Curs 8

21.11.2012

Partea a III-a DREPTUL CIVIL ROMAN

Dreptul civil roman cuprinde 4 parti: -persoane -bunuri -succesiuni -obligatiuni

PERSOANE: In zilele noastre, conceptul de persoane desemneaza subiectele de drept sau subiectele raporturilor juridice , caci oamenii participa la viata juridica fie individual In calitate de persoane fizice , fie in cadrul unor colectivitati, in calitate de persoane juridice, iar aptitudinea(posibilitatea) fiintei umane de a participa la viata juridicala se num. Personalitate, Capacitate sau Capacitate juridicala. La romani aceasta posibilitate era denum. Caput In zilele noastre orice fiinta umana are personalitate , capacitate , pe cand la romani aveau caput sau capacitate si prin urmare erau persoane numai oameni liberi caci sclavii erau asimilati cu lucrurile si nu erau subiecte , ci obiecte de drept. -Pe de alta parte , capacitatea oamenilor liberi nu era unitara caastazi ci era ft diversificata,astfel oamneii liberi se clasificau in cetateni si necetateni.La randul lor necetatenii se clasificau in latini si peregrini.Si cetatenii si necetateni iputeau fi ingeni sau nezdrobiti.Se numeau ingeniu aceia care au fost dinttodeauna oamnei liberi iar deznobiti erau sclavii eliberati de stapanii lor.Pt ca o persoana sa aiba capacitate deplina , erau necesare 3 conditii: -status libertatis(calitatea de om liber) -status civitatis(calitatea de cetatean roman) -status familie(calitatea de sef al unei familii civile romane) Asadar, aveau capacitate juridical deplina numai cetatenii romani , care erau in acelasi timp sefi de familie.Toate celelalte categorii de persoane aveau o capacitate juridical limitata. -Personalitatea incepea in momentul nasterii,insa de la aceasta regula exista o exceptie ft importanta conform careia Infas conceptus pro nato habetur quotiens de commodis eius agitur ( copilul conceput se considera nascut ori de cate ori este vorbA despre interesele sale,Asadar copilul care se naste dupa moartea tatalui sau, va veni la succesiune , deoarece este in interesul sau sa fie considerat nascut. In mod simetric , personalitatea inceteaza in momentul mortii, dar si de la aceasta regula exista o exceptie conform careia,hereditas iacens sustinet personam defuncti (mostenirea deschisa dar neaxcceptata inca prelungeste personalitatea defuntului) Aceasta exceptie a fost admisa deoarece la romani se aplica un principiu de maxima generalitate, conform caruia nu exista patrimonium fara titular incat se pune intrebarea cine eeste? Titularul patrimoniului in intervalul de timp cuprins intre momentul mortii unei persoane si momentul acceptarii succesiunii

acelei persoane.Defuntul nu poate fi titular al patrimoniului , ptr ca nu mai este in viata, nici mostenitorul nu poate fi titular al patrimoniului ptr ca nu a acceptat inca succesiunea. -De aceea s-a admis ca in acest interval de timp titular al patrimoniului este chair defuntul a carui personalitate se prelungeste pana in momentul acceptarii succesiunii.Asa cum spuneam ,oamenii liberi se clasifica in : cetateni si necetateni La origine , in epoca ft veche ,cetatenia se confunda cu libertatea devreme ce la aceea epoca se aplica principiul conform careia orice strain venit la Roma cadea automat in sclavie.Cu timpul insa odata cu dezvoltarea economiei de schimb,romanii au inceput sa ii tolereze pe straini , mai intai in calitate de oaspeti si clienti daca se puneau sub protectia unor cetateni romani,iar incepand din sec 3 i.Hr. puteau veni la Roma fara a cadea in sclavie locuitorii acelor cetati care aveau tratate de alianta cu romanii.Insa numai cetateni romani se bucurau de plemitudinea drepturilor politice si civile . Astfel ei aveau ius commercii sau commercium adica dreptul de a incheia acte juridice in conformitate cu dispozitiile dreptului civil roman., aveau si ius connubii sau connubium ceea ce inseamna dreptul de a incheia o casatorie civila romana.Aveau si ius militiae sau dreptul de a fi soldati in legiunile romane.Ei aveau si ius sufragi sau dreptul de vot si ius honorum sau dreptul de a fi alesi magistrate.Pe de alta parte cetatenii romani,aveau si o serie de semen distinctive prin care se deosebeau chiar de la prima vedere de alte categorii de persoane , -spre ex: numai cetatenii romani aveau dreptul sa poarte toga.Un alt semn destinctiv este numele cetateanului roman cel mai bine elaborat nume din istorie.Intra-devar cuprindea 5 elemente : tria nomina ,indicatiunea filiatiune si indicatiunea tribala. Tria nomina cuprindea :prenome nomencentiligium si .. Prin prenomen cetateanul se individualiza in cadrul societatii, Nomengentiliigum arata din ce ginta facea parte cetateanul roman Cognomen este porecla Indicatiunea filiatiunii ne arata care era prenumele tatalui , iar indicatiunea tribala ne arata cartierul in care locuia cetateanul roman. -Spre ex: cel mai mare avocat al antichitatii pe care il denumim Cicero s-a numit Marcus Tulius Marci Filius Cornelia Tribu Cicero .Marcus=prenumele lui ,Tulius =nomengetiligium ,Marci Filius= fiul lui Marcius Cornelia Tribu=indicatiunea tribal,Cicero=porecla(bob de naut=mazare) Cetatenia romana se dobandea in primul rand prin nastere ,caci cel nascut in sanul casatoriei deobandea statutul juridic al tatalui sau , din momentul in care l-a conceput .Iar cel nascut in afara casatoriei inclusic copilul sclaviei dobandea statutul juridic al mamei sale din momentul in care l-a nascut.In al doilea rand , cetatenia se dobandea prin lege intrucat romanii,votau in mod frecvent legi speciale prin care acordau cetatenia unei persoane sau unor persoane determinate. In al treilea rand cetatenia se dobandea prin beneficiul legii intrucat anumite legi umane dintre care legea celor XII table prevedeau conditiile necesare ptr dobandirea cetateniei si toti aceia care indeplineau conditiile cerute de legi deveneau cetateni romani,In fine cetatenia se dobandea prin efectul deziubirii, deoarece dezubritul libertum dobandea statutul juridic al fostului stapan devenit patron incat daca stapanul era cetatean si dezdrobitul devena stapan. Cetatenia romana se pierdea in primul rand prin pierderea libertaatii,deoarece libertatea asa cum am vazut este cea din intai premiza a cetateniei.In al doilea rand cetatenia se peirdea prin efectul princiupiului inadmisibilitatii dublei cetatenii,incat acela car edobandea cetatenia altui stat sa zicem matineana priedea automat cetateania romana.

