INTREBARI PENTRU EXAMEN 1.Ce dispozitii cuprindeau normele de conduita ale geto-dacilor in materia proprietatii,familiei si contractelor?

R: In materia proprietatii aceasta era comuna ,dar de la Herodot aflam ca fiii puteau sa ceara parintilor partea lor,ceea ce face ca proprietatea sa fie privata. In materia familiei,exista opinii cu privire la monogamia sau poligamia geto-dacilor. Stralon scria ca barbatii obisnuiau sa aiba 10-12 femei,iar cel care avea 4-5 femei era considerat burlac,nenorocit.Totusi poligamia se pare ca apartine unei perioade mai vechi si doar dacilor nobili. In mareria contractelor ,acestea se realizau obligatoriu cu ajutorul juramantului.Partile care se invoiau turnau intr-o cupa vin impreuna cu cateva picaturi din sangele lor. Apoi inmuiau in acest amestec sagetile si celelalte arme ale lor,pentru ca la final sa bea din continutul cupei. 2.Ce forma de guvernamant a existat la geto-daci in perioada statala si cine se afla la conducerea politica a statului geto-dac? R:Forma de guvernamant a statului geto-dac era cea monarhica ,puterea suprema in stat fiind detinuta de un rege(Burebista). O a doua functie importanta era aceea de vicerege exercitata,de obicei,de marele preot,care,in egala masura avea atributia de judecator supreme(Deceneu). 3.Ce regim juridic aveau persoanele in Dacia? R:Persoanele din Dacia se imparteau in doua categorii: oameni liberi si scalvi. Oamenii liberi la randul lor erau impartiti in : -tarabostes sau pilleati ,avand capacitatea juridical deplina -comati sau capillati ,avand capacitatea juridical restransa 4.Ce dispozitii cuprindeau normele juridice ale getodacilor in ceea ce priveste proprietatea,familia sau sistemul penal? R:In ceea ce priveste familia ,Herodot,Horatiu si Ovidiu arata ca aceasta era monogama,monogamia fiind pazita cu strasnicie.De asemenea se mentioneaza caracterul patrilocal si patrilinear al familiei geto-dace. In cazul proprietatii se distingea intre proprietatea comuna si proprietatea private asupra pamanturilor, sclavilor si vitelor. In maretia penala se aplica principiul razbunarii sangelui,iar in mod concret ,nu e sunt furnizate informatii decat despre pedeapsa cu moartea aplicata femeii(sotiei) adulteriene. 5.Care a fost organizarea administrative-teritoriala a provinciei Dacia la nivel central si local?

R:La nivel central se afla regele si viceregele sau marele preot,facand parte tot de aici si un consiliu sau o curte ,alcatuita din sfetnici sau executanti. La nivel local existau doua categorii de dregatori locali: -dregatorii civili,care aveau atributii administrative -dregatorii militari ,conducatoti ai armatelor si a caror principala responsabilitate era aceea de paza a cetatilor. 6. Cine se afla la conducerea oraselor? R:La conducerea oraselor se afla un consiliu numit ordodecurionum alcatuit din 30 pana la 50 de membrii din randul cetatenilor romani.Din randul acestora erau alesi magistratii superiori pentru o perioada de 1 an: -duumvirii-> in colonii -quatorvirii->in municipii Acestea erau atriburii de natura executiva si judecatoreasca. 7.Ce categorii sociale existau in provincia Dacia din momentul cuceririi si pana in momentul adoptarii constitutiei lui Caracalla din 212 d Hr.? R:Pana la Constitutia lui Caracalla din anul 212 exista o delimitare clara intre diferentele categoriei de oameni liberi ,pe teritoriul Daciei cetatenim latini si peregrine. 8.Ce drepturi au stability normele juridice romane cetatenilor, latinilor si peregrinilor? R:Cetatenii se bucurau de toate drepturile civile si polotice. Ei beneficiau de ius commmercium (dreptul de a incheia acte juridice), de ius connobium (dreptul de a incheia o casatorie valabila), de ius millitae(dreptul de a face parte dintr-o legiune), de ius suffragiu (dreptul de a allege) si de ius honorum (dreptul de a fi ales intr-o magistratura). Latinii aveau un regim juridic inferior cetatenilor, ei beneficiind doar de ius commercium. Peregrinii reprezentau majoritatea populatiei, ei erau autohtoni si strainii, carora li se aplicau cutumele locale si dreptul gintilor. 9. Ce erau peregrinii deditici si ce conduita juridical aveau acestia? R: O categorie aparte erau peregrinii deditici care erau locuitori ai cetatilor distruse de catre romani. Acestia nu puteau sa obtina cetatenie romana si nici nu aveau dreptul sa se duca la Roma. Incalcarea acestuia ducea la pierderea libertatii. 10. Ce diferenta exista intre servii publici in comparatie cu majoritatea sclavilor? R: Sclavii erau considerati unelte vorbitoare, totusi o ameliorare a acestui regim o aveau cei care lucrau in administratie servi publice care puteau sa-si agoniseasca averea pe care o lasau mostenire.

