OBLIGATIUNI

I.ORIGINEA,DEFINITIA SI ELEMENTELE OBLIGATIEI

1.ORIGINEA OBLIGATIEI-la origine,obligatia a fost o simpla leg materiala,fizica, ce s a spiritualizat si s a
juridicizat intr un lung proces de evolutie. Multi cercetatori afirma ca natura lor se afla la popoarele primitive-
raportul obligational si ar avea punctul de plecare in sentimentul de nedreptate nascut din faptul ca o pers a
primit un lucru fara a da ceva in schimb.
-alti autori cauta originea obligatiei in raporturile dintre ginti din epoca anterioara fondarii statului
daca o ginta era in vreun fel lezata de o alta ginta intre cele 2 izbucnea o stare de razboi.leziunea suferita de
catre ginta o legitima sa se razbune-drept pe care romanii l ar fi numit obligatio.
-s a mai sustinut ca originea obligatieitb vazuta in anumite practici religioase sau magice. Cuv obligare era
folosit si in sens religios (a se lega prin votum). Se presupune ca la origine,mai intai garantul, apoi si debitorul
foloseau vb spondeo insotit de un juramant, probabil pt ca acest cuvant era socotit a avea o virtute speciala in
a atrage favoarea zeilor.(primii jurisconsulti ai Romei au fost chiar pontifi)
- noi consideram ca notiunea de obligatie isi are originea in obiceiurile nejuridice ale romanilor generate de
conditiile materiale proprii epocii de descompunere a oranduirii gentilice.
a)in societatea gentilica, daca o pers era victima unui delict, toti membrii colectivitatii ii luau apararea-obligatia
membrilor gintii de a se apara reciproc
b) mai tarziu dr de razbunare a victimei a fost inlocuit cu despagubirea, delicventul si pagubasul ajung la o
intelegere.
c) pagubasul consimte sa l elibereze pe delicvent din lanturi, inca inainte de procurarea valorii despagubirii, cu
cond ca delicventul sa lase in locul sau un gaj. (gaj viu, ostatic). In aceasta etapa primitiva, obligatia este
formata din 2 elemente: datoria (situatia delicventului) si raspunderea (sit garantului). Tot asa cel chemat in
judecata poate fi eliberat prin interventia unui vindex, care la inceput era ostatic.
d) faza noua: intelegere intre garant si pagubas garantul se obliga sa plateasca pagubasului, in cazul refuzului
delicventului . garantul nu mai este tinut in lanturi,leg materiala fiind inlocuita cu una juridica (obligatia).
e) s a admis ca delicventul sa devina garant pt promisiunea sa. O data cu acest pas constatam ca cele 2 elem ale
obligatiei (datoria si raspunderea) se intrunesc asupra pers delicventului.
f) la un moment dat s a considerat ca delicventul tb sa apara ca propriul sau garant. El se obliga direct- procesul
de formare a obligatiei s a incheiat. Ca efect pagubasul apare ca si creditor iar delicventul debitor.
-elementul dominant a fost cel al raspunderii intemeiat pe constrangerea materiala

2.DEFINITIA SI ELEMENTELE OBLIGATIEI- 2 definitii
a) Paul natura obligatiei nu consta in faptul ca un lucru devine al nostru sau ne este constituita o servitute, ci
in faptul ca cineva e constrans a ne trasm proprietatea unui lucru, a face ceva sau a indeplini o prestatiune. In
context Paul ne infatiseaza si unele elem ale obligatiei, si ne arata ca natura ei se defineste prin termenii: dare,
facere si praestare. Dare-obligatia de a trasm propr unui lucru, de a constitui un dr real sau de a plati o suma de
bani. Facere-obligatia de a face orice pt creditor, sau chiar de a nu face. Praestare- obligatia de a procura
folosinta unui lucru fara a se constitui un dr real, ca de ex remiterea posesiunii unui lucru.
b) institutele lui Justinian- obligatia este o legatura de drept prin care suntem siliti a plati ceva conform
dreptului cetatii noastre. Aceasta are si imperfectiuni. Astfel definitia ne precizeaza numai situatia debitorului.
Se vorbeste numai despre constrangerea la care debitorul era supus fara sa se aminteasca despre dr
creditorului de a pretinde o plata. Aici, termenul plata nu desemneaza doar suma de bani ci obligatia de dare,
facere si praestare.
-multa vreme atat creditorul cat si debitorul au fost desemnati prin termenul reus. Etimologic, creditor vine de
la credo (a da bani cu imprumut). Cuv obligatio este format din ob si legare, adica a lega. Solvere inseamna a
dezlega si cu timpul a capatat intelesul de a plati.

