Curs 14

16.01.2013

Asa cum s-a vazut in materie contractuala , fiul de familie avea o capacitate limitata de a se obliga, pe cand in materie dilectuala fiul de familie avea o deplina capacitate de-as obliga un nume propriu ceea ce inseamna ca fiul de familie , raspundea in nume propriu pentru delictul promis , insa raspunderea sa, desi proprie avea loc in conditii speciale, deoarece asa cum s-a vazut fiul de familie nu avea patrimoniu propriu, nu avea bunuri proprii, iar aceasta raspundere speciala a functionat in doua sisteme :pe care le denumim :- sistemul nocsalitatii -sistemul actiunilor nocsale In sistemul nocsalitatii, daca fiul de familie comitea un delict, paterfamilias avea doua posibilitati: -fie sa il abandoneze pe fiul delicvent in mainile victimei delictului pentru ca victima sa isi exercite dreptul de razbunare asupra delicventului , dovada ca raspundea in nume propriu,- fie paterfamilias putea sa plateasca o suma de bani pentru a rascumpara dreptul de razbunare al victimei.Cu timpul insa ,romanii au constatat ca paterfamilias nu are si a treia posibilitate , aceea de a face dovada nevinovatiei presupusului delicvent, de aceea au fost create actiunile nocsale.Actiunea nocsala era pusa la dispoziitia victimei delictului pentru a o intenta impotriva lui paterfamilias al presupusului delicvent cu scopul de a verifica daca paterfamilias intentioneaza sa faca dovada nevinovatiei presupusului delicvent. Insa paterfamilias nu era obligat sa se judece , iar daca pater nu accepta sa se judece se aplica sistemul nocsalitatii cu cele doua variante ale sale. Daca paterfamilias accepta sa se judece si pierdea procesul in sensul ca nu putea face dovada nevinovatiei presupusului delicvent iarasi se aplica sistemul nocsalitatii.Iar daca paterfamilias accepta sa se judece si castiga procesul facand dovada nevinovatiei presupusului delicvent , fiul de familie era exonerat de raspundere si ramanea sub puterea lui pater.Insa pentru intentarea actiunilor nocsale erau necesare anumite conditii : - in primul rand , era necesar sa fie vorba despre un delict privat si nu public , deoarece numai delictele private puteau fi rascumparate prin plata unei sume de bani - in al doilea rand , actiunea nocsala era intentata cu succes , numai impotriva acelui paterfamilias , care il avea sub puterea sa pe presupusul delicvent , intregul interval de timp cuprins intre momentul intentarii actiunii si momentul lui litis contestatio , intrucat daca in acel interval de timp presupusul delicvent trecea sub o alta putere, sub puterea unui alt paterfamilias era necesar sa se intenteze o noua actiune impotriva noului paterfamilias dovada ca fiul de familie raspundea in nume propriu , iar paterfamilias era chemat in justitie nu pentru ca raspunderea apasa asupra sa , ci pentru ca fiul nu avea bunuri proprii, nu avea patrimoniu .In acest sens , romanii au formulat adagiul nocsa caput secvitur , adica delictul il urmeaza pe delicvent, - al treilea rand era necesar ca victima sa nu-l fi avut sub puterea sa pe presupusul delicvent nici un moment in intervalul de timp cuprins intre momentul comiterii delictului si momentul intentarii actiunii, intrucat daca victima ar fi avut sub puterea sa pe presupusul delicvent un singur moment in acel interval

de timp ar fi putut sa-si exercite dreptul de razbunare.Iar daca nu si-a exercitat dreptul de razbunare inseamna ca a renuntat la acel drept, si daca a renuntat la dreptul de razbunare mai inseamna ca a renuntat si la actiunea nocsala, intrucat actiunea nocsala nu este altceva decat reflexul pe plan juridic a dreptului de razbunare , cu alte cuvinte acela care renunta la dreptul de razbunare inseamna ca renunta si la actiunea nocsala. Dar pe langa efectele normale despre care am vorbit pana acum, obligatiile genereaza , produc si efecte accidentale constand in neexecutarea obligatiilor, iar in legatura cu neexecutarea obligatiilor, romanii au creat 6 figuri juridice: Cazul fortuit Forta majora Mora Culpa Dolul Custodia