11. Cum erau impartite impozitele? R: Impozitele se clasificau in: directe si indirecte. Din impozitele directe: impozitele pe terenuri, capitatia (un impozit pe personae platite atat de cetateni, cat si de peregrine), precum si aurum negotiatorium, un impozit special, platit de negustori. Din categoria impozitelor indirecte faceau parte impozitele pe mosteniri, pe eliberarile de sclavi, pe vanzarile de sclavi si pe alte vanzari. 12. Ce cateogorie de taxe erau percepute in provincie? R: Infara de impozite,alte taxe percepute erau taxele percepute la vama pentru produse si calatori la intrarea in orase, pentru trecerea peste poduri sau pentru folosirea principalelor cai de comunicatii. 13. Ce forme de proprietate au existat in Dacia Romana si in ce condistii au aparut fiecare dintre forme? R: In epoca veche a dreptului roman era o singura forma de proprietate, si anume proprietate quiritara. Mai tarziu, acesteia i se alatura alte 3 forme: -proprietatea pretoriana -proprietatea provinciala -proprietatea peregrine Proprietatea pretoriana a aparut spre finele republicii ca o consecinta a dezvoltarii comertului si, in mod special, a vanzarilor de sclavi. Proprietatea peregrina a aparut in scopul usurarii tranzactiilor comerciale dintre cetateni si peregrine. In ceea ce priveste proprietatea provinciala, a ceasta avea ca obiect terenurile si a aparut pentru a defini forma de proprietate pe care o aveau autohtonii asupra pamanturilor. 14.Cum poate fi caracterizata proprietatea provinciala si care era modul de transmitere acestei forme de proprietate? R:Proprietatea provinciala avea ca obiect terenurile,iar modul de transmiterea al acesteia era atat prin ,,mortis causa iar prin acte ,,intervivos singurul mod te transmitere a proprietatii era traditiunea. 15.Cum putea fi aparata proprietatea provinciala? R: Proprietatea provinciala putea fi aparata printr-o acctiune in rem pe care posesorul peregrine deposedat o putea indrepta impotriva celui care detinea bunul. 16.Ce este praesscriptio longi temporis si ce deosebire exista intre aceasta institutie si uzucapiune? R: Prin praesscriptio longi temporis, posesorul peregrine nu putea dobandi proprietatea dupa trecerea termenului legal. Ambele reprezinta moduri civile de dobandire a proprietatii, uzucapiunea era specifica numai cetatenilor romani.

17.Ce prevedeau normele juridice romane in material casatoriei? R: In materia casatoriei dispozitiile aplicabile erau diferite in functie de situatia juridica a persoanelor. In cazul cetatenilor stabiliti in Dacia, institutia familiei era subordonata normelor dreptului roman. La fel se intampla si pentru casatoria dintre barbatii romani si femeile dace care primisera ius combi. De asemenea, in mod paradoxal era valabila casatoria in care un cetatean / cetateanca roman/a se casatorea cu o femeie sau un barbat dac, crezand ca au cetatenie romana. Copii rezultatzi din aceasta casatorie aveau cetatenie romana. 18.Ce dispozitii erau aplicabile in cazul casatoriei dintre peregrini? R: Casatoria dintre peregrini nu urma regulile romane, ci normele locale, iar in cazul peregrinilor deditici li se aplica dreptul gintilor. 19. Ce exceptie exista potrivit dreptului roman in privinta mostenirii succesorale a peregrinilor? R: Prin exceptie, peregrinii puteau veni la mostenirea cetatenilor romani. Forma de testament utilizata de peregrini erea cea orala numita mai tarziu ,,limba de moarte. 20. Ce categorie de contractecuprindeau tripticele din Transilvania? R: Tripticele descoperite la Rosia Montana intre anii 1786-1855 cuprindeau contracte referitoare la vanzare-cumparare, sclavi, locatiune,contracte de imprumut, de societate, de deposit, precum si contracte ce nu vizeaza materia obligatiilor, ci un proces verbal, o lista, etc. 21. Cum se desfasura procesul in conditiile procedurii formulare, respective extra-ordinem? R: Pe baza primului sistem partile, cetatenii romani, se adresau guvernatorului pentru redactarea formulei, iar apoi acesta trimitea spre solutionare unui judecator. In cazul procedurii extra-ordinem, guvernatorul putea judeca personal pricinile. 22.Cine putea pronunta pedeapsa capitala in procesele penale? R:In material penala guvernatorul avea dreptul de a condamna la moarte in cazul unor delicate grave. 23.Cine facea parte din cadrul obstei teritoriale? R: Organele de conducere ale obstei erau: adunarea megiesilor,oamenii buni si batranii si juzii. 24. Ce dispozitii cuprindeau normele de conducere ale obstei in ceea ce priveste organizarea muncii in comun? R: Normele privind organizarea muncii in comun cuprindeau prevederi referitoare la:

-repartizarea campurilor de cultura pentru membrii obstei -stabilirea felului culturii pe fiecare camp -timpul de desfasurare al muncii -impartirea produselor intre membrii obstei 25.Ce dispozitii cumprindeau normele de conduita ale obstei in material proprietatii, familiei, contractelor si in sistemul penal si procesual? R: In ceea ce priveste proprietatea, coexercitata proprietate cu valmasa asupra padurilor, apelor si pasunilor cu proprietatea individuala asupra casei si curtii anexe sau chiar a unor terenuri arabile. In cadrul familiei obstea a jucat un rol foarte important, relatiile de familie fiind bazate tot pe ideea de munca in comun a ambilor soti si a copiilor in gospodarie si pe aceea de intretinere reciproca a membrilor familei. In cadrul contractelor acestea se incheiau sub forma verbala prevaland buna-credintapentru valabilitatea lor. Respectarea acestora putea fi garantata printr-un juramant. In ceea ce priveste conflictele acestea se rezolvau in cadrul obstei avand la baza ideea de solidaritate a rudelor, prin legea talionului si a compozitiei. In dreptul penal, cel mai des intalnite erau acelea impotriva persoanei, furturile fiind rare. Instantele de judecata erau formate din jude si sfatul oamenilor buni si batrani. Probele admise in acea perioada erau juramantul cu brazda. 26.Cine se afla la conducerea statelor medievale romanesti? R: La sfarsitul secolului IX existau 3 voievodate: unul in Crisana condus de Menumorut, altul in Banat condus de Glad si un al 3-lea in Transilvania in fruntea caruia se afla Gelu. 27.Cum putea fi caracterizata institutia domniei? R: Despre institutia domniei se poate afirma, ca are un caracter original negasindu-si correspondent in celelalte state. 28. Ce conditii trebuia sa indeplineasca pretendentul la domnie? R: Candidatul la domnie trebuia sa fie ,,os domnesc adica sa faca parte din familia domnitoare, sa fie barbat, sa fie roman si ortodox si alta conditie era aceea ca pretendentul ,,sa nu fie insemnat adica sa se bucure de integritate fizica. 29. Ce prerogative avea domnul in domeniul politico-administrativ, legislative, judecatoresc, militar si religios? R: Atributii politico administrative. Domnul era seful puterii administrative, aveand atributii in:

