Curs 5

31.10.2012

Sc. Sabiniana a fost fondata de Caius Ateius Capito , iar Sc. Proculiana a fost fondata de Marcus Antistius Labeo. In general , sc sabiniana avea orientare conservatoare, in sensul ca promova solutiile legii celor XII table, pe cand sc.proculiana avea o orientare novatoare, progresista, intrucat urma linia de gandire a edictului pretorului. In sec.1dp.Hr. cei mai valorosi jurisconsulti au fost: in primul rand discipolii fondatorilor, adica Massurius Sabinus si Proculus.Massuriu Sabinus . a fost atat de apreciat incat tratatul lui de drept civil a fost comentat de aproape toti jurisconsultii clasici, comentarii denumite librii ad sabinum. Pe la jum. sec.1 s-a remarcat Caius Cassius Longinus care era atat de apreciat la randul lui, incat la un mom. dat sc.sabiniana a fost denum. sc Casiana .In vremea lui Adrian s-a remarcat cu rezultate exceptionale Salius Iulian care a codificat edictul pretorului si a scris o lucrare enciclopedica denum. DIGESTA. Dupa Hadrian in vremea lui Antonin Piul s-a remarcat jurisconsultul Pomponius care a scris o istorie a jurisprudentei romane denum. "liber singularis"carte intr-un singur volum" , cartea nu s-a pastrat ,s-a pierdut ca si celelalte ,dar un lung fragment din aceasta istorie a ajuns la noi prin digestele Imp. Iustinian. O enigma a dr. roman este jurisconsultul Gaius , deoarece din lucrarile sale rezulta ca ar fi trait pe la jumatatea sec.2 dp Hr. Pentru a constata ca in sec.5 dupa sute de ani , opera lui Gaius se bucura de o mare faima, in legatura cu originea sa,sau formulat diverse opinii (pareri) .,s-au inscris cele mai multe lucrari, si nu ptr ca ar fi fost ft original, insa una din lucrarile sale denum. INSTITUTIORES a ajuns pana la noi pe cale directa, in forma unui manuscris palimpsest(palimpsestul =papirus de pe care s-a sters textul initial, si in locul lui s-a scris alt text.) Prin sec.6 un calugar a sters textul Institutelor lui Gaius si in locul lui a scris un imn religios , iar dupa sute si sute de ani la 1816 cercetand biblioteca episcopala de la Verona prof. Nibur a descoperit acest papirus.El s-a dat seama imediat ca este vorba de un palimpsest., incat a aplicat anumiti reactivi chimici, pentru a descifra textul initial cel care a fost sters. si spre marea lui satisfactie a constatat,, ca a descoperit " Institutele lui Gaius", dar la vremea aceea , activii chimici erau primitivi, incat papirusu s-a descompus(deteriorat, carbonizat) , iar in partea finala catre sfarsit, anumite cuvinte nu au putut fi descifrate, citite. De aceea se spune ca manuscrisul de la Verona are cateva goluri , lagune dar intamplarea a facut ca la 1933 in Egipt(N) sa se descopere un nou papirus,care cuprindea chiar partea finala a "Institutelor lui Gaius", astfel incat Lagunele manuscriselor d ela Verona au putut fi completate.Iar papirusul descoperit in Egipt este denumit "Noul Gaius" ( "Gaius din Egipt") . Institutele lui Gaius sunt un manual de scoala, adresat studentilor in drept.De aceea institutiile juridice sunt cercetate sistematic, pe baza unor principii, iar ideile juridice decurg in mod logic, unele din altele, astfel incat in epoca moderna pe baza acestei lucrari,romanistii au putut reconstitui institutiile juridice romane din epoca veche si de la inc. epocii clasice. Dar cel mai mare jurisconsult al Romei a trait la sf.sec.2 si la inc.sec.3 , este vorba despre: PAPINIAN(EMIULIUS PAPINIANUS) .El a fost considerat si de contemporani, si de posteritate cel mai mare jurisconsult , dar admiteri el era denumit princejurisconsultorul \primus omnium ,deoarece prin