Curs 2 II Importanta Dreptului Privat Roman

10.10.2012

Problema importantei dreptului privat roman s-a pus inca din epoca renasterii, deoarece dreptul privat roman a supravietuit societatii care l-a creat si s-a aplicat atat in Evul Mediu cat si in Societatea moderna spre deosebire de celelalte sisteme de drept ale antichitatii care au ramas simple documente arheologicesi nu prezenta importanta istorica, ci numai importanta culturala.Acest fenomen de vitalitate exceptionala a fost explicat fie prin factori de natura obiectiva, fie prin factori de natura subiectiva, iar in sec.19 romanistii si filozofii au afirmat ca dreptul privat roman este exprimarea juridica clasica a relatiilor dintr-o societate care se intemeiaza pe proprietate privata si pe economia de schimb astfel incat orice societate din orice epoca istorica care cunoaste proprietatea privata si economia de schimb gaseste gata elaborate in dreptul privat roman toate conceptele,principiile si institutiile necesare in vederea reglementarii juridice acelor relatii sociale . In al doilea rand ,dreptul privat roman este vast teren de verificare a doctrinelor, teoriilor cu privire la aparitia si la evolutia fenomenului juridic, caci societatea nu este o masa amorfa, ci este un ansamblu, un sistem format din mai multe componente, inclusiv componente juridice. iar aceste componente se afla intr-o stransa relatie de interconditionare, ori istoria menerala a societatii umane ne ofera prilejiul sa urmarim dialectica relatiilor dintre componentele juridice si celelalte componente ale sistemului social. In al treilea rand , romanii sunt aceia care au creat un sistem de concepte , rezervat exprimarii ideilor juridice, caci la romani ideile juridice erau exprimate printr-un limbaj distinct de cel comun .Acest limbaj este d enumit "alfabetul dreptului" sau terminologia juridica.Pe aceasta cale , romanii au creat un criteriu de ordin formal, un criteriu lingvistic pe baza careia puteau distinge in ceea ce este juridic si ceea ce este nejuridic.Pe cand celelalte popoare ale antichitatii nu au fost in masura sa creeze un asemenea limbaj si au exprimat toate categoriile de norme sociale prin acelasi limbaj. De aceea popoarele din Orient,nu au reusit sa realizeze distinctia dintre normele juridice , normele religioase si normele de morala.Pentru noi , romanii ,dreptul privat roman prezenta o importanta aparte, speciala , deoarece dreptul romanesc sa format si a evoluat sub influenta dreptului privat roman. In cadrul acestei evolutii distingem 3 momente importante: 1.Momentul formarii legii tarii pe fondul juridic daco-roman 2.Momentul elaborarii dreptului feudal scris 3.Momentul elaborarii operei legislative a lui Alexandru Ioan Luza. In legatura cu 1. momentul formari legii tarii pe fondul juridic daco-roman retinem ca in dacia traiana s-a realizat o impletire pana la contopire intre dreptul geto-dac si dreptul privat roman.Din aceasta impletire s-a nascut un nou sistem de drept pe care il denumeste DACO-ROMAN. Un sistem in cadrul careia , institutiile juridice romane au dobandit noi functii si noi finalitati , cercetorii moderni au facut studii comparative intre dreptul Daco-roman si dreptul feudal romanesc nescris care este denumit legea tarii si au constatat ca intre institutiile legii tarii si institutiile dreptului privat roman.exista puncte comune intrucat elementele dreptului privat roman au ajuns in legea tarii prin intermediul dreptului daco-roman. In legatura cu al doilea moment, Incepand cu sec.15 s-au adoptat legiurile feudale romanesti,pravile bisericestisi apoi laice, Toate acestea au fost elaborate sub influenta dreptului bizantin, iar dreptul bizantin nu este altceva decat dreptul roman din vremea Imp.Iustinian adaptat la specificul societatii feudale bizantine,de aaceea istoricii dreptului afima ca legiurile feudale romane au preluat influenta juridica romana prinn filiera bizantina ,iar in vremea lui Cuza s-a elaborat o uriasa opera legislativa prin care s-a constituit sistemul de drept romanesc modern.Locul principal revine codului civil roman ,cod care a preluat conceptele si principiile dreptului privat roman in forma pura, fara adaptari,modificari. III Diviziunile dreptului privat roman Asa cum dreptul roman in ansamblul sau se divide in drept public si drept privat , la randul lui dreptul privat roman cunoaste o impartirepe 3 ramuri dinstincte pe care le denumim diviziunile dreptului privat roman: -dreptul civil(ius civile) -dreptul gintilor(ius gentium) -dreptul natural(ius naturae) Conceptul de DREPTUL CIVIL este utilizat in textele juridice romane cu 3 sensuri: Primul sens care este cel mai vechi drept civil cuprinde ansamblul normelor juridice care reglemententeaza relatia dintre cetatenii romani.