Cazul fortuit este evenimentul neprevazut care face imposibila executarea obligatiei de catre debitor cu toate ca debitorul a luat masurile obisnuite de baza , prin urmare de esenta cazului fortuity este faptul ca el ar putea fi prevenit daca debitorul ar fi luat masuri exceptionale de baza ,insa de regula debitorul nu este obligat sa i-a masuri exceptionale de baza , de aceea tot de regula debitorul va fi exonerat de raspundere pentru interventia cazului fortuit, adica nu va trebui sa plateasca despagubiri pentru neexecutarea obligatiei., Spre exemplu: furtul lucrului datorat sa zicem un sclav este un caz fortuit , daca debitorul ar pune 10, sute de paznici ar putea deveni furtul sclavului datorat dar de regula debitorul nu are o asemenea obligatie. Forta majora este evenimentul neprevazut si de nestavalit care face imposibila executarea obligatiei , spre ex: cutremure , inundati de mari proportii, incendii si intrucat forta majora nu poate fi prevenita indifferent ce masura de baza s-ar lua , debitorul va fi exonerat de raspundere inttodeauna.pentru interventia fortei majore. Mora in sens juridic inseamna intarziere vinovata , si este de 2 feluri: Mora debitoris Mora creditoris

Mora debitoris este intarzierea vinovata a debitorului, pentru ca debitorul sa fie pus in intarziere , era necesar ca datoria SA FIE exigibila , iar obligatia sa nu fie executata , din vina debitorului, iar in vremea imparatului Justinian , s-a mai cerut si o somatie de plata din partea creditorului denumita interpelare, sau interpelatio .Principalul effect al morei debitores este perpetuatio obligationes adica perpetuarea obligatiei Ceea ce inseamna ca din momentul punerii sale in intarziere debitorul raspunde in mod obiectiv.in sensul ca el va raspunde si pentru interventia cazului fortuit si ca prin urmare va trebui sa i-a masuri exceptionale de baza.

Mora creditoris inseamna intarzierea vinovata a creditorului , care refuza sa primeasca plata cu toate ca ii este oferita in conditiile stabilite prin contract si daca debitorul constata cu martori refuzul creditorului de a primii plata are posibilitatea sa abandoneze lucrul datorat intr-un loc public, cu efectul ca datoria sa se stinge. Culpa imbraca doua forme: - culpa delictuala Culpa contractual

Culpa delictuala presupune un fapt illicit, cauzator de prejudicii care genereeaza obligatia de a repara prejudicial cauzat sau de a plati o amenda, iar vinovatia delicventuluise poate manifesta fie sub forma neglijentei fie sub forma intentiei.Cu alte cuvinte , obligatia delicventului se naste numai dupa comiterea delictului.de aceea jurisconsultii spuneau ca in materie delictuala culpa , vinovatia este aceea care genereaza raportul juridic obligational.Pe cand culpa contractual este vinovatia, debitorului obligat prin contract , vinovatie care se manifesta dupa nasterea obligatiei, adica in intervalul de timp cuprins intre momentul incheierii contractului, si momentul executarii obligatiei.In cazul culpei contractual , vinovatia debitorului, se poate manifesta fie sub forma neindemanarii, fie sub forma neglijentei.Asadar in cazul culpei contractual, vinovatia nu se poate manifesta sub forma intentiei., In vremea Imparatului Iustinian , culpa contractuala era de doua feluri Culpa lata Culpa levis

