Curs 13

09.01.2013

Vitiile de consimtamant Teama sau metus Dolul sau dolus

In textele juridice romane , teama este denumita vis phisica adica violenta psihica si consta in amenintarea cu un rau pentru a determina o persoana sa incheie contractul. La origine , in epoca veche violenta psihica nu afecta consimtamantul , deoarece regii romani, spuneau ca o vointa constransa este totusi o vointa.,Pe de alta parte in epoca veche , toate contractele au fost solemne, iar incheierea lor presupunea respectarea unor conditii de forma , toate complicate inclusiv prezenta martorilor imprejurari care practic faceau imposibila exercitarea violentei psihice.Dar spre sfarsitul epocii vechi au aparut contractele nesolemne care se formau prin simpla manifestare de vointa a partilor, astfel incat violenta psihica a devenit posibila si s-a practicat in materie contractuala , de aceea actionand in spiritul echitatii , pretorul a intervenit in sprijinul victimei , violentei psihice prin doua mijloace proceduale denumite exceptio metus si actio metus , astfel daca autorul violentei psihice intenta o actiune cu scopul de -ai cere victimei sa-si execute obligatia contractata sub imperiul amenintarilor, victima se apara cu success opunandu-I exception metus si castiga procesul.iar daca dorea sa aiba initiativa procesului , victima amenintarilor intenta actio metus , castiga procesul si astfel se ajungea la anularea contractului pe cale indirecta. Dolul inseamna inselaciune si consta in manoperele dolezive adica in mijloacele viclene prin care o parte o determina pe cealalta sa incheie contractul, si dolul a fost sanctionat spre sfarsitul republicii prin doua mijloace proceduale denumite exceptio doli si actio de dolo prin care iarasi se ajungea la anularea contractului incheiat sub imperiul inselaciunii pe cale indirecta. Al treilea element esential al contractului pe langa obiect si consimtamant este capacitatea.Intr-un cuvant prin capacitate intelegem aptitudinea, posibiliatatea persoanei de a incheia un contract numai pater familias avea deplina capacitate de a contracta ,caci persoanele alieni iuris avea o capacitate limitata de a contracta . Pe langa elementele esentiale exista si elemente accidentale ale contractelor:care se numesc astfel: intrucat ele sunt introduse in contract numai la initiativa partilor, incat contractul este incheiat in mod valabil chiar si in lipsa acestor elemente, nu sunt obligatorii. In dreptul roman, exista numeroase elemente accidentale ale contractelor, dintre care mai importante sunt doua: termenul si conditia. Termenul: este evenimentul viitor si sigur de care depinde exigibilitatea sau stingerea unui drept .Din aceasta definitie rezulta ca termenul este de doua feluri: astfel:

Evenimentul viitor si sigur de care depinde exigibilitatea unui drept se numeste termen suspensiv Evenimentul viitor si sigur de care depinde stingerea unui drept se numeste drept extintiv Termenul suspensiv , suspenda nu existenta dreptului de creanta ,ci suspenda numai posibilitatea valorificarii acelui drept pe cale judiciara, adica prin proces.Ceea ce inseamna ca dreptul de creanta se naste in momentul incheierii contractului, dar el devine exigibil, numai la termen, iar un drept se numeste exigibil atunci cand poate fi valorificat prin proces, pe cale judiciara. Spre ex: debitorul se obliga sa plateasca 100 de asi la 1 aprilie, dreptul creditorului asupra acelei sume de bani se naste din momentul incheierii contractului, dar nu poate fi valorificat inainte de 1 aprilie pentru ca nu este exigibil.Iar daca creditorul intenteaza actiune in justitie inainte de indeplinirea termenului suspensiv aceea actiune va fi respinsa, deoarece dreptul nu este exigibil.Si daca dupa indeplinirea termenului suspensiv creditorul va intenta o noua actiune , va fi respinsa si ea, deoarece se ajunge la litis contestatio si se stinge dreptul , pierde si procesul si dreptul de creanta . Pe cand conditia este evenimentul viitor si nesigur de care depinde nasterea sau stingerea unui drept .Prin urmare si conditia este de doua feluri: Caci -evenimentul viitor si nesigur de care depinde nasterea unui drept se numeste conditie suspensiva . -evenimentul viitor si nesigur de care depinde stingerea unui drept se numeste conditie rezolutorie. Asadar, conditia suspensiva , suspenda chiar existenta dreptului de creanta in sensul ca dreptul se naste nu in momentul incheierii contractului ci numai daca se indeplineste conditia. Asadar , daca actiunea in justitie este intentata inainte de indeplinirea conditiei suspensive va fi respinsa , din lipsa de obiect.iar daca dupa indeplinirea conditiei suspensive , creditorul va intenta o noua actiune ce va fi admisa.

EFECTELE OBLIGATIILOR: Obligatiile produc, genereaza efecte normale si efecte accidentale: Prin efectul normal al obligatiilor intelegem executarea lor astfel incat creditorul sa-si poata valorifica dreptul de creanta,dar in legatura cu executarea obligatiilor , trebuie sa facem distinctive intre obligatiile care izvorasc din contracte si obligatiile care izvorasc din delicte , adica intre obligatiile contractuale si cele delictuale.Deoarece, obligatiile izvorate din contracte sunt guvernate de principiul relativitatii, conform caruia res inter alios acta aliis necve nocere necve prodese potest .,contractele incheiate intre unii nici nu vatama , nici nu profita altora cu alte cuvinte contractele produc efecte juridice numai intre parti, intre creditor si debitor nu si fata de terti,dar prin parti contractante intelegem persoanele care au incheiat contractual mostenitorii acelor persoane si creditorii lor chirografari toti sunt parti(se numesc chirografari acei creditori care nu siau constituit garantii, cuvantul chirografar vine de la cuv. grecesc chirografum=act scris,asadar creditorul chirografar este titularul unei creante inzvorata dintr-un singur scris si care nu este garantata) Din principiul al revalitatii contractelor s-au desprins 3 principii speciale:

Principiul nulitatii stipulatiunii. pentru altul Principiul nulitatii promisiunii pentru altul Principiul reprezentarii in contracte Principiul nulitatii stipulatiunii pentru altul s-a nascut in legatura cu utilizariile pe care le-a avut stipulatiunea in dreptul roman caci,stipulatiunea este un contract verbal incheiat prin intrebare si raspuns si imbraca doua forme: stipulatiunea obisnuita si stipulatiunea pentru altul, in cazul stipulatiunii obisnuite primus il intreaba pe secundus promiti sa-mi dai 100? iar secundus raspundepromit aceasta stipulatiune este valabila deoarece urmeaza sa-si produca efectele intre parti pe cand la stipulatiunea pentru altul primus il intreba pe secundus promiti sa ii dai 100 lui tertius? iar secundus raspundepromit aceasta stipulatiune este nula si fata de primus si fata de tertius.fata de primus ea este nula, intrucat primus nu are interes in contract ,stipulatiune este nula si fata de tertius pentru ca tertius nu a participat la incheierea contractului, dar stipulatiunea pentru altul prezinta interes practic , spre exemplu daca primus are o creanta de 100 fata de secundus si o datorie de 100 fata de tertius , prin plata facuta de catre secundus lui tertius se vor stinge doua datorii.adica se va stinge si datoria lui secundus fata de primus si datoria lui primus fata de tertius De aceea , romanii au creat un procedeu juridic prin care desi stipulatiunea pentru altul ramanea nevalabila ea devenea executorie.Acest procedeu juridic este denumit stipulation poene sau stipulatia unei penalitatii.Astfel dup ace se incheie stipulatiunea pentru altul , se incheie si stipulatia unei penalitatii, ocazie cu care primus il intreaba pe secundus daca nu ii vei plati 100 lui tertius , promiti ca imi platesti mie 500? iar secundus raspundepromit, aceasta stipulatiune este valabila deoarece urmeaza sa-si produca efectele intre parti si daca secundus nu va executa stipulatiunea nevalabila, va trebui sa o execute pe cea valabila si sa plateasca 500 de 5 ori mai mult.De aceea in practica secundus va executa stipulatiunea nevalabila si astfel ea devine executorie desi ramane tot nevalabila. In legatura cu nulitatea stipulatiunii pentru altul , romanii au creat adagiul nemo alteri adica nimeni nu poate stipula pentru altul. In cazul promisiunii pentru altul, primus ii promite lui secundus ca tertius ii va da 100 si aceasta promisiune este nula , si fata de primus si fata de tertius .Fata de primus ea este nula intrucat primus nu a promis fapta sa . Promisiunea este nula si fata de tertius pentru ca tertius nu a promis nimic neparticipand la incheierea actului.dar si promisiunea pentru altul prezinta interes practic de aceea jurisconsultii au modificat forma acestei promisiunii astfel incat ea sa devina valabila, caci potrivit formei modificate primus ii promite lui secundus ca va proceda de asa maniera incat s ail determine pe tertius sa ii dea 100 , aceasta promisiune este vallabila deoarece primus promite fapta sa.iar daca tertius nu plateste secundus va intent actiune impotriva lui primus., in legatura cu nulitatea promisiunii pentru altul , romanii au formulat adagiul nemo alienum faptum promitere potestadica nimeni nu poate promite fapta altuia Din principiul general al relativiitatii efectelor contractelor decurge si principiul reprezentarii in contracte, reprezentarea in contracte este sistemul juridic prin care un paterfamilias denumit reprezentat se obliga prin contractul incheiat de un alt pater familias denumit reprezentant, fireste aceasta operatie juridical nu s-a putut realize multa vreme ca se opunea principiul relativitatii.dar catre sfarsitul republici in conditiile infloririi comertului romanii erau interesati sa incheie contracte in acelasi timp in locuri diferite,De aceea sub presiunea cerintelor practice s-au initiat o serie de

