie, prevazut de art 5: "Dreptul la actiune privitor la viciile
sensu). · ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lticrari executate, se prescrie prin
lmplinirea unui termen de 6 luni, In cazlil i'n care v_iciile nu au fost·ascunse cu'
viclenie"; per a contrario, dad\ vicii!e au fast ascunse cu viclenie, se aplica
general de prescriptie, de 3
SEC'fIUNEA a III-a 3 - termenul de 3 ani, aplicabil unor s\.1111e aflate "In depozit", -prevazut de
TERMENELE SPECIALE DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA
· arL 23 alin. i: 'Dreptul la aciit111ea pri_vitoare la sume de bani consemnate sau
:~
depuse la institu~iile de banca, credit ~i economie sau la orice alte organizatii de
stat~ pe seama statului ori· a organizatiilor de stat, se prescrie In termer1 de 3 ani
de la data conseniqarii sau depunerii"; In alin. 2 :;;i 3 ale art. 23 ~unt stabilite
· § l Termene speciale aplicabile uctiunilor per~otrnle nep·afrimoniale cazurile cand llll se aplica acest termen de .3 'ai1i, :;;i anume: a) ciind eliberarea
sumelor este co11ditionata de un act al organtthri judecatoresc sau al altui organ
de sat, termenul este 1 an;.b) tennenele de prescriptie pentru sumele constituite
211. ENUNTA.REAACESTOR TERMENE drept garati~ie, pe baza normeJor lega\e Sall a clatizefor contractuale, Sllllt cele
stabi1ite In reglementarile speciale privind constituirea de garantii;
De legelata, aceste tennehe sunt prevazute in Codul familiei $i anume. 4 - termenul de 60 de zile, prevazut de art. 24: "Dreptul la
terme,nulde 6 lt~1ii, aplicabil actiunii In aiutlabilitatea casatoriei/ pi·evazut
1
· - privitoare la ~umele de bani lncasate din vanzarea biletelor pentru spectacole
de Efrt. 21 alin. 2_: "Anularea casatoriei din aceste cauze poate fi ceruta de eel al care nu au i:nai avut loc, se prescrie in termen de 60 de zile de la datit ciind
catui consimtii1'nant fost viciat, lri termen de ~·ase /uni de la lncetarea violen~ei
a trebuia sa aiba·loc spectacolul"2 . .
oride la descoperi'rea erorii sau a videniei;'; . .
. . termemtl de 6 lttni, aplicabil actiunii In tiigada. paternitatii copilului
casatorie stabilit de art. 55 ali11. L' "Actiunea in.tagaduirea pate1·11itatii se_pres- 11
Art. 22 dispune. ca-"!n1pozitele ~i taxele datorate statului, conll'ibutiil pentru asigururi
crie In termen de ~"iase /uni de la data cancl tatnl' a cunoscut na~terea copilulu i"; sociale, precu111 ~i primele de asigurare datorate In temeiul asigurarilor prin efectul legii,
·.tennenul de). cm, aplicabil actiunii In stabilirea paternita~ii copilului din rlinu'in supuse dtspozifiilor privitoare la prescripfie din legile speCiale". Aceasta pi·escrip[ie
aparfine 111 realitate, dreptului financim· (fiscal), iar nu dreptului civil.
Mara casatoriei, prevazut de art. 60 alin. l: "Actiunea In stabilirea paternitatii
din afara 2asatol'iei poale fi pornita in terme1t de wi cm de ia.na~terea copilului"~.
11
in fostele raporturi de drept economic, 'f~i gaseau aplicatie lemtenul de 6 lw1i,
~
' • • < ' • • •
prevazttt de art. 4 din Dccretul nr. 167/!958: ~·In rnportml!e dintre organizatiile socialiste,
termenui 1)rescriptiei este de 6 luni in 'ce prive~te: n) orice actiune izvorata din transmilerea
unor produse calitativ necorespunzatoare sau penlru netransmitereu in tot sau In parte a unor
produsc datorate; b) ·orice acfiune prin care se pretinde plata unor penalitati ori amenzi civile;
§ 2 Term.ene speciale aplicabile actimiilor personale, c) orice actiune pentru restituirea de diforente de prei rezu ltate din r.ecalcu larea preturilor Tn
!ntemei?te pe drepturi de creanra temeiul dispozi~iilor legale sau aplicarea gre~ita a preturilor sau tarifelor legale; d) orice
nctiune a organiza.tiilor socialiste privitoa1·e la serviciile de telecomunicatii ce acestea
folosesc; e) orice actiune izvorata dintr-un contract terestru, aerian sau pe apa, 'indreptata
TERMENE SPECIALE PREVAZUTE DE DECRETUL nr. '16711958. tmpotriva unei organizatii socialiste de transport". In nlin. 2 ~i 3 ale art. 4 se prevedeau doua

scrip~ie
Iri ordinea articolelor din acest act t;onnativ, termenele speciale de
sunt: ·
pre- iI excep\ii de la termenul de 6 luni, ~i anttme: I) termenul esle de I an, cfind era vo1:ba de u11
transport combinat (adici\, urma sa fie ~.<ecutat cu mijloace diferitc); 2) in raporturile dintre
intt·eprinderile de export sau beneficiare ale produselor importate se aplica termenul de 18
luni. Mentionam ca In prezent, dispoziti'lle art. ·4 nu mai sunt aplicabite, ftind abrogate prin
· 1 - Temzemtl de 2 cmi, apiicabilunor raporturi de·asigurare, prevazut de art. 3 efectul. dispozi~iilor art. 15 alin. I din Constitutie intrucal erau incompatibile cu noile
2'astfel: "Prin derogare de la dispozitiile alineatului precedent, fn raporturile principii ale ~conomlei de piata In tare nu mai operau ca agenli economici organi:::afiile
ce i.zvorasc din asiglirare, termenul de prescrip~ie este de 2 ani, In afarEi acelor socialiste (transformate in societa~i comerciale $i regii autonome In baza Legii nr. 15/1990).
raporturi ce izvorasc din asigurarile de persoane In care obligatiile devin exigibile

I
f.
A se vedea $i dee. nr. 7211994 a Curtii Constitu~ionale (M.Of.. nr. 284/1994) prin care s-a
statuat ca "dispozi~iile privitoare la termenele de prescrip~ie de 18 luni, din art. J alin. I al
 276" DREPT CIVIL .ROMAN
. 213. TERfyfENE SPECfALE.PREVAZUTE DE CODU~ CIVlL
·~·
In Cod~! Civil sunt stabilite ierme1~e. special~, care in_tereseaza raporturile
obligationafo, In mai multe dispozi~ii, dintre care mentionij.m:
· ) :_ termenul de 6 luni,. aplicabil dreptLifui de op~iune succesoralii, prevazut
de art. 700 alin. I: '.'Drept~1l .de a· accepta. succesiunea se prescrie pri1~tr-un
termen de 6 luni soc6tit dela deschiderea succesiunii";
·2 ~ termenul de I an, prevazutde art. 1334: "Actiunea vanzatorului pentru .
complinirea pretului ~i a cun1paratorului, pent1~u sdiderea pre~ului sau pentro
stricarea contractului, s~ p~escrie printr-un an din ziua contractului" 1}; . .
3 :.i terinenzil de 6 ,lwzi, staqilit de ·art. 1903 astfel: "Actiunea mai~tr.ilor ~i
·institutorilor de ~tiin~e sau de a1t~, pentru lectiile ce dau cu luna; a ospatarilor ~i
gazc!LiitorHor, pentru nutrirea ~i locuirea ce pi·o~ura, ~i a oamenilor"cu ziua, pen-
tru p!ata zilelor, a materiilor de dan~ii procurate $i a simbriilor; se prescriu
0
~~se lui~i"; . . de a1i. lz' alin. 1 din Legea nr. 703/200 l .privind raspunderea civila pentru daune
.4 -.tennemil de I wi, reglementat de art. 1904 astfel: "Ac~iunea m~dicilor,
chirurgilo1' ~i a apotecarilor; pentru vizite, opera~ii ~i medicamente; a negusto-
rilor, pentrL1 marfurile ce vandla-·particLdarii care nu sunt negustori (negutatori);
a clirectorilor de pensionate, pentru preiul pe11sim1ii ~colarilor. lor, ~i a alto1'
· pe1itru pre~tll ucen iciei; \I. ·servitorilor care se tocrnesc cu unul,
plata simbriei Im; se prescriu printr-un an".
214, T~R<MENE SPECfALE.PR~VAzUTE DE ALTEACTENORMATlVE
. $i In alte acte normative sunt instituite o. serie term~ne ·de pres~ri'ptie ·
extii1cti\la ct! caracter special dintre care mer1tionam:
· p.. ~- termenul de J8lw1i; pr:evazut de art. 50() al in. 2 C. pr. pen., pe11tr~1
reparai·ea pagubei materiale sau a unei, d"aune. ·ri1orale· cauzate In cazul
condamharii. pe nedrept S!lll ai priv.ari i. ori :estrangeri i de Iibertate 'M · ruod
nelegal;. · imobilului adjudecat In cadrnl procedurii urmaririi silite imobiliare sau al
. b~ - terrrielud de IO cuzi, aplicabil ac~iunii In rectificarea cartii funciare,
prevazut de art. 37 alin. 2 din ~egea nr. 711996 ·a cadastrnlui ~i publicitatii
imobiliare (modificata ~i completata prin Legea nr: 247/2005);
S· - termenul de I an,· pentru ac~iunea In raspundere civila, prevazuta de art.
22 din O.G. nr. 8912000, privii1d unele n1asuri pentni" autorizarea· operatorilor 9i
efect~1areainscrierilor In Arhiva Electro;1ica de Garan~ii Reale Mobiliare; 1
Oec~etului ·nr. 167/1958 sunt abrogate in temeiul a'tt 154 alin. (l) din Constitutie".-Pentru ·
identitate de ra~iune aceasta solu~ie a abrog~rii trebuie sa fie aceea~i ~i pentl'll alte arlicole din
decret care privesc organizaJiile socialiste", cum sunt art. 4, art. 6 teza a II-a, art. .lO, art. 20
alin. 2. . ·
ti Pentru jurisprudenta, vezi decizia civila nr. S90/ I 9S8 a Trib. Jud. Hunedoara; In
~.R.D. nr.) 2/1988, p. 77.
PRESCRlPl>.IA EXTlNCTIV A' 277
d. "" termenul de 3 ani, pre~azut de art. 63 din Orponan~a. Guvernului nr.
4211997, privind naviga~·ia civila pentri:1 p[ata de daune, cheltuieli sau retribu~ii
datorate pentru asisten\a sau salva1:ea navei ciri lncarcaturii;
e. -·termen.ul de 3 ani, prevazut de art. 28 alin. 2 din Legea nr. 132/1998
privind rechizitiile de bunuri ~i prestari de servicii In interes public, p~ntni"prezen­
tarea la lichidare a procesului"-verbal de rechiz;i~ie lll vederea platii despagubi1:ilor;
f. - tennemtl de 18 Zuni, prevazut de a;t., 46 ai in, 5 din Legea nr. 10/200 l
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod· abuziv, pentru actele
juridicede lnsfrainare avand ca obiect imobile preluate fiira titlu valabil;
g. - termenul de 6 luni (In cazul trimiterilor po~tale interne) saude 1 an (In
cazul. tri!11iterilor po§tale internationale), · pentru actiunea In raspunderea
fornizorului de. servicii po~tale, prevazute de art. 41 al in. 1 din O.G. nr. 31/2002
privind servic~ile ·po~tale, aprnbata prin Legea nr. 642/2002; ·
h. - termenele de prescripfie extin.ctiv'7 de 30 de ani ~~i de 10 ani, stabilite
nucleare; pri1mil termen (30. de ani) esfo aplicabil Iii ipoteza In care ac\iunea In
raspundere civi la se .refera la o dauna nucleara legata de deces sau de ran ire, iar
eel de-al doilea termen ( 10 · ani) este aplicabil in celelalte cazuri de daune
nucleare, potrivit art. ; lit. d), pct. 2-5 §i p~t. 7 din acela§i 'act norrnativ.
.§ 3 Terme1ie spedale aplicabHe unor actiuni reale
·215. ENUMERAREALOR
Sunt terrnene de acest fel:
·L-'- termenul de I cm; prevazut de art. 498 C.civ. (11~ caz d~ avulsiune);
2. ..:. termenul de 3 ani, prevazut de art. 520 C.pr.civ., In cazul revendi'carii
pretinderii unui dezmembramant al dreptului de proprietate avand ·ca obiect
acest imobil 2>;
3. - termenul de l ·an, prevazLit ·de art. 674 (I) C.proc.civ., 'in cazul
actiuni lor posesori i;
4. - termenul de 30 de ani, ·stabilit de art. 840 C.civ,_ aplicabil aqiunii in
restituirea bunului care a format obiectul unei ·dona~ii revocate (de drept) pentru
i survenienta cle copil. ·
1
Publicate In M. Of. nr. 423/2000 ~i aprobata cu modifici.iri prin Legea nr. 298/2002,
I modificat"a ~i completata ulterior prin O.G. nr. 12/2003.
2
i Este vorba de situatia in care executarea silita a avut ca obiect un imobil cure, in
I
I,If
realitate, All era proprietatea debitorului urmi.irit, iar, ulterior, apare o terta persoana
(adevi'iratul proprietar) care revendica acest imobil de lri adjudecatar.

CAPITOLUL IV
INCEPUTUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE
SEC'fIUNEA I
·REGULA GENERALA PRIVIND INCEPUTULPRESCRIP'fIEI
.EXTINCTIVE.
§ 1 Consacrarea legislati~a a regulii generale
216 .. PREVEDERILE ART. 7 ALIN. 1 DIN DECRETUL NR. 167/l958
.. $1 ART. 1886 DIN CODL[L Cl VIL
Dupa cum se observa, din. cele analizate, prescriptia ·extinctiva consta In
stfogerea dreptului material la actiune neexercitaUn termenul. de prescriptie
stabilit de lege. De aici rezulta ca elementul constitutiv, esential al· p1:escriptiei
este curgerea unui termen 1nauntrul caruia titularul unui drept subiectiv civil
(llicalcat, nesoco~it), trebuie sa-~L exercite ~reptul la actiune prin intermediul
caruia ii este. aparat ac~l clrept subiectiv .. De ase111ei1ea, ~tini ca termenul de
prescriptie este u1i interval .de ti mp, stab ii it de iege.
Ca orice terme1i, ~i termenul de prescriptie are un lnceput, marcat de data:
. \a care incepe sa curga, o durata, adica tm interval de timp, ~i unsfii1·~i·t, marcat
de data implinirii lui. foceptitul, durata ~i sfar~itul tennenului de prescriptie Iii
literaturajuridica este denumit ,,cursul prescriptiei extinctive".
in analiza cursultti prescdptiei extinctive ::;e pleaca <;le la cunoa~terea
Ynceputului acestei. prescrip~ii) care este o operatiune de pl'im
.ordin, fiind
reglementata 111 mod ex.pi·es prin lege, neputa11d ramane la latitudinea partilor
interesate cai·e ar · putea . zadarnici actiLtnea prescrip.~iei extinctive
introducerea unor clauze care ar amar.a sine die inceputlll prescrip~iei sau,
caz, ar fixa lnceputul pres~riptiei lac '1ta, care ar depinde exclusiv de vointa
uneia din parti. 1 Pentru a nu exista asemenea incertituclini, legiuitorul a
1
M:N.icolae, up. cit .. 2004, [1. 489.
PRESCRIPl>IA EXTINCTlV A 279
reglementat In .art: 1 al in. 3 din. becretul 167/l 958, faptul ca, orice clauza care
se abate de la regimul pres~riptiei extinctive este nula abso1ut.
In cazut lnceputului prescriptiei extinctive, tegiuitornt a actionat in
moduri: a) a fixat un moment unic cand se na~te. dreptul la
distinct de dreptul subiectiv civil incalcat, nesocotit -, ceea ce echivaleaza cu
regl1la generala pi:_ivind lnceputul prescriptiei extinetive; b) a stabilit, In afara
regulii generale, ipoteze speciale in cazul carora prescrip~ia dreptului la actiune
sa 'inceapa· a curge la 6 anumita· data, anume prevazuta sau care,. dupa
'imprejurari,' poate ft u~or determinata de catre parti, iar In caz de confiict de
catre instan ~a j udecatoreasca. . .
· In cadrul acestui paragraf yom analiza regt1la generala, urrnand ca
cercetarea,reguliior speciale sa fie fa2uta ulterior In paragrafele iirmatoare.
·Regula generala privind lncept1tul prescriptiei d·reptului la actiune are o
dubla consacrare legislativa: in ..art. 7 alin. 1 din Decretul 11r. 167/1958 ~i In
art. 1886 C.civ .
.Potrivit art. 7 alin. 1: "Prescrip/ia hicepe sa curga de la data cclnd -.S·e na~\'te
di·eptul la ac/iune... ·~. iar pbtrivit ai·t. 1886 C.civ.: "Nici opre,fcripfie nu poate
incepe a ·curge riwi inainte de a se na.>·te acJiunea supiisc! acestui mod de
stingde" - s.n .
. f·ntre. cele ~ouii tex.te nu· exista, du pa cat se po ate observa, dee at o deosebi re
de redactare; de fonnulare, iar nu de fond, de con~inut.
Regula acesta privind rnceputul prescriptie~ extinctive era cunoscuta Inca In
dreptul roman, fiind.expri111ata111 adngi~d: actione non natae, nonpraescrihitur.
R.etinem, In concluzie, ca regula ,generala privind .lnceputul prescriptiei
extinctive, avand ca obiect drepttil la actiune 1i, e.ste·aceasta: prescripJia fncepe
sa curgt1 za data na~·terii dreptului la ac{ ium.
Care este se1nnificatia calificarii acestei reguli ca genercila? Ca ~i In alte
cazuri asemanatoare, In drept, aceasta semt1ificatie este data de ide~a ca regula
f~·i gase~te aj1licarea pra~tica ori de cate ori nu ~·e aplicc'1 o reguld .specialc1,
edictata pentru un anui11it caz · " ·
ll Acela~i art. 7 al in. 1; prevede In continuare, cii prescrip~ia lncepe sil curga de la data
cand se na~te, "dreptul de a cere executarea silita". Aceasta regulii prive*te Tncept1tt1I pre-
scriptiei dreptului de a cere executarect silita (care, cum am spus, apai\ine dreptului procesual
civil}.
· 21
Pentru jurispruderifa aplidirii art. 7 alin. I, a se vedea Gh. Bcleh1, Drept civil. Teo1:ia
ge11e1;(tlli, 1987, · p..318. in jurispruden~a destul de recenta s-a rncut apl icu~iu actione non
natae 110/l praescribitur, intr-o spetii, statufindu-se ca " ... daca teni1enul de un un pentru
stabilirea patemitatii curge - In cazul cand un copil din casatorie, prin efectul hotararii
judeciitore~ti, a pierdut aceast!i. calitate de la data ramanerii defihitive a acestcl hotariit:i
urmeazfl, ca ~i in cazul in. care un copil din afara casatoriei a pierdut filia!ia fot<'l de tnta.,
termenul curge de la data cane! a pierdut aceastii filiatie. 1n situatia datf1, drei1t11! la acfiune 1111
se poate prescrie cl!itc'i vreme nu a /ual ·na.ytere, deoarece minora nascuta de reclamanta din
afara casatoriei, fiind recunoscuta In termenul de un an de la na~tcre nu avea deschisa calea
 . ,

280 . . . . . . . DREPTC!VIL ROMAN PRESCRfPl>IA EXTINCTIV_A 281

§ 2 Corelatia regulii generale cu cel~lalte reguli privind
. iri.ceputul prescripp.ei
SECTIUNEA ·a.II-a
217 .. N.EC.f:SITATEA $1 SEMNIFICA T1A ALTOR. REGULI PRlVlND
REGULI SPECIALE PRIVINri INCEPUTUL PRESCRIP'fIEI
· INCEPUTUL PRESCR!PTlEI
. DREPTULUI l.A ACTIUNE
.
. . ~
DREPTULUILA ACTIUNE
Data fiind varietatea situa~iilorjuridice practice, stib aspectul na~terii
t.ului la actiune,. ca ~i multitudinea drepturilor subiective civile, legiuitorul a . . . 1 . .
a
~imtit nevoia instituirii, pe langa 0 regula generala ~i 'unor alte reguli privind § 1 Situatii ori ipoteze pentru care sunt instituite reguli speciale
tnceputul prescrip~iei dreptului. la acti'une, care sa. tina seama de. specificul
sih1atiilor 1n car~ se impune problerµa momeritului d_e la care titularul dreptului
· la actii.me ar putea, efectiv, sa actionez~ pentru prelntamptnarea efectului ex- 219. ENUMERAREAACESTOR SlTUATII QRJ IPOTEZE
tinctiv ai prescrip~iei. · · . .
. Raportand aceste "alte regqll'' la "regtlla generala" privind lnceputul pres:- Avand 11~ vedere ordinea·dispozitiilor, din Deei:eti.t! nr. J 6711958, care insti-
t~1ie reguli specfaie privind lnceputul prescrip~iei extinctive, ca ~i dispozitiile din
criptiei extinctive, 'Urmeaza sa le calificam ca reguli special~, privind acest
alte acte normative - izvoare de drept civil,_ care stabilesc asemenea reguli,
.inceput: ·
facem urrniitoarea enumerare a situatiilor pe care le a.Yem In vedere:
· -1. ipoteza dreptului subiectiv civil pur ~i simplu;
218.: CONTINUTUL CORELATIEI DINTRE RE.GULA GENERALA ~I 2.·ipoteza dreptului subiediv c'ivil afect~t de un tehnen suspensiv sau de o
REGULILE SPECIALE. co.nditie suspensiva; ·
3. ipoteza.raspunderii civile_pentmfapta ilicita ~i'cazuri asii11ilate;
. 'fn determi1iar~a confinutul~ii acest~i corelatii trebL1ie sa pornim
de la faptul 4. ipoteza actilmii in declararea nulitatii relative (actiunea in ·anulabilitate);
ca norma art. 7 alin. l din Decretul nr. 16711958, care instituie regula-generala 5. ipoteza raspunde1.-ii pentru viciile lucrului, lucrarii o'ri constructiei;
'lnceputul pres~riptiei dre.ptufui la ac\iune; -este 0 norma generala, iar. 6. alte situatii speciale. ·
normele care instituie cel'elalte reguli privind l11cep~1tul prescripiiei dreotului la
actiune sunt tionne spetiale.
Plecand de la aceasta p1'e111isa, este U$Or cle li1teles ca 'lntre regula gei1erala, · § 2 Continutul regulilor spedale privind ~nceputul
de o pa1te,,~i celeialte reguli, pe de cea_lalta parte, exista un raport care cad~ sub. prescriptiei extin~tive ·
· inciden~a cunoscutelor reguli:. generalia specialibus non derogmit,- respectiv . .
specialia generalibus clerogant. ·
· Aceasta 'inseamna, practic, ca fiecare regula speciala trebuie aplicata doar 220. PENTRU DREPTUL PUR $1 SlMPLU, PRESCRIPTlA DREPTU-
ipotezei pentru care a fost instituita, fara a fi admisa extinderea aplicarii ei ~i la LUl LA ACTlUNE fNCEPE SA CURGA DE LA DATA NA$TERII
alte cazuri. RAPORTULUI JURIDIC (ART. 7 AUN. 2. DIN DECRETUL
NR. 167/1958)