3.ELEMENTELE OBLIGATIEI-o pers numita creditor, o pers numita debitor (subiectele raportului juridic), obiectul
si sanciunea. Creditorul e sub activ, are dr sa pretinda o plata, debitorul e sub pasiv, obligat sa faca o plata, la
nevoie prin contrangere. Obiectul obligatiei consta in dare, facere sau praestare, adica i prestatiunea la care s a
obligat debitorul. Obiectul presupune anumite conditii: sa fie licit, sa fie posibil (imposibilitatea este fizica
atunci cand se promite ceea ce nu exista in natura si juridica atunci cand se promite un lucruextra
patrimonium), sa fie determinat, sa constea intr o prestatie pe care debitorul o face pt creditor (nimeni nu
poate promite fapta altuia), sa prezinte interes (pecuniar) pt creditor.



CLASIFICAREA OBLIGATIILOR
1.CLASIFICAREA OBLIGATIILOR DUPA IZVOARE-in institutele lui Gaius obligatiile izvorasc fie din contracte fie din
delicte. Iustinan de ofera o cvasipartita clasificare

a) OBLIGATII CONTRACTUALE-izvorasc din contracte. Notiunea de contract a cunoscut un indelungat proces de
evolutie. In dr clasic apar contractele consensuale care se form prin simpla manifestare de vointa. Contractele
se clasifica in baza a 3 criterii:dupa sanctiune, dupa efecte si dupa modul de formare.
- Dupa sanctiune: de drept strict si de buna credinta.
-Dupa efecte: unilaterale (creaza obligatii in sarcina unei singure parti, imprumut) si bilaterale (dau nastere
unor obligatii ambelor parti-vanzare).
- Dupa modul de formare: solemne (este nevoie de intrebuintarea unir forme). Romanii au cunoscut urm
contracte solemne: sponsio religiosa, insiurandum liberti (juramantul dezrobitului), sponsio laica, stipulatia,
promisiunea de dota, nexum si contractul litteris. ....si nesolemne ce nu necesita o forma speciala si se subdivid
in 3 cat: reale, consensuale si nenumite. Reale: este nev de comsimtamantul partilor insotit de remiterea
materiala a lucrului. Contracterele reale sunt: mutuum (imprumutul de consumatiune), fiducia, gajul,
comodatul si depozitul. Contractele consensuale se form prin simplu acord de vointaal partilor :vanzarea,
locatiunea, societatea si mandatul. Contractele nenumite se form printr o conventieinsotita de executarea
obligatiei de catre una dintre parti.

b) OBLIGATIILE DELICTUALE- izv din delicte-fapta ilicita, cauzatoare de prejudicii, care dadea nastere obligatiei
delicventului de a repara prejudiciul cauzat.

c) OBLIGATII QUASICONTRACTUALE-izv din quasicontracte- este un fapt ilicit ce genereaza efecte juridice
similare celor ale contractului

d) OBLIGATII QUASIDELICTUALE- izv din quasidelicte.-fapte ilicite pe care romanii nu le au incadrat in categ
delictelor.

2.CLASIFICAREA OBLIGATIILOR DUPA SANCTIUNE
a)OBLIGATIILE CIVILE-sunt sancionate printr o actiune. In cazul obligatiilor de dr strict, interpretarea se face
uramand litera actului ce a generat raportul juridic. Intentia partilor sau alte circumstante nu prez nicio
semnificatie. Obligatiile de buna credintasunt interpretate tinandu se seama de vointa reala a partilor precum
si de alte imprejurari- debitorul care a fost determinat sa incheie un contract prin inselaciune poate opune
creditorului o exceptiune, refuzand in felul acesta sa si execute obligatia. Procedura civila romana a pus la
indemana creditorului mijloace juridice putermice pt a obtine executarea sentintei , executare ce purta fie
asupra persoanei, fie asupra bunurilor.

b) OBLIGATIILE NATURALE-nu sunt sancionate printr o actiune.deci daca debitorul nu plateste, creditorul nu
dispune de o actiune pt a l urmari in justitie. Singura sanctiune este exceptiunea. Daca debitorul plateste de
bunavoie, nu mai poate sa repete, adica nu poate cere restituirea prestatiei. In ipoteza in care, dupa executarea
de bunavoie a obligatiei, debitorul va intenta actiunea in repetire, creditorul va paraliza cererea sa prin
intermediul unei exceptiuni (aceasta dand valoare juridica). Aparitia obligatiei naturale tb pusa in leg cu situatia
juridica a sclavului- acesta nu avea capacitate juridica si ca atare nu putea incheia acte juridice in nume propriu.
El putea incheie acte cel mult care sa faca mai buna situatia stapanului. In dr clasic, sclavul nu mai putea
dobandi un dr fara sa si asume o obligatie. In scopul de a valorifica la maximum calitatile sclavilor, care s au
dovedit a fi pretioase instrumente de achizitie, romanii au recurs la o solutie ocolita-obl naturala. Oridecate ori
sclavul incheia acte in favoarea stapanului in spatele lui se nastea o oblig naturala.