Culpa lata era o neglijenta grosolana, Pe cand culpa levis era o neglijenta mai putin grava, la randul ei culpa levis putea fi apreciata inabstracto sau inconcreto.Aceasta apreciere Se face prin comparatie , astfel la aprecierea inabstracto, a culpei lec vis comportarea debitorului fata de lucrul datorat Se compara Cu comportarea unui bun administrator, iar la aprecierea inconcreto a culpei lec vis, comportarea debitorului fata de bunul dato rat este comparata Cu felul In care isi administreaza bunurile proprii , Aprecierea inabstracta a culpei lec vis este mai grava pentru debitom deoarece ori de cate ori va fi neglijent este gasit In culpa, pe cand aprecierea inconcreto al. culpei lecvis , debitorul va fi gasit in culpa numai daca este neglijent fata de bunul datorat, dar este diligent, (bun administrator) cu bunurile sale. Daca insa debitorul este neglijent si fata de bunul datorat si de bunurile sale , nu mai est ein culpa deoarece ede felul lui este un om neglijnet Aprecierea inabstracto sau inconcreto a culpei lecvis este facuta de judecator in functie de dispozitiile legii sau de conventia partilor. Dolul este vinovatia debitorului obligat prin contract care se manifesta sub forma intentiei, ceea ce inseamna ca debitorul distruge lucrul cu buna dispoziite cu buna intentie de aceea raspunderea pentru dol este mai grava decat raspunderea pentru culpa,Astfel debitorul va raspunde pentru un dol si la contractele in care are un interes si la contractele in care nu are interes , prin urmare la

toate contractele, iar pentru culpa , debitorul va raspunde numai la ocntractele in care are un interes , spre ex: la imprumutul in vedere folosintei , debitorul are interes asadar va raspunde si pentru dol si pentru culpa.La contractual de deposit insa, depozitarul (debitorul) nu are interes , insa va raspunde numai pentru dol. Custodia este o forma a raspunderii obiective, ceea ce inseamna ca debitorul obligat pentru custodia nu poate sa invoce interventia cazului fortuit si trebuie sa i-a masuri exceptionale de baza.La romanii raspundeau in mod obiectiv adica pentru custodie, hangii .Daca debitorul nu isi executa obligatia si este gasit in culpa , este pus in intarziere a comis un dol sau s-a obligat sa raspunda pentru custodia inseamna ca este vinovat pentru neexecutarea obligatiei si trebuie sa plateasca daune interese, adica despagubiri pentru neexecutarea obligatiei. Iar aceste despagubiri sunt de doua feluri: -daune , interese judecatoresti -daune, interese conventionale Daunele interese judecatoresti sunt despagubiri pe car le stabileste judecatorul cu ocazia judecarii procesului,iar daunele interese conventionale sunt despagubiri stabilite prin conventia partilor in sensul ca partile incheie o conventie speciala prin care stabilesc ce suma de bani trebuie sa plateasca executorul . STINGEREA OBLIGATIILOR: In dreptul roman, obligatiile s esting prin moduri voluntare, si moduri nevoluntare(fortate) Modurile nevoluntare de stingere a obligatiilor s enumesc astfel intrucat ele presupun manifestarea de vointa apartilor. Si sunt in numar de 5: Plata Darea .. Novatiunea Compensatiunea Remiterea de datorie

Plata sau solution cum spuneau romanii, este modul firesc , obisnuit de stingere a obligatiilor, cu alte cuvinte de regula oblgiatiile se sting prin plata. Ceea ce inseamna ca plata poate consta fie in dare , fie inf acere , fie in prestare.Asadar prin plata , intelgem executarea oricarui obiect al obligatiei.Ea presupune intrunirea anumitor conditii: 1) Plata poate fi facuta de debitor , sau de alta persoana.Asadar in principiu plata poate fi facuta de oricine,deoarece pe creditor nu il intereseaza cine face plata , pe el il intereseaza sa isi valorfiice dreptul de creanta, totusi in doua cazuri determinate ,plata poate fi facuta de debitor in doua cazuri: atunci cand debitorul se obliga sa trasmite proprietatea, numai el poate plati nu si

