Sunteți pe pagina 1din 3

Curs1

DREPT PRIVAT ROMAN

3.10.2012

I Obiectul dreptului privat roman : Dreptul roman cuprinde ansamblul normelor juridice instituite sau sanctionate de statul roman si este un sistem extrem de vast si de complex format din numeroase ramuri si institutii juridice. Sistemul juridic roman a trait o viata milenara, caci s-a nascut in epoca fondarii Romei si s-a aplicat pana la moartea Imp. Justinian adica din sec. 8 i.Hr. pana in sec.6 d.Hr. ptr a intelege specificul dreptului roman , trebuie sa retinem ca la Origine si Romanii ca si celelalte popoare ale antichitatii au confruntat dreptul cu religia si morala, dar spre deosebire de celelalte popoare ale lumii antice,romanele au depasit aceasta confuzie si au realizat o distinctie clara intre normele juridice,religioase si de morala. Dovada ca inca din epoca veche , romanii desemnau normele dreptului prin cuv. "IUS",iar normele religioase "FAS". La roman, ideologia (gandirea) juridica si-a pus ampreta asupra intregii culturi si de aceea se spunea ca asa cum grecii sunt un popor filozof,romanii sunt un popor jurist,iar daca poporul juridic roman dorea sa se afirme in viata publica trebuie sa faca dovada ca a fost elev a unui mare........... Si cu toate acestea, in unele texte juridice ,clasice persista stravechea confuzie dintre drept,religie si morala, cu toate ca aceasta confuzie fusese depasita de mult in practica.Spre ex: printr-un text care ni s-a transmis,prin opera legislativa a Imp. Iustinian se formuleaza definitia juristprudenta(stiinta dreptului). Juristprudenta este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept.In aceasta definitie , dreptul se confrunta si cu religia , si cu morala. Printr-un text atribuit marelui jurisconsultului clasic ni s-a transmis princ.fund. ale dreptului potrivit lui Ulpian. Principiile Dreptului sunt: -a trai in mod onorabil -a nu vatama pe altul -a da fiecaruia ce este al sau De data aceasta, dreptul se confrunta cu morala, caci primul principiu tine de domeniul moralei, iar celelalte tin de drept. Marele jurist consult Celsius ne-a transmis o def. a dreptului potrivit acestei, Ius est ars boni e ecvi. "Dreptul este arta binelui si a echitabilului." Dreptul se confunda cu morala, deoarece conceptul de bine este de domeniul moralei, iar conceptul de echitate are doua sensuri: -juridic si moral Faptul ca in unele texte clasice persista stravechea confuzie dintre drept, religie si morala, cu toate ca ea fusese depasita de mult, in practica deja are explicatia sa. In primul rand, romanii au fost un popor profund conservator ,un popor care nu a renuntat niciodata la valorile sale traditionale,chiar daca acele valori erau depasite de noile realitati. In al doilea rand,romanii au avut un ascutit simt practic, un popor dramatic, iar aceste trasaturi ale....... s-au oglindit si in sist........ in sensul ca jurist consultii romani nu issi incercau prelegiile cu introduceri,ci isi incepeau lectiile cu expunerea unor spete,cazuri practice pe care le analizau impreuna cu studentii lor si constatau ca intre acele cazuri exist ao serie de elemente comune pe baza carora incercau sa formuleze anumite principii juridice. In al treilea rand , romanii aveau fobia teoriei,spre deosebire de greci, erau maiestri, astfel incat romanii au definiti putine definite si acelea preluate de la greci ,iar vechii greci nu faceau distinctie intre drept si morala , dimpotriva ei considerau ca dreptul este o componenta a moralei(princ.juridice nu se confunda cu definitiile,caci princ. tin de domeniul practicii,iar def. de domeniul teoriei). Practica juridica romana a creat acele concepte , categorii , principii si institutii care s-au dovedit instrumente ideale ale gandirii juridice , astel incat ele au fost preluate si in Societatea Feudala si in Societatea Moderna si au fost aplicate cu deplin succes.Acest fenomen de receptare a fost posibil , deoarece romanistii s-au preocupat ft serios , inca de la inceputurile Evului Mediu , de reconstituirea Tezaurul gandirii juridice romane astfel in sec.7 in orasul Raverna s-a fondat prima scoala de ddrept roman care si-a propus sa reconstituie valorile juridice romane in sec 10 in orasul Pavia s-a fondat o scoala sanitara de drept roman ,insa lucrarile elaborate de reprezentantii acestor scoli s-au pierdut.Si intrucat aceste lucrari n-au ajuns la noi,le cunoastem numai din izvoare directe.Acele lucrari nu au putut avea un nivel stiintific,remarcabil pentru ca reprezentantii celor doua scoli nu au cunoscut digestele Imparatului Justinian.(Digestele lui Justinian sunt o culegere de fragmente din lucrarile juristconsultilor clasici,lucrari care s-au pierdut pe cand Digestele s-au pastratsi au ajuns la noi , astfel incat pe baza digestelor am putut reconstitui in parte lucrarile juristconsultilor clasici) In sec 11 in orasul Bologna ,prof.Irenius a fondat Sc.GLosatorilor.GLosatorii s-au condus in cercetarile lor prin metoda exegetica in sensul ca ei au comentatde asa maniera,textele juridice romane,incat acele texte sa poata fi intelese si de aceia care nu erau romanisti.Acele comentarii,sunt numinte glosse.Insa glosele nu s-au aplicat in actiunea instantelor

astfel incat sc.glosatorilor nu a avut o finalitate practica.Cel mai valoros reprezentant al acestei scoli a fost prof. Acursius,care a scris marea glosa,lucrare in care sunt cuprinse 96.000 de comentari. Sec 14 tot la Bologna, Prof.Bartolus a fondat Sc. Postglosatorilor .Postglosatorii s-au condus dupa metoda dogmatica,au studiatglosele,cu scopul de a extrage din acele glose principii sa fie aaplicata,prin practica,iar principiile formulate de toti glosatoriis-au aplicat nu numai in Italia , ci in toata Europa de Apus ,mai cu seama in Germania deoarece in sec.15 germanii au rrenuntat la dreptul lor ,au preluat principiile formulate de postglosatori,le-au adaptat si le-au aplicat la realitatiledin Germannia Feudala, pe aceasta cale in seec.16 in Germania a luat nastere un nou sistem de drept numit "UsusModernus pandectarum",adica "Dreptul Modern al planetelor." (Grecii desemnau digestele lui Iustinian prin cuvintele pandecte astfel incat dreptul modern al pandectelor inseamna dreptul moodern al digestelor. Sec 16 Prof.Andre Alciat a fondat Sc.istorica a Dreptului roman aparitia Sc.istorice a marcat o inflorire a cercetarii Dreptului roman ,deoarece reprezentantii acestei scoli au valorificat pe langa textele juridice romane si informatii din alte domenii cum ar fi: istoria ,filozofia,filologica.Cel mai valoros repr. alacestei scolo Jack Cujas care ptr prima oara a incercat sa reconstituie lucrarile Julisconsultilor pe bazadigestelor Imp.Justinian. Prof. Savigny a fondat prin lectiile , prin prelegile, pe care le-a tinuut la Univ. la Marburg noua scoala istorica.Aparitia acestei scoli a m,arcat o nouaa inflorirre a cercetarilor de dr.roman ptr ca encoceptia Prof Savigny dreptul este legitim numai daca isi gaseste expresia in forma nescrisa a obiceiului sau forma traditiei juristice, caci legea este jurista pe cand obiceiul ester expresia spirituului unei natiuni ori traditia juristicagermana s-a format pe baza principiilor formulate de postglosatori astfel incat intelgerea corecta a traditiei juristice germane era conditionata de cunoastere aprofundata de Dr.roman. In a doua jumatate a sec.19 s-a remarcat in mod deosebit Prof. German Mommsen care a scris cea mai buna istorie a Romei si totodata este consideratcel mai mare romantism. Theodor Mommsen s-aa ccondus dupa ideea dilaectica in sensul ca el a cercetat fenomenul juridico-roman in stransa rel. cu relaitatile economice,sociale si politice. La inceputul sec.20 ;la Paris s-a remarcat Prof.Girard care eeste autorul unui tratast si care a obligat o colectie a tuturor textelor jurridice romane.In per interbelica in Italia s-a remarcat Porf. Piento Bofante care a publicat cea mai buna auditie.La noi la romani , cercetarea stintifica in domeniul dr.roman a inceput odata cu Titu Maaiorescu.sia publicat un stiudiu de dr.roman intitulat"In contra scolii Barnutiu"prin care arata ca Institutille juridico romane pot fi intelese corect numai daca sunt cercetate in stransa relatie cu forma de organizare pe care le-a cunoscut statul german.Ceea ce inseamna ca nu putem vorbi despre dreptul roman in general ,ci trebuie sa facem dinstintie din vremea principatului si dominatului. La inc.sec 20 s-a afirmat cu rezultate bune Prof. Stefan Loginescu care a elaborat un tratat de drr.roman apreciat in tara si strainatate. In per interbelica s-a remarcat l;a Univ. Cluj Ion Catuneanu, iar la Buc.Nicolae Corodeanu ,Constantin Stoicescu,Grigore Dimitrescu iar dupa cel de-al doilea razboi mondialcatedrele de dr.roman aau fostilustrate inmod stralucit de Constantin Tomulescu,membru al Academiei Constantiniene de drept roman de la Perugia,cea maiinalta autoritate inmaterie , la Cluj de profVlaadimir Haanga , iar la IAsi Mihai Jacota. Nu vom studia intregul text roman , ci nnumai dreptul privat roman , deoarece dr.priovat este ddomeniul in care romanii au dat intreaga masura a spiritului lor creator.Dr privat este domeniul in care romanii au creeat concepte , principii si instituii care se aplica si in zilele noastre. Romanii au avut repr.dinstintiei dintre dr . public si privat inca din epoca veche dar nu au terotizat aceasta distinctie inca din abia la sf.sec2 d.Hr. juristconsultul Ulpianne infatiseaza criteriul pe baza caruia putem disitnge din dreptul privat. Dr.public este acela care se refera la organizareastatului , iar dr privat este acela care se refera la interesele fiecaruia. Aceastaa definire este criticabila ptr ca in conceptia lui Ulpian a existat anumite norme juridice care dau expresie unor intereser generale ale societatii altarui de altel norme juridice care exprima interese. Toate elem. de drept dau expresie unor interese juridice, norme de drept care sa exprime interes individual.De aceea criteriul pe baza caruia putem disntinge dr.public si dr privat e cel al sferei de regleementare juridica,intrucat normele dr.public reglem. anumtie categorii de relatii sociale care i-au nastere in legatura cu organizarea statului precum si rel.dintre stat si cetatean.Pe cand normele dreptului privat reglm.continutul patrimonial(este patrimonial tot ceea ce poate fi apreciat in bani)precum si rel. care se formeaza intre persoane cu ocazia judecarii proceselor private.(se num. private acele procese care au un obiect patrimonial.)Asadar, dr,.privat roman cuprinde ansamblul normelor juridce instituite sau sanctionate de statul roman,norme care reglm.statutul juuridic al persoanelor,rel.dintre pers. cu un continut patrimonial, cu ocazia relationarii proceselor private. Intradevar cursul Dr.roman e structurat in 3 parti: -Izvoarele Dreptului Privat Roman - Procedura Civila ROmana - Dreptul Civil Roman