3.OBLIGATIILE CU PLURARITATE DE SUBIECTE-in timp apar obligatii la care participa mai multe pers, fie in cal de
creditori, fie in cal de debitori.
a)OBLIGATIILE CONJUNCTE-functioneaza principiul divizibilitatii creantelor si datoriilor. Astfel daca sunt mai
multi creditori fiecare dintre ei va putea pretinde numai partea sa de creanta, iar daca sunt mai multi debitori,
fiecare dintre ei va putea fi tinut numai pt partea sa din datorie. In materia pluralitatii de sub, regula este ca
datoriile si creantele se divid intre parti. Aceasta reg poate fi ocolita daca sub raportului juridic o doresc
b) OBLIGATII COREALE-sau solidare- oricare dintre creditori poate pretinte intreaga creanta, oricare dintre
debitori poate fi tinut pt intreaga datorie. Atunci cand sunt mai multi creditori corealitatea este activa iar cand
sunt mai multi debitori, pasiva. Deci creantele si datoriile sunt indivizibile. Oblig coreale au o fizionomie proprie
ce se exprima in unicitatea de obiect si pluralitatea de rap juridice.
Adsipulstio-creditor accesor care se alatura celui principal..adpromissio-debitor accesor care se obliga celui
principal.
ELEMENTELE CONTRACTELOR
1.ELEMENTELE ESENTIALE ALE CONTRACTELOR-sunt de 2 feluri: esentiale si accidentale. Esentiale sunt cele ce
dau identitate proprie contractului,configurandu l ca o institutie juridica distincta si sunt in nr de 3:
obiect,consimtamant si capacitate. In lipsa unuia dintre acestea nu exista contract. In dr modren exista si cauza.
a) OBIECTUL-consta in crearea unei obligatii. Aceste obligatii care in sesns restrans constituie chiar ob
contractului, se executa prin acte ulterioare si distincte de contractul care le a dat nastere. Contractul de
vanzare poate genera intre parti obligatia de transm a proprietatii asupra unui lucru, obl care urmeaza sa se
exec prin intermediul unor acte ca mancipatio sau in iure cessio. La romani contractul este doar generator de
obligatii.
b) CONSIMTAMANTUL-manifestarea de vointa a unei parti in sensul dorit de cealalta parte. Termenul vine de la
cum sentire, adica parerea comuna cu cealalta parte. La inceput pe langa consimtamant era nev si de formele
solemne iar mai apoi era suficient pt form contractului.
-cauzele care duc la inexistenta consimtamantului sunt: neseriozitatea si eroarea.viciile consimtamantului sunt:
teama (metus) si dolul (dolus).
-neseriozitatea- duce la inexistenta consimt, intrucat acesta a fost dat in gluma sau in imprejurari care exclud
intentia partii de a se obliga (jocandi causa)|
-eroarea- intelegerea gresita a unor imprejurari. Urm cazuri de eroare atrag nulitatea contractului
-error in negotio-(eroarea asupra actului juridic) apare atunci cand o parte intentioneaza sa incheie un
anumit contract iar cealalta parte crede ca este vb despre o alta operatiune juridica.
-error in persona-(er asupra identitatii persoanei)se prod atunci cand o parte crede ca incheiat contractul cu
o anumita pers si in realitate l a incheiat cu altcineva.
-error in corpore-(er asupra identitatii lucrului)-cand o parte crede ca ob material al contractului este un
anumit lucru iar cealalta parte crede ca e vb de alt lucru
-error in substantia-(asupra calitatilor esentiale ale lucrului)-cand o parte crede ca un lucru e dintr o anumita
materie si in relitate e altfel( aur in loc de arama).
-teama-(metus)-vointa ce se exercita asupra unei pers in scopul de a o determina sa incheie contractul. Ea duce
la vicierea si nu inexistenta consimtamantului. Victima poate obtine mai tarziu anularea contractului. Violenta
este fizica ce duce la inexistenta consimtamantului si psihica ce duce la vicirea lui (contractul nu putea fi
atacat). Pretorul a pus la indemana violentei exceptio metusprin care se paraliza actiunea reclamantului. Prin
actio metusse ajunge la anularea contractului.
-dolul-mijloace viclene, manopere dolosive, utilizate de o parte, in scopul de a determina cealalta parte sa
incheie contractul. In dr civil, dolul nu este sanctionat. Pretorul a creat actio de dolo prin care victima dolului
obtinea pe cale indirecta anularea contactului. Ambele actiuni, de dol si teama,nu sunt actiuni in anulare, ci
numai procedee in anulare.ambele sunt arbitrare, judecatorul pronunta sentinta de condamnare numai daca
autorul delictului de dol sau violenta nu satisface pretentiile reclamantului.
-romanii considerau ca teama si dolul nu erau vicii de consimtamant ci delicte sancionate pe taram pretorian.
c) CAPACITATEA-aptitudinea unei pers de a incheia acte juridice. Intre cetateanul roman sui iuris care avea
plenitudinea drepturilor si sclavul care nu avea nici un drept, fiind asimilat cu lucrurile, se aflau numeroase
categorii de pers cu capac limitata. Potrivit dr civil, sclavul nu are capac de a contracta in nume propriu
(obligatii naturale in dr clasic). Peregrinii nu puteau incjeia acte de dr civil ci acte de dr al gintilor. Fiul de familie
nu putea incheia cont in nume propriu (dr vechi) dar in dr clasic se obliga atat natural cat si civil
-incapabilii de fapt: nebunii, infantes, prodigii, minorii de 25 ani si femeia sui iuris
2.ELEMENTELE ACCIDENTALE ALE CONTRACTELOR-pot figura sau nu conform vointei partilor
a) TERMENUL (dies)-eveniment viitor si sigur de care depinde exigibilitatea (suspensiv) sau stingerea unui dr
(extinctiv). Daca creditorul intenteaza actiune in justitie inainte de implinirea termenului, actiunea va fi
respinsa si va pierde si dr material. Daca debitorul plateste inainte de termen el nu va avea actiune in repetire,
el a platit ceea ce a datorat. Mom in care dr ia nastere se numeste dies cedens, iar mom in care devine exigibil-
dies veniens
b) CONDITIA-evenim viitor si nesigurde care depinde nasterea sau stingerea unui dr. conditia suspensiva
afecteaza nasterea unui dr, iar cea rezolutorie afecteaza stingerea dr. Negotium purum este actul care nu
contine termene si conditii.


EFECTELE OBLIGATIILOR
I.EXECUTAREA OBLIGATIILOR-
1. GENERALITATI-efectul normal al obligatiilor consta in executarea lor, pt ca astfeel creditorul sa si valorifice
dr.Problema executarii obligatiilor se pune altfel la obligatiile contractuale fata de cele delictuale, dupa cum
altele sunt implicatiile atunci cand obligatia e dobandita prin intermediul altui paterfamilias sau actul a fost
incheiat de un alieni iuris sau de un sclav.
-PRINCIPIUL RELATIVITATII EFECTELOR CONTRACTULUI-la romani, actul producea efecte numai intre partile
contractante. In categoria partilor contractante intra: 1.pers care au incheiat actul 2.mostenitorii acestora
3.creditorii lor chirografari. Contractul incheiat intre unii nici nu vatama,nici nu profita altora.

2.NULITATEA STIPULATIUNII PT ALTUL- stipulatiunea pt altul are drept scop sa dea nastere unei creante in
profitul unei pers care nu a participat la incheierea actului. Acest principiu aparea ca o piedica in calea
operatiunilor comerciale. Datorita acestui fapt, romanii au creat un mecanism de natura sa faca executorie
stipulationea pt altul (in sens formal ea continua sa ramana nula)- stipulatio poenae-(stipulatia unei
despagubiri). Exceptii de la stipulatiunea pt altul: cazul mandantului care face o stipulatiune in fav mandatarului
sau, din ratiuni lesne de sezizat sau cazul celor care incheie o stipulatiune pt cotutore in scopul asigurarii unei
bune administrari a tutelei.

3.NULITATEA PROMISIUNII PT ALTUL-(nulitatea promisiunii pt fapta altuia) se exprima in principiul nimeni nu
poate promite fapta altuia. Romanii au ajuns totusi la executarea promisiunii pt altul prin modificarea unor
termeni. Acest principiu are o sfera mai restransa si se aplica la contractele verbale. La conractele de buna
credinta aparute in epoca dezv economiei de schimb, acest principiu nu s a mai aplicat pt ca ar fi constituit o
piedica in sporirea rutmului afacerilor.

4.REPREZENTAREA IN CONTRACTE- reprezentarea-acel sistem juridic prin care un pater familias se obliga prin
contractul incheiat de un alt pater familias. Pater familias in numele caruia se incheie contractul se numeste
reprezentat iar cel ce incheie contractul se numeste reprezentant..
-din pdvd al efectelor pe care le genereaza reprezentarea este perfecta sau imperfecta. In cazul repr perfecte,
raportul juridic se stabileste intre reprezentat si tert. Cu toate ca a participat la incheierea actului,
reprezentantul nu dobandeste drepturi sau oblig, el dispare din acea operatiune juridica. La repr imperfecta,
reprezentatul se obliga alaturi de reprezentant (poate aparea in contract fie ca debitor-pasiva, fie ca titular al
creantei-activa)
-in contextul extinderii imperiului si a rel cu peregrinii romanii isi manifesta tot mai mult tendinta de a si
administra bunurile prin altii . negustorii erau nevoiti sa incheie mai multe contracte in acelasi timp, in locuri
diferite, dezrobitii se ocupau tot mai mult de interesele patronilor

6.REPREZENTAREA IMPERFECTA-pater familias putea incredinta unei persoane aflate sub puterea sa, incheierea
unor acte juridice.=>nu putea functiona intre 2 pers.sui iuris, intre 2 patres familiae.
-La un moment dat pretorul a decis ca mecanismul actiunilor cu caracter alaturat sa poate fi adaptat la rap.
dintre 2 patres familiaes=> a admis ca actiunile institutoria si exercitoriasa fie date creditorului atunci cand un
pater familias a incredintat unui alt pater familias exercitarea unui comert pe mare sau pe uscat => acest sistem
prezenta mari avantaje dar nu se aplica tuturor operatiunilor juridice, ci numai celor incheiatein leg.cu
exercitarea unui comert pe mare sau pe uscat.
-jurisconsultii perfectioneaza acest lucru-au dat creditorului posib.de a intenta o actiune imp.reprezentantului
chiar si pt.o alta operatiune juridica decat cele 2- quasi institutoria
-prezenta inca unele limite-reprezentarea nu era admisa decat pt.cazurile in care reprezentantul era debitor,
invers nu functiona astfel incat dr.de creanta era dobandit de catre reprezentant.
-constatam ca alaturi de reprezentant se obliga si reprezentatul tertul (creditorul) avea 2 debitori si 2 actiuni.
El opta pt o actiune directa impotriva reprezentantului si una utila imp.reprezentatului. amandoua simulta
imposibil.

5.ACTIUNILE CU CARACTER ALATURAT- aceasta cat de actiuni a aparut in leg cu marele avant pe care l a
cunoscut viata comenrciala in epoca clasica. Prin intermediul lor pretorul a dat posibil fiului de fam sau
sclavului sa se oblige in nume propriu si in acelasi timp sa l oblige pe pater familias. In ep veche, fiul de fam sau
sclavul putea incheia numai acele acte prin care se facea mai buna situatia lui pater familias, acte pe care nu le
incheia in nume propriu, ci imprumutand personalitatea sefului de fam. Datorita rev economice au aparut
actele cu caracter bilateral, in care nu poti deveni creditor daca nu te obligi la randul ta-urma ca pater fam sa
nu mai poata recurge la fii de familie sau la sclavi in vederea incheierii unor operatii juridice. Astfel pretorul a
creat actiunile cu caracter alaturat.
-potrivit reformei pretorului-fiul de fam sau sclavul se pot obliga in nume propriu,primul pe taramul dr civil, al
2lea pe cel al dr natural, dar in acelasi timp, il obliga cu caracter alaturat, potrivit dr pretorian, si pe pater
familias.erau deci 2 debitori: fiul de fam si pater fam. Insa creditorul putea urmari doar unul dintre ei-
actiunea directa asupra fiului de fam si actiunea alaturata asupra lui pater fam.
a) ACTIO QUOD ISSU (act in baza unei declaratii speciale)-se intemeiaza imp acelui pater f.care l a autorizat
expres pe fiul de fam sau pe sclav, sa incheie un anumit contract
b) ACTIO EXERCITORIA- in leg ci comertul maritim. Pater f numea pe un alieni iuris in cal.de comandant al unei
nave pe care o stapanea cu titlul de propr si o utiliza in scopuri comerciale.
c) ACTIO INSITUTORIA-sa da imp lui pater f.atunci cand acesta incredinteaza fiului de fam sau sclavului
exercitarea unui comert pe uscat (conducerea unei pravalii).
d) ACTIO DE PECULIO ET DE IN REM VERSO- (cu priv la peculiu si la imbogatire). Daca pater fam se imbogateste
prin acele acte va raspunde in limitele imbogatirii sale.
e) ACTIO TRIBUTORIA- (actiune in repartizare) se intenteaza imp lui pater f. Atunci cand desi nu a autorizat pe
cei aflati sub puterea sa pt a face comert cu peculiul lor, a cunoscut si a tolerat aceste acte. El va raspunde in
limitele peculiului, iar creditorii vor fi satisfacuti proportional cu val creantelor pe care le detin.
-actiunile cu caracter alaturat fac parte din categ actiunilor pretoriene cu formula in transpozitiune (in intentio
era numele fiului de fam iar in condemnatio numele lui pater f.)