s~abilirii patemita~ii prin justitie, lntrucat altfol s-ar fi ajuns la ~ dubla pate~'llitate" (s.n.) -
dec.1ir, 1984/1989 a Sectiei civile a fostului Tribunal Suprem, In Dreptul nr. 4/1990, p. 73.
Aceasta regula speciala este stabilita de art. 7, In alin. 2,· astfel: "in obli-
care urmeaza sft se execute la cererea creditorului precum ~'ii fn ace/ea Ct[
cttror termen de executare nu esle stabilit, prescri'p/ia fncepe sii curgcl de la
data na,~terii raportului de drept" (s.n:).
fn practica cazurile ce cad sub inclden\a art. 7 al in. 2 au ca izvor actul juri-
dic civil; aceasta 'insea1nna ca, 'In principiu, "data na~terii raportului de drept"
este chiar data lncbeierii acLului juridic.
In co.recta rntelegere a domeniutui de; aplicare a acestei reguli speciale tre-
buie sa se aiba In vedere: 1) prin expresia "In obliga~iile ce urmeaza sa se
 282 DREIYf CIYIL ROMAN
execute la cererea creditorului",. trebuie sa se lnteleaga atat situatia-regula, In
care nu exista un termen sau conditie, suspensive, care sa afecteze dreptul
subiectiv civil §i obligatia _corelativa, cat !?i situatiile In care exista un termen
suspehsiv, dar este in favoarea crec!itorului (put.and renunta la beneficiul
cum e cazul deponehtului) sau exista o conditie, dar este rezolutorie (~tiut fiind
·ca pura est s~ci sub conditione resolviittr) In sensu I ca, ceea ·ce se datoreaza sub
o cond"itie rezolutorie se datoreaza pur ~-i simpllr; 2) prin expresia· "In obligatiile
al caror termen de ex.ecutare nu este stabilie' se lntelege sittiatia obligatiilor !n
care teri11enul lipse~te cu desavar~ire. ·
In juri~prud.enta s-a dee-is, in aplicarea (~i) a: regulii.speciale pe care 0 avem,
aici In vedere, ca" ... potrivit di::i"pozitiunilor art. 1576 C.civ .., !mprumutul este un ·
contract prin care una din par~i da celeilalte oarecare catime de luc~u, ·cu
!ndatorire pentru dansa ·ae a resti_tui tot atatea lucruri, ·de aceea~i specie ~i
· calitate", iar.potrivit art.1584 9i 1585 alin.·2 diq acela;;i cod, 'impru11rntatul este
·aator sa restituie l'ucrurite·r,nprumutate la tirnpul stipttlat. Dctca acesta nit afost
determin(lt, termenttl de prescriptle se lmpline9te pentru fiecare lmprumut, In
tem~iul art.J din Decretul nr.167/1958, dup~3 ai1ideladcrtaacordc1riijiecarui
fmpt~wmit; iar nu de la ultimul act..;"IJ. . .· · . ,
·.·221.. PENTRU DREPTUL. AFECTAT DE UN TERMEN SUSPENS.r\1
ORI DE 0 COND1TIE SUSPENSlV A, PRESCRIPTIA DREPTU-
LUJ LA ACTIUNE fNCEPE SA CURGA DE LA DATA IMPLf-
NJRrI TERMBNULU£ ORI REALIZARU COND1TrE1(ati.7 alin. 3
DIN DECRETUL nr. 167/!958) . contenciosului ·adminisfrativ nr. 554/2004, care, In art. 19 alln. l, prevede ca:
.~·
Aceasta regula speciala vizeaza ipoteza dreptului subiectiv. civil ~'afectat de·
modal.ita~i", In care modal_itatea este .termenul suspensiv ori conditia suspensiva
(iar nu ~i rezolutorie, dupa cmn an1 · aratat mai sus) . .fnstitui11d aceasta regula .
special~, a1t. 7 alin.,3 din Decreti.tl nr. 167/1958 dispune: "Daca d1•eptul este sub
condi/ie s-uspensiva sau cu termen suspensiv, prescriptia lncepe sci curgc'i. de la
data cand s,.a implinit condi/ia sau a expirat termenul" (s.n.).
Dupa cum se poate observa, textul consacra un aspect concret al efectelor ·
~onditiei suspensive ·~i terme1iului suspensiv, efecte ce se produc eveniente
conditione, respectiv eveniente termine. . c)fie de la expirarea a 3 ani de la data faptei, In cazul prevazut de art. l2 din
11
Dei:i~ia nr. 690/1986 a Sectiei civile a fostului Tribunal Suprem, in R.R.D. nr.
·12./1986, p, 64-65; asemanator, vezi dec.nr. 1.182/1985 a Trib.jud. Suceava, in R.R.D. nr.
4/ 1986, p. <5.3.
PR ESC.R lPMA EXTINCTIV A 283.
222. IN, CAZUL ACTIUNU IN RASPUNDERE PENTRU .PAGUBA
CAUZATA PRJN FAPTA ILICITA sr
lN CAZURILE ASIMILATE;
PRESCRIPT!A INCEPE SA CURGA DE LA DATA CANO
pAGUBTTUL A CUNOSCUT SAU TREBUIA (ORI PUTEA) SA
Cl)NOASCA PAGUBA $1 PE CEL ·cARE RASPUNDE DE EA,
SAU DE LA EXPIRAREA TERMENULUl PREY AZUT DE LEGE
. (ART. 8 DlN DECRETUL NR. 1.67/1958 $f ART. 12 DIN LEG.EA
NR. 11/ 19~ 1) .
·Potrivitart. B din Decretul nr. 16711958: "Prescriptiadreptului laac~iuneln
repa:rarea pagubei priciimita prin fapta ilicita, tncepe sa curga de la dctta cfmd
pagi-1bitul a cunosci-1t sau trebuia sc1 cuno_c1sccl, atat paguba dit .yipe eel care
raspunde' cle'ea". . . . .
Dispozi~iile alineatului precedent se aplica. prin asemanare .'ji fn cazul ·
imbogafiriifarc1just temei" (s.n.). .. ·
. Potrivit art. .12 dit1 Legea pentru combaterea concurentei neloiale, nr. 11 /1991,
"DreptuJ .la acttune·prevazut de art. 9 (c~re se refera la act,iunea In raspundere civila - ·
n.n:) se prescrie fn termen de tin an de la data la care pagubitu! a cunoscut sau arfi
trebuit sa cunoascli dazma si pe eel care a cauzat-o; clar nu mai tarziu de 3 ani de la
data savar!jirif fiwtei." (s.n.).
0 reglementare mai nuan~ata a lnceputului prescrip~iei, tot pentru ·
lncalcarea untti drept civil, dar pri11 act administrativ ilegal se gase~te In Legea
,,Cand p~rsoana vatamata a cerut anularea actului aclministrat.iv, fora a cere In
acela~i timp ~i despagubir.i, termenul de prescriptie pen,tru cerere In despagubire
curge. de la data la care acesta- a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea
pagubeL" (prin. ip9teza, autorul pagubei este cunoscut).
Caracteris.tica acestei._ i·eguli speciale de deterrninai·e a rnceputulu1 pre-
scriptiei extinctive consta in stabilirea unor momente - alternative - de ia care
poate lncepe prescriptia sa curga: a) fie de la momentul subiectiv al cunoa~terii
pagubei ~i pe eel care raspunde de ea, b) fie momentul obiectiv (determinat
judecatore~te), al datei la care trebuia (ori putea) sa cunoascii-aceste cle111ente ,
11
Legea nr. -ll/1991. ,
·O particularitate exista ~i in ceca ce. prive~te prescriptia actiunii in
rasptindere civi la pentn1 daune nuCleare. Astfel, art. l 2 din Legea nr. 703/200 I,
dupa ce stabile~te, In alin. l, momentul de la care lncepe sft .curga termenul de
prescrip\ie (30 de ani sau, dupa caz, 10 ani), adica data producerii acciclentului
nuclear, instituie, 'tn alin. 2, un termen limita pana la care trebuie introdusa
tJ Ase vedea, dee. civ. nr. 525/2002 a Trib. Marnmure~. In Culegcre de practica
Judiciai:a 2002, a !YU., Ed. All Beck, 2002, p. 9.
 284 DREPTCIVIL ROMAN·
~' ce.rerea, l:espectiv 3 ani de la d~fa la care victima daunei nucleare a cunosc·ut sau
ar .fi trebuit sa cunoasca dauna ~i identitatea operatorului respo'nsabil, fiira ca
termenul de prescrip~ie exti1:ictiva prevaztit de art. 12 alin. 1 sa fie depa~it.
· Deoarece tennenul de trei. ani este stabilit de art. 2 al in. 2 sub sanctiunea
stinger ii dreptului de despagubire (drept subi~ctiv civi I de crea1ita), u1•meaza a fi
calificat ca tm termen de decade1;e. Este de retinut ca acest termen .de dec~dere
trebuie luat In considerare In toate siti.ia~iile in care intervalul de timp situat intre
data la .care el lncepe sa curga (fie 111ome1itul subiectiv al cunoa~terii, de catre .
eel vatamat, a daunei ~i a identitatii operaton~lui responsabil, fie momentul., pe.
Care, 'i] Y~. determina insta11ta, la care eel vatamat ar fi trebuit Sa Clll10asca ceJe
· doua elemente) §i data la care s-ar lri1pl.ini tern\eilUI de prescriptie este mai ·mare
·de 3 ani; intn1cat, lrnpliilirea termeni.1iui de ·ctecadere indica momentul pana la_
care trebuie introdu~a actiunea lnraspundere civila pentrll daune nucleare; claca.
lhsa, terrnenul de decadere ar )ncepe sa curga cu mai putin de 3: ani lnainte de
. ·de. pres~riptie, atunci, de .regula, 1homefrtul lmpiinirii
tennenului de prescriptie indica data pana ·1a care trebuie introd.usa actiunea (cu
exceptia cazului cand prescdptia.. extinctiva. fiind' suspendata sau intrerupta,
te1'n1enul de · decadere s~ar lmplini lnainte de implinire.a termenului de
prescrip~ie. 1 l . . · : . . .' ·.;· . · . . . ·. . ..
Dup~ cum prevede; ex.pres, al in. 2 al art. 8 din_ Oecretul nr. l6.7tl 9581 re.:
gula aceasta privind lnceputul prescriptiei. extinctive se aplica, corespunzii101', ~i
actiunii izvorata dfo fmbogafireafarajusl temei. .
.. fn doctri1ia, acestei acJiuni ii s~1~1t asimilate ~i altele: a) cea bazata pe ges- .
c)
tlimea 'cle ·afaceri.~ b) ·ac/iunea revocatorie (paltliana); actiunea "In
·ca urmare a anulari.iunui act juridic c,ivil ex_ect1tat, to.tal ori par\iaf'.
223. :PRESC~IPTIAA:CJIUNII.I~ DECLA~AREA NUUTATHREL~-.
TIVE INCEPE> SA CURGA DfN MOMENTff DlFERlTE, IN
FUNCTIE DE CAUZADE NULLTA_TE RELATIVA (ART..9.DrN
DECRETULNR. 16711958)
art.9 din Decretul nr. 167/1.958_: "Prescriptia drepttilui la actiune in
anulatea unui act 'juridic pen~ru via/enfa, lncepe sa curgii. de la data cand
aceasta a fnc~tat. In caz de vic!enie ori eroare sau In celelalte cazuri de amtlare,
. prescriptia incepe sa: curga deia data cand ce( lndreptatit, "reprezen~antul sau
legal sau persoairn chemata de lege sa-i lncuviinteze actele, a cunoscut cauza .
anuliirii, inset eel mcti ttirziu Ia implinirea a 18 hmi de la data incheierii
actului''. · 1
·,J Ase ved~a G. Boroi, Drept civil. Partea geuerala. Persoanele, Ed. All Beck, 2002,
p. 286-287.
2
J Pentru trimiteri la jurisprndenta in materie, a se vedea, spre exemplu, Gh. BeleiU,
Dreptdvil: Teoria genera/a, l987, p. 323.
PRESCRIPl>IA EXTINCTIVA 285
Prin 'unmire, cand. cauzade anulare ·este violen\a, prescrip~ia are llll singur
moment de la care lncepe ·sa curga: data lncetarii violen~ei (deoarece dupa
1
aceasta data,:victima violen~ei poafe aqiona,.prin ipoteza).
Cfind anulabilitatea se datoreazii altei cauze, regula specia:la privind ince-
putul prescriptiei cuprinde doua 111ome11te - alternative - ~i anume: a)
momen.tul
subiectiv, al cunoa~terii cauzei de anulare. ~i b) momentul obiectiv, al expirarii
celor 18 !uni dda lncheierea actului. De retinut, ca:termenul acesta, de 18 Iuni,
nu esle termen de prescdpjie, ci are'fo~ctia de a marca momentul - obiectiv -de
la care lncepe sa ci1rga prescriptia (Ci.ind n-a fost cunosc.uta cauza de anulare in
inte.rvalul celo'r 18 luni)1>. De retinut.ca, fiind act mortis causa, pentru actiunea
In anulabilitatea testamentului, prescriptia incepe sa curga, In principiu, de la
~ata desc~iderii. s.ucce.~iunii ..
De re~inut ca, In sistemul Legii i1r. l0/2001, indiferentde cauza de nulitate
(relativa sau absoluta), tennenul de prescriptie·extinctiva a lnceput sa curga,
potrivit art .. 46 alin .. 5, de la data intrarii in vigo.are a aces~ei legi, respeCtiv .14
fr·hrrniriP. 2001. .
224 .. PRESCRIPTlA DREPTl)LUI LA ACTlUNE PRIYIND VICflLE
ASCUNSE ALE UNUI LUCRU, ALE UNEI LUCRARI ORT ALE
UNEI CONSTRUCTI1 INCEPE SA CURGA DE LA DATA DES-
. CQPERIRH VICHLOR, iNSkCEL MAT TARZlU DE LA IM.PLI-
NIREA TERMENULUI DE GARANTlE PENTRU ACESTE VICII
11 DINDECRETUL nr. 16711958)
Potrivit art. 11 din Dec1:etul nr .. l 67/l958: '(Prescriptia dreptului la actiunea
privind viciile ascunse ale tmui lucru tra11s1i1is sau ale unei lucrai·i executate,
lncepe sa curga Cle la data de:w:operi(ii vidilor, fnsa eel mai ttirziu de la· lmpli-
11 ire a unui an de let Jiredarea lucrului sau lucrCirii ".
Prescriptia actiunii privind vicii!e tmei constrt\C~ii, fncepe sa curgi'i de la
data descoperi1~ii viciilor, insa eel mai llirziu de la 'implinirea a trei ani de la
predare.
Prin dispozitiile prezentu.lui articol nu se adLLce nici o atingere termenelor
de garanfie, legale sent conven/io11<:tle ". (s.n.).
Pentru mai buna lntelegere a regulilor privind lnceputul prescrip~iei
extinctive, prevazute in al in. I ~i 2 ~le art 11,. unele precizari sunt necesare.
in acest sens, C. Ap. la~i, dee. civ., nr. 298/1998, In jurisprudenta In mnteric civilii
~i procesual civila 1998, p. 38.
21
Prevederea art. 9 din Decretul nr. 167/1958 nu se aplicfi actiunii In anulabiliatea
casatoriei, deoarece Codul familiei contine o regula proprie in aceasta privinta, art. 21 alin. 2,
dispundnd ca "Anularea cisatoriei din aceste cauze (eroare, viclenie, violenta - n.n.) poate fi
ceruta de.catre eel al carui consimtama11t a fost viciat, In termen de ~asc !uni de la fncetareci
violen/ei ori de la descoperirea erorii sau a vicleniei (s.n.).

286 DREPTCIVIL ROMAN
Mai tntO.i, trebuie observat ca _regulile din art. 11 privesc viciile lucrului,
~· lucrarii .yi c012struc/lei. Deci, ele nu privesc viciile de consim/amdnt(pentrn care
exista regula instituita de art. 9, la. care ne~am referit mai sus).
Apoi, este '.de re ti nut 'ca art. 11 d istinge 1ntre: I) prescri ptie pentru viciile
ascunse ale unui lucru trnnsmis sau ale unei lucrari. executate (alin. l);
2) prescriptia pentru viciile construc/iei(alin. 2). . .
fn_ al tre!lea ra1id, este de mentionat ca viciile lucrulul, ltfcrarii ~i construc-
tiei surit de doua feluri: :a) apqrente ~ cele cal·e pot fi observate la predare; cu
obi~nuita atentie a omului; b) ascimse - ceie care nu pot fi descoperite la pre-
. dare, cu. mij loace obi~nuite; dar a diror cauza este prezenta in rnomentul predari i
bunttlui 1>. . .
Tinand coi1t de aceasta distitwtie,"este de observat ca alin. 1 al art. 11 se.
refera doar la viciile ascunse ale lucrLtlui ~i lttcrarii, iar nu ~i la viciile aparente.
Cum se explica aceasta "omisiune"? Explicatia o gasiri1 in art. 1353 C.civ.:
"Viinzatorul nu este raspunzator de viciile aparente §i despre care cumparatorul
a putut singur sa se convinga". . . · scriptia dreptului la actiune privitoare la sume de bani consei1111ate sau depuse la
Cat prive~te constructii le determinate prin Legea nr. lo/l 995 privind ca~
litatea 111 constructii (M.Of. nr. 12 din 24 ianuade 1995)" se distinge !ntre
raspunderea proiectantului, specialistului verificator de proiecte atestat, fabri-
cantilor ~i fornizorilor.de i1iateriale ~i produse pentri1 constructii,:executantului,
responsabllului tehnic cu execu~ia, diriginteltti de specialitate ~i· expertuh.ii
· tehnic atestat pentru viciile ciscunse ale construcfiei, ivitelntr-un interval de 10
ani de' ta receptia _lucrarii, §i raspunderea acestora pentru viciile structurii de
rezistrin1a, pe toata durnta de eX:istenta a constructil~i, rezultate din nerespectarea
normelor de proiectare ~i de executie In vigoare la data realizarii ei (art. 29) ..
Regulile ·privind inceputut prescrfptiei pentn1 viciile lucru!ui, !ucrari'i ~i
construc~iei. prezi11ta ca.rcu::teristlca _stabilirH - alternative .. a doua momente de
la .cai·e poate 111cepe sa curga prescriptia: l) un moment, sub'iectiv, constfind. in
· data. descoperirii. vioiilor ' ~i 2) un moment obiectiv, constand in data expirarii
11 1
termenului de garantie, de i an, pentru lu~ru ori· lucrar(l,, ~i de 3 ani, pen.tru
constructie. . ..
. lmportctttt de retinut este d tel'menul .de t an, pi·evazut de alin". 1, ~-i eel de
3 ani, prevaz(it de al in. 2 din·~\rt. 1l, nu sunt tern:1ene de prescripJi'e, Ci tmnene
11
.in t11telcgeren llOflunli de "viclu aSCll11S 11 • e bine sf\ ~ii1em scama de !jl'CVederen art.
1352 C.civ.: "Vdnzltorul este supus la 1·Mpt111dere pcnfru viciile llSCU11Se ale lucnilui vllndut,
dncn, di11 cauza acelorn, lucml .nu este bun de t11tre6ui1Hat 1 dupA dest{riatea sa,· sau intre-
.bLilntnrea sa o atilt de mic~oratl\, tnoi\t se ponte presupune ell ~umpAriltorul nu 1-ar fi cumplrat,
snu n-ar fi dat pe dunsul ceee..ee n dnt, de i-nr fl cunoscut vlcille". Mai trebu!e retinut c!,
. potdvlt twt. i 354 C.civ.: m(11d11salor11/ • n.n.) este raspunz!tor de viciite. ascunse, chlar $i
cfind nu le-a ounoscut, afar!\ numai daca, In cazul acesta, nu se va fl tnvoit cu cumpl1ratorul ca
sa nu r~spunda. de• vicli" . · Pentru detalii prlvind prescriptia dreptului la actiune pentru
raspu11derea privind vlciile ascunse ale lucn1lur, lucr<'lrii sau constructiel, a se vedea Gh.
!\clciu, Prescrlpfia penlru ll/cii/e lucntlui, in R.R.D. nr. 2/1980, p. 8-16; idem. Prescrlp/ia
pentl"u viciile construcfiei, In R.R.D. nr. 111981, p. 25-34.
287·
PRBSCRWl>IA BXi'lNCTfV A
de garan/ie legate, cu carac~er subsidiar, In lntele'sul ca expirarea lor rnarcheaza
momentul obiectiv al prescriptiei numai atui1ci cand, lri speta, nu-$1 gase$te
ap!icarea alttei·n1en de garantie, fie el legal, fie conventional. Aceasta solutie se
desprinde; nelndofolnic din prevederea alin. 3 (final) al art. 11 din Decretul nr.
167/1958. . ' .
De asemenea, in cazu l constn.ictiilor aflate Sll~ incidenta Legii nr. 1O/l995
In ait. 29 stint avute In vedere doua termene speciale de garnntie ~i anume un
teri:nen .determinat (l 0 ani de la· re-ceptla lticrarii pentru. viciile ascunse obi~­
nuite), precum ~i un terrnen ned~terminat (pe toata du!·ata de existenta a cons-
tructiei pentru viciile ~'tructurii de rezistenta) i.
1
·
225. ALTE REGULI SPECIALE PRIVIND iNCEPUTUL PRESCRIP-
TIEI DREPTULUI LA ACTIUNE
1. Regula specialit prevazuta de art. 23 din Decretul nr. 16711958. Pre-
institutiile de.banca, credit ~i econ.omie pe seama statului, ori a organizatiilor de
stat lncepe sa ctirga de .la data consemnarii ori depunerii; prescriptia lncepe sa
curga de la data cand poate cere resiituireape baza actz.ilui organului de stat,
atunci cand eUberarea sumelo1: consemnate sau depuse este conditionata de un
act al organului judecatoresc sau al altui organ de stat.
2. Regula,:~peciald pnrvaiuta"de·art. '24 dhi Decretul nr. 16711958. Pre-
scriptia dreptului la actiune privitoare la sumele de bani lncasate din vanzarea
. biletelor pentru spectacole ce nu ali ma.i avut lac lncepe sa curga de la data cand
urma sa aibCJ lac spectacdlul.
3. Prescriptia dreptului de Ofliune .mccesoralc'l tncepe sa cmga, potrivit
art. 700 alin.1 C.civ., de la.deschiderea succesitmii (care este'data mor~il).
4. Prescrip#ia ac/iunii fn tiigada paten1itlt(ii lncepe sa curga de la una din
. datele precizate de art: 55 C.fam., astfol: ''Actiunea 'in tagaduirea paternitatii se
prescrie In termen de ~ase !uni de la dala cti.nd tattii (so~ul mamel - n.n.) a
cunosciit 11a~11terect copilului.
In cazul In care, mai tnainte de lmplinireEt acestui termen, tataJ. a fost pus
sub ii1terdictie, tm nou ummm.-c11rge pcmtru /t.ltore de la data cclnd acesta a qflat
despre na.,\•le~·e_ct copilutui. .
.[)ad\ acUu.nea nu a fost pomita de acesta, ea -poate fl pornitrt de tata, dupa
ce i s~a l'idlcctt lnterdic/ia, 1nau11trul u11ui nou tennen de ~ase !uni" - s.n.
S·. _Pre.scrip/let ac_tiunii tn stabillreet palernitttf ii copilului din qf'ara
cc.1sc1toriel lncepe sa curga .de la una din clatele pt'ecizate de art. 60 C.fam. astfel:
1> Ase verka 1i H.G. nr. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici -
persom1e fizice sau juridice - in comercializarea produselor de folosinra lndelungat[t,
~estinate consumatorilor (M.Of. nr. 12/1995) ·sub aspectul termenelor de garantie stabilite
'pentru aceste
 .. 288 OREPT CIVIL ROMAN

r'
·. "Acti~mea In stabilirea patemitatii dii1 afara casat~riei poate fi pon~i~~ In te~men
de uh an de la na.;tei·ea copilului. 1 . '. . · · • .
baqa,-.'in cazul prevazut in art: 54 alin. 1, un ·copil a: p_i~rdutcalitatea .de
copil din casatorie,. prin efectul unei-hotarari jm;lecatore~ti, termenul de un an,
pentru pornirea actiunii In ·stabilirea paternitatii din ·afara casatorfei, va curge de CAPITOLUL V
/9 data ciii1dacea hot(irare a ramas definil.iya. .
In. cazul can·d mrima a ·convfo~uit cu pt:etinsul tata, bri daca ~c.esta din urma SUSPENDAREA PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE 1)
a prest~t. copilului i1}tretinere, tern1enul de un an va ·curge de la fncetare.a
conviefuirff ori a intrefinerii" (s.n.).. . . ·
. . 6. Presi:ripfia ac1hmii posesorii, .prevazuta de· art. _674 al in. ·I C.pr.civ.,
lncepe sa curga de la data primului aCt de tulburare ·a posesiei (iar nu de la SEC'fIUNE.A I
ultimul act de acest fel). .
7.· Prescripfia ac/iunii !n raspunderea furnizo1;ului de servicii po~tale NOTIUNEA ~I CAUZELE SUSPENllARUPRESCRIP'flEI .
. ln~epe sa CLirga de la data primirii raspuilSl!lui la reclamatia predabila sau, In
cazul 1n care nu s-a raspuns ·la 1·eclama·~i·a predabila, de la expirarea termenului

I
-de solutionare a acesteia (art. 41. a1in. 2 din o:G. nr. 31i2002). § 1. Notiune ·
Prescrippa extinctiva In· rectificarea inscrierii ,In cartea funciara exercitata
lmpotriva tertului dobanditor de bu11a-credin\a, lncepe sa curga de la data la care
a fast lni·egistrata cerea prin care tertul respectiv a solicitat hiscrierea· dreptului 226. DEFrNITIA SUSPENDARirPRESCRlPTIEI EXTlNCTIVE
sau In caiiea fHnciara (art. 37 alin._ 2 din Legea·nr. 711996 cu modificarile
I
ulterioare). · . . ·Prin su~pendarea pi'escrlpfieiextinctive se ln~elege acea modijicard cursttltti a
acestei presc;;;ip/i{ care constii 'in :oprirea. de drept, a czirgerii termenului de
prescrippe, pe timpul dit dureaiii situalf ile, ·limitativ prevazute de lege. care ii pun
in imposibilitatede a ac(.ionape titularul dreptului la ac/iune.

I
I
f
227. jUSTlFICAREA SUSPENDARIT

Pentru ca prescriptia sa-:]i produca efectul sau extinctiv, adica sanc~ionator

este nccesar ca, pcntru titularul dreptului la actiun~. sa cxrste,"pe langa vointa de
a actiona, .yi pdsibilitatea reala de a· at~iona, adica de 'a se aclresa organului
competent pentru protectia dreptului ·sau.

I Realita\ile vie~ii demonstreaza ca, In timpul curgerii prescrip~iei, pot

interveni · anumite lmprejurari ori cauze care ii pun pe ·titularul dreptului la
ac~iune In imposibilitate - materiala, morala ori j·uridica - de. a actiona.

·'!'
i
'I
i.
Daca, pe timpul cat dureaza asemenea lmprejurari, prescriptia nu ar fi
opi'ita~ adic;a suspendata, s-ar ajunge la situatia In care titu!arul dreptului la ac-
sa i se aplice efectul extinctiv, rara a i se putea imputa pasivitatea ori
~

·I n Cu pnv1rc la "suspendarea prescrip\iei uchfr.itive", vczi C. SUHcscu, C. Birsan,

Drept civil. Drepturile reale, 1988, p. 284. Autorii sunt de parere cii reglemcntarea din Coclul
I
~
civil {art. 1874-1885) a fost lnlocuita cu cea a Decretului nr. 167/1958. Nu putem imparta~i
aceasta solutie, deoarece Decretul nr. 167/1958 11 modificat regimul juridic rrnmai al
1
in acest sens, C. Ap. Bucure~ti, s. IV. civ., dee. nr. 144il995; idem, dee. nr. 61/1995, I prescrip\iei extii1cti11e, iar nu $i al celei achizitive. In sensul solu\iei noastre, a se vedea $i G.
In Culeger~et de praciicii judiciarii civila 1993-1998, p. 123-124. I
j
Buroi, op.cit., 1999, p. 293, nota 1.

~
.j
 290 DR.EPT CIVIL ROMAN
neg! ijenta in a. actiona; fotr-o asemenea situat-ie; prescriptia ar .ft :deturnata µe la
:"'
finalitatea sa, nemaiavand. caracter ·real. Tocmai pentru prevenirea producerii
unui ~semenea neajuns~ legiuitorul a reglementat suspendarea cui·sului prescrip-
tiei extinctive. · ...
228 .. PREVEDERJLE ART. 13 ~I 14 DIN DECRETUL NR. 16771
Din deflnitia suspenda~ii, data mai sus, rezulta ca doua sunt caracterele
cauzelor de suspendare, ~i anume: a) ele Sutttlegale, ~i b) [imitative. Ele rezulta
din e1rnmerarea contirmta in art. 13:-14 din Decretul nr. 167/ {958.. .
Potrivit art. 13: "Cursul prescriptiei se suspenda:
a)d.t ti111p ~el impotriva cnruia ea curge este impiedicat de un cqz. defor/a
111ajora sa fac~ a.cte de it1treiup·ere; · . ·. · . . .· .
b) pe timpul dit Credi/Ort.ti SCltl debftorttljaceparff! d/njor/efe arrnate ale
Romfiniei, inr acestea suntpusepepicior de ri.izboi,• ·· · ··
c) pana fa rezolvc1r~a reclama{iei c1dmin(strative faGute de eel lndrepta~it,
cu privire la despagubiri sau restituiri, 111 temeiul unui·contract transporl saude
de p1·estare ~·serviciilor ~e po~Ui $i telecomunicatii, tnscl eel mai tcirzitt pc111a let
e..-i::J'lran1tt tinui terme.1& de frei litii& socotitde la liu-egistrarea. reclf11natiei" • 11.n. ·
. · , Potrivit art. 14: 11!111re parlntl scwtutore ~i cei ce se.ajla sub ocrotinir.r !or, ·
tntre CUt'ttlor # acei pe ·ccrre .trrapre:inlc'i, precum ~·J fntre orice Cilia persocml't
care, ill temeiul logl,i SA.ll al hoU\r.arii. j11decntore~ti, cidminlstnit12a bunurile
clflOl'Cl # cef ct/e caro1• 'bttnut•i Suitt mitffi/ administrate, prescl'iptia Ill! Clfrge .. clit
nu
. limp socot"1li/Cl (It/ fast date ;yl Cip1•obate. . . •. . . . . . ... . . ...
Prescl'iptia nu. curge impotriva celui lips it de capnc_itnfo de ex·ercitiu, c.ftt
timp nu we rt:Jprezentwit.le-gctl 4i 11ici i111potriva. celui c~~ eapncltnte restrft't1sn., dlt
ttmp nu are cine sa·i 111i.:uv,ii11feze c1cte/e; ·. _-. .. . . · · cul111ini,vtn1tiv, deoarece, potrivit £\rt. 17 al111. l, col'Obornt cu art. 7 al in. l dfr1
Prescrip~la 111.1 curge tntre sofl hi timpul ·ca.sntoriei" .~ ll;n. . Legea nr. 554/2004 privi11d co11te11ciosul aclminisitrntiv, CLI men~iu11ea ca, d~i data
.. ··pe· ldngfi aceste ca.uze. de· suspend are prevhL1te lit Deere tu I nr. l 67/ 195 8,
Legen nr. 64/1995 1 pl'ivind procedtjrn t'eorganizarii judiciare ~i a fa!ii:nentu!ui;
republicatEi, cu 111oditiclrile ulterioare, stabile~te in· art. 44. o cauzn de
1
suspendnre a cursului pr.escriptiei extinctive:.s'p.ecia.la. ·
229. ANALIZA CAUZELOR
. . - . SUSPEND
DE. . . . . . ARE
. · . : ~ ·. . ~
a. Forfa inajm·ii: art. I~· lit.ll'fotose~te ni.)~iui1e'a de Hforta 111njorfii',.tnra a o·
. defini. ht doctrina, ca ~i ill jui'isprudenta, ·se . ad111lte,.lil general, .ca fortn mnjora
este "utt eveniliumt impnvi:ibil .~; insur11fontqbil, p1'eci1m .c.utre1m1rul de piimant,
inunda~ia !?i altele ase111e11ea1l. · · · · .· ; .· · . · _
1 . Legeunr;' 64/1995 pl'ivii~d p1'ocedura re~rg~nizari.i judiciare ~.i a. falimentului a fast
repttblicata i.n M. Of. t1r. I 066/2004. . . . : . .. . . . . . . . ·.. .
11 Prin dec.n1'. 1860/ 1968 (in C.D. pe 1986, p. 47-49), Sectia civila a fostului Tribunal
Suprem s-a pronuntat tn. sensul ca "prin caqz!\ de forta majorii trebuie in!eleasitac~n situatie pe
care part~a nu o poate prevedea ~i tnlatura chiar dad\ ar fl.luat toate -masudle ..de.preve~ire".
. . .
PRESCRIPf>IA EXTINCTIVA 291
De retinut ca,. pentrn a produce suspendarea prescriptiei,. potrivit art. l3
lit.a din Decr~tL.tl nr. l67/1958, e nevoie ca in situa~ia de forta majora sa fi fost
"eel impotriva caruia,.p.rescriptia curge'', adica titl.ilarul dreptului la ac~iune
nu "eel in favoarea caruia prescrip~ia·curge"); care a fost;lmpiedicat sa faca acte
de lntrerupere a prescriptiei, adica sa formuleze "cererea de chcmare 1n
judecata''.· . ·. · .· . .. · . · . . . .. .
.b. Participarea la forte.le ari1iate ale Romame1., c'are .sunt pe ·p1cwr de
riJzboi. Din redactarea art. 13 lit.b re~u!ta ca, 1ntr-o asemenea situatie, trebuie sa
fie "creditorul sau debitorul"; desigur, suspendnrea va opera ~i In ipoteza In
care, atat creditorul, cat ~i debitorul, in acela~i timp, fac parte din foriele armate
ale Romaniei, iar acestea suht puse pe picior de razboi. . .
De i·etinut ca, simpia participare la fortele armate ale tarii (ca militar activ
ori pentru sati.sfacerea stagiului militar} nu este cauza de suspenc!ai·e a prescrip-
tiei extinctive, ·condifia impusa de ·text tiit1d aceea ca for~ele armate ale tari i sa
fie puse pe piciorde razboi 1• : . . . . . . . .. . . . .
c. Reclama/lct administratlvtt. Din redactarea art. l 3 lit.c rezulta ca, pontru
a opera. suspendarea prescriptiei} este necesar ca: 1) reclama.tia ad11-·ti11istrativtt
prenlabil~ sa aib! c·a obiect despagubiri ori restituiri" 111 temeiul unui contrnt de
11
t1·tu1sport snu de prestare aserviciilor qe po~ta.~i telecO'IJ1u11icatii; 2)'sa nu treaca
nnti mult de 3 hmi de la tmegistl''arcu recltu1fatici; daca petitionnntl prime$te
raspu11s 1 cnre 1m-i c611vi11e~ tnainte de impliniren celor 3 lunii prescriptia e
suspendntn numai pdnA In prilnlrea acelui raspu1ts, nefovorabil; dacE\ rccl!rnrn~in
· 1·amfine nerezolvntu,· 11epri111indu~se ril.sp.uns. in cele trei [uni, · suspcndarna
1nceteaza inr ·titularul drepti.1lui la act{une este tn drept sn formuleze "c<:irnre de
chetm\l'e injudecata" laorgmml dejurisdictie competent. . .
Pentru identitate de ra~iune (ttbi <Htdam est r<ttio, e(u/om. solllllo esse deb&t),
trebuie admis. ca art. i 3 lit.c se aplica ~i ipotezei ctc/iunll in contencius
ac.ensta susp~ndnren operea2:a pAnn hi rezolvareft reelanmtiei ndministrnlive, dar
nu mai mutt de 30 de zile (lar nu 3 Iuni, cum prevede art. 13 lit. c).
· . 1r1 fine, este de 111entlo11nt cajurisprudenta a asi111ilf1t CE\ZLdui de suspc11d111·e
prevazut de a1·t. q lit.c 'indl. unul, in tcr1irn11ii urmntod: " ... 1·ejudecarca cnuzei se
impune 11umai in vederea uducerii la lndeplinlre a prevederilor art. 129 din
codul familiei,.fntrucftt ttccepiarect (mo~tenirii ~ 11.11.)jiind un c1ct de di.i']Jmi/ie,
nu poate fl exercitCJtcl Jara prectlcrbilc1 tncuviill/ctre a c1utorilc1/ii tutelctre.
fn c.onsecinta, 111 cadrul 11oului termen de prescl'iptie, urmeaza a sc foce
interventiile 11ecesare,· chiar din oficiu, pentru indcplinirea conditiei lcgale
pre\l_azutt\ de textu 1 mentionat, socotirulth~e ca s·ct suspendat cursul prescrip/ie i
pe clttrtlltt aces tor deme rsuri.
Aces! cazde suspendare a cursului prescrip{iei nu este expres prevclzut de
art. 13 din Decretul nr. 16711958, dar el rezultii din ra/iunea legit, In scnsul eel
In literatura de specialitate se apreciaza ca, ,,daci\. creditorul suu dcbitorul esle intr-o
misiune de pace cu caracter international, sub egida O.N.U. sau N.A.T.O., et'ectul suspensiv
trebuie, pentru identita!e de motive, sii opcrezc totu~i: (M. Nicolue op. cit., 2004, p. 533)."
 292 q~~PT OVIL. RqM~N 293
PRESCRIPl>IA EXTINCTLVA
, n_u poate curge pres7rip/ia cd,;d. Cf?l fnd!~eptcl(it a-~~i vctlorific.a un (/rept, nu dreptul corrierdii,I, dar este apiicabil ~i In dreptul civil, deoarece art -42 din
~· riimdne in pasivitate" 1 (s.n.). . _ ·
aceea~i lege la care face frimitere a1t. 44 prive~te ,",toat~ hctiunile Judiciare smi
In legatura ct1 cele trei cauze de.suspendare.. a prescriptiei, prevazute de
exti:ajudiciare~', 'indreptate lmpotriva debitorului, deci inclt1s·iv cele care inso~esc
art. 13 din_ Decretul nr. 167/195 8, _este de· observat ca· prim'ele doua sLuit 7mpre~
drepturi subiective civile reale sau de creanta.
jurari care II pun In imposibilitate materialii, fizica de a ac~iona, pe tifolarul
De re~inut ca, toate cauzele de susp~ndare mentionale produc efectul sus-
---------------~-ld11r:eeppnt111llllllLi,lljaL.aa.cJCtu.titiUli4-pe cand C~a de a trela cauza reprezinta ll1l ~110tiv de impo-
~m.ai-d.a.di elv int.ervin dUpii ce prescriptia a.lncepi1t sa cur~a (deoarece
sibi/itet/eajitridica cJe -a.ac~iona (nu se poate a~resa justitiei lnainte de parcurge-
nu pmite fi suspendat ceva ce nu exista, daca ele intervin fnainte ca prescriptii~
rea fazei pr~a!abile ~i obligatorii, a "reclarria~iei adi11inistrative"). ·
sa fi lnceput. sa .i::urga, efectul produs va fi 'de_ intarziere a inceputului
d. inlre ocrotilor -,'ii ocrotit, prescripfia e suspendatii cat timp socotelile mi
prescrip/ie( · ·
aujost date ~:i aprobate. Aceasta ·cauza de suspendare; prevazuta de a!in. 1 al
a1t. 14 din Decretul m'. l67/1958, se aplica raporturilordinfre p·arinte, tutore ori
curator, de a parte, .;;i ·eel ale carui bunuri sunt administrate de oct;otitorul legal,
de .cealalta parte (ininor, interzis, eel ocrotit prin ·ct;ratel·a). A~a ~t1111 dispune · SECTIUNEA,a II~a.
textul, s9spendarea opereaza pan·a. la "darea ~i· aprobarea socoteliloi:", operatie
jtiridica·pe care 0 real_izeaz~ autoritatea tut_elara. . . . .
e. PrescripJia este suspendata: a) cdt timp CGl lipsi{ de ·capacitatea
.
de
1
~.
EFECTEL.E·SUSPENDARII PRESCRIPTIEI

e:xercijht nil are reprezentwii legal .yi b) .cdt limp eel cu capacitate de exerc1jiu
res trans anu are ocrotitor legal care. sii.:i incuvjinleze actele. .. § l Efectele generale ale susp.endarii
·bin forrnularea al in. 2 at art 14, r~zulta di aceasta cauza cte suspendare
prive;;te pe: minorul sub 14 ani, interzisul jµdecatoresc ~i minorul intre 14-18
ani; Suspendarea prescrip~iei opereaza pe ·durata. lipsei reprezentantului legal ori . 230. PREVEDERILE ART~ 15 AUN. l D1NDECRETUL NR. 16711958
ocrotitdrultti legal, dupa caz.· . ·
· f. Prescripfia este suspeildata fn rcpurturile dintre sofi. Din al in. final al
art. 14 rezulta, cu cl.aritate, ca prescrip~ia este suspendata pe durata·casatoriei.
Este irelevant daca sotii stint sau nu desp~.r\i~i In fapt 1 di.Ci textul .nu distinge,
. astfel c~ ubi lex tlOIL distiriguii, nee nos distinguere debemtts. In schimb, .aceasta
I
!
Potrivit art. 15 a1in. l :. Di1pa incelarea .suspendarii, prescrip{ia f~-;;i reia
socotilulu-se ~'ii litrlpul scurs tiwinte de suspendare -·s,n:
(.'lirsul, II

Pledl.nd de la aceasta dispozitie legala, este de observat ca lntelegerea

efectcilor generale ale suspendarii prescriptiei cere sa se distinga lntre: a) efectul
cauza de ·suspendare nu se poate aplica, prin analogie, ·raport~1dlor dintre anterior aparitiei cauzei de st\spendare; b) efectul pe durata cuuz~i de suspen-
concubini. 2 .. · . .··
dare; c)efedul ulterio1~ 1ncetarii .cauzei de suspendare. · ·
. fn leg~tura cu aceste frei.'cauze de sus.pendare, prevazute ·<l.e·art: 14, este de . Penlruperioctda ci.11tedoara cauz~i. suspendarea nu procluce nici wi. eject
observat ca In primul ~i al treilea caz, imposibilitafoa de a actioi~a estci, In escnta, Juridic, deoarece tii11pul scurs lntre inceputul prescriptiei $i data suspendarii
de natura moralii.. pe, cand, In celalalt caz, aceasta imposibilitate este de natura' intra In calcult1I termenului de prescriptie, ori cum prevede art. 15 alin. I, " ...
juridica. . . . · .· · .· . . · .· · socotindu-se timpul scurs lnai.~te de st1spendare". · ·
Pe durata cauzei de rnspendarei efectul produs consta In oprirea curgerii
. Legea 1ir...64/1995 privind 'procedura reorganizarii jt1diciare ·~i a
prescrip~iei, pe toata aceasta perioada; prin urmare, durata cauzei de suspendare
falimentului st~bife~te 0 CctllZCr speCiafa prin arL 44: "deschldere~l proceclurii
nu intra in calculul ternumuiui de prescripfie. .
· siispenda orice terinene d~ prescripfie a. ac~iunilor previizute - la ai;t. ·42_
Ulterior c;auzei ·de suspend are, efectu! care se produce consta In reltwrea
Tenrien"ele vor lncepe sa· curga du pa 30 de zile de-

I
ci1rsului presci'ip{iei, din momentul fo care el fusese bloc at, oprit; este efectul
(s.n.)3'. Evident textul citat intere~eaza, In. primul _rand, prescriptia ,,. . .·t. 11
,."""'
precizat de art. 15 al in. l In termenii:, ''Dupa incetarea suspeiidllrii, prescrip/ia
~~i reia cursul... "i(s.n.).
> De~.nr. 590/1986 a Sec~iei 'civile a fostulu.i Tribunal Suprem, in Culegere de declz.ii I Ince prive$te momentul efecti.v, dat~\ concreta de la care. este relu~t cursul
1

prescriptiei extinctive, In regula generala~ acesta coincide cu insa~i datit lncetarii

ale Tribtmalului Suprem pe mwl 1986, p. 82-85.
2
Pentru un caz de practica j.u<liciara, a se vcdea C.S.J., s. civ., dee. nr. 2426/ 1992, In
nr. 10-U, p. 122.
I cauzei de suspendare. Prin ex:ceptie, in cazul special de suspenclare prevazut de
art. 44-42 din Legea nr. 64/1995, republicata, momentul reluarii cursului
> Ase vedea ~i dee. civ. nr. 2038/2002 a Curtii de Apel Bucure~ti, in Cidegerede
3
prescriptiei extinctive este lntarziat, fiind plasat la o data, oosterioara. stabilita
practicajudiciarii 2002, a M.I., Ed. All Beck, 2002. p. 11-12..
I
I.
 295
294 pRESCRIPfllA EXTl.NCTIVA.
DRBPTCIVrL ROMAN
iar inst_an~ei i;evenindu-i sarCina de a constata intrunirea conditiilor c~rutc de
_,
de·art. 44: ( .. termenele vor reii1cepe s<.l cui·gii dupii 30 de zile:de la lncliidere~ lege pentru suspendare ~i sa se confom~eze efectelor produse,fara putii1ta de a
procedurii) 1• · · · · ' · .:',',

... face aprecieri asupra acordarii sau neacordarii beneficiului suspend51·i

Cand exfsta o cauza de suspendare a cu.rsului prescriptiei extinctive,
operatia ce urmeaza a ~e face . este aceea de. a calcula duruta cauzei de
§ 2 Efectul special. al _~uspendarii suspendare ~i, in raport cu momentul cand a intervenit,·a socoti dacfttermenul
de· prescriptie: 1) a 1ncepLit sa curga numai la- sfar$itnl cauzei .d~ suspenclare, In
cazul in care aceasta cauza a j_ntervenit inainte de incepulul cursului prescriptiei;
231. PREVEDERILE ART. 15 AUN. 2 DIN DECRETUL NR.167/1958 · 2) termenul de prescdptie s-a lmplinit mai tarziu fata de data cancl at; fl trebuit sa
l:
. . . . . . . . . \ se lmpli1ieasca, fo 1ipsa suspendarii, lll intervalul cat Jl durat cauza de
Efectul special al. suspenclarii este regle111entat de art 15 aliil.. 2 astfel: si.1spendare ~i _3) dad., de la lhcetarea suspel'idarii au ra;1ms mai pt;tin de 6 !uni,
"Prescrip/ia nzt se va implini totu~·i i11ainte de:expirarea unuilermen de ·6 /uni, respectiv o .luna, termen.ul de presct'iptie va fi socotit lmplinit numai la expirarea
socotit de la data incetarii cauzei ·de suspei1dare, cu excepfic1prescripjiiiorii1ai
unuia sau altuia din aceste dou~l: termene, du pa caz.
scurte de 6 Zuni care fnl se vor tn1plini deccitd_upir. expirarea· ·u!mi fermr1n:de'o Am. zis ca efectul. spec.ial nu se produce' In toate 'caztirile, lntr-adevar,
lune/ de la suspendaJ:e" (s:n.). . . _. ·. ·. • . . · . . · .' .. ·
· prelungirea momentului impiinirii prescriptiei cu 6 luni, respectiv o luna, nu are
. Se ·poate observa c~ efect.ul special al si.1spendarii nu ·se produce l1it6tdeauna "'.'
.toe atunci cand:. I) ~auza de ,suspend are exista In chiar moml(!ntul In care ar
cYmse produc efectele generale, amintite mai sus·- ci numaifn cazurile]n car<( · ..
trebui· sa lnceapa cur~ul prescriptiei e;.(tinctive, deoarece In acest caz, tilularul
·.a) pana la implinirea·termenului de prescriptie aramas·mai puti'n cie6 luni, ·
dreptului la aciiune are la djs·p·ozitie, prin ipoteza, lntregul tennen de prescriptie,
dadi..tern'ie!Hil de prescriptie, aplicabil este mai mare Cle 6 l~ini (spre .e;xemplu,
care abia lncepe sa curga, la 'incetarea cauzei de suspendare; 2) clupft lncetarea
terme11ul general, de 3 a11i); · . .· · . ~ . · ·. •.· · .. · · . :· · .
cauzei de. suspendare a. mai ramas de scurs un interval mai mare de 6
. · b) pana la implinir;ea termenl,dui de prescrip~ie a 1·~i1~as mai pl1tin d~ o. fu11a,
daca terl1lenul ,de pres'criptie aplicabil este mai mic de 6 lt111i (cui1{ .e c·eJ de 60 de respectiv o luna pa1ia la implinireatermenului de prescriptie. ·
1n concluzie, trebuie retinut· ca, atunci cfmd ni:e, tott1~i, loc efectul special,
zile, prevazut de art. 24 din .Decretul ni·. L6711_95$). >- · · prelungire~n110111entului lmpli.n.irii·prescriptiei m1 se produce lntotdeauna cu 6
. Efectul special al suspendarii cursului prescl'iptiei extinctive con~ta In
lur;i, respectiv o luna, ci min1ai cu· 1m interval de timp necesar pentru a face
prorogarea (prel~ngirea) ·. momentului · 'impHnirii terinenului <le:. 'pres9riptie
impreuna cu ce a mai ramas .din. termen dupa incetarea cauzei de suspendare
.. extinctiva, iii a,§a fol indU,. intervalu I de ti111p a·upri.ns intre iriomentul lnc.etarii
termenul de 6 Iuni satt de 0 luna: aceasta lnsear)1118.. ca prelungirea la care ne
cauzei de Sll.Spend~re ~j 111011lel1tUI tmpfi1iirii termet~LiltJi de pr-escripfi~·: Sa. ~e
referim ar fi cu 6 !uni, respectiv o luna~ numai atunci cftnd suspenclarea cursului
asigure 6 Iuni sau I ltina, dupa cum termen~rl de prescriptie extinctive: aplicabil
estc mai mare ori mai mic de 6 l u11 i. ·· · .
prescriptiei ar fi survenit In ultlma zi ~ termenltlui de prescriptie, astfel indlt la
lncetarea suspe11darii n-ar mai fi ramas nici o zi din termenul de prescriptie.
.. Spre exe~plu, Sa presi.tpuneni ca In spetii este v6l·ba cie termenul ge11erai cle
'prescrip~ie de 3 ani, din care.s-au scurs 2 a.ni ~i 11 lt11ri dupa ~are intervine~auza
In !ncheie1~ea prohlemei efectelor suspen.Mtrii cursului . prescriptici.
extinctive 111entio11iim ca acestea se produc de rlrrmf_ orrranului de
de. suspendate .. Se pune lntrebare~, cu·. clit ~ste pr¢lungit mornentul Imp! ini rii
prescripfiei In acest caz? Raspunsu! este urmatonil: Cll 5 luni de zile, a?tfel-ca; neramaniindu-i decat sa constate producerea tor.
1mpreuna cu luna ce .a. mai ramas dii1 termenul de 3 _ani, .·sa fa.c~. 6, .luii-i cat
prevede legea. · . · .. · ·. . · . · ·....
Acest efect special de preli.'.mgire. a· moirientullli la car~: 'se l1nplin~$te
pt'escriptia ei<.tirictiva :.._ pana la expirarea a Inca uni.1Uerriien de 6:luni sa:t1 d~ o ·
luna, dupa caz, ca!culat de la data'Jncetarii cauzei de $'uspenqare - este privit ca
. o miisura menita sa asigure posibilitatea efectlva; pentru tituJarul clreptului fa·
. actiui1e, de a cere protectia drepttilui sau lntr-un termen util, suficient. Qe retinut
ca efoctul special se produce de drept,respectiv opereaza direct~ in puterea legii,

1
In ncest sens, a se vedea ;;i G. Boroi, op. cit., ·'.W02. p. 295; M. Nicolac, op. cit.. i004.
p. S-37. Pentru un caz din practici'i jurlidari1: C. Ap. Bucure;;ti, dee. civ., nr. 2038/2002 in fVI.
J. Culeg~re de /'1'C1cticdj11diciora 2002, Ed. All Beck, 2003, p. 11- l2. ·
 ....

PRESCR!Pl>fA EXTINCTIVA 297

,,.., · j ..
subiectut pasiv parase;;te. pozitia de lmpotrivire, prin recunoa~terea
piina at'tmci lncalcat1 nesocotit, contestat. 1> Daca aceste atitudini au lac du pace
pre_scrip~ia dreptului I.a _actiune a ln~eput sa cuiga, ele trebuie sa aiba ca efect
inlatul'Clrea prescrip#ei fncepute, ·deoarece,' -~i Ynti'-un caz, ~i in ceHilalt.
CAPITOLUL VI finalitatea prescriptiei extinctive est~ atinsa: a) efectul mobilizator al prescriptiei
s-a produs, pdn ie~irea titi.llarului dreptului la actiune din sta.rea de pasivitate; b)
_nevoia. cl~rificarii situatiilor juridfoe incerte este satisfiicuta, pi'in recunoa~terea
.INTRERUPEREA PRES(:RIPTIEi EXTINCTIVE 0
obligatiei de catre eel In favoarea caruia curge prescrip~ia. 2 ·

.'.\

SEC'fIUNEA I
§ 2 Cauzele de_'lntrerupere a prescriptiei extinctive
·· NOJIUNEA ~I CAUZELE iNTiillRUJ>ERII PRESCRIPTIEI
- 234. PREVEDERILE ART. 16 DIN DECRETUL NR. 167119~8
§ 1 Notiune Potrivit art. 16 di'n Oecretul nr. 167/1958: "Prescri'ptia se lntrerupe: a) prin
rec.unoct~'itereadreptului a cc'irui actiune se prescrie, facuti'i 'de eel fn folosul
. .
_caruia curge prescrip/ia3 >; b) prin iiitroqucered unei. cereri de chemare fnjude-
232: DEFlNITIA lNTRERUPERU PRESCRJPTfEI EXTINCTIVE cald ori de arbitrare, chicw dacii cei·erea a Jost introdusa la o instanJa
... . '. ·. ' : . · . •· ·.'. ··, - . t .• catoreasca, ori.la un organ de arbitrnj, necompeteni; c) abrogut41 •
'1ntrenperea prescrippui ·extinctive poate fi definita ca modificare~i cursului Prescriptia nu este intrerupta, daca s-a pronuntat 7ncetarea procesului, daca
acestefr:i care consta in inlaturarea prescrip/iei scurse fnainte de apari/ia imez
cauze interuptive .Ji inceperea unei alte prescrip/ii extinctive. ·
a
cererea de chernare In judecata sau executare fost respinsa, anulata sau daca
s-a peri1nat, ori daca eel care a facut-o a renuntat la ea" - s:n.
Cu.rsul prescrip~lei extinctive poate fimoclificat nu numai prin suspendare,
ci ~i prin lntrerupere. h1 definitia data am retinut, pe lan'ga aceasta lnsi.1~ire'a
~i · efedele ju rid ice ale sale. (pe :care le vom analiza l~f sectiui1ea 235. ANALIZA.CAUZELOR DE fNTRERUPERE·APRESCRlPTIEl
urmatoare). DREPTULUf LA ACTIUNE

a. Recunoa.yterea dre1itului a dirui acf iune se pre.scrie. In enumerarea

233_. .JUSTWICARE fiicuta de ait. 16, prima cauz~ de intrerupere a prescriptiei este parasireG1 de catre
debitor, a pozitiei sale de lmpotrivire fata de dreptul su~iectiv corelativ, in for-
l11 lntelegerea ftmdamentului. lritreruperii prescrip~iei extinctive ti·ebuie. mularea aceasta: <reci.i1J9a~terea dreptului a carui actiuqe se prescrie facuta de
1

pornit de la doua premise .(ptezumtii): pe de o parte, lipsa. de convingere a eel 'in folosul caruia curge prescr.iptia". ··
titularului dreptului, In ceea ce prive~te tenieinicia pretentiei sale, dedusa din
starea 1sa de pasivitate, ~i;.pe de alta parte, considerarea pozitiei, in fapt. a debi-
torului, ca fiirid conforma dreptu lui, bazata pe 7mpotrivirea debitorului.
.· Od de cate ori aceste p'remise nu se rnai confin11a, lnseamna ca prodi.1<::erea ° Faptul debit~rului de a recunoa~te datoria, de~L nu satisface pretentiile
creditor:ului, lndrituie~te pe acesta sa creada cu executarea se va face de buna voie, fara a
efe.ctultdprescriptiei ex.tinctivenu se mai justifica. . .
face ape! la organul de jurisdictie (C.S.J., s. com., dee. nr. 4782/2001, In Curierul
infapt; aceste premise nu se mai justifica ori de cale ori titularul dreptului Judiciar nr. 4/2001, p. 48).
la actitme . iese ·din pasivitate, savar~ind acte sau fapte prin care pretinde .
2
M. Nicolae, op. cit:, 2004, p. 538 .
. satisfacerea sau realizarea clreptului sau incalcat, precum ~i ori de cate ori 31
Partea a doua dii1 art. 16 lit. a o consideram neaplicctbilii.
> Art. l 6 alin. I lit. c) a reglementat o cauza de intrerupere a prescrip~lei dreptului de a
4

cere executarea silita. Cu privire la cauze!e de Tntrerupere a prescrip\iei dreptului de a cere

executarea silita, a se veden art. 405 din C. proc. civ., introdus prin O.U.G. nr. 138/2000 ~i
1
· n Cu privire la intreruperea prescriptiei' achizitive, a se vedea C. S.tlitescu, C. Blrsn n,
Drept civil. Dreplttrile reale, p. 282-284. aprobata cu mociificari ~i completari prin Legea· nr. 219/2005.
 298
DREPTCIVIL ROM;\N
Ir• .. «Recunoa~terea", la care se refera textu!, trebuie sa/ie Jirdndoielnica 1;
dar
ea.poate fi nt~t exp1·esc1, caf ~i tacitii 21• ·
b. Cerere.a de chemare injudecata. Pentru a produce efectul-intreruptiv, se.
cere ca: a) actiunea in. justitie sa fie efectivc1 (adica fiicuta cu scopuf de a fi
admisfi; lY!lragerea Oli perimarea. demonstreaza rielndepf.inii·ea acestei conditii);
h) actiunea sa fie admisd, printr:-o hotarare definitiva; retmgerea ori mwlarea
ac~iunii dovede9te neindeplinirea condi~iei 3 >. ·
SEC'fIUNEA a II-a
EFECT.ELE INTRERUPERII PRESCRIPTTEI EXTINCTIVE
§ 1 Reglementarea efectelor lntreruperii
·236. PREVEDERILE ART. i7 Dll'f DECRETUL.NR. .16711958
.Efectele 1ntreruperfr prescripti~i extinctive sunt stabilite de ati. 17 astfel:
-"fntrer~qierea .,'ilerge prescript ia fnceputd inaitite de a se fl ivii fmprejurcwect
care ci lntrerupt·o. . ·.
Du pa lntrerupere lncepe sa cmga o noua prescriptie.
cazul ciii1d prescriptia a fost intrerupta pr'intr-o ceret·e de chemare i'n ju-
decata ori de arbitrare sat1 printr-un act incepator de executare, noua prescripfie
. nu fncepe set curga·.ctil timp hotcirarea de admitere a cererii nu a ramas defi·
nillvcf.sau, in.cazul executarii, pana la lndeplinirea ultimului act de executare" 4)
(s.nJ. · ·· . 1\u ·poute .fi"; . · ·
. · . - art. 1870: "GerereaJn judecata tntrerupe prescrip~ia, dupa regulile cuprinse in arti-
A se vedea ~i dee. civ. nr. '785/2002 Pite~ti, In Culegere de .practica judiciara
1
>
2002, tl M.J.; Ed.All Beck, 2002, p. 10; C. Ap. Buetrre~ti, s, IV. civ., dee. nr. 20/R/2001,
In P.R. nr. 212001, III. 9, R. 151-152.
Aceasta cauzn de lntrerupere este prevA:iuta ~i de art. 1865 pct. 3 C.civ., in fol'lmila
21
"prili recunoa~terea de ciitre debitor... a dreptului celui in contra oarui prescrie". A se vedea ~i
C. Ap. la~i, s. civ., dee. nr. 2086/2002, In Jurispmdenfa Cur/ii de Apel !a~i ii1 materie cil'i/r1,
p.186. . . . . . . . . . solidari; are ca.efect in con~ra tuturor eelorlalti. codebitori ai sai. lntrernperea civila fi'tcuta 1n
31
In acest sens, a se vedea: C. Ap. Cltti, s. civ., dee. nr. 17212000, in Buletirwl
Jurisprud<mfai 2000, vol. I, p: 224; C. A·p. Bucure~ti, s. Ill. civ., dee. nr. 2482/2000, in
Culegere de prm:ticiijudicicll'ltin materie ciiiilii 2000, p. 166, . .
. "' Codul civil .reglementeaza efectele lntreruperii prescripliei. (atat extinctiva cat ~i
achizitiva), astfel:
- mt. 1367: "fotr~rnpereu, fie civila, fie- naturnia, ~terge cu totul orice prescriptie ince-
pu~i\ tnaintea sa; in 11ici un caz acea prescriptie nu mai poate ff continuata. Posesorul sau
debitorul pot incepe o noun p1:escrip~ie dupii ce actele constitutive de 'i11tren1pere inceteaza,
c~irform naturij lor ~i regulilor aci maijos stabilite";
PRESCRIPl,IA EX'I'.INCTIVA 299
§ 2 Analiza efedelor fotreruperH prescriptiei extinctive
.. 237.... EFECTUL.ANTERlOR ~I POSTERIOR CAUZEI DE
.·, ... INTRERUPERE ..
. A~a curnreztilta din ai-t. 17 alin. 1. ~i 2 din Decretu[ 11r. 167/19S8, !ntreru-
perea pi·escriptiei e;dinctive p1~oduce tirmafo_arele doi.1~ efecte: \
·-. a;zterior datei 1ntreruperii, prescrip{ia. este "$tearsa", adicct fn!Cituratii,
astfe[ ·.!neat, toata prescriptia care a curs lntre 111omentLil e.i de lnceput ~i data
d1uzeL de lrifrei·upere· {recunoa~tere ori cerere de ..chemare In judecata) este
socotita ca necu\·sa; se poate obse.rva ca, spre deosebire. de efectul nnterior cau-
zei de susperida~e. (uncle p1;escriptia ramane i1eati11sa), In cazul lnt1:eruperii,
efectul anted.or este. radical, constand in lnlaturarea et;
... ..:posieriodntrerUperii, efoch1I :care se produce consta in fnceperea altei
prescl:ip/ii; prin umiar~;~ dt1pa ce a operat intrerupe1~ea, un nOli termen de pre-
scrip~ie 'incepe sa curga.;" ~i stib . acest al doileaaspect," lntreruperea se deosebe9te
de· suspendari:r (t111de; rea111intim,· prescriptia I~ i. reia c.;ursul, urmand a produce se
;;i efecti.tl sr>'ecial, da~a. ~ cazi.tl);.car~· este felul prescrjpti~}, .dupa obiectul sau,
c~re lncepe sa. ~t~rga dup~ ce .a .·~perat lntreru~erea? Rispunsul la 'intrebare
"Cererea
.,: art. i 868i' fltcutaJn judecrtta nu va putea tntrerup_e prescriptia decat daca va
fi i11cuviinfata dejiidecatofie ·prin hotiir[.re de nerevocahila autoritate. in cazul aces'tn nici ·a
prescrlptie nu poate curge de la fornwea· ceretii fo Judecata ~i pana la pronun~area unei
nsemeriea:hotarari"·· :;. . :. .. . ; ..
.<art. t869:' ,;b~ca c~I ~e a format <)er~·rea in judecata las~ s~ se perime acea actiune a sa
prin neiucrrtre;· dad\ '~e dezista de ace~:~ere.re pentru,oricare alt motiv, afara de nulitafi de
formti sau de necoi11pete111a instantei catre care a fostfacut, nici o 1ntrerupere de prescrip!ie
·. · · · ··. . · . · .
colul. t 868. ~i {869, chiar tn cazul cand este adresaH\ la 0 instantajudecntoreasa.necompetenta
~i chiar. dad\ este 1iulii pentn' lipsll de forma";
' . art. l 371: "in cazurite prevait;te"t11a1ticolul precedent, prescl·iptia nu va fl lntrerupta
decat dadi eel, interesat va fi facut, mai tiiainte de hotarfirea de perimare, ce ar putea fi
pronuhfata in contra sa, o noull cerere; tn buna ~i cuvenita fo.rma 1 ~i daca aceasta de pe unna
se
cerere se va fi i1-lcuviirltat, dup.a cum arata in articolul 1868";
<art. \872: "lntreruperea civila a prescriptiei, facut!\ In contr\\ unuin din debitorii
contra. unuia di.n rrio~tenitorii unui debitor solidar nu are ca efect contra celorlalti como~te­
nitori, ·chiar .daca creanta ar ·fi ipotecar~. ·daci\ obligntia nu est~ nedivizibila. Asemenea
intrertipere nu are efect in co11tra codebltorilor debitorului defunct, decat in masura partii de
obligatiea mo~tenitorului contra caruia s~a fiicut intremperea.
a
Spre 'intrerupe prescripUa ln.contra acelor codebitori, trebt1ie o intrerupere fticuta In
contra tuturor n10$tenitorilor debitorului defut1ct 11 ; . ·
. ·., art. l 873: "lntrerup~rea civil~ a prescripjiei, facuta In contra debitorului orincirml. are
efecte $i tri contra cau~iunii. .
. iritreruperea tacuti\ in contra cautiunii nu poate opri cursul prescriptiei datotiei principale".
 300 DREl>'f CIVIL ROMAN

• ~"//'"'.I,
presupune sli deosebi1~ doua ip;;teze, In fu;1ctie de c~uza de 'intrerupe~e, ~i ant\~
rrie: a) daca lntre1~uperea a-operat prin efectul recunoa~tedi, noua prescrip\ie-este
de-',acela~i fel cu cea lnlaturata; adica-. prescriptia dreptului fa. actit.me (o-
prescriptie de drept civil); b) daca lntrerLtperea a_operat prin efectul ceredi de
chen1are ln judecata, 110Ua prescriptie are 'Lill alt ObleCt, ~i an.urne, dreptul de a CAPITOLUL VII
cere executarea silita (fiind, deci, o prescriptie de clrept procesual civil); daca
pres_cripti~ lnlaturata a fost de 3 arii sau de un-· alt termei1, noua prescriptie este
REPUNEREA:'IN TERMENUL DE 'PRESCRIYfIE
de 3 ani (pottivit art. 6 din Decretul nr. 167/1958). ·.
Mai trebuie retinut ca, daca In cazul 'intreruperii pr in recimoct~rtere efectele
se produc instantaneu, ln cazul lntreruperi i pr in. cere1:ea de chemare In j udecata,
ef~ctele se prodtfc definitiv,'pe_data ramanerii definitive a hotararii judec.atore~ti SE C'fl U-N-E A I
de admitere a cere-rii (ceea ce lnseamna ca, lntre data sesizarii instantei ~i data ;;11

ramanedi definitive a hotararii opereaza 0 fotrerupere, dar cu titlu provizoriu,. NOTIUNEA REPUNERll IN TERMEN
mai exact, sub conditia admiterli cererii ~i ramanerii definitive a hotararii).
. Ca ~i In cazul suspendarii, efectele intreruperii prescriptiei extinctive Se
pt~oduc ope legis ·(deplin drept, In te.meiu.I legii); organului de jllrisdic~ie § 1 Reglementarea lega:Bi ~i definitia repunerii 'in termen
. neramc'.friandu-i decat stt coiiJ;tale producerea 1or.
·In fine, in legattJt:a cu lntrerup~rea prescripti'ei extinctive, mai· este de
re~iirnt .ca, a~a .cum s-a precizat ~i In jurisprudenta, pentru a opera lntrernperea, 238 .. REGLEMENTAREA LEGALA A REPUNERII IN TERMENUL
este ne~esar ca inotivul de 'intrenipere sa- intervina pdnii. la implinirea teniw- DE PRESCRlPTIE
nului de prescrip/ie. Ihtr-o decizie de speta, Sectia civila a fostului Tribunal
Suprem s-a pronuntat astfel: "Ac~iunea In stabilirea paternitatii din afara a. Reglementarea general6
casatoriei apar~ine copiiuiui $i se porne~te in numele sau de catre mama or! de
Repunerea hi termenui de prescriptie cste o institu\ie ju rid ica noua,
reprezentantu i- Iui legaL Aceasta.'actiune poate fi pornita in terme11 de un an de la
nita In Codul civil, fiind consacnita, cu caracter general, In art. 19 din Decretul
na~terea copi_lului (a1t. 60 alin. 1 din Codul familiei). In cazul in care mama a
nr.- l67/l958 astfel:. "lnstantajudecatoreasca sau organul arbitral poate, fn ca(.11/
convietuit cu-pretinsul tata ori·daca acesta din urma a prestat copilului lntre-
fn cai·e canstatii ca ff.ind temeinic jusl(ficale wuzele pentru care lermenul de
tiri.ere, tennenul de un an va CLirge de la lncetarea ?Onvietuirii ori a lntretinerii.
prescrip/ie er fast depa.~·it, sii dispiuu.I chiar din qficiu judecarea sau re:wlvarea
Tet'menul de I an· prevazut de art. 60 din Codtil familiei fiind un termen de
ac{iimii, ori sii incu",'iin\eze executarea silita,
prescriptie, el po'ate fi !ntrerupt ori suspendat In cazurile ~i conditiile prevazute
· Cererea de repunere In termen va putea fi facuta numai In tennen de o luna
de lege. Pentru CCI efectul fntrerupator de prescr.ipfie sa 'se produca. este
de la lncetarea cauzelor care justifica depa~irea termenului de prescriptie" - s.n.
necesar ca atdl conviefuirea cclt ~·i fntrefinerea, la care se refercl alineatul 3 al.
art. 60 Codfcniz., safi inceput in perioada terinenului de prescripfie de un c111 de
p. Reglementarea speciala
l a na.}·tereet capt·1ul w. ,,/) :- s.n. . · . .
De legc lata, repunerca 'in termenul de prescrip~ie este consacratfi, cu
caracter special, In urmfitoarele dispozitii legale:
- Art 13 din Legea fonclului funciar nr. l 8/1991, republicata, cu modi-
ficarile ulterioare: "Calitatea de mo~tenitor se stabile~te pe baza certificalului de
rno~tenitor sau a hotararii judecatore~ti definitive ori, 7n lipsa acestora, prin
probe din care rezulta acceptarca mo~tenirii.
j\Jo.ytenilorii care nu-~i pot dovedi aceasta calitate, lntrucat terenurile nu
s-au gasit In circuitul civil, sun/ sacoti{i repu.yi de drept ih lermenul de
acceptare, cu privire la cota ce Ii se cuvine din terenurile ce au apar,tinut
11
Dec.nr. i944/1986 a S.civ. a fostului T.S .. i'n C.D. pc 1986, p. 126-127.
 302
DRE!l~f CIVIL ROM..\N
autorultti lor. Ei sunt considerati ca au acceptat mo~ten iPea prin·cererea ·pe care
~·
o fuc comisiei"I) - s.n. :. · · . · ..
- Art. 5 alin. 4 din Legea nr. 111/1995 pentru reglementarea situatiei juri-
dice a unor imobile cu destinatie de locuin~e -trecute In proprietatea statului:
"lvlo.~·tenltorii, In sensul prezentei . legi; sunt socotiti de drept acceptcmfii
----------------~,,.,_~;fftt1ti'i-ffostttltd-:-1irop1 iet,u pet soa11a fizica ll.11~/a data. aepunerii
cererii prevlizute la "art. 14" pentru restituirea in natura a apa1tarne11tel0r sau,
. du pa caz, pentru acordarea de despagubiri" - s.n. ··
- Art. 4 alin. 2 ~i 3 din Legea nr. I0/2001 privind regiim.11 juridic al unor
imobile preluate In mod abuziv In perioada 6 martie 1945 -: 22 decembrie
1989:" De· prevederile prezentei legi beneficiaza ~i mo~\·tenitorii legali sau
testcmuHktafi cti persocmelor fizice fndreptiifite.
Succesibilii cai·e, du pa data de 6 martie 1945, nu au acceptat mo~tenirea
szmt repu.yi de drept ft1 termenul de acceptare a si1cceshmii pentru bunurile care
fac obiectul prezentei iegi. Cererea de restiticire are wtfoare de acceptare a
succesiunii ·penfru bunurile a caror restituire se solicita In temeiul prezentei
!egi2'' - S.11. .
De re~inut c~l, dispozitiilemt. 19 din Decretul nr. J67/1958reprezinta 1;egida
repunerii Iii termenl.11 de prescrip~ie, pe cfind prevededle art. 13 alin. 2
din. Legea nr. 18/1991, republicati'I., art. 5 alin. 4 din Legea nr. 11211995 ~i art. 4
ulin.-. 3 din Legea nr. 10/200 l constituie excepf ia, fiind clerogatorii de la dreptuf
comun ~i supus~ maximei exceptio11el; .rnnt strictissimcte interpretntionis. ·
I 239. DEPINITfA REP.VNERH IN TERM EN UL DE PRESCRIPTlE
EXTINCTIVA . · ·~ caracter spedal.(opereaz:ani.1mai In cazurile expres prevazute de lege);
Pe baza .dispozitiilor legale de mai sus, rep1merea l.11 termeu poate fi defi-
nita ca bene.ficiul · ac(m/at de lege titularului dreptulul la ac/lzme ca1;e, din
motiwt lemeinice, nu ti pului j(mnula c1c/iunea in justi/ie 111liuntru/ lermenului de
prescrip/ie, etstfei eel organul jurisdicjirmal este 1nclreptti/il sci solu/ioneze, fn
fond, cererea de chemcm:/ in Judecalif, cle.yi a Jo.rt inlrodtf{{a t.h1pli if!t]Jlinirea
temumultti de pre.,·cripfie, Din aceasta definitie rezulta efementele deflnitorii ale
institutiei repuneri_i in termen ~i anume:
- 11mi fntrii, repunerea In termen este.un benefi.citt, o favoare recunoscuta de
lege titularilor cll'epturilor subiective civile supuse actiunii prescriptiei extinctive:
E vorba de "comisiile" prevazute In art. 11 din Lege ~i a caror func\ionarc e
11
re-glen1cnlat!I in Hotararea Guvernului nr. f 31/1991 de aprobure n Regulnmentului lor (M. Of.
nr. 43 din 4 mal'tie 1991) republicata (exceptie foe alin. 4-10 ale art. 11, care au fost abrogate
pr-iii Legea nr. J69/1997).
Lcgea rir. I01200 I a fost modi ficata ~i completata prin TITLUL r al Legii nr. 247/2005
1
(M. Of. nr. 653/2005).
PRESCl~IP!>lA BXTlNcTiV A 303
-·apoi., ~e~unerea In termen .este recunoscuta numai fn cazurile ~i condi/iile
p~evazuie. de _l~ge, catizele repunerii in· termen fiind enumerate ·iimitativ sau
evocate:doar In 1nod.ge~edc, dupa caz;
. .
- in sfiirJil, ·1n temeiul repunerii In termen, titularii drepturilor subiective
sunt_ ht 111iisurctstde vct_lor;fice - lnfr-un cadrn judiciar sau extrajudiciar, dupa
~~<U!m.el'i.uLde.._p.r_es_crip/ie. s--ar fl fmplinit; aceasta lnsemneaza ca,
practic, ·efect~l, .prescriptiei extinctive este, In aceste -_cazuri, anihtlat, ca 91 cana--
nu s-ar fi prqdus.
·1n esenJ~~·. d,eci~ repui1erea In termenul de prescrip~ie extinctiva este Liil
be11eficiu alJegii,· ~i, totodata, o piedica In calea producer~i efecfelor prescrip~iei ·
extinctive; neJll~tificar. , .
R.epunerea ln terinen dedrept cornun se disti1i'ge p.rin tirmatoarele trasaturi'>:
... - generalitate; Iii sensui ca art. 19 din Decretul nr. l67/1958 este de ap!i"-
catie general~ .~tat fo categoria drepturilor P!ltrimoniale, cat ~i a .eel or extrapatri-
111011iale, care suntsupuse actiunii prescriptiei extinctive;
· - cai·acte;z.il ixceptional, 'in sensti"! ca este admisibila doar In cazurile In
c·are depa~ire·a·termelmltli.de prescriptie se datoreaza unor cauze temeinic justtji'-
cate, neii11pt1t,abi.1e titulai~ului dreptµlui mate.rial la actiune;
. . - qaracterul jurist.licfia11al,repui1erea lll termen nu opereaza ope legis, ci
. nuniai In baz_a· hotararii· f).doptate de _organul jurisdictional competent, adica fie
de ditre instanta jud~catoreasca, ·fie de catre organul arbitral, du pa caz.
. Spredeos~bire.de repu1ierea In termen, reglementata In Decretulnr. 167/1958,
repunei·ea de drept In termen.ul de pres~riptie, prevazuta de legile speciale, se carac-
terizeaza prinutmatoareletrasaturi: .
- ·caracter _legal (se produce· de drept, prin efectul legii. fara a fi necesara
interventia oi·gaiiu lu_i judsd ictional)._ ,
§.2Jtisti1ic~rea repunerii fo termenul de prescriptie
240. DOCTRINA JURrDICA DESPRE JUSTIFICAREA REPUNERif lN
TERM EN
In justificnr~a repunerii in termen, intr-o formulare, se precizeaza ca: "Le-
giuitorul a socotitastfel ca, ~i In ipoteza In care termenul de prescriptie s-a lm-
p!init, .titularul dreptului poate fi totu~i ocrotit daca a pierdut tennenu! din
amimite motive considerate n-1 fl lmpiedicat sa-~i exercite dreptul la acnune In
cadrul acelui termen" 2l.
n A se vedea M. Nicolue. Rep1111erea in termenul de prescripfie, in Dreptul nr.
il/1999, p. 47.
21
P.M. Cosmovici, in Trmat de drept ciPil, vol.I, 1989, p. 345.
 305
304 DREPT CiVIL ROrVL~N PRESCRIPPIA EXTINCTIV .A. .

··Intr-o alta formulare, se pr:ecizeaza: "Neexercitarea dreptului la actiune, in. .be altfel, consacrarea celor trei cazuri speciale de rep\mere In terfrien - de ·
~"
sens 11mterial, In termenul prevazut .de lege, este sanctionata - cum precizeaza drept -, de catreart. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, art. 5 alin. 4 din Legea
art. 1 a:lin. 1 din Decretul nr. 167/1958 -.cu stingerea sau pierderea dreptului la. nr. 112/1995 ~i art. 4 alin. 3 din legea nr. 10/iOOl constituie o d.ovada a compa-
1
ac~iune • .Aceasta, 111tre altele, ~i In considerarea unei conduite culpabile din tibilitatii repunerii in tennen eu princi~iile econo.miei de ~ia~a ale privatizarii.
parte.a titularului drnptului subiectiv. Ex quo fit, atunci

sanctimiarea lui, fiira a avea vreo vina, ar fi ·ilegala ~i noneducativa. Pentru a SEC JJNEA a II-a
lnlatura deci contradic{ia ce ar apare lntre ceea ce legea.a prezumat :;ii ceea ce
reprezinta realitatea, ca situatie certa, fosu~i actul normativ de drept comun in DOMENIUL~ TERMENUL ~i'EFECTUL REPUNERII IN TERMENUL
rnaterie a regle1'nentat posibilitatea repunerii In termen .. Dat cum termenele de DE PRESCRIP'fIE
prescriptie au un cani.cter imperativ, pentfo a lmpiedica eludarea lor, i·epunerea
:}n terme1i n-a fast re.cunoscud'in conditii u~oare, dependente exclusiv de vointa
ci
celui foteresat, ~i nici pentru motive de echitate, ni.1mai in situatii deosebite ~j
§ 1 Domeniul repunerii li1 termen
legitime, considerate ca atare de catre organul jurisdictional. Repunerea in
termen este, deci, o masura exceptiOnalii". · . . .
Cu alt prilej a111 aratat ca:."Repunerea In terme1i, ca ~i suspendarea ~i lntre-
. i:uperea, demonstreaza preocuparea · legiuitorului de a conferi prescriptiei un t 242. DETERMINAREA GENERICA A DOMENlULUf REPUNERII
IN TERMEN, DE CATRE ART. 19 AUN. l DIN DECRETUL
caracter real, In sei1stil de a mi se prnduce efectul sanctionator ori de cate ori
titularul dreptului la actiLine i1u este In culpa..
, In cazul repunerii In terrnen, lmpiedicarea efectuh\i extinctiv al pre<l,...rinJ I NR. 16711958

I
Spre deosebire de art. 13, 14 .'.?i 16 din Decretul nr. 167/1958, care e1w-
se jt1stifica prin · existenta cauzelor temeinice care l-uu impiedicat pe mercl, /imitatjv, cauzele de SLispendare ~j de fotrerupere, art. 19 l1ll face 0 enume-
dreptului la· actiune sa ·formuleze cererea de chemare · fo iudecata lnauntrul . rare a "cauzelor de repunere 'in termen", mlil\umindu-se cu stabilirea, generid,
termenului de prescriptie" 2). ·

241. JUSTIFICAREA ACTUAL.\ A REPUNERH TERMENULDE

I a dorneniului repunerii 1n termen, prin trirniterea· la "cauze teme.inic justificate",
Hi.sand pe·.seama organelor de jurisdic~ie sarcina de a aprecia ~i detennina, de la
cai la caz, daca mot.ivul invocat drept scuza pentru depa.'.?irea termenului de
PRESCRf PTfE prescrip\ie constituie sau nu o "cau~a temeinic :.. r,;.~-:~~t<>

In condi\iile trecer.ii
la economia de piata, se poate pune problema admisi- 243. DOMENIUL REPUNERII fN TERMEN POTRIVIT ART. 13
bilitn~ii,
·de principiu, a repunerii·ln termenul de prescript,ie. 0 asemenea proble- AUN. 2 DIN LEGEA Nr. 18/ l 99 l. ART. 5 ALIN. 4 DIN LEGEA
ma se ridica datorita.sorgh1tei sale "socialist~" 31 • . NR. 1l2/l995 $1ART.4 AUN. 3 DIN LEG EA NR. I 0/2001
Considera111 cii $i In prezent, ca $i In viitor, repunerea in termen trebuie
pastrata, date fiind efectele slabe benefice pe1itru titularii de drepturi subiective Repunerea, de drept, In tennenul de acceptare a mo~tenirii (care este
civile. Aceasta.institutie poate fi socotita un.mijloc de armonizare a interesului term.enul de 6 luni prevazut de art. 709 alin. I Codul civil) opereazf1, potrivit
general cu eel paiticular, idee care,. dupa cum este $liut, este un principiu textului expres, In favoarea mo§tenitorilor "care nu-~i pot clovecli aceasta
fundamental al 'dreptului civil romfin"l. calitate, lntrucat terenurile nus-au gasit In circuitul civil".
. · Din interpretarea grcunatica!Ci a textului ar rezulta ca el vizeaza doar
l.J I. Deleanu, Repunerea in fermen, in condi/iile arl. 19 din Decrewl 11r. 16711958, in ipoteza mo~tenitonilui testamentar, calitate "dobandita" In perioada In care
R.R.D. nr. 9-l2/1989, p. n terenurile nu puteau face obiect al actului juridic (inter 11ivos sau nwrtis causa),
1
' Gh. Beleiu, Dre pt Civil. Teoria genera/a. l 987, p. 339. n potrivit, 'indeosebi, Legilor nr. 58 ~i 59/1974. Dar, ~i In acea perioada, terenurile
Ji Vezi, pentru iicest aspect, spre exemplu, E. Romau, In Tratat de drept c.:ivil, vol. I,
~
puteau fi dobandite pr in succes iune legalCt (ma i pu tin terenu 1 agricol, claca
i 967, P: 486:
4
l VeZ.i supra. 11r. 6, c. In sens contrar (al inlaturiirii de lcge fel'<mda, a institutiei repu·
I legal nu avea ori nu dobandea cuno~tin\e agricole). Consideram ca
nerii In termen pe motiv ca ar fi o insfitufie ilogiccl) a se vedea V.D. Zltttcscu, Crmsiderctfii in
/egi'ilurci ctt institu/ia prescrip/iei ex/inclil•e. In Dreptul nr. 2/1999; p. 19.
iI solutia corecta, care trebuie data In privinta dorneniului acestei repuneri In
termen, se poate desprinde d.in coroborarea ulin. l al art. 13: "Calitateu de
 306· DREP"r.crv11.. ~OMAl'I:
11Jo~tenitor se stabile~te ·pe baza certificat~ilui d¢· mo~tenitqr_ s.at1 .a hciUirarii
judecatore!?ti definitive ori, In lipsa acestora; prln orice :probe din care reiulta
· acceptarea rtio~tenirii" c.u partea a dotia· a alin;· 2:. ·mo$tenhor,ii ... ''stmt socotiti"
repu~i de drept· )n tennepui de acceptare cu privire la ~eta ce se. cuvfoe dh1 u "tetractar~ a renuntarii la mo~tenire" (adica revocarea actului unilateral.care este
terenurile .ce au apar~inut autorului lor . .Ei s.w1t: considerafi ·cii au acceplal
1110.ytenirea prin cererea pe care 0 Jae COll~is~ei" "'. s.n.
Din 'interpretare~~
sistematice(a'aCestor dispozitii, rezultc'i ca repunerea fn tennen·ope1~ea:za pentru
mo~c;tenitorii · - legali ori· testamentari. - care· n-au acc.eplal 1110.~tenirea- fn
termenitl dey1rescripfie de 6 luni, .pcltzli la data intriiriUn vigoare.· a legii (20
februarie.1991) incliferent cat timp ct trecut de la chtta cleschiderii succesiu11ii 1>.. :·.
. . . fntr:ebarea care se. pune este urmiltoarea: opereaza repunerea. Ir\ ter111en in.
favoarea mo~tenitorul~ti. care a renun{at expres la mo~tei1irea din car~ ar ft facttt
pai1:e terenul care, potrivit Legii nr. J 8/199 l, se cuvii1e mo~te1iitorilor taranlilui
cooperativizat? · _ . .. _ .
Daca ar fi sa utilizam in,terpretarea gramaticala ~i cea bazata pe argtinientul
a.
per contrario, data partii finale a art. 13 alin. 1: " ... din care rezuiUl accepta-
rea· rrio~teniriP', ar trebui sa clam un raspuns negativ la ltJtre~areapusa'. mo~te­
nitprul r:enuntator nu se bucura de repunerea In termen dispusa de alin; 2 al
a1t. 13 din Legea nr. 18/199 L . . categoril de terenuri fn temttiul legll nr.· 18/[991. madificata ~i republicatii. rn Dreptul nr.
Totu~i,. credem ca interpi·etarile .care trebuie sa prevaleie; in ·caiu I pe cai·e·
n averh In vedere, 's1,rnt:cect Leleologicci;bazata'pe fiqaJiJatea Legii· nr. 18/L991:'
crearea dreptutui de afi tmpropr!etarit'i ct:1 pamant .*i pe1it1~tl 111o~tei1itorii taram1..:
tui cooperator care, ,potdvit legisl~~iei. an.terioare, irn aveau acest 'ci1:ept sau niCi
interesul In acest sens; cea logicii, ba-zata pe regula actus interpreta11dus est potius
ut yaleat, quam ut pereat, aplicata atat alin. 2 al ~·rt. l3 din Legea nr: 1811991, cat
~i ·(mai ales), art. 701 ·c.civ. (prirna parte): "in tot timpul fn care prescripfia
dre1Jtului de a accepta nu eji'fe dobclnditc1 fli cont1:a erezllm" ce au remmfat, rd cw
inca jctcultat.ea "de a accepla succes,iwiea, daca. succesil.mea nu este dej~
acceptata de alti erezi" (s.nfl'. .. . . .
I) A se vedea ~i Sentinta civila nr,.184211992 aJu~ecatoriei Mier~urea Ciuc cu Notd<l~
L. Had11ngy 1 tn D1:eptul nr..7/1993·, p. 70-Ji , · .. · .. . : . . .
21
In acest sens a se. vedea ~i: V. P~tulen, Dreptul de reprezentare s1i~q.esorala in con-
diJlile prevederi/or art. 12 cilin. 2 din Legea nr. 1811991, fn Dreptui nr. 10~11/1991, p. 99;
F.I. Ciobanu, Probleme tn legtiturli cu partaju/ s11ccesoral in lumina p!«!l'ederilor art. 12 din
[.egea 11r. 1811991, in Drep.tul nr. W1993, p. :S8; M. Georgcscu, Al. Oproiu 1 Re:;tabilirea
· dreptului de propr{etal' asupra teren.urilo.r tn conditille d!ferite qle acceptarii smi re11111ifilrli
la succesiune ori neexercitcirii drept11rilor succ:esorale. in Dreptul nr. 4/t994, p. 67-58; A·
Sitam, Nota I (critica) la sent.civ. din 27 decemQrie 1993 a Jud. Strehaia, .in Dreptul 11r.
12/1994, p. 52; E. Sat'ta~Rom11110, '"Drept11I de i110~1e~ire. vol.I, Ed. Graph.ix, la~i. 1995, p.
35; D. Chiricii, Dl'ept civil. Succesiu11i, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 1996, p. 2 l 6-217.
In sens contrnr, n se veden:. P. Pcrju, Disc11/ii in legaturli cu 1m~le solu/ii privind
dreptttrile reale princip(f/e pro111111{(ffe de insttmfele j11dedt!ol'e$li din jude/11/ Suceaiia ii1
lumim:t legii nr. 1811991, in. Dreptul nr. 5/l 992, p. 27; C. Turianu, Nota II (nprobativfi) la
sent.civ. din 27 decembrie t993 a. Jud. Strehaia, cit.supra, p. 53.-54; M.L.lklu-Magdo~
PRESCRWI>lA EXTINCTIV A · 3·07·
Prin:tlrmare, cererea adresata· comisiei de improprietarire, In c.azul pe. care
tr avefl:l in vedere, este u.n act juridiC civil cu efecte multiple: 1) el reprezinta
exercit,iUl:,dreptulni de a primi parnant, in conditiile legii; 2) el are va:loare de
"t.emii1tarea" la mo~tenire); 3) este $i o"acceptare expresa a mo~tenirii (efe.ct
atribuit pri.n art. l 3 alin. 2, partea finala, din Legea J:lr.18/199·1 ).
Precif:am ca .repunerea In termen prevazi.tUi de,aii; 13 alin:2 din Legea nr.
18/1991'>; art. ~l°alin. 4 din Legea nr. l l2/l995 'lli art 4 alin. 2 $i3 din Legea nr.
10/200.l este urmata de instituirea unui' termen special de decadere - ~i nu de
prescdpti~ - de 45 de zile, 90 zile2>; respectiv 6 luni; In care poate fi formulatii'
::j
cerereli de atribuire In propi-ietate a terenului sau apai:tamentului ori de plata a
·;;i·.·.1"'.·.'~ despftgllbi,dlor, In condi~iile legilor 1'nentionate. Rezulta c.a In toate aceste ca~uri
I:··:.r·,::.
Jf Unei~ pro6ie111e in fegiitttra .Cit in~erpretarea # aplicai·ea pre~1ederilo;. art~ 12 din legea nr.
·Ii:!¥:
.· ie
181199/ ..yiai·t. 13 difl.Regrtlament11l aprobat prin H.G. nr..73011993, In Dreptul ni'. 7/1995,
p. 35-39;. ldlomo~an, Drept civil. Drepturile reale, Ed. Imprimeriei de Vest, Ora<lea, 1996,
p; l03"ld4; M. Nicolae, Rec~11stit11irea act11ala a dreptului de proprietale .asupra unor
:1~
5/1998, p. 23-24; Fr. Denk, Tra~at de drept.succesaral, Ed. Actami, Bucure$ti, 1999, p. 438-
438! C.S.J,,' s.clv .1 dec.nr. 494/ 1994 tn 811/etinul jt1rispr11dei1fei 199.:j; p. 23 ~i in Dreptul, nr.
12119c14; ji: 67; idem., dec.nr. 760/l996, 'in Dreptul nr. 5/1997, p. 102. ln ace~sta opinie se
sustine ca ·remtnfdtorii nu pot beneffeia :de preve<ledle art. 13 ~lin. 2'd(n Legea nr. 18/ 1991,
·deoarece prin efectul renun~Arii (art. 696 C.ci~.), au devenit stt'aini de mo~tenire; iar optiunea
succesorall\. este, Yn principiu, indivizibili\. · . . .
: .,1 Legea nr. 18/1991 a· fost modifo::ata ~( completat~ prin Legea nr. 169/1997 (M.Of. nr.
1
299il997), dandu~se posibilitatea ~i cetii/enUar ro111ii11i cu domicil/11/ in strainiitale, fo~tilor
cetii/eni l·omcini care ~i-au redobandil cetli{enia, precum ~i celor cttre 11u au depus cereri, In
tern1enul de 43 ziie·prevazut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 18/1991.pentru reconstituireu
dreptuJui de proprietate de a se adresa cu ·o (nou't\) cerere ·comisiilor de "aplicare a Legii
fondului. ftindar, in termen. de 90 de zile, de la data i11trarii In vigoare a Legii
nr. 169/1997. 111 vecleren reconstituirii dreptului de proprietate (art. 48 din Legea nr. 18/1991
~i att. IV dih Legea nr. 169/1997). in literatura .de specialitate ·se aratti ca pentru succesil1ilii
neaccep1a11/i (cei care nu dobdndiserl\ calitatea de mo~tenitori) ai fo~tilor proprietari. prin
efectul dis~ozitiilor art. IV alin. l din Legea.nr. t69/1997, "operenza, ex lege, o li011a rep11-
11ara ln leril1e1111l de acceptal'e a ma~lenlrii, flind socatifi ca a11 acceptat s11ccesi11111w prin
cererea pe·care o fac comisiei i11 termenul prevazut de art. 9 alin. 3" (M. Nlcolae, Reco11sti-
1uirea act1iala a dreptului de proprietale asupra unor categorli de teren11ri fn teme/ul legii
nr. 1811991, modijlcald 1i republicatii, cii supra, p. 24). A se vedea, pentru a11u'l.nu11te cu
privire fo domeniul de aplicnre n art. IV dfo Legea 1ir. 169/1997: E. Popescu, I. Damian (I),
M. Nicolae (11), Mo~tenllorl/ indrepla/l/I sii beneficiete de rep11nerea in termen fn temeiul
nl'i. IV d/n.legcw nr. 16911997 prmtru modijicarea .y/completm;ea legiifi:mdufuiji111ciar, In
Dreptul iu. 6/1998, p."3-18.
Mentioni1m ca tenr.enul de 90 de zfle prevazut de a1t. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1·991
republicata. (introdus prin Legea nr. 169/1997) a fost prelungit, la 150 de zile, prin Ordonanta
de urgenta a Guvemului nr. l/ 1998 (M.Of. nr. 2611998), ftind prelungit pana la 31 dece111bric
/998.prin'i..egea nr. 21811998 pentru aprobnrea O.U.G. nr. 1/ 1998 (M.OL nr. 453/1998).
zi Cu privire. la acest termen, a se vedea precizl1rile !acute la nota precedenta.
 3os··. DREPT ClVIL ROMAN PRESCRIP!,IA EXTINCTIV k 309
..,.:;,· nu es_te vorb~ de o repm1ere ln·termen propriu zisa, ci tlt1a specialii., derogatorie, · - neacceptarea succesiunii de catre minor din cauza parasirii de catre .
impusa de considerente moralqi de dreptate so~iala. · reprezentantttl sau legal (mama copi_lului). · ·

244. DOMEN1ULREPuNERII lNTERMENUL DE PRESCRIPTIE Au fost apreciate drept cauze care nu justijica repimerea. i11 termen:
PRECIZAT IN DOCI~RINk . - eroai:ea de drept invocata de titularul dreptului la ac\iune;
- absenta ori aglomerarea cu probleme a conducatorului persoanei juridice
sau juristului acesteia 1>;
In literatura de specialitate s~a,precizat c~ pri;1 "cauze temeiniC. justificate"
- depa~irea, culpabila, a terme11ului de acceptare a mo~tenirii 2 >.·
trebuie sa se lnteleag~ nurnai acele lmprejurari c'are, fiira a avea gravitatea fortei
majore (care determi1ia suspendarea), stint exclusive de culpa. Asernenea impre-
jurari se caracterizeaza prin aceea ca sunt piedici ·relative, iar nu absolute (ca
fort~ majora), In sensul cii ".au acest caracter pentru reclamant ~i pentru cei ce se · § 2 Termenul de repunere In termenul de prescriptie
~flii In condi~ii asemanatoare dar nu necesarmente pentru un om diligent..", cu
precizarea. ca neexercitarea 11~ tennen a actiunii, din caza unor asemenea
lmprejurari, sa nu poata fi "imputata \mei culpe a titularului a6ti1.111ii" 11 • • · 246. REGLEMENT AREA ACESTUI TERMEN . DE CA.TRE ALIN. 2
·.fotr-o alta formulare, mai s.ugestiva, domeniul repurierii In termen a fast AL ART. 19 DIN DECRETUL NR. 167/1958
co11turat astfel: "Repunerea 11; termen este o 11o~iune care exclude ~i forta majora·:
· ~i culpa. Domeiiiulei.incepe z.mdeinceteaziiculpa .yi inceL,eazii unde fncepefor}a Reamintim ca, potrivit art. 19 alin. 2: "Cer~rea de repunere In terme;1 va
major'a "11:. ~ · . . · · putea fi raci.1ta nuniai in termende 0 luna de la fncetarea cauzelor care justifica
depii~irea termenuht·;. ·de prescripJie .,,: · · ·
. Textu·l stabile~te doua aspecte ale termenu.lui In care poate fi ceruta repune-
245. JURISPRUD°ENTATN MATER1A CAUZELOR DE REPUNERE rea in termem1l de' prescriptie: l}.(litra:ta lui, care este de 0 luna; 2) fliceputul
-INTERMEN acestid ternu111, care este ·marca~ de data incetarii cauzei care jl.1stifica depa~itea
termenului- de prescrip\ie. · · ·
in practica i11stantelor judecatore~ti mi putine au fast pricinile!n care au in doctrina s-a precizat; judicios ~i .corect, ca te1'menul de 0 luna prive~te
trebuit sa se pronunte dadi. 0 anumita: lmprejur~re este sau nu ·"cauza temeinic atit cererea de repunere l'n termen,formulata de reclan1ant, cat ~i acordarea din
justificata", 111 sensul art. 19 alin. t din Decretul nr. 167/1958.· oficiu, a i·epunerii In termen. ·
Dintre asemenea lrriprejurari, unele au fost apreciate·~a nu JUSt1t1ca repu-
nerea' In tei·men, iar a1tele, dinipotFiva, a fos(considerate .ca lntrunesc cedn~ele
pentru a.lndritui repurierea tn termen. · 247. NATURAJURf.DICA A TERMENULUf DE 0 LUNA PENTRU
RBPUNEREAINTERMEN
Exempli gratia, au· fast considerate cauze care jusiificc.7. .repzmerea fn
termen: . . . . · .. . .
- existenta unor lrriprejurari speciale In cares-a gasit mo~te11itorul, care I-all
fo doctrina~ natura juridica a termenului de o luna, previizut de art. 19
alin. 2 din Decretul nr. 167/.1958, este controvers.ata.
1mpiediq1.t sa afle despre deschiderea unei mo~teniri la care·era chemat;
3
In rezolvarea problemei, s~at; fonmilat' dm1a opinii ..
· - efectuarea und expertiZe medico-legale pentru a· stabilii fiira echivoc
Jntr-o parere, acest termen e socotit tm termen de clecadere ~·i de.pror;eclura3 1•
·(constatare a stabilita~ii) ca sotul mamei este lndreptatit sa introduca ac~iunea In in cealalta opinie \ pe care o lmparta~im, ~i pe care am nuantat-0 2>, acest
1

tagada paternita~ii; . · termen este calificat ~'\ fiind un

- cunoa~terea unor fapte, stabilite de organele de mmarire penala, numai
dupa fmp!inirea termenului de prescriptie; · · ·
lndelungata· ori repetata, a mamei lmpreuna cu copilul. In
ni.unele cai·uia·L1rn1a sa introduca actiunea In stabilirea paterniU'qii;
~· . .
11
· M'. Eliesci:1, op.cit., In C.S.J .. nr. 1/1956, p. 293;
2
l·A. Iona~cu, Drept civil. Partea generalt'i, 1963, p. 185-186.
3
Ase vedea, C.S.J., s. civ., dee; nr. 129/1993, ln.Dreptu·I nr. 12/l993, p. 89.
termen de prescripfie extinctiwJ.
1
> Pentru trimiteri bibliografice; lajurisprudenfii, a ;e vedea: P.M. Cosmovici, In Trntat
de drept civi(l989, p. 347-348; I. Deleanu, op.cit., 'i'n RR.D., nr. 9-12/1989, p. 34-35; Gh.
Beieiu, Drept civil. Teoria genei·ald, 1987, p. 340. ·
lJ Pentru practica relativ mai recenta, a se vedea: dec.nr. 590/1986 a S.civ. a fostului
_T.S. - In C.D. pe 1986, p. 82-85; deci.nr. 732/1986 a aceleia~i S.civ. In ·c.o. pe 1986, p. 86-
87; dee.or. 213/1987 a S.civ. a fostului T.S .. In C.D. pe 1987, p. 113-116.
3
l V.M.Ciobanu, NOTA (TI) la dec.nr. 93/E/1985 a Trib. Jud. - Ja~i,' In R.R.D., nr.
8/1986, p.. 50-54.

