Curs 12

19.12.2012

In functie de forma lor , contractele se clasifica in solemne si nesolemne. In cazul contractelor solemne conventia partilor trebuie sa fie imbracata in anumite forme solemne ,iar in functie de aceste forme , contractele se clasifica in 4 categorii: -contracte solemne in forma - religioasa - verbala - autentica - scrisa Pe cand contractele nesolemne nu presupun respectarea unor conditii de forma si la randul lor se clasifica in 3 categorii: -contracte reale -contracte consensuale - contracte nenumite

Contractele reale se formeaza,iau nastere prin conventia partilor insotita de remiterea materiala a lucrului,spre ex: contract de imprumut La romani existau 5 contracte reale: -mutuum fiducia gajul comodatul depozitul Contractele consesuale se formeaza prin simpla conventie a partilor ,de aceea Gaius spunea ca in momentul elaborarii contractelor consesuale ,romanii au atins cel mai inalt nivel de abstractizare in domeniul crearii unor obligatii .Ele sunt in numar de 4: -vanzarea locatiunea

 societatea mandatul Contractele nenumite se formeaza prin conventia partilor insotita de executarea obligatiei de catre una dintre parti.Ceea ce inseamna ca la contractele nenumite pentru una dintre parti , momentul incheierii contractului coincide cu executarea obligatiei , insa nu confudam contractele reale cu contractele nenumite . Obligatiile mai izvorasc si din cvazii contracte.Cuvantul cvazi contract vine de la cvazi ex contractum adica ca si din contract, deoarece cvazii contractele(quasicontractele) sunt fapte licite care genereaza efecte juridice similar cu cele ale contractelor, spre ex: gestiunea de afaceri inseamna administrarea bunurilor unei persoane fara stirea ei.Acest fapt rigid genereaza efecte juridice similare cu ale contractului . Obligatiile izvorasc si din delicte, iar delictele sunt fapte ilicite cauzatoare de prejudicii care genereaza obligatia de a repara prejudiciul cauzat sau de a plati o amenda , iar cvazii delictele sunt tot fapte ilicite cauzatoare de prejudicii care produc aceleasi efecte ca si delictele. Prin urmare in dreptul roman nu exista criteriul de forma sau de fond pentru a distinge intre delicte si cvazii delicte , iar conceptul de cvazii delict a aparut datorita spiritului conservator al romanilor. Obligatiile se mai clasifica si in functie de sanctiunea lor in obligatii civile si obligatii natural,obligatiile civile sunt sanctionate prin actiune , astfel incat daca debitorul nu plateste la termen creditorul va inventa impotriva lui o actiune personala fie de drept strict , fie de buna credinta , va obtine o sentinta de condamnare a debitorului, va pune in executare acea sentinta si astfel isi valorifica dreptul de creanta pe cale judiciara adica prin process. Pe cand obligatiile naturale nu sunt sanctionate pe cale de actiune adica prin actiune in justitie ci pe cale de exceptiune,astfel incat daca debitorul nu executa de buna voie o obligatie naturala , creditorul nu are aptiune impotriva lui si nu il poate constringe pe cale judiciara sa faca plata.Daca insa debitorul executa de bunavoie o obligatie naturala el nu poate repeta adica nu poate intenta actiunea in repetire pentru a cere restituirea platii pe care a facuto de buna voie si daca totusi debitorul va intenta actiunea in repetire , creditorul se va apara cu succes prin exceptiunea lucrului datorat si platit aratandu-I judecatorului ca debitorul nu se afla in situatia aceluia care a facut plata lucrului nedatorat ci se afla in situatia aceluia care a executat o obligatie naturala.De aceea jurisconsultii spuneau ca desi obligatiile naturale nu sunt sanctionate prin actiune ele sunt totusi sacntionate prin exceptiune . In fine , obligatiile se clasifica si in functie de numarul participantilor la raportul juridic obligational , caci pe langa obligatiile simple, exista si obligatii complexe , obligatii cu pluralitate de subiecte, daca in definitia lui Justinian ni se infatiseaza cea mai simpla obligatie cu un singur creditor si cu un singur debitor exista si obligatii cu mai multi creditorii sau cu mai multi debitorii pe care le denumim obligatii cu pluralitate de subiecte. La randul lor aceste obligatii se clasifica in 2 categorii:- obligatii conjuncte obligatii coreale(solidare)