lucrarile sale cazuistice, cu caracter practic , au oferit solutii tuturor cauzelor care s-au oferit in viata juridica romana. Paul si Ulpian au fost elevii sai , discipolii sai. Iulius Paulus a fost original si productiv, dar avea un scris ermitic, pe cand rivalul si contemporanul sau Ulpius sau Ulpian nu a fost atat de original dar avea un stil clar de aceea o treime din digeste este formata din fragmente extrase din opera lui Ulpian , ultimul jurisconsult care a desfasurat o activitate creatoare a fost Modestim(Hrenius Modestinus) In epoca postclasica: insa pe fondul decaderii generale a societatii umane a decazut si jurisprudenta in sensul ca jurisconsultii postclasici nu au mai desfasurat o activitate creatoare, ci s-au marginit sa rezume sau sa comenteze, lucrarile clasice .De aceea judecatorii solutionau cauzele, judecau procesele tot pe baza lucrarilor clasice, dar jurisprudenta clasica era de necuprins, erau sute de mii de volume ce nu puteau fi citite dintr-o viata de om,profitand de aceasta situatie , partile in proces sau unii avocati au inceput sa falsifice textele clasice, punand pe seama jurisconsultilor clasici afirmatii pe care nu le facusera, pentru a castiga procesele. Pentru a se cobante aceasta practica in anul 406 s-a dat o constitutie imperiala denum. "Legea citatiunilor" prin care s-a decis ca in fata judecatorilor pot fi citati numai 5 jurisconsulti clasici, este vorba de Papirian Paul , Ulpian ,Gaius si Modestim. In epoca clasica: normele dreptului privat roman au fost exprimate si prin senatusconsultele si prin constitutiunile imperiale.Asa cum am precizat in epoca veche, senatusconsultele sau hotararile senatului nu aveau putere de lege, nu erau obligatorii, cu toate acestea Senatul influenta procesul de legiferare, intrucat legile votate de popor intrau in vigoare numai daca erau ratificate de Senat. Incepand din vremea lui Hadrian , insa hotararile Senatului au dobandit putere de lege si au devenit izvoare de drept in sens formal.Incat aparent, atributiile senatului au sporit, dar in fapt Senatul devenise un simplu eveniment in mainile

Principiului , Imp. dovada ca in doc. vremii senatusconsultele mai erau denum. si orationes sau simple discursuri imperiale. CONSTITUTIUNILE IMPERIALE : sunt hotarari aduse de principii, care au dobandit si ele putere de lege incepand din vremea Imparatului Hadrian, ele se clasifica in 4 categorii: - Edicta - Mandata - Decreta - Rescripta Edictele imperiale cuprindeau dispozitii de maxima generalitate, atat in domeniul public , cat si in domeniul privat. Mandatele erau instructiuni cu caracter administrativ, adresate inaltilor functionari , imperiali mai cu seama guvernatorilor de provincie. Decretele erau hotararile judecatoresti pronuntate de imparati,unde aveau si atributia de a judeca procese iar uneori cu ocazia pronuntarii sentitei, imparatul prevedea ca pe viitor toate cazurile similare trebuie solutionate in acelasi fel.Pe aceasta cale s-a impus in viata juridica, ideea de precedent judiciar,iar excriptele erau consultatii juridice oferite de imparati in calitate de jurisconsulti pentru ca unii imparati aveau pregatire juridica, erau oameni de stiinta si ofereau consultatii fie functionarilor publici, fie persoanelor particulare, care aveau putere de lege , erau obligatorii. Tot la materia izvoarelor sunt cateva precizarii in leg cu : OPERA LEGISLATIVA A LUI IUSTINIAN Imp Iustinian , un om de mare cultura, era constient de faptul ca societatea sclavagista romana se afla in ultimul stagiu al decaderii, al descompunerii.De aceea era ordonat unor comisii