Cetatenia se mai pierde asi prin exil caci toti aceia care erau exilati din Roma pierdeau cetateania romana si deveneau..peregrini . Mult timp secole dearandul romanii au pastrat numai ptr ei au pastrat avantajele care decurg din calitatea de cetatean apoape 5 sec. dar la inc sec1 .i.Hr. pe cand romanii erau in razboi cu mitridati , toti latini din Italia s.au rasculat cerand sa li se acorde si lor cetatenia romana, si ca sa nu lupte pe 2 fronturi au dat 2 legi :legea Iulia si legea Plautia papiria prin care toti latinii din Italia au dobandit cetatenie romana. In anul 212 dp Hr Imparatul Caracala a dat o constitutie imperial, edictul caracal prin care locuitorii liberi ai imperiului roman au dobandit cetatenia , au devenit cetateni cu exceptia latinilor iuniani si a pegrinilor dedicitiei. Necetatenii se clasfiica in latini si peregrini Conceptul de latin este utilizat in 2 sensuri: - sens etnic - sens juridic. Din pct de vedere etnic erau denumiti latini toti aceia care erau rude de sange cu romanii,iar din pct de vedere juridic ,latinii se clasifica in 4 categorii: Latinii veteres Latini coloniari Latini iuniani Latini fictive

Latinii veteres st latinii vechi ,rude de sange cu romanii care se bucurau de ius commerci , ius connubi si ius sufragii.Acelasi statut juridic il aveau si locuitorii coloniilor fondate in Italia pana in anul 268 i.Hr. Iar locuitorii coloniilor fondate in Italia dup 268 se bucurau numai de ius comercii si erau denumiti latini coloniari. Latinii iuniani erau sclavii deznobiti far arespectarea formelor solmene si prevedeau acesti latini k traiesc liberi d armor sclavi in sensul ca ei puteau incheia acte juridice intre vii dar nu puteau intocmeau acte , nu puteau sa.si faca testsamentul iar Latinii fictive erau latini din provincie care se bucurau de ius comercii si erau denumiti fictivi intrucat ei se bucurau de latinitate numai din pct de vedere juridic,nu erau rude de sange cu romanii. La randul lor peregrinii se clasificau in 2 categorii: P obisnuiti P deditici

Peregrini obisnuiti erau asa cum spuneam locuitorii cetatilor carea veau tratate de alianta cu romanii iar in epoca clasica erau denumiti peregrni toti acei oamnei liberi care nu erau nici cetateni nici latini. Peregrinii obisnuiti nu aveau acces la actele de drept civilintrucat acele acte erau rezervate cetatenilor romani.dar puteaau incheia in relatiile cu cetatenii romani sau relatiile dintre ei acte juridice in conformiatate cu dreptul gintilor .Iar in relatiile dintre ei puteau acte juridice in conformitate cu actul Pe cand peregrinii deditici erau aceia care s-au opus cu arma fata de expansiunea romana , de aceea romanii le-au distrus cetatile incat peregrinii dediticii erau oamnei liberi far acetate car enu apartineau unei cetati nu puteau veni la Roma fara a cadea in sclavie . Alte dispozitii din domeniul persoanelor , se refera la organizarea familiei romane. Cuvantul familia=vine de la famulus iar famulus= sclav

Aceasta iteomologie a cuv familia se explica prin faptul ca vechii romani nu au facut distinctive intre familia ca forma de proprietate si familia ca forma de comunitate umana.Dovada ca in textile juridice romane, cuvantul familia este utilizat cu 3 sensuri:-familia desemneaza totalitatea sclavilor care se afla in proprietatea cuiva -=totalitatea persoanelor si bunurilor care se afla sub puterea aceluiasi sef de familie denum paterfamilias -= totalitatea persoanelor care se afla sub puterea aceluiasi pater familias La origine in epoca ft veche ,puterea pe care paterfamilias o exercita asupra persoanelor si bunurilor aa avut un character unitarsi a fost desemnata prin cuvantul Manus=mana si putere.Cu timpul insa aceasta putere unitara s-a descompus in mai multe puteri distincte astfel cuv Manus desemna in dreptul evoluat numai puterea pe care barbatul o exercita asupra femeii maritate.Puterea asupra descendentiilor era denum patriapotestas , puterea asupra sclavilor era denum dominica potestas, puterea asupra altor bunuri dekt scalvi erau denum dominiumum iar puterea asupra fiului cumparat era denum mancipium.In sanul familiei umane ,persoanele se imparteau in 2 categorii:-unele erau persoane sui iuris iar altele erau persoane alieni iuris .Se numeau sui iuris acele persoane care nu se aflau sub puterea cuiva ,practice in fapt era persoana sui iuris numai paterfamilias ,numai seful de familie deoarece femeia sui iuris era pusa sub tutela perpetua .Insa paterfamilias nu inseamna tata de familie ci sef de familie intrucat putea fi paterfamilias si un barbat necasatorit , familia sa constnad in patrimonial sau_(bunurile slae Intrucat caele persoane care se aflausub tutela paterfamilias erau denum. Persoane arieniiunis daca persoaneel sui iuris aveau o capacitate jruidica deplina , persoanele arieniiuris aveau o capacitate juridical nelimitata. Totodata in sanul familei romane, se stabileau relatii de rudenie,iar rudenia era de 2 feluri:-r civila(agnatiunea) r de sange( cognatiunea). Agantiunea sau rudenia civila se intemmeia la idea de putere si existau 3 categorii de agnati: -din prima categorie de agnati faceau parte toti aceia care la un moment dat se aflau sub puterea aceluiasi paterfamilias ,,spre exemplu fratii cat timp traia tatal sau - a doua categorie faceau parte tot aceia care s-au aflat in trecut sub aceeasi putere dar care ulterior au devenit persoane sui iuris spre ex fratii dupa moartea tatalui - 3 categorie faceau parte toti aceia care s-ar fi aflat sub aceeasi putere daca paterfamilias ar mai fi trait in momentul nasterii lor spre ex verii primary dup moartea bunicului. Cele 3 categorii de agnati nu sunt fixe ci sutn mobile.in sensul ca 2 persoane ideale spre ex 2 frati ideali pot face parte in functie de anumite imprejurari din orice categorie de agnati astfel 2 fraticat timp le traieste tatal face parte din 1 categorie de agnati.DOi frati dup moartea tatalui fc parte din a 2 categorie desi st ott frati iar daca tatal se naste dup moartea tatalui ei st in categoria a 3. Stabilirea cercurilor aganatiunii prezint ao importanta deosebita ma cu seama in material succesiunii,deoarece multa vreme la romani agnatiunea a fost unicul fundament al succesiunii iar succesiunea era deferita(atribuitia) in ordinea celor 3 categorii de agnati. Cognatiunea=rudenia de sange si consta in legatura(relatia) dintre persoanele care au un autor comun.La randul ei cognatiunea sau rudenia de sange este de 2 feluri: -rudenie de sange in linie directa

- in linie colaterala Rudenia de sange in linie directa este leg. Dintre persoanele care descind una din alta. Rudenia in linie colaterlaa este leg dintre persoanele care nu descinduna din alta dar au un autor comn\un spre ex: fratele,sora , verisori Iar la gradele de rudenie in linie colaterala s estsabilesc numarand generatiile de la prim apers care ne intereseaza pana la autoru lcomun si coborand apoi pana la cealalta pers carene intereseaza spre ex fratele si sora st de rgradu 1 Rudenia civila repr procedura efectelor civile pe plan poate fiCognatiunea care nu a generat multa vreme efecte juridice .. dar pe langa cognatiunea reala romanii au cunoscut si cognatiunea fictive care izvoraste dintr-o regula cuprinsa in legea celor 12 table potrivit carieia toti agnati sunt cognati. Iar daca admitem ca toti agnatii sunt cognate trebuie sa mai admitem s ifaptul ca nu toti cognatii sunt rude de sange.Spre exemplu fiul de familie adoptat trece sub puterea adoptantului,trecand asa devine agnat si fiind agnat devine si cognat si nu este ruda de snge Prin urmare acei cognati care nu sunt rude de sange se numesc cognate fictive intrucat ei devin cognate deoarece sunt agnati si nu ptr ca st rude de sange.