Dreptul civil este denumit si drept quitar , deoarece el era accesibil numai cetatenilor romani care erau numiti quiriti insa intocmirea actelor de drept civil era conditionata de respectiva unor conditii de forma foarte complicate.Formalismul rigid al dreptului civil se explica: In primul rand prin faptul ca la origine cetatenii romani nu aveau experienta vietii juridice, iar formele solemne avea menirea de a le atrage atentia asupra efectelor grave pe care le produc acele acte juridice. In al doilea rand conditionarea incheierii actului juridic de respectarea unor forme solemne se explica prin intentia romanilor de-ai impiedica pe straini sa participe la viata juridica romana.De altfel in epoca foarte veche nu erau posibile relatii juridice intre cetateni si straini , deoarece la aceea epoca se aplica principiul conform careia care strain venit la Roma cadea automat in sclavie , cu timpul insa odata cu dezvolttarea economiei de schimb, a comertului, romanii au inceput sa-i tolereze daca se puneau sub protectia unor cetateni romani in calitate de oaspeti/clienti. In sec.3 i.Hr. puteau veni la Roma fara a cadea in sclavie locuitorii acelor cetati care aveau tratate de alianta cu romanii.Acei straini erau denumiti pereghini. Insa relatiile juridice dintre cetateni si peregrini nu erau reglementaate de normele dreptului ciivl , ci de normele dreptului gintilor. In al doilea sens , dreptul civil se confunda cu jurisprudenta sau cu activitatea de cercetare stintifica pe care o desfasoara jurisconsulti romani. In al treilea sens , , dreptul civil cuprinde intregul drept privat roman, cu exceptia dreptului pretoriancare a fost creat de magistratii juridiciari, denumiti pretori prin ultilizarea unor mijloace procedurale. DREPTUL GINTILOR este utilizat cu 3 sensuri: Primul sens cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre cetateni si peregrini.Intrucat actele de drept al gintilor nu presupuneau respectiva unor conditii de forma , ci de regula se intocmeau prin simpla manifestare de vointa a partilor.De aceea se afirma ca dreptul gintilor marcheaza momentul maximei abstractizarisi subiectivizari a procedeelor juridice romane. Fata de avantajele pe care le prezinta , cu timpul dreptul gintilor a preluat functia dreptului civil, iar in vremea Imp. Iustinian dreptul gintilor a devenit un drept general. In al doilea sens pe care-l intalnim la istoricul Titus Livius, dreptul gintilor cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre cetati.(in prezent dreptul international public.) In al treilea sens , dreptul gintilor se confunda cu dreptul natural, deoarece sub influenta grecilor unii jurisconsulti clasici afirmau ca exista norme de drept privat universale.Norme de drept care se aplica tuturor fiintelor normale.Ulpian spunea ca dreptul natural reglementeaza nu numai viata fiinteii umane ci viata tuturor vietuitoarelor.Aceasta conceptie nu are o valoare practica si numai o valoare filozofica de vreme ce jurisconsultii romani nu au putut indica normle concrete care apartin dreptului natural. Cap.II ISTORIA SOCIALA SI POLITICA A ROMEI Istoria milenara a Romei poate fi periodizata in doua mari epoci: EPOCA PRESTATATA SI EPOCA STATALA Epoca prestatala a durat de la jumatatea sec.8 i.Hr. pana la jum sec.7 i.Hr. In legatura cu epoca foarte veche a Romei trebuie sa avem in vederea ca istoriografia romana a inceput abia in sec.3 i.Hr. incat toate informatiile pe care le detinem in legatura cu evenimentele anterioare sec.3 ne-au parvenit , fie prin izvoare grecesti, fie prin traditie, legenda astfel incat toate acele informatii nu sunt sigure.Potrivit acestor informatii nesigure, orasul Roma s-ar fi fondat in 1753 i.Hr.de catre trei triburi denumite triburile fondatoare format din latini, sabini si etrusci. Membrii acestor triburi precum si urmasii lor , erau denumiti patricieni. Alaturi de ei in Roma prestatala traiau si plebeii care proveeau in principiu din autohtoni.Insa conducerea orasului era exercitata numai de patricieni prin 3 organisme sociale fara caracter statal : comitia curiata ,rege si senat. Comitia curiata