2)

3) 4)

5)

6)

7)

altcineva intrucat numai el est eproprietar.,precum si in cazul obligatiilor contractate , intuit personeadica in considerarea calitatilor exceptionale ale debitorului Plata poate fi paltita de creditor sau de reprezentatul sau , care poate fi legal cazul tutorelui sau conventional cazul mandatarului.Daca plata este facuta unui pupil( cel pus sub tutela) fara autoritatis tutoris adicain absenta tutorelui , plata ramane valabila, dar nu este si liberatorie.ceea ce inseamna ca debitorul ramnae olbigat si trebuie sa mai plateasca odata in fata deibotrului. Plata trebuie sa fie integral , incat debitorul nu poate face plata in rate, fara aprobare expresa a creditorului. Locul platii se stabileste de regula prin contract.Daca nu se stabileste prin contract, locul platii se deduce din natura obligatiei , iar daca nu se paote deduce nici din natura obligatiei plata poate fi facuta oriunde cu conditia sa nu fie unloc potrivit, iar daca debitorul nu face plata la termen, la scadenta , creditorul va intent actiunea la domiciliul debitorului. Daca debitorul, are mai multe datorii fata de acelasi creditor, nu fata de acreditori diferiti, si face o singura plata se pune problema imputatiei platii, adica se pune intrebarea:care dintre datorii se vas tinge prin plata facuta? Daca debitorul precizeaza ce datorie intentioneaza sa stinga prin plata , atunci se vas tinge aceea datorie, iar daca nu precizeaza se vas tinge datoria cea mai oneroasa si este considerate ceea mai oneroasa, datoria care produce cele mai mari dobanzi Proba platii se facea cu martori , prin juraminte si prin inscrisuri(acte scrise) denumite chitante.Aceste chitante erau redactate fie in mod obiectiv , fie in mod subiectiv .Chitantele redactate in mod obiectiv emanau de la debitor, erau scrise de debitor care utilize formula a spus ca are in sensul ca titularul creantei a declarat in fata martorilor ca a primit plata. Dar acele chitante ii erau opozabile creditorului in cazul unui process, numai daca purtau sigiliile martoriilor.Pe cand chitantele , redactate in mod subiectiv , proveneau de la creditor, erau scrise de creditor care utilize formula:am scris ca am primit plata asemeanea chitanta, ii era opozabila creditorului chiar daca nu purtau sigiilille martorilor. In sfarsit forma platii, era guvernata de principiul simetriei , sau principiul corespondentei formelor .Acest principiu s-a aplicat pana in epoca clasica , potrivit principiului simetriei, o obligatie se extinge prin utilizarea unui act identic cu cel care a creato dar intrebuintata in sens invers , astfel daca obligatia se nastea prin arama si balanta, adica prin formele emancipatiunii , ea trebuia sa se stinga tot prin arama si balanta.Daca obligatia se nastea dintr-un contract incheiat dintro intrebare si raspuns ea se stingea tot prin intrebare si raspuns , iar daca olbigatia izvora dintr-un act incheiat in forma scrisa , se stingea tot prin utilizarea formei scrise.Spre exemplu Gaius se refera in institutele sale la obligatia nascuta din contractul verbal incheiat din intrebare si raspuns.In vederea nasterii acestei obligatii , Primus il intreab ape SecundusPromiti sa-mi dai 100?,iar Secundus raspundepromit pentru ca aceasta obligatie sa se stinga , Secundus il intrebaa pe PrimusOare ceea ce ti-am trimis ai primit? iar Primus raspunde am primit daca prin princiupiul simetriei este respectat , obligatia se stinge chiar daca nu se face plata efectiva iar daca se face plata efectiva dar principiul simetriei nu este respectat , obiigatia nu se stinge.