formate din profesori si avocati, s-a selectioneze cele mai valoroase izvoare ale dreptului clasic, si s-a le puna in vigoare, in speranta ca prin depunerea in vigoare a dreptului clasic, sistemul sclavagist se va revigora(revitaliza) ceea ce nu s-a intamplat , ptr ca legile istorice nu tin de vointa oamenilor. Dar opera legislativa elaborata din ordinul lui Iustinian prezinta o uriasa importanta istorica, importanta care decurge dintr-un fapt conjutural , dintr-o intamplare si anume: Importanta acestei opere legislative se datoreaza faptului ca aproape toate jurisclasicele au fost distruse de barbarii , si nu au ajuns la noi. Pe cand opera legislativa a imp. Iustinian s-a pastrat si a ajuns la noi , astfel incat pe baza acestei opere legislative s-a putut reconstitui si valorifica tezaurul gandirii juridice roamane ,iar daca Imp. Iustinian nu a avut inspiratia geniala de a ordona sa se elaboreze aceasta opera legislativa , noi modernii am fi stiut foarte putin despre valorile juridice romane ,iar istoria lumii ar fi evoluat in cu totul alta directie. Aceasta opera legislativa cuprinde 4 lucrari: - Codul (codex) - Digestele (digesta) - Institutele ( institutiones) - Novelae ( noveles constitutiones) Codul lui Iustinian a fost publicat in doua editii.: prima a fost publicata la 529 ,iar editia a doua la 534.Prima editie a codului nu s-a pastrat, s-a pierdut ,pe cand editia a doua denum. Codex repetite prelectionis s-a pastrat , a ajuns pana la noi.Codul curpinde: constitutiunile date de imp. Hadrian pana in anul 504 numai cele ramase in vigoare, deoarece codul urma sa fie aplicat in practica instantei judecatoresti. Lucrarea a fost elaborata de o comisie formata din 10 prof. si avocati in frunte cu Tribunianus , inalt functionar imperial si cel maii mare jurisconsult al acelei vremi.Lucrarea este sistematizata in 12 carti.Cartile sunt impartite in titluri, titlurile la randul lor sunt impartite in constitutiuni , iar unele constitutiuni sunt impartite si in paragrafe.In cod sunt cuprinse si dispozitii de drept public, si drept privat .iar numai in doua carti sunt si dispoziiti de drept canonic.Fireste membrii comisiei, au adus unele modificari textelor clasice , intrucat unele institutii erau depasite si numai puteau fi aplicate in noile conditii de viata. Digestele lui Iustinian au fost publicate in anul 533 , ele sunt o culegere de fragmente, din lucrarile jurisconsultilor clasici, lucrarea a fost elaborata de o comisie ofrmata din 15 prof. si avocati, in frnte cu acelasi Tribonian metoda de lucru a comisiei a fost stabilita chiar de ccatre Imparat. de catre Iustinian prin 3 constitutii imperiale, care ulterior au devenit prefete ale digestelor.Trecand la cercetarea lucrarilor clasice,, membrii comisiei au constatat ca unele institutii juridice, erau depasite, anacronice, inaplicabile iar unele solutii dat ede jurisconsulti,, erau controversate. Comisia l-a pus la curent pe imparat cu aceasta stare de lucru, iar Imparatul a mai dat 50 de constitutiuni imperiale prin care a desfiintat toaate institutiile depasite si a pus capat tuturor controverselor.Membrii comisiei au studiat 2000 de