reforme prin care s-a admis mai intai reprezentarea imperfecta in contracte iar mai apoi chiar si reprezentarea imperfecta.caci in functie de efectele sale reprezentarea poate fi perfecta sau imperfecta. Iar in functie de calitatea reprezentantului , reprezentarea poate fi active sau pasiva. In cazul reprezentarii perfecte , efectele contractului se produc direct asupra reprezentatului iar persoana reprezentantului dispare din punct de vedere juridic.In sensul ca , desi reprezentantul este acela care a incheiat contractual reprezentatul va deveni creditor sau debitor.Pe cand la reprezentarea imperfecta , reprezentatul se oblige alaturi de reprezentant ceea ce inseamna ca la reprezentarea imperfect , creditorul are 2 debitori , si pe reprezentant si pe reprezentat .Daca creditorul intentioneaza sa il urmareasca in justitie pe reprezentant va intenta impotriva lui actiunea directa , actiune izvorata din contractul pe care l-a incheiat, iar daca intentioneaza sa il urmareasca pe reprezentat atunci va intenta impotriva lui o actiune utila. In cazul reprezentarii active , reprezentantul are calitatea de creditor, iar in cazul reprezentarii pasive, reprezentantul este debitor . Prin urmare reprezentarea imperfecta este pasiva de vreme ce si reprezentatu este debitor Prin urmare s-a facut actiunile cu caracter alaturat actiuni, care au fost create in vederea sporirii capacitatii de a se oblige a fiului de familie caci asa cum spuneam in epoca veche fiul de familie nu putea incheia contracte in nume propriu ci numai imprumutand capacitatea lui paterfamilias si cu conditia ca prin efectul acelor contracte situatia lui paterfamilias sa devina mai buna din punct de vedere patrimonial , adica sa devina creditor si nu debitor ,Dar acest sistem a putut functiona numai cata vreme contractele au fost unilaterale , spre sfarsitul republicii cand au aparut contractele bilateral , fiul de familie nu ii putea face mai buna situatia lui pater fara ai io face mai rea. De aceea pretorul a admis ca in 5 cazuri determinate fiul de families a se poata obliga in nume propriu obligandu-l in acelasi timp cu caracter alaturat sip e paterfamilias potrivit acestui sistem , creditorul avea 2 debitori si pe Filius si pe Pater ,daca intentiona sa il urmareasca in justitie pe filius familias , creditorul intent impotriva lui actiunea directa , izvorata din contractual incheiat cu fiul de familie , iar daca intentiona sa il urmareasca pe paterfamilias , intent impotriva lui actiunea cu caracter alaturat , actiunile cu caracter alaturat erau in numar de 5 actio quod iussu actio exercitoria actio institoria actio de peculio et de in rem verso actio tributoria Actio quod iussu era data de pretor impotriva lui paterfamilias atunci cand il imputernicise pe fiu sa incheie un anumit contract , action exercitoria era data impotriva lui Pater , atunci cand il imputernicise pe fiulus sa exercite un comert maritim , Actio institoria se dadea impotriva lui pater atunci cand il imputernicise pe fiu sa exercite un comert pe uscat. Actio de peculio et de in rem verso se dadea impotriva lui pater atunci cand fiul de familie facea acte de comert cu bunurile aflate in peculul sau fara stirea si fireste fara aprobarea lui paterfamilias , iar actio tributoria se dadea imptriva lui pater atunci cand fiul facea acte de comert cu bunurile din peculiu lsau fara aprobarea expresa a lui pater cu toate ca paterfamilias a cunoscut si a tolerat

acele acte de comert , din fizionomia actiunilor cu caracter alaturat , rezulta ca sunt intrunite unele dintre conditiile necesare reprezentarii in contracte de vreme ce paterfamilias se obliga prin contracte pe care nu le-a incheiat el insusi , ci fiul de familie . Si totusi nu sunt intrunite toate conditiile necesare reprezentarii , deoarece acest sistem nu functioneaza in relatiile dintre 2 paters familie ci numai in relatiile dintre pater si fiu .De aceea pretorul a facut un pas mai departe , si a dat actio exercitoria si action insstintoria impotriva acelui paterfamilias care il imputernicise pe un alt paterfamilias sa exercite un comert pe mare sau pe uscat. In acest stadiu , sistemul reprezentarii este gata elaborate , caci el functioneazain relatiile dintre 2 paters familia, totusi in acest stadiuu reprezentarea in contracte se aplica nu pe scara generala, ci numai la contractele incheiate in legatura cu un comert pe mare sau pe uscat , Astfel incat jurisconsultii pe cale de interpretare au creat o noua actiune denumita cvazi institoria actiune care era data impotriva acelui paterfamilias , care l-am imputernicit pe un alt paterfamilias sa incheie un contract indifferent in ce domeniu, indiferent de domeniu , ceea ce inseamna ca in acest stagiu reprezentarea in contracte se aplica pe scara generala Dar numai in forma imperfecta deoarece si prepresentatu si repsentatul sunt debitori.