-asigurarea si pastrarea ordinii in interiorul tarii -numirea si revocarea dregatorilor -organizarea administrative-teritoriala a statului -stabilirea si incalcarea darilor -dreptul de a bate moneda Pe plan extern,domnul reprezenta tara in relatiile cu alte state avand drept de : -a incheia tratate comerciale sau de aliante -a declara razboi -a incheia pace -a primite si primii robi Atributii legislative Se exercitau prin emiterea de hrisoave ,de obiceiuri dupa consultarea Sfatului Domnesc si in situatii exceptionale ,dupa consultatea cu Marea Adunare a tarii. Atributii judecatoresti Domnul era judecatorul suprem ,el judeca in ultima instanta ,pricinii civile (referitoare la dreptul de propietate asupra pamantului), pricini penale(putand condamna la moarte ,confisca averi sau putand exercita dreptul la gratiere). Atributii militare Domnul era comandantul suprem al armatei, avand dreptul sa: -conduca armata -numeasca dregatorii militari -recruteze sis a mobilizeze oastea Atributii in materie religioasa -Dreptul de a hotari infintarea mitropoliilor, episcopiilor si manastirilor -Dreptul de a numi si revoca ierarhi, biserici alaturi de parohii -Dreptul de a reglementa competenta de judecata a instantelor judecatoresti -Dreptul de a reglementa acctivitatea in tara a cultelor straine 30. Ce era asocierea la domnie? R: Asocierea la domnie era o modalitate create cu scopul de a impiedica luptele pentru tron, creindu-se astfel o alta institutie numita locotenenta domneasca. 31.Ce reprezenta locotenenta si regenta domneasca si ce diferente exista intre ele in privinta emiterii de acte?

R: Locotenenta domneasca era o institutie formata ori de cate ori domnul era bolnav,fie in imposibilitatea de a conduce tara ,fie ca era plecat de la resedinta sau ca era mazilit. Locotenenta domneasca exercita toate prerogativele domnului,exceptandu-le pe cele personale. Actele emise de locotenenta erau date si semnate in numele fiecaruia dintre membri. Daca se intampla ca domnul ales sa fie minor prerogativele acestuia erau exercitate de cate o regenta ,pana cand aceste devenea major(15 ani). Spre deosebire de locotenenta ,actele regentei erau emise in numele domnului. 32.Ce rol aveau afatul domnesc si marea adunare a tarii? R: Sfatul domnesc ,ca organ central al statului avea rol consulativ:principalele atributii ale acestuia fiind legate de functiile sau prerogativele domniei. Marea Adunare a tarii era de 2 felui: -cu character extern(deliberau in privinta incheierii tratatelor de alianta ,de omagiu etc.) -cu caracter intern(hotarau in privinta alegerii domnului ,acordarii de privilegiu,etc.) 33.Care era numarul si componenta participantilor la sfatul domnesc si la Marea Adunare a tarii? R:Numarul membrilor Sfatului domnesc era de 12,Sfatul domnesc avand in componenta boierii fara dregatorii. Marea Adunare a tarii era alcatuita din reprezentanti ai claselor sociale care nu erau reprezentati in mod direct in Sfatul tarii (mozilii). Numarul memvrilor era de maxim 150-200 si minim 30,in cazul adunarilor restranse. 34.Care sunt principalele trasaturi caracteristice ale dregatoriilor centrale? R:Dregatoriile centrale aveau in sinteza urmatoarele trasaturi caracteristice: -domnulk putea delega un dregator ,sarcini care puteau intra in atributiile altor dregatori. -pana la reforma lui C-tin Mavrocordat dregatorii nu erau salariati ,fiind reasplatiti prin danii ,prin acordarea de privilegii ,prin concedarea unor venituri domnesti etc. -a existat o ierarhie a dregatorilor in fruntea ei aflandu-se cei cu atributii legate de administratia tarii -dregatorii erau numiti ,conformati si revocati de domni. 35.Care sunt clasificarile dregatoriilor centrale? R:Dregatorii puteau fi clasificati dupa mai multe cristerii:

a.)Dupa importanta dregatoriei:-dregatori mari -dregatori mici b.)Dupa participarea la Sfatul domnesc:-boieri de sfat -boieri de divan c.)Dupa natura atributiilor:Bania Craiovei ,marele Vornic,marele Logofat.marele Vistier,marele Postelnic,marele Portar,marele Usar,etc. 36.Care era organizarea administrative a Tarilor Romane? R:Transilvania era formata din 7 comitate,scaunele sasesti si secuiesti,precum si din districte. Tara Romaneasca era formata din Bania Craiovei si Muntenia. Moldovaa fost si ea impartita in 2 regiuni: Tara de Sus si Tara de Jos. In afara acestei impartiri in Tara Romaneasca sunt cunoscute ca unitati administrativ-teritoriale judetele,orasele(targurile) si satele,iar in Moldova tinuturile ,orasele si satele. 37.Cine facea parte din conducerea judetelor,tinuturilor,iar in Transilvania din conducerea scaunelor ,comitatelor si districtelor? R:Judetele erau conduse de cate o capetenie cate purta numele de judet sau sudet. Tinuturile erau conduse de judeti,sudeti,parcalabi si starosti. Comitatele erau conduse de cate un comite ale de catre rege sau de catre voievodul Transilvaniei. Scaunele erau conduse de 2 dregatori cu atributii militare ,administrative si judecatoresti. Districtele erau conduse de cnezi,voievozi si juzi. 38.Cine facea parte din aparatul administrative al oraselor? R:Din administratia oraseasca ,faceau parte 2 categorii de orange: -unele reprezentante ale orasenilor(un judet si 12 pargari in Tara Romaneasca,un soltuz si 12 pargari in Moldova) -celelalte reprezentante ale domnului(vornicul de targ,starostele,pristarul,vamesul) 39.Ce atributii aveau judetul/soltuzul si cei 12 pargari? R:Judetul respective soltuzul impreuna cu cei 12 pargari se ocupau de repartizarea in functie de avere a cislei,aveau competenta judecatoreasca ,judecand anumite pricini civile si penale. De asemenea ,soltuzul asigura linistea publica. Aveau,in egala masura,si atributii notariale. 40.Cum se clasificau satele si cine se afla la conducerea lor in calitate fie de reprezentant al domniei,fie de reprezentant al stapanirii acestora? R:Statele se clasificau astfel:

-state libere:->conduse de un reprezentant al obstei ales de sateni ,care se numea parcalalin Tara Romaneasca si vataman in Moldova. -sate aservite: a.) sate domnesti b.)sate boieresti->reprezentate de un parcalab in Tra Romaneasca si de un vornic in Moldova. c.)sate manastiresti->reprezentate de un parcalab in Tara Romaneasca si de un dregator in Moldova,care lucra impreuna cu un vataman. In Transilvania,satele erau administrate de un cnez. 41.Ce categorie de dari erau percepute dupa intemeierea statelor medievale romanesti? R:In functie de anumite crieterii ,darile puteau fi grupate pe categorii: a.)Dupa principiul asezarii lor:-dari in repartitie -dari de calitate b.)Dupa foma in care se plateau:-dari in natura -dari in munca -dari in bani 42.Care au fost principalele dari in natura si in munca? R:Darile in natura se numeau ,,zecimalain Tara Romaneasca si ,,deseatina in Moldova.Din aceasta categorie ,cele mai importante erau :oieritul,gostina,dijma stujilor si vinariciul. Darile in munca erau prestatii in munca facute in interes public sau al domniei.Oamenii indeplineau munci la cetati ,iazuri,drumuri,posuri sau efectuau transporturi cu calul. 43.Cum erau darile in bani si care erau categoriile sociale ce plateau bir? R:Darile in bani erau in general dari de repartitie aplicate la un moment dat tuturor claselor sociale ,in functie de potentialul lor economic. Paturile inferioare se confruntau cu o fiscalitate excesiva,in timp ce boierii,manastirile si clerul inalt au fot scutiti total sau partial. 44.Ce regim juridic aveau potrivit normelor dreptului cutumiar romansesc ,boierii ,clerul si oraseni? R: Boierii,clerul inalt si oraseni,se aflau ,conform normelor dreptului cutumiar romanesc,in varful piramidei fiind scutiti de numeroase taxe si impozite si avand un regim privilegiat. 45.Care erau diferentele dintre taranii liberi si taranii aserviti? R:Taranii liberi spre deosebire de cei aserviti ,aveau o multime de drepturi ,fiind de fapt aceia care au dus mai departe traditia vechilor obsti satesti. 46.Cum se facea iesirea din rumanie?

R:Iesire din aceasta stare se facea,in general, cu acordul stapanului prin iertare sau rascumparare din rumanie. 47.Ce statut aveau taranii aserviti? R:Statutul taranilor aserviti a fost stabilit in functie de dreptul pe care-l avea stapanul pamanturilor asupra acestora,din moment ce proprietarul putea sa-l vandal ,sa-l doneze ,sa-l dea zestre cu sau fara mosia pe care traiau. 48.Ce statut aveau robii si cum se facea iesirea din robie? R: Robii erau considerai mai mult obiecte decat subiecte de drept. Robii puteau fi eliberati de stapanii lor prin acte intre vii sau mortis cauza. 49.Ce categorie de robi existau in Tara Romaneasca? R:Robii erau grupati in 3 categorii:robi domnesti,robi boieresti sir obi manastiresti. 50.Ce regim juridic aveau strainii pe teritoriu Tarii Romanesti? R: In functie de religie ,srainii beneficiau de un tratament diferit. Daca erau crestini se bucurau de un regim tolerant,iar daca erau musulmani nu se puteau stabilii in tara,nu puteau dobandii mosii si nici construii geamii. 51.Cum se incheia casatoria potrivit normelor dreptului cutumiar romanesec? R:Casatoria la romani ,pastrand pe de o parte elemente de origine daco romana si preluand influentele bisericii ortodexe,era precedata de o logodna. Parintii baiatului trimiteau petitori la familia fetei,iar daca primeau un respuns afirmativ ,logodna se desfasura in fata preotului,se schimbau inelele si avea loc o petrecere. 52.Ce conditii si ce impredimente stabilea legea tarii la casatorie? R:In privinta varstei,o regula era aceea ca mirele sa fie mai mare decat mireasa. Erau interzise casatoriile intre rude pana la al 7-lea grad de rudenie(naturala,spirituala sau prin alianta). 53.Ce dispozitii existau in materia divortului? R:Biserica crestin-ortodoxa admitea divortul pentru motive bine intemeiate : imoralitatea ,erezia,nebuniadusmania barbatului sau rudelor sale fata de sotie. Dupa desfacerea casatoriei erau partajate bunurile commune, iar in privinta copiilor,fetele ramaneau la mama,iar baietii la tata. 54.Ce criterii de clasificare a proprietatii au existat si cum a fost clasificata proprietatea in functie de aceste crietrii?

R: Cea mai importatnta clasificare a proprietatii o constituie proprietatea ce are ca obiect bunuri mobile si proprietatea ce are ca obiect buniri immobile. Alte clasificari sunt: -proprietatea mobiliara sic ea taraneasca -proprietatea comuna sic ea individuala -proprietatea alodiala sic ea conditionata In functie de titulat,proprietatea a fost clasificata astfel: -proprietatea domneasca -proprietatea boiereasca -proprietatea bisericeasca -prorietatea taraneasca 55.Care era dominium eminens si ce prerogative avea domul in virtutea lui? R:Dominum eminens era proprietatea eminent ape care o avea domnul in afara de cea personala si pentru care avea o multime de prerogative legate de stapanirea pamantului. 56.Ce era dreptul de retract al domnului si in ce caz era intalnit? R: Din dominum eminens deriva si dreptul de retract succesoral al domnului in cazul proprietatii donative,acorda boierilor in schimbul indeplinirii unor obligatii fata de aceasta. 57.Ce forma de rudenie a fost intalnita in dreptul cutumiar romanesc si cum poate fi caracterizata fiecare forma? R:Erau intalnite 3 forme de rudenie: -rudenie naturala -rudenie spirituala(botezul) -rudenie prin alianta(casatoria) Alte forme de rudenie au fost infierea si infratirea 58.Ce clase de mostenitori au existat in materia(mostenirii) succesiunii legale? R:Clasele de mostenitori care au vocatie succesorala erau urmatoarele: -mostenitorii legitimi,precum si copiii infiati -copilul din afara casatoriei -sotul supravietuitor si vaduva saraca -autoritatea de stat 59.Ce principii au functionat in Tarile Romane in ceea ce priveste vocatia succesorala a descendentilor? R:In Moldova ,referitor la vocatia succesorala a fetelor,functiona principiul egalitatii sexelor,iar in Tara Romaneasca pe langa acesta,functiona privilegiul masculinitatii 60.Ce feluri de testamente au fost cunoscute si ce conditii trebuia sa indeplineasca testatatul pentru valabilitatea testamentului?

R:Trestamentul putea fi oral(,,limba de moarte ) sau scris(,,carte ,,zapis). Pentru ca testamentul sa fie valabil intocmit ,testatarul trebuia sa se afle in deplinatatea facultatilor mintale,precum si prezenta martorilor. 61.Ce este ,, substitutia fideicomisara ? R:Din dorinta ca bunurile succesorale sa ramana in familie,testatarul impune celui instituit prin terstament sa pastreze bunurile indicate de acesta.Testamentul putea sa cuprinda mai multe substitutii de acest fel ,aceasta institutie numindu-se,,substitutie fidiecomisara 62. Ce era dreptul de preemptiune?
R:Dreptul de preemptiune reprezinta dreptul de cumparare, respective rascumparare. 63. Care au fost principalele contracte reglementate in dreptul cutumiar romanesc? R: principalele contracte reglementate in dreptul cutumiar romanesc au fost:contractul de vanzare-cumparare, de donatie, de imprumut, de inchiriere, de schimb. 64. Cum se incheia contractul de vanzare-cumparare si cum putea fi viciat acordul de vointa al partilor? R: Contractul de vanzare-cumparare se realiza cu acordul elementelor contistitutive: consimtamantul, obiectul si pretul. Consimtamantul se materializa prin ,,darea mainii gest ce simboliza realizarea acordului de vointa. Acordul de vointa trebuia sa fie liber exprimat, sa nu fie viciat de eroare si surprins de dol sau sila. 65. Ce interdictii stabilea legea tarii in material vanzarii? R: Existau si unele prohibitii in materie de vanzare, cum ar fi: -intrainarea vecinilor fara mosia pe care erau asezati, a robilor domnesti, a bunurilor furate. Strainii de asemenea, nu puteau compara imobile rurale. 66. Ce era adalmasul? R: Prin adalmas se organizeaza o mica petrecere la care luau parte partile si cei care fusesera martori la intelegere. Aceasta avea ca scop asigurarea publicitatii actelor de vanzare-cumparare. 67. Sub ce forma era intalnit contractul de inchiriere? R: Acesta se putea prezenta sub forma inchirierii unor lucrari, a fortei de munca si a lucrurilor. Oalta forma a contractului de inchiriere era arenda care avea ca obiect livezi, terenuri arabile, crasme, pasuni, etc. 68. Ce obiect avea contractul de schimb si ce conditii erau necesare pentru valabilitatea acestuia?