l.·
 '!\li!':(
310 DREPT.C.IVIL
•. . .
i~OM~6.N
:•; .......
, PRESCRiPl>IA EXTINCTIV A
·r, Mai exaet, a~a cum alin, 1 al _art_. 19 stabile~te: l) reptinerea .in termenlil de
prescriptie a dreptuiui la actiune in sens ma.teri~L~i 2) repune.rea ill. t.t:irmentil d~.
prescrip{ie ·a dreptt1lui de a C({re ex.ecutarea sjlita, tqt a~tfel ~j al in. 2 al ac.eluia~i
art. 19 stabile~te: l) terme.nul de o luna pentru a cere- rqiunerea .in terment!I de·.
prescriptie a dreptului 1.~ actiune. - .care ,apartim~ ~reptultii civil -·~i.2) termen~~·l ·.
a
de oJuna pentru cere.repunerea !11 termerjtjl de: prescripti~ a dreptului de a cere,.
executarea silita:.. care apartirie·dreptului pro~esua:l ~ivjL ,·. · . , .. : .. · . . Cererea de repunere In termen poate ft facuta fie ln1preuna 'cu .. cei·erea de
,·Termenul d~ o luna pe!1tru .. repu11~rea In te_rmenui de prescr!ptie a dreptului
la actiune, fiind un tennen· de prescr.lptie extincti\'a, este .supl!negul.ilor privind
3
suspendarea ~i intreruperea prescriptiei di;1 Decrettil nr. 167/l 9S8 J.-
§ 3 Efectul repunerii in termenul de prescripfi~.
248. E'FECTUL REPUNERII GENERALE IN TERMENUL . . tuirea.dteptului de proprietate privata asupra terenului care a_apartliiu_t autorului
.OE}'IIB~CRIPTL_f;!,· ., . . . . .. . .. .. . . . . .. ,
. . In sis,te1mil Decret~1turn~..- i67/t 9SS,, .ete~ttii repune~_ii .111 ten~~~n consta,'_i~1
esent~. in socotirea prescrip/i<!t ca ne'in1plinita: de~i termeiiui de pi·escript_ie :a ex~
pirat, ceea ce.e9hivaleazii,prac'.tic, cu_~uiihi_larea·efec~ult~i ext~nctiv al. p,rescriptiei.
Acest efect perm~te orgariului dtUl1~is~ictiesa treacc{lajudecata iri]oncl a'cciuzei.,
nereseingfindu-se actiuiiea .c~ presc1;ls_a",(~~(l~ alii~. l.d.i~l Oet:;r~tul nr.. l<J71f?SS);· ..
In materie succ~sora.la, prin efec;tul repuoerii In. term~nul _de a.ccept~re a.
rno~tenirii, instanta judec~t.orea5c~ . 'pq_a~e :.preillngi .terrnemil de_ "optitfoe_
· succesorala cu ~ei'm~ilt ~ luni .d.e la dat~'.~~i1d ..a iuat sf~r~it impledic~rea, a.dica
. de la l11cet.area catizei, care a o.prit p_e S.L!cce,s,~i 1.sa-~i exercite drepttd QC .optiime
(art 700 alin. 2 C. c_iv.) 41 • Precizam p~. ad:.)00 C..: c.iv. A fosb~b~ogat"pariial,. iar -
irn total prin efectul rre~ederilor- art. 19 di\1.Pe.c_~etul nr. 1~m1.958, in s.~nsul. ca
forta majora, nu. mai cqnstittiie lt.ti. .·-.•
caz. de.
.. -
re.punere
.
'iq ·termen,. cl_ i1nul de.
ll I. Delea11u, op.cit., tn R.R.D., nr. 9-12/1989, p. 35~40. .
ll Gh. Beleiu, Rep1merea fn ter1111m, tn _condifiile art. 19 c(i,n Deere.tu/ l1r. 1671195.8, II,
111 R;R.D., nr. 9-12i1989, p. 40-4~ 1 . . . . •. ' ..
3> Pentru. &manunte, ve?'.i nota precedenta. . . . . . . . . . .
4>Jn aqest sens,_ a s~ vedea; · pentrti ·amanurite:, M. Elles.cu,· Tra11sn1isi;ineci yi i;~1pai·teala
ma~tenirii tn dreptul Rep1iblicif Sociaiiste Rointinia,:Ed. f.cademiei, Bucure~ti, .1966, p.l I 1-..
112; M. Mayo, Cu pi·i1•t're la tem1e1111L de c1cceptare a succesiunii,.tn R.R.p. nr. 7/1983, p. 27-
28; Fr. Dealt, op. cit., p. 453; Trib. ~upre.m, s civ,, dec. nr. 1399/1986·, in R.R.D, nr. 3/i987, p.
. 68-69. In sens contrnr (admiteren cererli ..~ 'repu~ere In .termen constitliie o acceptare
implicita a mo~tenirii, nemaifiind. nev~ie de acordania unui ait terinen pentru exercitarea
drep~ului de opiiune su~ce_so(ala} a se vedea.: (:. St!'ite~cu,_ brept _9i1:il.•.Contra~tulde trans:
po.rt. Dreplurile de creafie intelecluaUL Succesi1fni/e! Ed. Didac~ica ~i Pedagogica, Bucure~ti, ..
1967, p. 217-218; A._ Pop, Gh. Bel.eiu, op.cit., p. 509, nota 195; D.-_ Chi_ric~, Drept;fivi/.
Succesi1111i; Ed.J,i.1111ina Lex; .Bucu.re~~i, .JQ96, p. ~ 15. · · · · · . ,r· ·
311
suspend~re a p~escrip~iei extinctive de aplicatie generala" (inClusiv, in niateria
prescriptiei dreptului de ~ptiune succesora.la). 1> ·
:- Cat prive~te modul de operare, repunerea 1n termen, reglementata de mt.
19 din becretul nr. '16711958, are cantcterju~liciar, In senst.il di prestipune darea
unei hotarari Cle catre ·- organul de jurisdictie competent, care treb~1ie sa fie
motivat~ pentruca instanta de control judiciar sa poata verifica' temeinicia ei.
chemare 111 judecata, fie sepa1:at, ·!n cadrul procesului pendinte' - ·In cursul
judecatii de prima instanta, in apel ori chiar In recurs. 2> ·
249. EFECTUL REPuNERlI SPEC1ALE IN TERM EN UL DE PRESCRIPTIE
. In sistemul Legii m. 18/1991 (art. 13" alin. 2), Legii nr'. 112/1995 (art. 5
alin. 4) ~ial Legii nr. 10/2001 (art 4 alin. 3), efectul repunerii In temien consta
in lndritu.irea mo~tenitorilor de a solicita, In conditiile acestor legi, reconsti-
sau, fie restituirea in natura a apartamentelor sau, daca' aceasta Ill! rnai este cu
putint~~ acordarea de despagubiri ~-a care ar fi avut dreptul ·autoru! !or, fie
restituire·a In natur~ sau miisuri reparatoi-ii prin echivalent a imobilelor preluate
·In mod abuziv 1n perioada 6martie1945 - 22deceinbrie1989. ·
De retinut ca repunerea In _'termen p·revazuta de "dispozitiile speciale
amintite este urmata de. instituirea unui tennep· :special de decadere (vezi sitpra
243), 111 care este · necesara mai ititat°Jormularea uriei. cereri de atribt1ii-e In
proprietate a teren.ului, apartarnenh.iltti ..sau imdbiluiui, · ori de" plata a despa-
. 1 gubirilo~, fie prin masuti reparatorii p~in-echivalent. . · · · .
. Cat .prive~te modul de :Operare~ ·repunere"a In termen reglementata de aceste
acte n_orma:tive nu are. caracter jurisdictioi1al. - .care. ar presupune darea unei
hotariil'i, motivata, de catre organui ae jurisdlc~ie competent, ClllTI este cazul arL 19
din becretul nr. 167/1958), ci ope.reaza de drept, adica direct 111 ptiterea legii (ope
legis), hefiind rievoie ·de intervenria orga_nl.il~1i de jurisdictie in acest scop. · ·
'l As~ vedea. V. Fodor, Repunerea In lerr;1enul de prescripfie cu privi1:e specialii la
opti11nea .wccesoralii, in A.U.B., 1966, p. 47-53; iri acest studi1:1 se sustine·e~onat ca termenul
de (i lu11i prevAzut de art. 700 aliri. 2 C.civ. ar fi tennenlil tn care poate ti ceruta repunerea in
termen, iar nu termenul de o luna prevazut de art. 19 a·lin. 2 din Decretulnr. ·167/1958
(lbideir1; p. 53). A se ved.ea ~i Trib. Suprem, s. ciy., .dee. nr. 470/1970, In R.R.D. nr. 9/1970,
p. 165. irt sehsul oil. forj:a major~ ar mai constitui, de Lege fa_ta; un caz de repunei·e In termen,
a se vedea, totu~i. Trib. Bucure~ti, s. a IV-a civ'., dee. ni·;.460/1997 1 In Culegere de practica
j11dicianJ. 1993~1997, p. 165-166, nr: 109. . · ·. · r ··
1
>Prin "cerere" In sensul art. 19 alin. l al Decr.etului nr. i 67/1958 trebt1ie sa lntelegem
orice mijloc de sesizare- a organului de jurisdictie (peti\ie scrisa. invocare verbala in cursul
procesului, act separat de cerere principala sau· element al acesteia). Ea poate fi expresa, dar
~i implicita, simpla iiitroducere a cererii pentru solutionarea In fo1id a litigiului semnificand ~i
solicitliren repunerii In termen la fond (n se vedea I. Deleanu, I. op.cit., p. 34, nota 14).
 - ..L
CAPITOLUL vm
iMPLINIREA (CALCULUL) PRES.CRIPTIEI EXTINCTIVE
§ 1.No~i~ne
'.~50._ :DEFINITII;::.
Prin fmplii1~rea prescrip{iei extznclive lntelegem.cleterminarea momentului
fn·cm;e expi'raterinenul de prescripfie. · .
Aceasta determinai·e iiTiplica un calcul, care p·resup~me cuno#terea urma-
toarelor elemente: 1) termenu! de prescrip\ie aplicabil in cazul dat;·2}foceputul
acestui termeri; 3) daca a intervenit; ori nu, vreo cauza.de suspendare sau de in-
trerupere a prescrip~iei;A) reglilile de calcul al_e termenului de prescr_iptie.
25.1. REGLEMENTAREA REGULILOR· DE CALCUL.ALE TERME-
) . . NELOR DE PRESCRIP'fIE EXTINCTIVA
. De lege lata, situa~ia acestei regleme11tari ~ste urmatoarea: ." .
. ·- Decretul nr.. 16711958, stabile~te 11umai regtilile privind fnceputul terme-
nului de prescrip~ie; . . · . .
- Codul civil con~ine, ~i el; o reglementare fragmentara a regulilor de cakul;
· ~ Codul de procedure/ civila, se aplica In completarea dispoi;itiilor din c~le ·
doua acte normative· de mai 'sus. .
De Lege ferencla, potrivit ar fi ca regulile· privirid calculul termenelor de
prescriptie a dreptului la actiune sa se gaseasca In acela~i act normativ, ~are
reglementeaza aceasta prescrip~ie ~i sub celelalte aspec~e; cum ain mai· spus,
acest act i1ormativ trebuie sa fie viitorul nostru Cod civil.
·§ 2 Continutul regulilor _de calcul al termenelor de prescriptie
252. CALCULVLTERmENULUI DEPRESCRfPTIE S1ABILIT
PE ANI ~f PELUNf
Potrivit a~. 100 alin. 3 ~i 4 din Codul de procedura civila, cand termenul
este st.abilit pe ani sari pe luni, el se va_ lmplini in ziua core~punzatoare din
p~ESCRIPl:>IA BX'.TINCTrVA 313
ultimul a1\ ori ulti1iia luna.i,daca ultltna lltn! nu ~re o zi corespunz~toare .(cum e
fej:>.ruarie), teriuenul se so9ote~te ..i.mplinit 'i'il ultima zi a acestei luni \
1
·. . Spre exe1nplu, t<:m11enul general de prescrip~ie de 3 ani, lnceput sa curga la
22 mai 2002, se va linplini la 22 mai 2005; ori,. termenul special de 6 Iuni, care a
lnceput sa curga la l 0 iunie 2005, se va implini la 10 decembrie 2005.
253. CALCULUL TERMENU[.,UTDE PRESCRIPTIE STABILIT PE ZILE
. . ' ..
Pentr~1 aceast~ varietate de prescrip~ie, art. 1887 Cod. civil. prevede ca
"termenul. pr€?scriptiei se calculeaza pe zile ~i nu pe ore" l. Prin urmare~ ziua in
2
cur.ml clireia prescrip/ia incepe nu i1llra in ace[ ca/cul - ceea ce se expriina In
adagiul dies ad quo n.orz computatur in termino ~· iar In art. 1.889 Cod civil se
dispu_ne _ca "Prescriptia nu se so.cote~te ca~tigata, decat dupa lmplinlrea. celei
dupa unna zile a termenului. definit prin ·lege" - ceea ce inseamna consacrarea
adagiului dies ad qztett~ computatur in termino. Acest' sistem de caJcul se nu-
me~te •(i11terint!diar", pentn.1 case. plaseaza lntre "sist~mul· tei·menului exclusiv"
(adica pe zile libere), In care nu se iau in calcul oici p1~ima ~i i1ici ~iltima zi ale
. termenului, ~i "sistem~tl termenului iticlusiv"\n~;mit ~i pe zile pline), In care
intra in calcul atat prima c§.t ~i ultima zi al~ termenului. .
tJ Potrivit art. JO I C. proc. civ. "(I) Termenele s~ in~eleg pe zile litere, neintrfind In
socoteala nici ziua cand a lnceput, nici ziua cdnd s-a · sfil.r~it termenul, (2)
statornicite pe care incep, sa curga de la miezul nop~ii zilei urmatoare. (3) Termenele
statornicite pe ani, luni sau saptii.mani se sfar~esc In ziua anului, lunii sau saptamfinii
corespunzatoare zilei de plecare. (4) Termenul care, incepand la 29, 30 sau 31 ale lunii, se
sfiir~e~te lntr-o luna care nu are o asemenea zi. se va socoti implinit fn ziua cea din urmti a
. llll1ii." -
21
Potrivlt art. !888 Cod civil: "Ziua se irnpaite In 24 de o.re. Ea lncepe la miezul noptii
~i se sfiir~·e~te la n~iezul i10piii urmatoare". .
 ;.:

PR ESCR IPPIA EXTLNCT[V A 313

• ":"'.I. ultimul an ori ultima luna; claca ultima luna nu are o zi corespunzatoai·e (cum e
febrnarie), termenul se socote~te 'lmplinit in ultima zi a acest~i luni \ ·
1

. Spre exemplu, termenul general de prescdptie de 3 ani, lnceput sa-curgii la

22 ·mai 2002, se va lmplini la 22 mai 2005; ori,.termenul special de 6 luni·. care a
lnceput sa curga la -19 iunie 2005, se va implini la 10 decembrie 2005.

iMPLINIREA (CALCULUL) PRESCRJPTIEI EXTINCTIVE · 253. CALCULUL TERMENULUfDE PRESCRIPTIE STABILITPE ZILE

Pentru aceasta varietate de. prescriptie, ·art. 1887 Cod civil .prevede di
"termenul pre?cripiiei se calculeaza pe zi.le ~i nu pe ore" >. Prin urmare, ziua In
2

.
§ 1 .Nofiune cursul ciireia prescriptia fncepe nu intra fn ace! calcul - ceea ce se exprii11a 111
adagiul dies ad quo n.o.n computatur in tennino ~· iar In art. 1889 Cod civil se
clispune ·ca «Prescript_ia 1~u se socote~te ca~tigata, decat dupa ~mplinirea celei
..250. . .
DEF.INITIE
itrma zile a termenului definit·prin lege" .- ceea ce lnsea11111[ cons'acrarea
Prin impfo1~rea pre:}crip{iei extinctive lntelegemdeterminarea niomentului · adagiului clies ad quem compii.tatur in tennino. Acest' sistem de calcuJ se ntt-
fn·care exptra terinenul de presc1'iptie. . · me~te "intermediar", pentru case plaseaza.i'ntre "sistemui' termenului excl~1siv"
Aceasta determinare implica un calcul, care p·resup~me cunoa~terea urma"'. (adica pe zile libere), In care nu se. iau In calq_ul t?ici p1~ima ~i nici ultima zi ale
toarelor elemente: 1) termenul de prescriptie aplicabil tn cazul dat; 2) 1nceputul termenului, .~i "sistetmll termenului iticlusiy"'(numit ~i pe zile _pline), In care
acestui termen; 3) daca a i11tervenit; ori mt; vreo cauza.de suspendare satt de. in- intra in calcul atat prima dit ~i ultima zi al~ t~1:menului.
trempere ·a prescripriei;. 4) regtilile de calcul al~ termenului de prescriptie.

25.1. REGLEMENT AREA REGULILOR· .DE CALCUL. ALE TERME-

). NELOR DE PRESCRfPTIE EXTINCTIV A

. De lege lata, situatia acestei regleme11tari ~ste urmatoarea: . ·

. - Decretul nr. 16711958, stabile~te nu1mii regttlile privind tnceputul terme-
nului de presctiNie; · ·
· - Codul civ·a contine, ~i el, o reglernentare fragmentara a regulilor de cakul;
· ~ Co.du/ de procedura ~ivilcl, se aplica t11 completarea dispozitiilor ·din cele · l
doua acte normative· de mai sus.
De lege ferenda, potrivit _ar fi ca regulile privind calculul terr:nenelor de
prescrip~ie a, dreptului la actiune sa se gaseasca In a:cela~i act normativ, qare
reglemen~eaza aceasta prescriptie ~i sub celelalte aspecte; cum ai11 mai' spus,
acest act n6rmativ trebuie sa fie viitorul nostru Cod civil.

> Potrivit a;t. 10 I C proc. civ. "(1) Termenele s~ !nteleg pe zile litere, neinlrand In
1
·§ 2 Conp.nutul regrililor de calcul al terme.n:elor de prescriptfo
socoteala nici ziua dind a lncepul, nici ziua c:.'inu s-a sHir~it ter111enul, (2) Terrnenele
statornicite pe care lncep, sa curga de la miezul noptii i;ilei urmatoare. (3) Terr~1enele
252. CALCULUL TE'.RmENULUI DE PRESCRIPTIE STABILIT
PEANI $I

Potrivit a~. loo·alin. 3 ~i 4 di ti Codul' de p~·ocedura civila, cand termenul

este stabilit pe ani sau pe luni, el se va 1mplini In ziua_ cmespunzatoare din.
l statornicite pe ani, !uni· sau saptamani se sfftr~esc In ziua anului, lunii sau saptamanii
corespunzntoare zUei de plecare. (4) Termenui care, incepfind la 29, 30 sau 31 ale iunii, se
lntr-o luna care nu are o asemenea zi, se v~ socoti impiinit fn ziua cea din urma a

i:i P~trivlt art. 1888 Cod civil: "Ziua se ll'npnite·in 24 de o.re. Ea incepe la miezul nop\ii
~i se sfEi:=?e~te la m!ezul i10p~ii urmatoare".
 ~
1=-1
>
u"""""
1=-1
;:J
cTj t..:i
;:j ;:J
0 ~-
""O ~
crj ~
cTj ~
Cl) Q
-+->
~ i;.;i
C\S t..:i
0-4 ~
E-1
u
~
1=-1
~
;::J
en
 TITL UL I

.PERSOANA FIZICA l)

CAPITOLULI

CAPACITATEA DE FOLOSINT A A PERSOANEI FIZICE

SECTIUNEA I

NOTIUNE SI CARACTE.RE JURIDICE

§ 1 Nofiunea capacitapi de folosinta a persoanei fizice

254. DEF!NITIE

a. Definz/ia legata a capacittifii de j(J/osin!ii a persoanei fizice

0 asemenen.definitie cste cuprinsa In alin 2 al art. 5 din Decretul nr. 31/1954

(care se gase~te In cap. \ - Persoana fizica), care prevede: "Capacitatea de.folosin(a
este cap,acitatea de a avea drepturi !}i obliga/ii" - s.n ..