In trecut procedura civila romana era plasata la sf.cursului dupa dr.civil.Noi insa vom studia procedura civila inaitnea dr.civil,deoarce asa cum veti devea dr.civil roman a evoluat ,pe cale proceduala astfel incat intelgerea institutiilor de drept civil este conditionata de cunoastere. La materia Izvoare vom cerceta forme de exprimare care sunt in nume de 6: -Obiceiul -Legea -Edictele magistratilor -Juristprudenta - Senatusconsultele - Constitutiunile imperiale Vom pune accentul pe Edictele Magistralesi Dreptul Civil roman care a evoluat sub influenta mijloacelor proceduralecuprinse in edictele magistratilor si sub influneta stiintei dreptului,denumita juristprudenta.

S-ar putea să vă placă și

  • Curs 2
    Curs 2
    Document3 pagini
    Curs 2
    Ana Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Curs 14
    Curs 14
    Document5 pagini
    Curs 14
    Ana Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Curs 13
    Curs 13
    Document5 pagini
    Curs 13
    Ana Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Curs 1
    Curs 1
    Document3 pagini
    Curs 1
    Ana Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Curs 12
    Curs 12
    Document4 pagini
    Curs 12
    Ana Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Curs 11
    Curs 11
    Document5 pagini
    Curs 11
    Ana Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Curs 10
    Curs 10
    Document5 pagini
    Curs 10
    Ana Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Curs 7
    Curs 7
    Document4 pagini
    Curs 7
    Ana Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Curs 9
    Curs 9
    Document4 pagini
    Curs 9
    Ana Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Curs 8
    Curs 8
    Document5 pagini
    Curs 8
    Ana Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Curs 5
    Curs 5
    Document3 pagini
    Curs 5
    Ana Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Curs 6
    Curs 6
    Document3 pagini
    Curs 6
    Ana Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Curs 4
    Curs 4
    Document3 pagini
    Curs 4
    Ana Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Curs 3
    Curs 3
    Document3 pagini
    Curs 3
    Ana Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Curs 2
    Curs 2
    Document3 pagini
    Curs 2
    Ana Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Babolea - Relatiile Publice in Turism
    Babolea - Relatiile Publice in Turism
    Document14 pagini
    Babolea - Relatiile Publice in Turism
    w00wkeshu
    Încă nu există evaluări