R: Contractul de schim avea ca obiect sate, mosi, robii, tarani dependenti, etc Schimbul se facea prin zapis, partile contractante isi predau reciproc actele de proprietate ale bunurilor schimbate. 69. Ce obiect avea donatia si care erau partile contractului de donatie? R: Donatia putea avea ca obiect bunuri mobile, immobile sau chiar patrimonii intregi. Donatorii puteau fi domnul sau diferiti particulari iar beneficiarii erau boierii, manastirile sau alte locasuri de cult. 70. Ce trasaturi specifice avea donatia in comparate cu celelalte contracte? R: Scopul donatiilor erau fie rasplatirea boierilor pentru ,, Credincioasa slujba fie filantropice, in cazul donatiilor facute manastirilor. 71. Ce dispozitii stabilea legea tarii in privinta contractului de imprumut? R: Imprumuturile erau insotite de dobanzi numite ,,bas si erau impovaratoare pentru debitori pentru ca erau impuse de creditori. Daca imprumutul nu putea fi restituit la termen,instantele de judecata acordau un termen de gratie a carui nerespectare ducea la executarea silita a debitorului. 72. Ce erau chezarii si ce era zalogarul? R: Chezarii si zalogul erau forme ale obligatiilor in cazul contractelor, chezasii fiind o forma de garantie personala, iar zalogul o forma de garantie reala. 73. Cum functiona raspunderea solidara in material penala,fiscala si in relatiile internationale? R:In materie fiscala, obstea sateasca reprezenta una dintre unitatile fiscale. In relatiile internationale, ,,despagubirea de la altul era o modalitate de reaspundere colectiva. In materie penala infractiunile erau judecate pe principiul compozitiunii voluntare, infractorul cazand la intelegere cu victima sau familia acesteia, putea plati o despagubire. 74. Cum erau clasificate infractiunile si ce timp de sanctiune se aplica pentru fiecare in parte? R: Infractiunile erau clasificate astfel: -infractiuni impotriva statului ( hiclenia, osluhul, lesmajestatea, calpuzania) -infractiuni impotriva religiei( herezia, apostaliza, ierosila) -infractiuni impotriva persoanei (omorul, ranile si loviturile, defaimarea) -infractiuni impotriva proprietantii (talharia, furtul, incalcarea hotarelor, incendierea) -infractiuni impotriva familiei (rapirea de fete, seductia, desfranarea, incestul, adulterul) infractiuni importiva justitiei (falsul, juramantul mincinos)

75.Ce categori de pedepse erau reglementate in dreptul cutumiar romanesc? R: Pedepsele aplicate in acea perioada sunt numeroase si pot fi grupate in mai multe categorii: -pedepse corporale -pedepse privative de libertate -pedepse pecuniare -pedepse accesorii sau complementare -pedepse religioase 76. Ce erau juratorii, juramantul cu brazda si ordariile? R:Juratorii erau personae, care initial, faceau parte din aceeasi categorie sociala cu partea pentru care jurau, iar mai tarziu, boieri. Juramantul cu brazda era un mijloc de proba folosita in procesele referitoare la stabilirea hotarelor. Ordariile constituiau o modalitate de probatiune, constand in supunerea partilor, la incercari pline de cruzime cum ar fi proba fierului rosit, a apei clocotite, duelul judiciar. 77.Ce izvoare au fost folosite la redactarea pravilelor bisericesti? R:Cea mai importanta sursa a fost Sintagma lui Matei Vlastares scrisa in greceste si aparuta in 1335 la Salonic. Alte izvoare au fost: Legea agrara bizantina, Cartea Romaneasca de invatatura si indreptarea legii, Ecloga Prohiron si Epanagoga, Basilicalele, precum si unele Nomocanoane ale ,,Parintilor Bisericii. 78. Care au fost principalele pravile redactate in limba romana? R:Cele mai importante pravile scrise in limba romana au fost: -Pravila Sfintilor Apostoli -Pravila de la Govora -Pravila Sf. Parinti -Pravila Logofatului Eustratia 79. Ce dispozitii cuprindeau pravilele bisericesti in material casatoriei si a rudeniei, in material succesiunii contractelor, infractiunilor si pedepselor? R: In material casatoriei, logotna era considerate un crontract avand efectele unei semicasatori. Independentele la casatorie vizau rudele de sange, prin alianta sau spirituale. Nu se puteau casatori copii de suflet cu cei naturali. Alte interdictii priveau casatoria dezrobitului cu stapana. Ca si in dreptul cutumiar, era reglementata rudenia de sange pe linie directa si colaterala, prin alianta sau spirituala. In dreptul civil, principalele contracte erau: Vanzarea cumpararea, enfiteoza, imprumutul, zalogul, depozitul, iar in privinta succesiunilor, pravilele contineau dispozitia referitoare la clasele de mostenitori, procedura de impartire a bunurilor succesorale, cazurile de dezmostenire. In materie penala infractiunile erau private ca un pacat, iar pedepsele ca o ispasire. Infractiunile incriminate erau omorul, insulta, calomnia, vrajitoria,etc. Pedepsele erau fizice ( bataia, mutilarea, moartea) sau duhovnicesti( matanii rugaciuni, posturi).

80. Care au fost travilele laice redactate la jumatatea secolului al XVII-lea, in Tara Romaneasca si Moldova? R:-Curtea Romaneasca de invatatura (1646) -Indreptarea legii (1652) 81. Ce dispozitii cuprindeau acestea in material persoanelor, familei, bunurilor, obligatiei dreptului penal? R:In material persoanelor erau reglementate raporturile dintre boieri si taranii aserviti. In privinta robilor, stapanii aveau un drept de colectie asupra lor. In relatiile de familie sunt reglementari din pravilele anterioare. In material proprietatii se facea distinctia intre bunurile mobile si cele imobile precum si intre bunurile laice si cele ,,sfintite. Privitor la obligatii si contracte, apar noi reglementari ce completeaza materia si anume contractul si delictul. In ceea ce priveste dreptul penal sunt aceleasi reglementari ca in pravilele anterioare si totusi apar noi reglementari privind prescriptia acctiunii. 82. Ce deosebiri existau intre reglementarile celor 2 pravile laice si dispozitiile dreptului cutumiar romanesc? R: Per total nu exista mari deosebiri, deoarece pravilele bisericesti nu fac altceva decat sa completeze dispozitiile dreptului cutumiar romanesc. 83. Ce elemente noi erau cuprinse in materia penala in cele 2 pravile laice sub influenta tratatului lui Prospero Farinacci? R:Sunt introduse dispozitii moderne, cum ar fi notiunea de infractiune flagranta (,,vina de fata) dar si notiuni evaluate cum ar fi: tentativa, concursul de infractiuni, complicitatea si recidiva. 84.Ce prevedea asezamantu lui Mihai Viteazau? R: Prin acest hrisov se crea o noua categorie de rumani si anume ,,rumanii de legatura, acestia fiind oamnei liberi pe care Legatura lui Mihai ii prinsese in acel moment pe o anumita mosie. 85. Ce dispozitii cuprindea Statutul Tarii Fagaras? R: Prin Statutul Tarii Fagarasului populatia romaneasca a reusit sa impuna si sa aplice tot norme ale dreptului cutumiar romanesc, aparand si elemente moderne. 86. Ce transformari au avut loc in Tara Romaneasca si Moldova in timpul lui C-tin Mavrocordat in domeniul administratiei, social, fiscal si judecatoresc? R:In domeniul administratiei, Mavrocordat numeste in fruntea judetelor/tinuturilor 2 ispravnici, avand atributii fiscale, administrative, judecatoresti, politionisti. Prin reforma fiscala s-a inceracat o mai buna asezare a darilor. Unele dari au fost suprimate iar altele au fost unificate intr-o dare anuala, platita in 4 rate trimestriale.

Deosebit de importante sunt schimbarile infaptuite de Mavrocordat in domeniul justitiei.In primul rand ,a incercat impiedicarea abuzurilor cauzate de aplicarea si interpretarea subiectiva a obiceiului pamantului.In acest sens, a incercat sa impuna egalitatea in fata legii.In al doilea rand,a fost create institutia moderna a judecatilor de profesie,realizat de catre stat. De asemenea,a fost introdusa procedura scrisa. 87. Ce categori de instante erau institutie prin reforma lui Constantin Mavrocordat si ce competenta aveau? R: Instantele tabilite prin reforma lui Mavrocordat au fost: -ispravnicia si judecatoria de judet din tara romaneasca -ispravnicia si judecatoria de tinut in Moldova avand competenta generala in materie civila si limitata in domeniul penal -instante de apel: divanul domnesc in tara romaneasca si divanul extraordinar in Moldova, care judecau plangerile indreptate impotriva hotararilor civile pronuntate la instanta de fond precum si principiile penale grave. 88.Care au fost principalele instante instituite prin reforma lui A. Ipsilanti si ce competenta avea fiecare? R: Prin reforma lui Ipsilanti instantele de judecata sunt organizate intrun sistem ierarhic: a.) prima instanta era judecatoria ,,dupa la judete fiind compusa dintrun ispravnic si un judecator si judeca in prima faza pricinile civile si unele pricini penale; b.) urmau apoi doua departamente civile si unul penal Departamentele civile erau compuse din 7-8 judecatori Departamentul penal avea competenta in materie penala. c.)departamentul velitilor boieri era compus din boieri in functie si 3 mazili veliti si judeca pricinile in care partile erau boieri. d.) Divanul domnesc reprezinta instanta suprema si era compus din boieri veliti prezidati de domn avand competenta generala e.) alaturi de aceste instante mai functionau si instante speciale, un pe langa spatarie si alt pe langa agie. Acestea aveau competenta penala. 89. Care sunt principalele coduri generale si de ramura adoptate in cea de-a 2-a perioada a domniei turco-fanariote? R:Cele mai importante dintre acestea sunt: -Pravilniceasca Condica

-Codul lui Calimach -Legiunea Caragea -Manualul juridic a lui Andronache Donici -Condica Criminaliceasca a Moldovei 90. Ce izvoare au fost folosite la redarea urmatorului cod: Pravilniceasca Condica,Codul lui Calimach, Legiunea Caragea? Cine a participat la redactarea acestora?

R: a.) Izvoarele folosite la redactarea codului Pravilniceasca Condica au fost obiceiul romanesc, jurisprudenta, unele dispozitii Basilicalele si doctrina juridical moderna. Cel mai important rol in redactarea acestor legiuni l-a avut enachita vacarescu. b.)Autorii legiunii Caragea au folosit ca sursa de inspiratie basilicalele obiceiul pamantului, Pravilniceasca Condica si intr-o mica masura Codul Civil Francez. Cei care au redactat aceasta legiune au fost boierii: Atanasie Histopol si logofatul Nestor Craiovleci, iar spre final Stolnicii Constantin si Ionita Balaceanu c.)Codul Calimach s-a inspirit din obiceiul pamantului, dreptul bizantin, codul civil francez si codul civil austriac. La realizarea lui au participat juristi renumiti si anume Andronache Donici, Christian Flechtenmacher si Anania cusanos, iar pentru versiunea in lb. Romana Petrache Aeschi Christian Flechtenmacher si Damaschin Bojinca. 91.Cum au fost structurate si care au fost principalele dispozitii ale codurilor Calimach si Caragea? R:Legiunea Caragea este structurata pe 6 parti si are un continut heterogen, cuprinzand norme de drept civil, penal si de procedura. Codul Calimach este structurat pe 3 parti si cuprinde 3032 de articole. 92. Cand au fost adoptate Regulamentele Organice? R: Regulamentele organice au intrat in vigoare 1 iulie 1831 in T. Romaneasca si in 1832 in Moldova. 93. Ce trasaturi caracteristice avea institutia Domniei conform regulamentele organice? R:Potrivit regulamentelor organice domnia era elective, nobiliara si viagera. Atributiile domnului erau legislative, executive si judecatoresti. 94. Ce dispozitii reglementeaza Regulamentele Organice, referitor la divanul domnesc, adunarea obsteasca extraordinara si adunarea obsteasca extraordinara? R: Divanul domnesc pastreaza numai anumite atributii judecatoresti ca instanta suprema. Adunarea obsteasaca extraordinara numara in Tara Romaneasca 190 de membrii iar in Moldova 132. Aceasta avea atributia de al allege pe domn. Adunarea obsteasca ordinara era formata din 42 de membrii in Tara Romaneasca, si 35 de membrii in Moldova. Acesta avea rolul de a vota legile, intocmea bugetul si executa controlul asupra cheltuielilor si veniturilor.