era adunarea patricienilor(30 de curii, 300 de ginti)si intrucat fiecare dintre curii dispunea de un vot,aceasta adunare a fost denumita comitia curiatasau adunarea curiilor.Toate hotararile importante cu privire la aceasta adunare erau adoptate. Regele era ales de comitia curiata si exercita atributiuni de ordin militar si religios. Senatul era format din sefii gintilor (300 de membri) . El exercita acele atributiuni care revin, de regula sfatului batranilor.Intre patricieni si plebei s-a declansat un conflict,care s-a adancit tot mai mult si s-a finalizat cu fondarea statului roman, deoarece la jum. sec.6 i.Hr. de a pune capat acestui conflict Servius Tulius a initiat doua reforme pe care a pus bazele statului roman, este vorba de reforma sociala si reforma administrativa. In virtutea reformei sociale,Servius Tulius a impartit intreaga populatie a Romei in 5 categorii sociale pe criteriul averii.La randul lor , categoriile sociale au fost impartite in centurii care erau in acelasi timp si unitati militare si unitati de

vot, dar centuriile nu aveau un numar egal demembrii.Astfel centuriile din prima categorie erau fomrate din ccateva zeci de persoane, pe cand cele din ultimele categorii sociale erau formate din sute de membrii.Asa a fost posibil ca prima categorie sa dispuna de majoritatea centuriilor(98 din 193) de aceea istoricii afirma ca in momentul formarii sale statul roman s-a intemeiat pe un regim politic de aristrocratie sclavagista. Aceasta adunare , la lucrarile careia participau toti cetatenii romani, plebei si patricieni, a fost denumita comitia centuriata sau adunarea centuriilor. In virtutea reformei administrative, Servius Tulius a impartit teritoriul Romei pe circumscriptii administrative, denumite triburi.In acest sens, tribul este o unitate administraativ-teritoriala-un cartier.El a creat 4 triburi urbane si 17 rurale.Din acel moment, in cazul Romei se intrunesc cele doua criterii pre baza carora putem distinge intre societatea prestatala sau societatea organizata in stat(statala).Este vorba despre criteriul stratificarii sociale si criteriul teritorial. Criteriul stratificarii a fost introdus prin reforma sociala , iar criteriul teritorial prin reforma administrativa .In virtutea criteriului teritorial , apartenenta la comunitate se face in functie de teritoriu si nu in functie de rudenia de sange, in sensul ca fac parte din aceiasi comunitate toti cei care locuiesc pe acelasi teritorii. In evolutia sa istorica , statul roman a cunoscut 3 forme de organizare : - Regalitatea -Republica -Imperiul Epoca Regalitatii a durat de la jum sec.6 pana in 509 i.Hr. cand s-a fondat republica romana. Epoca Republicii a durat 509 pana la 27 i.Hr. cand s-a fondat imperiul roman. Imperiul care a evoluat in doua faze dinstincte: -Principatul -Dominatul Faza Principatului a durat de la 27i.Hr. pana la 284 d.Hr.. iar faza Dominatului de la 284 pana la moarteaa Imp.Iustinian565. In epoca regalitatii, pe plan social a continuat sa se manifeste conflictul dintre patricieni si plebei, datorita discriminarilor la care erau supusi plebeii pe plan politic , juridic si pe plac economic. Inegalitatea pe plan politic, decurgea din faptul ca desi plebeii au dobandit accesul la adunarea centuriilor denumiita comitia centuriata, ei nu aveau acces la lucrarile comitiei curiata., care a ramas si pe mai departe rezervata patricienilor. Pe plan juridic, inegalitatea decurgea prin faptul ca , la acea epoca, normele dreptului erau exprimate in ofrma nescrisa a obicceiurilor juridice, obiceiuri care nu erau cunoscute de popor, ci erau tinute in secret de pontifiincat daca se declansa un litigiu(conflict) intre un patrician si plebei, partile se adresau pontifilor, pentru a intreba care este reglementarea juridica.Dar pontifi erau alesi numai dintre patricieni si erau considerati ca dau raaspunsuri eronate. Iar inegalitatea pe plan economic consta in faptul ca pamanturile cucerite de dusmani treceau in proprietatea statului cu titlu de ager publicus , iar statul repartiza acele acele terenuri spre folosintanumai patricienilor, nu si plebeilor.