Obligatiile conjuncte sunt guvernate de principiul divizibilitatii creantelor si datoriilor.astfel daca sunt mai multi creditori fiecare creditor va putea valorifica numai partea sa de creanta ,iar daca sunt mai multi debitori fiecare debitor va putea fi urmarit numai epntru partea lui din datorie. Prin urmare,la obligatiile conjuncte avem mai multe obiecte atatea obiecte cate parti sunt.si un singur raport juridic obligational, care se va stinge numai dupa ce si ultimul dintre creditori isi va fi valorificat partea lui din creanta.Si simetric numai dupa ce si ultimul dintre debitori isi va fi platit partea lui din datorie., daca sunt mai multi debitori. In dreptul roman , regula era ca obligatiile cu pluralitate de subiecte sunt divizibile(conjuncte),Totusi partile aveau posibilitatea sa incheie o conventie speciala prin care obligatia cu pluralitate de subiecte devenea coreala sau solidara .In cazul obligatiilor coreale , daca sunt mai multi creditori oricare creditor va putea valorifica intregul drept de creanta, iar daca sunt mai multi debitori , oricare debitor va putea fi urmarit pentru intreaga datorie.Ceea ce inseamna ca la obligatiile coreale avem un singur obiect si mai multe raporturi juridice obligationale, atatea raporturi juridice cate parti sunt.Astfel incat daca sunt mai multi debitori si unul dintre ei face plata toate celelalte raporturi juridice obligationale se sting deoarce nu mai au obiect. In concluzie la obligatiile conjuncte avem mai multe obiecte si un singur raport juridic., iar la obligatiile coreale avem mai multe raporturi juridiice si un singur obiect.

ELEMENTELE CONTRACTELOR: Pentru formarea unor contracte este necesar anumite elemente, dintre care unele sunt esentiale ,iar altele sunt accidentale . ELEMENTELE ESENTIALE ale contractului se numesc astfel deoarece in lipsa lor contractual nu se poate forma in mod valabil si sunt in nr de 3 Obiectul Consimtamantul Capacitatea

COnceptul de obiect al contractului are la roman doua sensuri: Intr-un prim sens , obiectul contractului se confunda cu efectele sale adica se confunda cu obligatia pe care o genereaza In al doilea sens, obiectul contractului se confunda cu obiectul obligatiei.Prin urmare in acest sens , obiectul contractului consta fie in dare , fie in facere , fie in prestare. In legatura cu obiectul contractului , trebuie sa retinem neaparat ca la romani contractele nu sunt tranzactive de proprietate ci numai generatoare de obligati,iar daca debitorul isi asuma obligatia de a transmite proprietatea asupra unui lucru , trebuie sa recurga la un alt act , la un act ulterior si distinct de

contract pentru a-si indeplini aceasta obligatie ,spre ex:Daca vanzatorul se oblige sa transmita proprietatea asupra unui lucru, in vederea executarii acestei obligatii va trebui sa recurga fie la emancipatiune fie la traditiune( la un mod de transmitere a prop.) pe cand in zilele noastre contractele sunt tranzactive de prop astfel incat in momentul incheierii contractului de vanzare spre ex, cumparatorul devine automat proprietar. COnsimtamantul: In textele romane, el este denumit consensum si vine de la cuv sentire ,adica cuv sentire a avea o parere identica cu a celeilate parti pentru ca intradevar consimtamantul este manifestarea de vointa a unei parti in sensul dorit de cealalta parte. La romani existau cauze care duceau la inexistenta sau la distrugerea consimtamantului si cauze care duceau la vicierea (vitierea) sa ,cauze care duc la inexistenta si distrugerea consimtamantului sunt : violent fizica, neseriozitatea si eroarea. Violenta fizica duce la inexistenta consimtamantului deoarece victima violentei fizice se afla in imposibilitatea de a-si exprima vointa , spre ex: semnarea contractului prin fortarea mainii. Si neseriozitatea care apare atunci cand consimtamantul este dat in gluma., si de asemenea cand este dat in imprejurari care exclude vointa persoanei de a se obliga .. Eroarea este gresita intelegere a unor imprejurari de regula la romani nu afecta consimtamantul, dar in 4 cazuri determinate:eroarea ducea la inexistenta consimtamatului la distrugerea sa este vorba despre error in negation , error in persona , error in corpore si error in substantia. Error in negation inseamna eroarea cu privire la natura juridica a contractului si apare atunci cand o parte intentioneaza sa incheie un anumit contract iar ceallalta parte , crede ca este vorba despre un alt contract , spre exemplu :Primus intentioneaza sa vanda un anumit lucru iar Secundus crede ca i se doneaza; intr-un asemenea caz, nu exista consimtamant si prin urmare nu exista nici contract fiindca lipseste un element esential. Error in persona este eroarea cu privire la indentitatea uneia dintre parti spre ex: Primus intentioneaza sa incheie contractual cu Secundus si in realitate il incheie cu Tertus,Nici in acest caz nu exista consimtamant si prin urmare nu exista nici contract . Error in corpore este eroarea cu privire la lucru sau la obiectul material al contractului spre ex: Primus intentioneaza sa cumpere fondul Cornelian iar Secundus crede ca este vorba de fondul Ovidian. Error in substantia este eroarea cu privire la calitatile esentiale ale lucrului si se numesc esentiale acele calitati ale lucrului care determina partile sa incheie contractual,spre ex: Primus intentioneaza sa cumpere un candelabru pentru ca este confectionat din argint, iar Secundus crede ca este vorba despre un candelabru confectionat din arama,.iar vitiile de consimtamant sunt teama sau metus si dolul sau dolus.