ll Cu privire la defini~ia persoane fizice §i categoriile de persoane fizice, a se vedea

supra, nr. 28 §i 29.
Cu privire la institu~ia persoanei fizice, a se vedea: T1-. lonn~cu §.a., Per.voanafiziccl In
dreptul R. P. R., Ed. Academiei, Bucure~ti, 1963; S. Ghimpu, S. Grossu, Capacitatea .~i
318 OREM' CIVIL ROMAN
b. Definifii date in doctrinajuridiclt
1n deftnirea capacitatii de folosinta a persoanei fizice autorii au tinut seama
de prevederea art. 5 alin. 2 mentionata mai sus, astfel ca nu exista diferente sub-
stantiate lntre definitiile formulate.
Astfel, lntr-o formulare, se precizeaza: "Capacitatea de folosinta este apti-
tudinea unei persoane de a avea drepturi $i obligatii" 1>.
Intr-o alta formulare se arata ca" ... putem defini capacitatea de folosinia a
persoanei fizice ca: parte a capacitatii civile a omului, ca aptitudinea acestuia de
a avea drepturi ~i obligafii civile"2>. · •
c. Definif ia pe care o re/inem
Tinand seama de tegislatia civila In vigoare - lndeosebi Decretul nr. 3l/1954
PactuL international privind drepturile civife ~i politice ale 'omului, ratificat prin
·Decretul nr. 21211974 - consideram ca, in definitia capacitatii de folosinta a per-
soanei fizice este obligatorie retinerea a trei elemente esentiale:
- cariacitatea de folosin~a a persoanei fizice este o parte (1 capacitc"J{ii civile
a omulzti·l,· ..
- ea consta In aptitudinea omului de a avea drepluri # obligafii;
- aceste drepturi ~i obligatii sunt civile, iar nu dreptliri ~i obligafii in gene-
ral, ceea ce rezulta din art. 1 §i 2 din Decretul nr. 31/1954, care recunosc persoa-
nei fizice ~i persoanei juridice drepturile subiective civile, iar nu orice drepturi.
reprezentarea persoa11ei f/zice lti dreptul R. P. R., Ed. ~tiinfificii, Bucure~ti, 1960, C.
Stiitcscu, Drept civil, E.D.P., Bucure~ti, 1970; Gh. Beleiu, Drepl civil. Persoa11ele;
Universitatea Bucure~ti, 1982; M. Costin, Marlie inslilttfli ale dreptului ci11/I. Ed. Dacia,
Cluj-Nupoca, 1984; ~t. Rauschi, op. cit., p. 25 I ~i urm.; Oh. Beleiu, Drept civil. Pe1woc111ele,
Universitatea Bucure~ti, 1987; E. Lupan, Drept Civil.· Persoane/e, Unive1·sitatea din Cluj~
Nupoca, 1988; J. Carbonnier, Droit civil. TomepnJmler, P.U.F., Paris, 1955, p. 157 'i urm.;
J. Chevalier, L. Bach, Droit civil, I-er annee, 6" ed., Editions Sirey, 1974, p. 15 fi urm.; G.
Cornu, Droit civil. lntroductiOn. Les personnes. Les bie1M·, Editions Montchrestien, Pa1·is,
1985, p. 185 'i urm.; L Dogaru, op. cit., p. 289 ~i urm.; E. Lu1um, D.A. Popt.>scu, Drept
civil. Persoana jlzica, Ed: Lumina Lex, Bucure~ti, 1993; T. Po1>, Drept civil ro111ti11.
Persoanele ftzice fi persoanele jm·ldlce, Ed. Lumin~ Lex, Bucure,ti, J994; E. Poemaru,
/ntroducere fn dreplttl civil. Teoria genera/ii. Persoanele, Ed. Europa Nova, Bucure~ti, 1994,
p., 2 J I 'i .urm.;. I. Urs, S~ Angheni, Drept civil, vol. I. Partea genera/a. Persocme/e, Ed.
Oscar f;>rint, Bucure,ti, 1997, p. 181 ~i urm.; G. Boroi, Drept civil. Persoa11ele, Ed. All Beck,
Bucure~ti, 2001, p.3 ~i urm. · · ·
1
• > C.Statcscu, Drept civil, 1970, p. 22.
2
> E. Lupan, Drept civil. Persoanele, 1988, p. 17; ~t. Riusehi, op. cit., p. 25 l, arata:
"Capacitatea de folosinta - parte component!! a capacitlifii civile - este aptitudlnea general! a
unei persoane de a avea drepturi ~i obligafii": autorul are in vedere, insa; drepturile civile.
•·
31
Pentru definitia 'i elementele (structura) capacitll~ii Civile, in general, vezi supra, nr.
33 ,i 34.
PERSOANA FIZICA
319
Pe aceste premise, definim capacitatea de folosinta a persoanei fizice ca
fiind acea parte c1 capacita/ii civi/e care consta in etptitudinea omuhti de a avea
drepturi ~i obligafii civile.
Constand In ·aptitudinea omului de a fi titular, purtator de drepturi ~i obli-
gatii civile, capacitatea de folosinta exprima insa~i esenta calitatii omului de a ti
subiect individiwl de drept civil'>.
255. SEDIUL MATERlEI
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice are ca surse legislative aproape
toate izvoarele de drept civil (mai putin cele .cu aplicatie exclusiva la persoanele
juridice), dintre care nu trebuie omise: Constitutia Romaniei; Codul civil; Codul
familiei; Codul penal, modificat ~i republicat; Decretul nr. 31/1954; Decretul nr.
3211954; Decretul nr. 212/1974, de ratificare a Pactul ui internationarprivind
drepturile civile ~i politice ale omului; Conventia international! privind
drepturile copilului (aprobatn prin. Decretul nr. 47/1990 ~i ratificata prin Legea
nr. 18/1990), republicata; Legea contenciosului a<;lmin istrativ nr. 29/1990;
Legea fo11dului funciar nr. l 8/1991, republicata, cu modificarile ulterioare;
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii,
republicata, cu . modificarile ulterioare; Legea nr. 105/1992 cu privire la
reglementarea raporturilor de drept international privat; Legea arendarii nr.
16/1994, cu modificarile ulterioare; Conven\ia europeana pentru apararea
drepturilor omului ~i a libertatilor fundamentale cu protocoalele aditionale la
aceasta conventie (ratificata prin Legea nr. 30/1994); Legea nr. 112/1995 pentru
reglementarea situaiiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute
In proprietatea statului; Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu
modificarile ulterioare;; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind
protectia chiria~ilor: ~i stabilirea chiriei pentru spati ile de locuin~e; Legea
nr.272/2004 pl'ivind protectia ~i promovarea · drepturUor copilului~ Legea nr.
273/2004 privind regimul juridic al adopt'iei etc.
256. CORELATfl ~I VOCATIE
a. Corela/ia capacita/ii defo/osin/a a persoaneifizice cu capacitatea
civ.~lc'i 9i capacitalea de exerCi(.iu ·
. Di11 definitia data, mai sus,' capacitatii de folosinta a persoanei fizice re-
zulta ca, lntre notiunile "capacitate de folosinta" ~i ''capacitate civila" exista
IJ In doctrina,. s~a propus {de catre M.. Costin) denumirea "capacitate subiectivii" In
locul celei de "capat<itate de.folosinta"; pentru critica acestei solutii, a se vedea Gh. Beleiu,
Drept civil. Persomiele, 1987, p. 30.
 320 DREl'T CIVIL HOMAN f'ERSOANA FfZICA
321
corelatia de tipul parte-tntreg, prima notiune fiind dfferenfcr specifica, iar a doua
notiune fiind genul proxim.
§ 2 CaractereJe juridice ale capacitatii de folosinta a persoanei fizice
, A doua diferenta specifica fata de "capacitatea civila" este 44capacitatea de
exercitiu" (aptitudin~a persoanei fizice de a dobandi ~i exercita drepturi subiective 257. ENUMERAREAACESTOR CARACTERE
civile ~i de a-~i asuma obligatii civile, prin incheierea de acte juridice civile).
Daca, In raport cu capacitcttea civila, atat capacitatea de folosinfa. cat !ii Capacitatea de folosinta a persoanei fizice inrnti-"?eaza urmatoarele carac-
cppacitatea de exerciliu constituie diferente specifice, fiind compone11tele ori tere juridice: . ·
elementele sale, in ce corelafie este capacitcuecr de folosin/c1 a persocmei fizice - legalitate;
cu capacitatea de exetciiiu? Raspunsul la intrebare este acesta: capacitatea de - generalitnte;
.folosin/ii este premisa, necesctrii, obligc1torie, a capacitii{li de exerci/iu; prin - inalienabilitate,·
urmare, persoana fizica nu poate ·avea capacitate de exercitiu, fara a avea, In - intangibilitate;
prea!abil, capacitatea de folosinta. - egalitate :?i
wiiversalitate.
b. Controversajn;ivindvocci/iet ccqjacitcitii sale

In literntura de specialitate s-a conturat o controversa cu privire la vocaiia
(ori. intinderea) capacitatii civile, ~i, prin aceasta, a componentelor sale: capaci-
tatea de folosinta ~i capacitatea de exercitiu.
Rezolvarea acestei probleme serve~te la o mai buna intelegere a nofiunii
capacittifii defolosinfa apersoaneijizice (motiv pentru care abordam, in acest
context, problema vocatiei capacitatii civile).
In rezolvarea problernei s-au dat doua solutii, diametral opuse.
fntr-o parere, se considera ca .notiunea de capacitate civila are o vocafie
genera/a, ea desem:niind capacitatea ornului fn societate, existancl · diferente
minime, de la o ramura de drept la alta.
in aceasta opinie se pune semnuf egalitatii lntre "capacitatea civila" ~i "ca-
pacitatea juridica" (sau "capacitatea de drept"), ceea ce consider~m ca nu tre-
buie admis deoarece no~iunea "capacitatea juridica" este genul proxim, iar
"capacitatea civila" este diferenta specifica, ·alaturi de capacitatea omului In alte
ramuri de drept, ·precum: dreptul familiei, dreptul procesual civil, dreptul
comercial, cfreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul muncii, dreptul
penal ~.a.
in cealalta parere, pe care o socotim lntemeiata, capacitatea civila (!?i deci,
~i elementele sale: capacitatea de folosinta ~i capacitatea de exercitiu) coi1stituie
o capacitate de 1·c1mura, adica de drept civil. in esent~, aceasta teza se 'inte-
meiaza pe doua considerente: 1) existenta ramurilor de drept presupune, printre
altele, ~i existenta capacitatii In fiecare rarnura de drept; 2) intre capacitatea
civila, pe de o parte, ~i capacitatea din _orice alta ramura de clrept, pe de alta
parte, ~xista deosebiri, sub mai multe aspecte: lnceput, continut, lncetarel).
11
P.entru amanunte, privind aeeasU\ controversa, a se vedea Gb. Beleiu, Drept civ({.
Persoa11ele, 1982, p. 44-46; idem, Drept civil. Persoanele, 1987, p. 3 l-35; idem, Capacitcuea
,juridicii ~i capacitatea civila in dreptul roman, in S.D.R. nr. 211990, p. l6~-166; idem.
Capaclfateajuridiclt a societa/ilor comerciale. in R.D.C. nr. l/1991, p. 35 ;;i unn.
258. CONTfNUTUL CARAC-;rERELORJURIDlCE ALE CAPACITATll
DE FOLOSINTA A PERSOANEJ FIZICE
a. Legalitatea capacita(ii de .folosinta a persoa11eifizice
Acest caracter consta In insu~r;irea acestei capacitafi.de a nu putea fl regle-
mentata decii.t prin le,rge, sub toate aspectele sale: instituire, inceput, continut,
lncetare.·
111 alti termeni, capacitatea de. folosinta a persoanei fizice este exclusiv de
domeniul legii, ea nefiind de domeniul vointei individuale.
Recunoa~terea sau instituirea capacitatii de folosinta a persoanei fizice este
realizata, de lege lata, In principal, de catre:
- art. 4 a1in. ~ din Decretul nr. 3111954: "Capacilatea civila este recu-
noscut{1 tuturor persoanelor ";
- art. ·5 al in. I (pri111a patte) din acefa$i Decret: "Persocmajizica are capa-
citatea de1jolosin/a, ~i, In afara de cazurile · prevazute de lege, capacitatea de
exerdtiu" ) - s.n ..
De asemenea, In art. 15 alin. l din Constitutie se prevede: "Cetatenii benefi-
ciaz? de drepturile ~i libertatile consacrate prin Constitutie ~i prin alte legi ~i au
obligatiile prevazute de acestea".
· b. Generalitatea cctpacita/ii defolosinfa a persoaneifizice
Acest caracter.consta In faptul ca, prin capacitatea de folosmta a persoanei
fizice, se exprima ctptitudinea generala §'i abstractii a omului de a avea toate
drepturile .yi obligafiile civile. Dupa cum s-a .,precizat in !iteratura de specia-
litate, "In ultima analiza, capacitatea de folosinta prefigureaza, potential, toate
n De Ynceputul, con~hmtul $i incetarea capacitatii de f~losinta a persoanei fizice ne vom
ocupa in sectiunile urmatoare_
 l)REPT CIVIL ROMAN
322
drepturile subiective pe care le poate dobandi o persoana fizica. Ea nu se con-
funda cu aceste drepturi ci exprima numai aptitudinea generala, abstracta, de a
le dobandi" 1>. · egalitatii in fata legii civilelJ. Pe planul capacitatii de f.olosinta a persoanei
Acest caracter rezulta din definitia legala a capacitatii de folosinta data de
alin. 2 al art. 5 din Decretul nr. 31/1954: "Capacitatea de folosinta este capaci-
tatea de a avea drepturi ,# oh/igatii" - s.n ..
c. Jncllienabilitatea capacita/ii defolosinJa a persocmeifizice
Prin acest caracter se intelege in.m.1irea capacitatii de folosinta a persoanei
fizice de ct nu puteaforma obiect de renzm/are, in tot .wu In parte.' ~i nici ohieci
de instriiinare.
Legislativ, acest carncter este consacrat de a1t. 6 alin. 2 din Dccretul nr. 31/1954
astfel: "Nimeni nu poate renun{a. nici in tot, nici in pctrte, let capacitctfea de
.folosinfa.. : " - s.n ..
In explicarea acestui caracter, In doctrina s-a precizat ca " ... i11e1·enta
calitatii de fiinta umana, ·capacitatea de folosin\a nu poate constitui obiect al
unor acte ju rid ice de renuntare din partea subiectului de drept caruia ea apartine.
Vor ti a~adar lovite de nulitate absoluta acele acte juridice prin care un
subiect de drept renunta partial sau total, temporar sau definitiv, la capacitatea
sa de folosinta.
Nu trebuie sa confundam lnsa renuntal'ea la un anume drept subiectiv
concret sau instrainarea unui astfol de drept, opera(·ii pe deplin posibile, cu
renuntarea la Tnsa~i. aptitudinea generalli de a dobandi ace! clrept su1 de a-~i
·asuma o obligatie, aceasta din unna re1iu11tare fiind de natura 2a acluce atingeri
insa~i calitatii de subiect de drept, fiind deci interzisa de lege .. .'' ).
Oaca rcmmtarea par/ialci la capacitatea de folosinta nu este pennis~, a for-
tiori nu este admisa renuntarea totalli. care ar echivala cu o adevarata "moarte
civila" a fiintei umane.
a
d. Intangibilitatea cetpacitl1/ii de .fo/osinJli persocmei jlzice
Prin intangihilitat'w capacittitii de ·folosinta a persoanei .fizice se 'f11felage
ccwt1cterislica acesteic1 de a nu i se pulea .aduce limiltiri. ingradiri deceit prin
texte expre:se de foge.
Consacrand acest cnrnctel', urt. 6 alin. l din Decretul nr. 3 l/1954 dispune:
''Nini<mi nu po({fe jl tngri'idit in c:apacitatea de folo.vin/a ... c/ecar in cctzurlle .ri
condi/iile prev,/zute de /ege" - s.n ..
Respectarea acestei lnsu~iri a capacitt\tii de folosinta a persoanei fizice este
asigurata atat prin mijloace de drept civil ), cat ~i de drept pemit >.
3 4
1> C. Stittcscu, Drept
civil, 1970, p. 14.
2> l/Jitl<:m, p. 30. •
>>Ase vcdea, dee. m·, lOS0/1982 a s-.civ. a t'qstului T.S. 111 C.D. pe 1982, p. 83-8.5.
41 Potrivit art. 247 C.pen.: "ingrlldil'en de ciltre un functio11ar a folosin\ci sau a exerci-
tiului dreptul'ilor vreunui cetilteiu1, ori c1·earen pentru acesta a unor sltuatii de inferioritate pe
temei de nationalltate, rasil, sex sau religie. se pedepse~te cu inchisoare de la 6 luni al S ani".
PERSOANA FIZICA 323
e. Egalilatea cc1pacita/ii de fo/osin/ii a persoanei fizice
Se ~tie ca un principiu fundamental al dreptului civil roman este acela al
fizice, acest principiu se exprima tocmai in "egalitatea" aceisteia.
Oecretul nr. 3'1/1954 consacra, expres, acest caracter in art. 4 alin. 2 astfel:
"Sexul, rasa, na/ionctlilatea, religia, gradul de cultura sau originea nu au nici o
inraurire asupra capacita/ii" - s.n ..
Pactul international privincl drepturile civile ~i politice ale omului
consacra, §i el, expres, acest caractcr. Astfel, art. 3 prevede ca. ''Statele partii la
prezentul pact se angajeaza sa asigure dreptul egal al bclrbc1tilor o1i ctl femeilor,
de a se bucura de toa_te drepturile civile o$i politice emm/ctte in prezentul pact" -
s.n ..
In art. 26 <fin Pact se prevede: "Toate persoanele sunt egale in fa/a legii l?i
au, fiira discriminare, dreptul la o ocrotire egara din partea legii. fn ·aceasta pri-
vin~a, legecz trebuie &a interzica orioe di.tcriminare ~i sa garanteze tuturor per-
soanelor o ocrotire egala §i eficace conlra oricarei discriminari in special de rasa,
culoare, sex, limha, religie, opinie po/ilici't .mu orice altl! opinie, arigine na/iona/a
SCIU SOCia/c"i, QVel'e, 11Cl.~tere .'iCIU il1femeialft pe orice a/tel imprejurare" - S.11 ..
~i respectarea acestui carncter este asigurata atat prin mijloace de drept
civil, cat §i de drept pena1 2l.
in recenta Convenpe cu privire la drepturile copilului, republicata, se pre-
vede, 1n art. 2, par. l, ca: "Statele parti se ang~jeaza sa respecte ~i sa g1m111teze
drepturile stabilite Jn prezenta conventie tuturor copiilor din jurisdictia !or,
incl{ferent de rasa, culoctre, sex, limbcl, religie, opinie po/iticcl .\·au (ll/c.i opinie,
de l'1C1fio11ali1a1e, CIJJC1rte11e171a etnicti .rnu origineCt .socictlci, de situa(ict materietlli,
· incapctcilalea flziclt, de statuttt/ let nc1.~tare sw1 de slatutul dobdnclit al copilului
ori al pal'intilor sau al reprezentantilor legali ai acestora." - s.11 ..
In sfAr~it, potrivit art. 14 din Conventia europeana pentru apararea dreptu-
rilor omului ~i a libert!tilor fundamentale: "Exercitarea drepturilor ~i libertatilor
recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata/arci nicl o deosebire
bazall1, in specicll, pe se.v:, rCtsc/, culoare, limber, re/i_qie, opinii po/Wee smt oricc
alte opinii, origina na/icmalcl scm .wciah?, c1pctrle11an/ci !ct o minorilate nCJ/iona/ci,
cwere, na.ytere sew orice al1c1 .•11iliie1(.ie" - s.n ..
Cf. mt. 316 din Noul CtJd penul (, lb11::ul ln ,y(!rl'IG'/11 pr/11 ingn'idlraa unor drap111rl): ,,(l)
1
ingrftdirea de: cilt1·c Liil func~i011fll' public fl folosiniei Stlll tl exerci~lulul cfl'C!JtUl'ilOr vrcunui
ccti\fcnn ol'i c1·eaa·ea pentru nccsta o unei situnJii de lnferioritatc pc temci de nntionnlitnle, mst\,
sex sau rclit&ie se peclepse~te cu inchisoare stricta de ht 2 In S uni.
(2)Fnpln prcvflzuta in alin.(I ), dacfl n fost sllvtlr~itt'i de un func~ionnr suu de o pcrsoana
care exdercltA un scrviciu de intl!fCS public, sc pcdcpsc,te cu lnchlsoarea strictfl de In un an la
3 nni suu cu zilc·nmcndi'l. 11
fl Vezi supra, nr. 6. b.
lJ incAlcarca accstul cnrnctcr l'oute .constitui o faptt\ ce cnclc sub incidcn\a art. 247 C.pcn (art.
316 din Nm1l Cod pcnul),
 DREIY'J" CIVIL ROMAN
324
.f ljniversalitatea capacitafii de folosin/cl a persocmei fizice
Acest caracter consta in insu.)·iren capacitatii de folosinta de a fi recwws-
cutii, atribuitll tuturor ot11ne11ilor.
El este expres consacrat atfit in reglementarea nationala, cat ~i In cea inter-
nationala.
Astfel, Decretul nr. 31/ 1954, dispune, fn art. 4 al in. l: "Capacilatea civila
este recunoscuta tuturor per.mane/or", iar In art. 6 al in. I ca "Nimeni nu poate
Ji lipsit de capacitatea defolosinfo.... " (s.n.).
in art. l din Pact se dispune ca "Grice 0111 are ch~eptul de et i se rec11~1oa.~te
pretutindeni personalitatec1 juridica" - s.n.
Deci, daca persoanei fizice i se pot stabili anumite 1.imite sau lngradiri ale
capacitatii de folosinta prin dispozitii legale exprese, ea m1 poate.fi lipsila, total
de.aceasta capacitate, care exprima, in esenta. calitatea de subiect de clrept civil.
SEC'fIUNEA n II-a
iNCEPUTUL CAPACITATU DE FOLOSlN'f A A PERSOANEl FIZICE
§ 1 Regula dobllndirii de la data na~terii
259. CONSACRAREA REGUUI DE CATRE ART. 7 ALIN. l
DIN DECRETUL NR. 31/1954
lnceputul capacitatii de folosinta a persoanei fizice - ca regula - este stabilit
de art. 7 alin. l din Decretul nr. 31/1954 astfel: "Capacitalect ciefolosinta incepe.
de la na~ierea persoanei... "
Prin urmare, ca regula, data nasterii est~ inceputul capacitc/f,ii de folosin/ci
a persoanei fi'zice.
Aceasta data se dovede~te, in cele mai multe cazuri, cu actul de stare civila
care este <~certificatul de na$tere", eliberat in conctiiiile legii, care are o rubrica
speciala consacrata · acestui aspect: data na~terii (an, luna, zi), indiferel1t ca
lnregfotrarea na$terii este "'in termen'' ~ri "tardiva"l).
1> Na~terea copilului trebuie declarata in 15 zile de ciitre cei obligati de lege la aceasta.
Peste acest termen, dar pana la un an de la na~tere, inregistrarea n~terii se aproba de primar.
Peste un an de la na$tere, inregistrarea na$terii se poate face numai In temeiul unei hotarari
judecatore$ti ramase definitive $i irevocabile; cu privire la stabilirea "datei na$terii", prin
hotarare judecatoreasca a se vedea L. Mihai, Nota la sentinta civila nr. 129811979 a
Judecatoriei Sectorului 3 Bucure~ti; in R.R.0. nr. 4/1981, p. 95-97.
PERSOANA F!ZICA 325
§ 2 Exceptia dobandirii capacitiitii de folosinta de Ia data conceptiunii
260. CONSACRAREA EXCEPTIEI DE. CATRE ART. 7 ALIN. 2 DlN
DECRETUL NR. 3.1/1954 $1 ART. 654 C.CJV.
Potrivit art. 7 a1in. 2 din Decretul nr. 3111954: "Drepturile copilului swzt
recunoscute de la conceptiune. insa mmwi dacii else na~·te viu" - s.n ..
Cu privire la capacitatea succesorata a persoanei fizice, art. 654 C.civ.
prevede: "Pentru a succecle trebuie neaparat ca persoana ce succede sa existe in
momentul cleschiderii succesiunii.
Copilul conceput se considera ca existc1. ,
Copilul nascut mort este considerat ca nu existft" - s.n ..
261. REGLEMENTAREA TIMPULUI LEGAL AL CONCEPTIUNH DE
CATRE ART. 61 C. FAM.
Dispozitiile de mai SllS, privind recunoa~terea capacitatii de folosi1ita In fa-
voarea copilului conceput, trebuie coroborate cu prevederile art. 61 C.fam., care
reglementeaza "timpul legal al conceptiunii", astfel: "timpul cuprins fntre a
treisuta !ji a sutaoplzecea zi dinainiea na\'iterii copilului este timpul legal al
concep(iunii. Else soc9te~te de la zi la zi"'l - s.n.
262. CONDITIILE APLfCARII EXCEPTIEl: INFANS CONCEPTUS
PRO NATO HABETUR QUOT/ES DE COMM ODIS EIUS AG/TUR
Exceptia dobandirii capacitatii de folosinta de la co11ceptiune era cunoscuta
~i In clreptul roman, fiind exprimata in adagiul i11f'ans conceptus pro n.ato
lwbetur quoties de commodis eius agitur (copilul conceput se socotqte nftscut
atunci cftnd e vorba de drepturile sale).
Exceptia pe care o avem aici In vedere se mai nume~te, In doctrina, ~i
capacitiltea de folosinJci anticipata.
Pentru ca exceptia sa-~i gaseasca aplicare, este nevoie sa fie 'intrunite, cu-
mulativ, doua condi/ii; ~i anume:
- sa fie vorba de drepturile copilului (iar nu de obligatii pentru acesta);
- copilul sii se nascii viu; legea noastra nu pretinde ca copilul sa fie 9i viabil.
Unele precizari ori sublinieri in legatura cu aceste conditii sunt necesare.
0 Aplica(ii ale exceptiei se gasesc ~i in materie de dona!ie ~i testament. Astfel, art. 808
C.civ. prevede: "Este capabil de a primi prin donafiune intre vii oricine este conceput in mo-
mentul dona~iunii. Este capabil a primi prin testament oricine este conceput la epoca 111011ii
testatorului".
326 DREPT CIVIL ROMAN
Prima condi/ie - sa fie vorba de drepturi 'in favoarea copilului - decurg~ din
insa.~i natura excep{iei, de aft o miisura dejal oare pentru copilul co11cepu1, dar
1
nenascut Inca. in explicarea acestui aspect, in doctrina s-u precizat, pe drept
cuvant, ca "Prevederea legala la care ne referim (adica a1t. 7 alin. 2 - n.n.),
prezinta un netagacluit interes. Astfel, de exemplu, daca In timpul sarcinii
mamei, sotul acesteia decedeaza, In lipsa prevederii care ia 'in considerare, ca
subiect de drept, ~i pe copilul nenascut dar conceput, acesta ar ti trebuit sa fie
exclus de la mo~tenirea tatalui sau, ceea ce ar crea o grava injustitie"n.
Din aceasta prima conditie a aplicarii exceptiei rezulta ca, daca regula pri-
ve~te aptitudinea de a avea atatea drepturi, cat ~i obliga~ii civile, capacitatea de
folosinta anticipata are un continut nrni restrans, el referindu-se doar la
drepturile civile.
Aceasta prima conditie este intrunita nu numai atunci cand e vorba de
dobandirea, de catre copilul conceput; a unui drept subicctiv civil determinat (ut
singttli), ci §i atunci cand el este chemat la 0 succesiune intreaga ori la 0
fractiune dintr-o mo~tenir~. cu toate ca aceasta lnseamna atat activ cat §i pasiv
succesoral. Aceasta solutie se intemeiaza pe doua considerente de drept: a)
copilul dobande~te dreptul, iar nu obligC1{ia de a mo~teni; b) potrivit a1i. 19 din
Decretul nr. 32/1954: "Acceptarea mo9tenirii cuvenite unui minor, indffenmt de
wirstli... va fi socotita totdeaunn ca tiind racuta sub beneficiu de inventar" (s.11.);
or, acceptarea- sub beneficiu de inventar prezinta avantajul, printre altele, ca ex-
clude raspunderea pentru pasiv dincolo de limitele activului (altfel spus, raspunde-
rea este intra vires hereditatis, iar nu ultra vi res he1~editatis). .
fn legatura cu a doua condifie - copilul sa se nasca viu - este de re~inut ca
legea romana In vigoare nu cere, ca alte legislatii, ~i conditia viabilitatii.
Pentru a fi considerat nascut viti, este necesar ~i suficient ca copilul sa fi
respirat macar o data (ceea ce se dovede$te prin prezenta aenilui In plamiini, prin
proba numita a docimaziei). Chim· atunci cand a murit imediat dupa na$tere,
copilului i se intocmesc doua acte de stare civila: actul de na$tere ~i actul de deces2>.
Aceasta a doua conditie trebuie inteleasa i?i In sensul ca un copil nascut
mort este considerat ca mi a dobandit capacitatea de folosinta anticipata; aceasta
'imprejurare are semnificatia unei condi/ii rezolutorii. Prin urmare, pe cand
capacitatea de folosinta anticipata este condifiona/,/, cea. dobandita: potrivit ·
regulii - de la nai?tere - este pura ~i simpla:, neafectata de modalitatea conditiei.
263.: PREZUMTULE STABILITE DE ART. 61 C.FAM. ~l NATURA LOR
Dupa ·cum rezulta din cele de mai sus, exceptia dobandirii cu anticipafie a
capacitatii de folosinta indica drept data a acestei dobandiri data concep(iunii.
ll C. StiHescu, op. cit., p. 51.
) Pi:in dee. nr. 166/1984 (In C.D. pe 1984. p. 7-8), S.civ. a fostului T.S. s-a pronun~at in
2
sensul ca "Faptul ca un copil a decedat mai inainte de a se lnregistra na~terea acestuiu nu
inlatura obligatia de,Jnregistrare a na~terii sale".
PERSOl\NA FIZICA
327
Cum aceasta data nu poate ti stabilita post .factum cu exactitute, legiuitorul u
instituit prezimztia timpulul legal ell concep(iunii.
Potrivit acesteia, ca data a concepfiu11ii poate fl considerata oricare zi din
inlervalul de 121 de zile, cupri11s intre a 300 .~i ct 180-CI zi diuaintea 1w.yterii
copilului.
Din redacta1~ea art. 61 C.fam. rezulta ca texul instituie do11ii prezum/ii:
- prezum{iCI celei mai lungi gestctfii (de 300 de zile) ~i celei mai scurte
gestafii (de 180 de zile) ~i
- prezum/ia cii era posihilci co11cep(.hmec1 copilului in oricare dintre zilele
intervalului cuprins 'intre a 300-a .yi a 180-a zi dinaintea 11ct~'iferii.
Ce natura - absoluta ori relativa - au aceste prezumfii?
Este unai1im admis ca prima prezumtie este iutis et de iure: aceasta ln-
seamna ca nu poate fi rasturnata prin proba contrarie. Deci, este inadmisibila
proba care ar tinde la o asemenea rasturnare, deoarece s-ar ajunge ca, prin
hotararejudecatoreasca, sa se.modifice legea, ceea ce este nepermisll.
Cea de a doua prezumiie formeaza obiect de conlroversa, sub aspectul
21
naturii sale • Solutia dominanta, pe care o lmparta~im, este i.n sensul calificarii
acestei prezumtii ca o prezumtie iuris 1a11t11111. In consecinta, este admisibila
proba care tinde sa stabileasca - nelndoielnic - ca era posibila conceptiunea
numai lnlr-o anumita portiune a intervalului de 121 de zile, cu excluderea
celeilalte parti a acestui interval
S E CT I UN E A a II I.Q a
CONTINUTUL CAPACITATII DE FOLOS.INT A A PERSOANEI FIZICE
§ 1 Notiunea, regulile ~i criteriile de determinare a continutului
capacitatii de folosinta a persoanei tlzice
264. NOTlUNEA CONTINUTULUf CAPACITATII DE FOLOSINTA
A PERSOANEI FIZICE3>
Continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice este exprimat, sintetic,
atat In definitia data, cat ~i in acest carncter pc care I-am numit "ge11erali1a1eq
capacitatii de folosinia a persoanei fizice". '
1
2
> In acest sens, vezi <.lee. nr.
13/1991 a S.civ. a C.S.J. in Dreptul nr. l/1992, p. 11 J.
JPentru amanunte cu privire la aceasla controversa. a sc vedea I. Filipescu, Tratat de
dreptulfami/iei, 1993, p. 320·33 l: Gh. Bclciu, Dre pt ci11il. P.ersoanele. 1987. p. 48.
J) Cu privire la istoricul capacita\ii de folosin\a a persoanei fizice, a se vedea C. State.Seu,
Drept civil, 1970, p. 36-37; Gh. Bclciu, Drept cil'il. Persocmcle, 1987, p. 20-21.

328 DREPT CIVIL ROMAN
Intr-adevar, continutul capacitiitii de folosinta a persoanei fizice consta
tocmai in aptitudinea omului de ct avea toale drepturile ~·i obliga{iile civile.
Qupa cum se poate observa, acest continut se obtine din reunirea ·a doutz
laturi: latura activlt - aptitudinea omului de a avea drepturi subiective civile - ~i
latura pasiva - aptitudinea persoanei fizice de a avea obligatii civile.
Acest continut al capacita~ii de folosinta a persoanei fl~ice II intalnim fn
toate cazurile, cu excep{ia capt1citdJii de folosinft1 cmtfcipata (art. 7 alin. 2 din
Oecretul nr. J l/1954), In care caz este cuprinsa doar aptitudinea de a dobilndi
drepturi subiective civile, iar nu ~i obligatii.
265. REGULILE DE OETERMJNARE A CONTINUTULUI
CAPACITATU OE FOLOSINTA A PERSOANEI FIZJCE
In stabilirea continutului capacitatii de folosinta a persoanei fizice trebuie
sa se tina seama de anumite reguli sau principii, pe care le sistematizam dupa
cum urmeaza:
/) coll/inutul capacitlitii de folosint<.1 a persocmei .fizice se stabile~~te pr in
raportarea la sistenml legislativ al wmi stat, In vigoare La L!ll moment dat; in
"sistemul legislativ" amintit se includ nu numai reglementarile nationale, in-
terne, ci ~i reglementarile internationale (Pacte, Conventii internationale privind
drepturile civile ale omului) adoptate de tm anumil stat; aceasta prima regula
impu11e cerin~a examinarii continutului capacitaiii de folosinta a persoanei fizice
in dinamica sa: pentru Romania, aceasta regula inrati~eaza o semnijica/ie
aparte: anumite lngradiri a·le capacitatii de folosinta a persoanei fizice, existente
anterior Revolutiei romane din decembrie 1989, au fost inlaturate; paralel cu
aceasta, a intervenit o f~nboga/ire a continutului capacitatii de foiosinta a per·
11
soanei fizice prin introducerea 1mor noi dreptttri ori restabilirea altorn ,·
2) intinclerea real<.1 a confinutului capacila(ii de jolosin/Ct a persocmei fizice
se determina numai prin luarea fn considerare a ingradirilor acestei capacita/i,
astfel cum acestea sunt stabilite de legisla~ia unui stat, la un moment dat; se
poate observa ca aceasta a doua regula decurge din prima, completand-o; prin
urmare, adevaratul continut al capacitatii de folosinta a persoanei fizice se
exprlma astfel: capacitatea de jolosin/ii a persocmeifizice cuprinde apliLUdinea
omului de (l avea toate drepturile \'ii obligaf iile civile, dctr cu ingradirile
previizute expres de lege; in retinerea ingradirilor capacitatii de folosin~a. a
persoanei fizice trebuie luate in considerare atat ingradirile, care sunt masuri de
protec/ie a unor interese individuale ori generale. cat ~i ace/ea care au im
caracter de scmc{iune (sau chiar pedeapsci);
· 3) pentru stabilirea con/inutului capacitc"'1Jii de folosinta ct per.mcmeifizice
trebuie avule in vedere nu munai izvoarele specifice ale dreptului civil, ci .yi
actele normative care stmt izvoare specljl.ce pentru alte ramuri de dretJt. /It
11
De aceste aspecte ne vom ocupa, pe larg, in paragraful urmator.
PERSOANA FIZICA 329
·masura fn care se referci la elemente ale con/inutului acestei capacita.Ji (ex.:
Codul penal, Legea contenciosului administrativ nr.554/2004), aceasta regula de
determinare a continutului capacitatii de folosinta a persoanei fizice trebuie .luata
In sea111a mai ales In stabilirea corecta ~i completa a ingradirilor acestei capacitati;
4) stahilirea con/inutu/ui capacita/ii de folosinta a persoanei fizice se face
cu luarea fn considerare numai a <.tpl(tudinii omului de a jl titular de drepturi .~i
ohligafii civile, iar nu :jf de allc1 naturii, apetrfinand altar ramuri de drept
(precum dreptul constitutional, administrativ, muncii ~i proteqiei sociale, co-
merciale, familiei etc.); se poate observa ca aceasta regula da expresie solutiei
pe care am adoptat-o in problema vocatiei capacita~ii civile, sub aspectul con/i-
nutului acestei capacitati; regula pe care 6 avem aici In vedere prezinta o impor-
tanta teoretica ~i practica in doua privinte, in mod deosebit: a) in ce prive~te
drepturile ~i obligatiile fundamentale ale cetilfecmuiui roman, prevazute in
Constitutie; dintre acestea, se retin, pentru continutul capacitatii de folosinta a
persoanei fizice, numai acelea care sunt preluate ~i dezvoltate de izvoarele
specifice ale dreptului civil (neretinandu-se btmaoara, drepturilepolitice ori cele
cu caracter economico-social .yi c~tltural); b) in ce prive~te drepturile consacrate
In Pactele internationale privii1d drepturile omului (ratificate de Romania, dupa
dite se :?tie, prin Decretul nr. 212/1974); sub acest aspect, nu va fi re~inut, pentru
continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice, "Pactul international cu
privire la drepturile economice. sociale .yi culturale" ci nmnai "Pactul interna-
tional cu privire la drepturile civile .~i po/itice ", iar din acest Pact, doar dis-
pozitiile refedtoare la drepturile civile, iar nu :?i cele privitoare la drepturile poli-
tice (care fac pa1;te, 'indeosebi. din capacitatea de drept constitutional, de drept
penal, de drept procesual) >; regula de mai sus trebuie observata ~i In privinta
1
clispozitiilor cuprinse In Conven\ia internationala cu privire la clrepturile copi-
lului (ratificatade Romania prin Legea nr. 18/1990), republicata ~i in
europeana pentr'tt apararea drepturilor omului ~i a Iibertatilor fondamentale, cu
protocoalele aclifionale la aceasta conventie (ratificata prin Legea nr. 30/1994/l.
fn co11clude, putem spune c.a cele patru reguli de detenninare a continu-
'"tului capacitatii de folosinta a persoanei fizice se pot exprima in doua propozitii:
l - continutul capacitatii de folosin~a a persoanei fizice este dat de aptitu-
dinea omului de a avea toate di·epturile ~i obligatiile civile;
2- In acest continut nu intra drepturiJe ii1terzise prin 'i'ngriidirile capacitatii
de folosin\a ~i cele apartinand alter ramuri de drept.
11
Pentru continutul acestor doua Pacte, vezi B.Of. nr. 146 din 20 noiembrie 1974.
!J A se vedea Conven~ia international!\ cu privire la drepturile copilului, publicata In
M.Of. nr. 109 din 28 septembrie 1990 ~i republicata 'in M.Of. nr. 314 din 13 iunie 200 I, ca
unnare a constatarii unor diferente de traducere din limba engleza in limba romana i11 con-
iinutul conveniiei, ~i Conveniia europeana pentru apararea drepturilor omului ~i a libertatilor
funda111entale, cu protocoaleie aditionale, publicata in M.Of. nr. 135 din 31 mai 1994.
330 DR EPT CIVIL HOMAN
266. CRITERilLE DE DETERMINARE A CONTINUTULUI
CAPACrTATll DE FOLOSINTA A PERSOANEI FIZlCE
in prezentarea sistematizata a continutului capacitatii de folosi11ta a persoa-
nei fizice se poate apela la anumite criterii. Din acestea, doua sunt mai semni-
ficative, ~i an11me:
- c1•iteri11l naturii drepturilor civile: patrimoniale ~i nepatrimoniale;
- criteriul sursei Lor legislative, adica eel al actului normativ care le con-
sacra; acest criteriu poate fi disjuns In: consacrarea interna (nationala) ~i consa-
crarea interna/ionala (pacte, conventii) a drepturilor civile ~i a obligatiilor civile.
In acest context, sunt de mentionat prevederile art. 20 din Constitutie,
republicata: "(I) Dispozi~iile constitu~ionale privind drepturile ~i libertatile
cetatenilor vor fi interpretate ~i aplicate In concordanta cu Declara~ia Universala
a Drepturilor Omului, cu pactele ~i cu celelalte tratate la care Romania este
pa rte.
(2) Daca exista neconcordanta lntre pactele ~i tratatele privitoare la
drepturile fondamenta!e ale omult:1i, la care Romania este parte, ~i legile interne,
au prioritate reglementarile interna\iouale cu exceptia cazului In care Constitutia
sau legile interne con{in dispozitii mai favorabile".
Desigur, se poate apela ~i la o utifizare combilwtli a celor doua criteriil).
§ 2 ingradirile capacitatii de folosin~a a persoan~i iizice
267. CATEOORII DE INGRADlRI
Dupa cum am precizat mai sus, In determinarea continutului capacitatii de
a
foiosinta persoanei fizice, trebuie avute in vedere lngradirile adLJSe acestei
capacitati, prin prevederi legale exprese.
Din caracterul intangibil al capacitatii de folosinta. rezulta consecinta
dica urmatoare: nu pot exista lngradiri ale acestei capacitati decat in cazurile ~i
conditiile prevazute de lege expres. · .
Ingradirile capacitatii de folosinta a persoanei "fizice pot ff calificate ca
incapacilttti de drept civil. Prin urmare, nu trebuie calificate drept ingradiri ale
capacitatii de folosinta anumite limite, lngradiri sau incompatibilitati. care
o 0 asemenea folosire combinata a criteriilor am adoptat-o fn studiul "Drepturile civile
ale omului in Romania", In R.R:D. nr. 10/1985, p. 5-9. Pentru prezentarea mai recenta, a
dreptmilor constitu~ionale (inclusiv civile), a se vedea stlidiile publicate in revista "Drepturile
omului" nr. L-4/1.991. Studiul dreptului civil, in ansamblu, 1nseamna, 1n esen\a studi~tl
co1itinutului capacitatii de folosinta (§i) a persoanei fizice. Pentru acest con\inut este utila
revederea clasificarii drepturilor §i obligatiilor civile (supra, nr. 39-43 §i nr. 50-55). Vezi §i
Dreptulnr. ~0/1992, p. 3 §i urm. · decret-lege {7 ianuarie 1990, - n.n.), toate dispozitiile privind pedeapsa cu moartea din Codul
PERSOANA FIZICA 331
opereaza In alte ramuri de drept (precum dreptul constitutional, dreptul muncii,
dreptul administrativ, dreptul fomiliei, dreptul comercial etc.) 1'. •
Dupa fmalitatea lor, incapacitatile de drept civil pot fi lmpar{ite In doua
categorii:
- incapacitati cu caracter de sanctiu1'li;
- incapacitati cu caracter de masuri de protecf ie sau de ocrotire.
Dupii modul cum opereaza, incapacitatile de drept civil pot fi impartite, la
fel, in doua catego,rii:
- incapacitati care opereaza de plin drept (ope legis), prin simpla incadrare
a persoanei fizice In ipoteza normei care stabile~te incapacitatea; cele mai multe
incapacitati civile fac parte din aceasta categorie;
- incapacita~ile care opereaza prin efeciul unei holeirc:iri judecatore#i ra-
mase definitive sau irevocabile; aici se incadreaza unele incapacitati - sanctiune.
Dupa izvorul !or, incapacitatile de drept civil pot fi clasificate in:
- incapacitati stabilite In legea clvita;
- incapacita~i stabilite In legea penala.
Varn prezenta incapacitatile de drept civil urmand primul criteriu, In prin-
~i cele!a!te doua criteri~,_ln subsidiar.
268. iNORADlRI - SANCTIUNE2>
Aceasta prima categorie de incapacitati civile este formata din doua sub-
. diviziuni: 1) ingradiri cu caracter de pedeapsa prmalii :;i 2) ingradiri cu carac-
ter de pedeapstl civila.
a. lngrcldiri 'cu caracter de pedeapsci pen alei
Din aceasta subcategorie foe parte: 1) pedeapsa complementara a interzi-
cerii unor drepturi ~i 2) pedeapsa accesorie a interziceri i unor drepturi.
Potrivit art. 53 din Codul penal, republicat: 1.
"Pedepsele sunt pri1~cipale, complimenlare ~i accesorii.
.1. Pedepsele principale sunt:
a) detentiunea pe viata3>;
1
> lncapacitatile de drept civil 11u trebuie confundate nici cu interdictiile de lnstnlinare a
unui bun (cazurile de inalienabilitate). A se vedea, pentru amanunte, M. Nicolne, Disc111ii
privimi interdic/iile legctle de insll'<Jinare a 11110r bwwri imobiliare, III, In Dreptul nr. 7noo1,
p.44-59.
i Pentru o .analiza a regimului pierderii drepturilor parinte~ti. v. Marieta Avram,
2
Carmen Birsan, Unele considera/if cu referire la sanc{iunile care au ca eject pierdercw '
drepturilor piirintegli, In Dreptul nr. 11/2002, p.48-60.
:ii Potrivit art. I din Decretul nr. 6/1990: "Pedeapsa cu moarlea prevazuta pentru unele
infractiuni din Codul penal ~i legile speciale este abolita ~i se inlocuie~te cu pedeapsa deten~
tiunii pe via\a", In art. 2 din acela~i act normativ se prevede: "De la data adoptarii prezentului
332 DRBl'T CIVIL ROMAN
b) lnchisoarea de la 15 zile la 30 de
ani;
c) amenda de la lOlei(RON) la 50lei(RON).
2. Pedepsele complimentare sunt:
a) interzicerea unor drepturi de la unu la 10 ani;
b)"degradarea mi titara.
3. Pedeapsa accesorie este interzicerea unor drepluri anume prevazute de lege".
Potrivit art. 64 C.pen.: "Pedeapsa complimentara a interziceri.i unor drep-
turi consta in interzicerea unuia sau unora din urmi\toarele drepturi:
a) dreptul de a alege ;;i de a fi ales 1n autoritatile publice sau In functii elec-
tive publice;
b) dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat;
c) dreptul de a "ocupa o functie sau de a exercita o profesie de natura
aceleia de cares-a folosit condamnatul pentru savar;;irea infrac~iunii;
d) drepturile piirinte§·ti;
e) dreptul de aji. tutore scm curator.
lnterzicerea dreptului prevazut la lit. b) m1 se poate pronuntaclecat pe langa
interzicerea drepturilor prevazute la lit. a), afara de cazul cand legea dispune
altfel" (s.n.).
Dintre drepturile pryvazute de· art. 64, pent~:u dreptul civil prezintn rele-
vanta cele mentionate la lit. cl) ~i e).
Potrivit at:t. 71 din acela9i Cod: "Pecleapsa accesorie constii in interzicerea
tuturor clrepturilor prevazute in art. 64.
Condam11area la pedeapsa detentiunii pe viaia sau inchisorii atrage de clrept
interzicerea drepturilor aratate In alineatul precedent din momentul in care
hotararea de condamnare a ramas definitiva ~i pana la terminarea executarii
pedepsei, pana la gratierea totala sau a res'tului de pedeapsa, ori oana la
lmplinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei.
Dispozitiile alin. 1 ~i 2 se aplica ~i in cazul cand s-a dispus exectitarea pe-
depsei la locul de munca, cu exceptiile prevazute in art. 86 8 , interzicerea drep-
turilor prevazute in art. 64 lit. d) ~i e) fiind lasate !a aprecierea instantei" (s"nf
penal, Codul de procedura penal!\ :?i alte acte normative, in afara celor prevazute in art. 4,
sunt considerate ca se refera la pedeapsa detentiunii pe viata". In art. 22 alin. (3) din
Constilutie s.e dispune: "Pedeapsa cu moartea este interzisa". Codul penal al Romaniei, cu
toate modificllrile aduse pana la acea data, a fost republicat in M.Of. nr. 65 din 16 aprilie
1997, urimind a fi abrogata la data intrarii in vigoare a Noului Cod Penal al Romaniei (L. nr.
30l/2004, publicata in M.Of. nr. 575 din 29 iunie 2004), data care a fost lnsA amanata pan!
la 1 septembrie 2006.
1
De lege ferenda, regimul sanc~ionator prevazut de Noul Cod penal al Romli.niei
este, tn esentll, similar cu eel actual, singura noutate. relevanta fiind reintroducerea
distinctiei dintre pedepsele principale pentru criine ~i pedepsele principale pentru delicte
(art. 57 ~i urm.). Ase vedea:
- art.58: ,,(1) Pedepsele care se aplica pe.rsoanei fizice sunt: pedepse principale. pedepse
comple111entare ~i pedepse accesorii. · .(4) Pe durata suspcndArii execi1ti\rii pedepsei privative de libertate se suspenda ~i
(2) Pedepsele principale se impart in: pedepse pri11cipale pentru crime ~i pedepse
PERSOANA FIZICA 333
. Se poate observa, din parcurgerea clispozifiilor legale sus-mentionate, ca,
pe cand 'ingradirea constand In pecleapsa penala complementara opereaza prin
efectul hotararii judecatore~ti, lngradirea constand In pedeapsa penala accesorie
opereaza de drept.
b. lngrt1diri cu caracter de pedeapsa civil({
in aceasta subcategorie de ingracliri intra, In primul rand, decaderea din
drepturile parinte.yti, in condifiile art. I 09 din Codu/.familiei.
principttle pentru tlelicte.
(3) Pedepselc principale pentru crime sunt:
a) detentiunea pe viata;
b) deten!iunea sever!\ lntre 15 ~i 30 de ani;
(4) Pedepsele principale pentru tlelicte sunt:
a) inchisoarea stricla intre un an ~i 15 aiii;
b) 1nchisoarea intre 15 zilc ~i un an;
c) nmenda sub forma zilelor-mnenda, intre 5 ~i 360 de zile, ficcare zi fiind socolita lntre
10 lei (RON)~i 100 lei(RON);
d) 1mmca In folosul comunita!ii, intre 100 ~ 500 d.e ·ore.
(5) Pedepsele complementare pentru crime ~i delicte sunt:
u) interzicerea exerci\iului unor drepturi de la un an la l 0 ani:
b) dcgradarea militarfl.
(6) Pedenpsa accesorie pentru crime ~i dclicte consta in interzicerea exerci\iului tuturor
drepturilor prevazute ca pedeapsii co111plementara.";
- art.75: .,(1) Pedenpsa complcmenlara a i11te1·zicerii excrcitiului unor drcpluri consta in
interz.iccrea exercitiului unuia sau mai multora dintre urmatoarele drepluri:
a) clreptul de a alege ~idea fi ales in autoritn\He publice sau in functii eligibile pub lice;
b) dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul a·utoritatii de stat;
c) dreptul de a ocupa o functie, de a exercita o profesiune sau de a desfii~ura o activitate
de no.turn aceleia de cures-a folosit condnmnalul penlru savar~irea infrac\iunii;
d) drepturile parinte~ti;
e) dreptul de a fi tutore sm1 curator.
(2) lnterzicerea· exercitiului drepturilor prevazute la alin.(I) lit.b) se poate pronimta numai
pe langa inlerzicerea exercitiului drcpturilor prevfizulc la alin.(1) lit. a), in afora de cazul cand
legea.tlispune altfel.''; · .
· - arl.79: ,,(I) Pedcnpsa accesorie consta in interzicerea tuluror drepturilor 'prevazute In
art.75.
(2) Condamnnrea la o pedeapsil privativa de libertate atrnge de drept interzicerea
drepturilor prev&zute in alin.(I) din momentul in care hotararea de condamnare a ramas
detinitiva ~i pana la terminarea executiirii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de
pedeapsfi ori pana la lmplinirea termenului de prescrip\ie a executilrii pedepsei.
(3) Pe durata ama11arii sau intreruperii executarii pedepsei privative de libertate,
condamnatul poate sa-~i exercite drepturile pal'inte~li ~i dreptul de a fi tutore sau curator, In
afara de cazul in cure aceste drepluri au fost anume interz.ise condamnatului prin hotararea
j udecatoreasc11 .
executaren petiepselor accesorii.";