95.Ce transformari au avut loc in domeniul administrative si fiscal conform Regulamentelor Organice? R:Prin Regulamete Organice prerogativele domnului in materie fiscala sunt transferate adunarii obstesti ordinare. Regulamentele mai prevedeau separarea vistierei de camara domnului. Referitor la organizarea administrative-teritoriala, schimbarile au privit mai mult denumirile conducatorilor, unitatilor administrative teritoriale si atributiilor acestora. A fost desfintata totodata impartirea in 2 mari regiuni: Tara de sus si Tara de jos, precum si desfintarea caimacania Craiovei. 96.Care au fost principalele instante conform Regulamentelor Organice? R: a.) Organizate ierarhic pe 3 trepte de jurisdictie instantele instituite prin regulamentele organice erau urmatoarele: -In Tara Romaneasca judecatoria de judet - divanurile judecatoresti - inaltul divan -In Moldova tribunalul de tinut -divanurile de apelatie - divanul domnesc Judecatoriile de judet sau tribunalele de tinut erau instante de prim grad sau de prima concentrare. Erau compuse dintr-un presedinte si 2 membrii la care se adauga un procurer si judecau toate pricinile civile, penale si comerciale. Divanurile judecatoresti sau divanurile de apelatie reprezentau a 2-a treapta de jurisdictie. In tara romaneasca existau unul la Bucuresti si altul la Craiova. In Moldova existau unul in Tara de sus, iar celalalt in Tara de jos. Inaltul divan sau divanul domnesc erau instante de apel impotriva hotararilor pronuntate de divanuri sau de judecatoriile comerciale. 97.Ce prevedea statutul Conventiei de la Paris? R: Prin Conventia de la Paris principatele ramaneau sub suzeranitatea Portii, sub numele de ,,Principatele Unite in Moldova si Valahia Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris a avut valoarea si forta juridica a unui act constitutional, el fiind fundamental in temeiul caruia sa definit unificarea politica si administrativa a celor 2 principate. Potrivit statului functia legislative era exercitata de domn impreuna cu adunarea electiva si Corpul Ponderator (senatul), fiind adoptat sistemul bicameral. In ceea ce priveste fs. Executive aceasta era exercitata de domn impreuna cu guvernatorul. 98.Ce izvoare au fost folosite la redactarea codului civil si care au fost principalele dispozitii ale acestuia? R: Cel mai important izvor folosit la redactarea codului civi a fost Codul Civil Francez de la 1804.

99.Ce izvoare au fost folosite la redactarea codului penal? R: In vederea elaborarii codului penal au fost folosite ca izvoare codul penal Prusian din 1851 si codul penal francez din 1810. 100. Care au fost principiile cuprinse in constitutia de la 1866? R: Publicata la 1 iulie 1866, in Monitorul Oficial, Constitutia structurata pe 8 titluri si continand 133 de articole proclama: - Principiul suveranitatii nationale - Principiul guvernamantului reprezentativ - Principiul separatiei puterilor in stat - Principiul monarhiei ereditare - Principiul irevocabilitatii monarhului - Principiul iresponsabilitatii ministeriale - Principiul rigiditatii constitutionale - Principiul suprematiei constitutiei 101. Cum erau alesi deputatii potrivit prevederilor constitutiei de la 1923? R: Deputatii erau alesi prin vot universal, egal, direct, obligatoriu, si secret pe baza reprezentarii minoritatii. 102. Cine facea parte din categoria senatorilor alesi si din categoria senatorilor de drept? R: Din categoria senatorilor alesi faceau parte: -mostenitorul terenului de la varsta de 18 ani -mitropolitii -episcopii Din categoria senatorilor de drept faceau parte: -fostii presedinti de consiliu -fostii ministrii -fosti presedinti ai corpurilor legiuitoare -fosti senatori si deputati -generali de rezerva, etc. 103.Ce dispozitii cuprindea legea de la 1926 cu privire la camera deputatilor si senatul? R: In alegerile pentru adunarea deputatilor a fost instituit sistemul primei majoritare. La alegerile pentru senat se aplica sistemul majoritatii relative. 104. Care au fost legile prin care s-a rezolvat ratificarea unirii de la 1918? R: Decretele legii din: 26 decembrie 1918; 1 ianuarie 1919; 29 dec. 1919. 105. Ce prevedeau in domeniul administrativ legile din 4 aprilie 1920, 2 august 1929, 14 iunie 1925? R: Prin legea din 4 aprilie 1920, au fost dezvoltate formele regionale de conducere.

Prin legea din 2 august 1929 a fost creat un cadru general de organizare a ministerelor. Prin legea din 14 iunie 1925 teritoriul Romaniei se impartea din punct de vedere administrativ in judete si comune. 106. Care au fost principalele legi care au dus la completari ale codului civil, respective codului de procedura civila? R: Codul civil: -Legea actelor de stare civila din 1928 -Legea asupra contractelor de munca din 1929 -Legea privitoare la ridicarea incapacitatii femeii maritate -Legea privind organizarea sindicatelor din 26 mai 1921 Codul de procedura civila: -Legea din 19 mai 1926 -Legea din 25 iunie 1924 privind organizarea judecatoreasca. 107. Care au fost principalele dispozitii cuprinse in codul penal si codul de procedura penala intrate in vigoare la 1 ianuarie 1937? R: In ceea ce priveste codul penal de la 1937, acesta a mentinut clasificarea tri-partida a infractiunilor in crime, delicte si contraventii. Pedepsele erau grupate si ele pe 3 categorii: pentru crime, pentru delicte si pentru contraventii. Pe langa pedepsele principale mai erau reglementate si pedepsle complementare si accesorii.