lucrari, pe care le-au considerat mai importante, din care au extras cele mai valoroase fragmente, lucrarea a fost sistematizata in 50 de carti , cartile au fost impartite in titluri, titlurile au fost impartite in fragmente, iar fragmentele in paragrafe.In fruntea fiecarui fragment, se afla o inscriptio prin care se precizeaza din ce lucrare a fost extras acel fragment si cine este autorul lucrarii, spre ex.: daca s-au extras un fragment din lucrarea lui Paul denum.Sententie , in inscriptio se denum. "Institutio Paul"(institule lui Paul) Multa vreme s-a considerat in mod gresit ca fragmentele au fost asezate in titluri la intamplare , fara vreo metoda , dar in sec.19 Prof.Plumbe a descoperit ca fragmentele sunt asezate in cadrul titlurilor intr-o anumita ordine, oriunde decurgand din metoda de lucru a comisiei, deoarece Tribonian a impartit comisia in 3 subcomisii conduse de Prof. Teofil ,Constantin si Doroteu . Dupa care fiecare comisie a fost imputernicita s-a extraga cele mai valoroase fragmente din anumite categorii de lucrari, astfel : Prima subcomisie a extras cele mai valoroase fragmente din Libria Sabirius precum si din digestele lui Salvius Iulianus ,iar fragmentele extrase din aceste lucrari au fost denumite Masa Sabiniana. A doua subcomisie a extras cele mai valoroase fragmente din lucrarile care au comentat edictul pretorului, fragmente care sunt denumite Masa Edictala. Iar a treia subcomisie a extras cele mai valoroase fragmente din lucrarile lu Babinian, fragmente care sunt denumite Masa papiniana.Si intrucat a treia subcomisie a avut mai putin de lucru , ea a extras si din alte lucrari, fragmente care sunt denumite Apendix.Dupa care comisia a fost reunita in deplin si s-a trecut la redactarea titlurilor, iar cu ocazia redactarii,fiecarui titlu in parte a venit mai intai : prima subcomisie, si a extras din Masa sabiniana toate fragmentele care se refereau la titlul respectiv, punandu-le unele sub altele.Dupa care a venit a doua subcomisie si a extras din masa edictala toate fragmente referitoare la acelasi titlu asezandu-le in continuare unele sub altele.Iar in final a venit a treia subcomisie, si a facut aceeasi operatiune cu fragmentele din masa papiniana in masa apendix. De aceea cand facem lectura unui titlu din digest constatam ca la inceput apar fragmente din Libri sabinum si din digestele lui Iulian, apoi incep sa apara fragmente din lucrarile care au comentat edictul pretorului si la sfarsit apar fragmente din opera lui Papinian . De aceea s-a afirmat ca titlurile din digeste sunt adevarate lanturi de texte. Tot in anul 533 s-au publicat si Institutele lui Iustinian:sunt tot un manual de scoala ca si institutele lui Gaius , dar spre deosebire de institutele lui Gaius cele ale lui Iustinian au caracter obligatoriu, au putere de lege, sunt izvoare formale de drept. Lucrarea a fost elaborata pe baza institutelor clasice, mai cu seama pe baza institutelor scrise de Gaius ,, Marcian , Florentin. Textele extrase din institutele clasice au fost sistematizate in 4 carti,Cartile au fost impartite in titluri , iar titlurile in paragrafe, Prin urmare in cazul institutelor nu avem o impartire a textelor si pe fragmente.Faptul ca in cazul institutelor , lipsesc fragmentele se explica prin aceea ca intr-un manual de sc ,ideile juridice se succed in ordine logica, si decurg unele din altele. Novelae :cuprind toate constitutiunile imperiale pe care imparatul Iustinian le-a dat intre anii 534-565.Asadar , novelele sunt o continuare a codurilor, aceasta colectie insa a fost elaborata dupa moartea imparatului de persoane particulare, persoane care au inclus in novele si constitutiunile ramase in vigoare si pe cele abrogate,de aceea in cazul novelelor o serie de texte se contrazic, iar colectia de constitutiuni este denumita novelae ,nu pentru ca ar cuprinde institutii juridice noi , sub aspectul continutului si pentru ca toate constitutiunile din novele sunt mai recente din punct de vedere cronologic fata de cele cuprinse in cod.

PROCEDURA CIVILA: