Dreptul românesc medieval în secolele

XIV-XVII
Țara Românească și Moldova

Prof. dr. Manuel Guțan

 Izvoarele dreptului medieval :
două sisteme juridice concurente

Dreptul cutumiar
Dreptul scris
(legea țării / obiceiul pământului)

Pravilele
Cutumele obștii
(drept dumnezeiesc și
sătești / Cutumele create de Hrisoavele
împărătesc)
Sistemul normativ domnie domnești
Importate din dreptul
vicinal
bizantin
Existența statului și dreptului medieval românesc s-a datorat statutului de drept internațional (țări
ale protecției tributare)
 Dreptul penal

• Inegalitatea în fața legii penale (membrii stărilor privilegiate răspundeau penal diferit față de cei
ai stărilor defavorizate)
• Răspunderea penală era personală dar exista și răspunderea penală solidară (e.g. obștile sătești
răspundea colectiv pentru infracțiunile petrecute pe teritoriul lor fără autor cunoscut)
• Se făcea diferența dintre intenție și lipsă de intenție, se pedepseau tăinuirea și tentativa, legitima
apărare exonera de răspundere, se acceptau circumstanțele atenunate
• Infracțiunile, numite vini erau împărțite în mari (grave) și mici (ușoare) și ocroteau valori sociale
specifice epocii medievale (e.g. persoana domnului și prestigiul domniei, libertatea și integritatea
fizică a persoanei, proprietatea, religia / credința)
• Gravitatea pedepselor depindea de tipul infracțiunii (gravă sau ușoară), de sexul și statutul social
al condamnatului
• Pedepsele aveau un caracter exipatoriu (vizau răscumpărarea greșelii celui vinovat, nu să-l educe
și să-l reintegreze social), se practica pe scară largă pedeapsa cu moartea
 Persoanele – organizarea pe stări
Stare = pătură socială ce deținea drepturi și obligații (de grup) proprii

Domnul

Marea boierime și clerul înalt

Mica boierime / slujitorii și clerul inferior

Orășenii și târgoveții

Țărănimea liberă și aservită

Robii
(nu sunt oameni liberi)
 Rudenia

Rudenia (înfrățirea) cu
Rudenia de sânge: caracter magic:
Linia directă: asecendenții
și descendenții Rudenia prin alianță Rudenia spirituală •Frații de cruce
+ (taina botezului și a •Frații de lapte
Linia colaterală (frații, (leagă rudele soților) cununiei) •Ziuatecii (cei născuți în
surorile și urmașii aceeași zi)
acestora) •Lunatecii (cei născuți în
aceeași lună)
 Căsătoria

Condițiile de fond:

a)consimțământul tinerilor alături de consimțământul părinților (se practica în lumea obștii sătești și foarte
rar la nivelul aristocrației, unde femeia era un simplu instrument în cadrul strategiilor politice și
patrimoniale ale șefilor de familie)
b)Vârsta : 14/15 ani la fete, 18/19 ani la băieți
c)Respectarea incompatibilităților la căsătorie (e.g. interdicția de căsătorie între rude până la gradul 8, între
nași și fini etc.)

Condiții de formă: taina cununiei + sărbătoarea nunții

Desfacerea căsătoriei: se accepta divorțul

 Familia

Familia lăstar: băieții (cu excepția fiului cel mic) părăsesc casa părintească și își întemeiază propria gospodărie

Patrilineară:
Patrilocală:
descendența se
soția se mută în
stabilea pe linie
casa soțului
masculină
 Dreptul de proprietate
Proprietatea funciară (asupra pământului) era coloana vertebrală a societății și dreptului medieval
Dominium eminens – drept superior de proprietate asupra întregului teriroriu al țării

Proprietatea Proprietatea țărănească:

boierească:
Proprietatea Proprietatea
bisericească: a) Proprietatea obștii sătești
Proprietatea Moștenită orășenească
libere (devălmașă)
domniei (allodială) b) Proprietatea țăranilor
Mitropolii (teritoriul orașelor
liberi (dedină, ocină)
Episcopii era proprietate
c) Dreptul de posesie și
Donativă domnească)
Mănăstiri folosință al țăranilor
(donație
aserviți
domnească)
 Dreptul fărâmițat de proprietate
Diferă de dreptul roman (absolut) de proprietate: uzus (folosința) + fructus (culegerea
fruxtelor) + abusus (dreptul de dispoziție)

Domnul: Dominium eminens

(drept superior de proprietate)
Darea calului + retract succesoral

Boierii: Dominium utile

(fără dreptul deplin de dispoziție și folosință)

Țăranii aserviți: Jus precarium

(drept de folosință asupra unei părți a domeniului feudal)
 Succesiunile
Principiu: testamentul înlătură întotdeauna moștenirea legală !

Succesiune legală
Succesiunea testamentară
(ab intestat / fără testament)

• Se aplicau instituțiile și principiile dreptului roman:

gruparea moștenitorilor în clase, cei mai apropiați în
• Se utiliza testarea orală (cu limbă de moarte)
grad îi înlăturau pe cei mai îndepărtați, moștenirea pe
capete și pe tulpină și cea scrisă
• Descendenții băieți și fete, legitimi și adoptivi erau • Țăranii dependenți puteau testa doar cu
chemați egal la moștenire (Moldova și ȚR) privire la bunurile gospodăriei și inventarul
• În ȚR se practica și privilegiul masculinității (fetele erau agricol
excluse de la moștenirea pământului dar primeau în • Se practica substituția fideicomisară
schimb o dotă) (moștenitorul instituit era obligat să
• Se practica retractul succesoral în cazul în care vasalul nu
păstreze bunurile moștenite și să le
avea urmași de sex masculin
• În obștile sătești se practica privilegiul ultimogeniturii
transmită la moartea sa unei terțe persoane)
(fiul cel mic păstra gospodăria părintească
 Procedura de judecată

• Judecata se face după ”lege și dreptate”

• Nu există diferențe între procedura civilă și cea penală
• Procedura era orală în cea mai mare parte (nu se utilizau pe larg acte scrise)
• Părțile își doveadea pretențiile cu probe: cea mai sigură era mărturisirea benevolă a
învinuitului care putea fi obținută (în cazurile penale) și prin tortură
• Predominau probele orale: cojurătorii (număr par de persoane de aceeași stare socială cu
inculpatul care jurau cu privire la reputația acestuia) și jurământul cu brazda în cap
• Nu se practicau pe scară largă probe cu caracter religios de genul ordaliilor occidentale (se
practica în anumite zone legarea de arbori în pădure)
• Se practicau probele preconstituite: aldămașul, călugărirea copiilor, bătaia la hotar
• Hotărârea instanțe se pronunța la început oral, mai târziu în scris
• Hotărârile judecătorești nu se bucurau de autoritate de lucru judecat (procesul putea fi
reluat cu plata unei amenzi)