7.REPREZ. PERFECTA- de influenta egipteana, admisa in anumite cazuri dar nu consacrata general.
a) in materia tutelei-toate actiunile pe care le avea tutorele si cele date imp.tutorelui, trec asupra pupilului=>
numai dupa sf.tutelei pt ca pana atunci pupilul nu are cap.juridica de fapt.
b) cazul reprezentantului insolvabil- cand in executarea mandatului pe care l-a primit de la reprezentat,
reprezentantul devine insolvabil=> singurul caz de reprez.perfecta admis de romani.
c) in cazul imprumutului in vederea consumatiunii (mutuum)- reprez.perfecta activa si pasiva.- presupunea
incheierea unei conventii insotita de remiterea materiala a lucrului prin traditiune. Astfel daca reprezentatul da
mandat reprezentantului sa remita o suma de bani cu titlu de imprumut unei presoane reprezentatul va deveni
creditor. Daca reprezentatul il insarcineaza pe reprezentant sa ia cu imprumut o suma de bani, datoria va apasa
asupra reprezentatului.


8.SISTEMUL NOXALITATII-in materie delictuala , fiul si sclavul potrivit dr.civil au capacitate deplina si drept
urmare raspund in nume propriu. Atat fiul de fam.cat si sclavul se afla in puterea lui pater familias si nu au
bunuri proprii- raspunderea lor in materie delictuala ia nastere in conditii speciale.
-intrucat nu au bunuri proprii raspund cu persoana lor. Daca fiul de fam.sau sclavul comitea un delict, pater fam
avea dr. sa-i abandoneze pt.ca victima delictului sa-si poata exercita dr.de razbunare. Abandonul e desemnat
prin noxae deditio (abandonarea delicv). Pater fam putea sa ajunga si la o intelegere cu victima si sa nu
abandoneze ci sa plateasca o suma de bani.

9.SISTEMUL ACTIUNILOR NOXALE-pater fam avea 2 posib: fie sa-l abandoneze pe delicvent fie sa plateasca o
suma de bani. Actiunile noxale au fost create pt. ca pater familias nu avea niciun mijloc juridic prin intermediul
caruia sa dovedeasca nevinovatia lui alieni iuris. => victima era obligata sa intenteze actiunea noxala pt a vedea
daca pater fam vrea sa-l apere pe delicvent. Daca pater fam accepta sa se judece si castiga procesul pers alieni
iuris ramanea sub puterea sa. In felul acesta pater familias nu mai apela la abandonul noxal sau la plata unei
sume de bani. => ratiuni economice=> pater familias era interesat sa pastreze sub puterea sa forta de munca a
delicventului fara sa plateasca o suma de bani.

CONDITII DE INTENTARE A ACT.NOXALE-
a) numai atunci cand o pers alieni iuris comite un delict privat deoarece numai in materia delictelor private
dr.de razbunare poate fi rascumparat prin plata unei sume de bani. Actiunea nu poate fi acordata cu titlu noxal
daca s-a comis un delict public sau cand nu se purceda la plata unei penalitati pt.fapta comisa.
b) poate fi intentata cu succes numai imp acelui pater fam care il are pe delicvent sub puterea sa in mom lui
litis contestatio. Daca dupa comiterea delictului, delicventul trece sub o alta putere actiunea va fi intentata
imp.noului pater familias (pt ca delicventul nu are bunuri proprii) noxa caput sequitur- delictul urmeaza
delicventul
c) in gandirea sabinienilor- se cere ca victima delictului sa nu-l fi avut pe delicvent sub puterea sa=> devreme ce
victima delictului l-a avut pe delicvent sub puterea sa, fie si-a exercitat dr de razbunare fie a renuntat la acest
drept.

EFECTELE ACTIUNILOR NOXALE-delicventul rasp personal pt faptele sale si ca pater familias sau dominus (la
sclav) nu este obligat prin fapta celui aflat sub puterea sa- adica pater fam nu este obligat sa se judece cu
victima delictului. Daca nu doreste sa-l apere se aplica abandonul noxal. Daca pater fam accepta sa se judece si
castiga procesul reclamantul nu mai poate formula vreo pretentie iar delicventul ramane la situatia dinainte.
Daca pierde procesul pater fam ori plateste o suma de bani ori abandoneaza delicventului in mana victimei.
-actiunile noxale sunt cunoscute inca de pe vremea L XII- codul decemviral mentioneaza ca actio furti nec
manifesti prin care este sanctionat furtul neflagrant este data ca noxala. De asemenea actiunea prin care se
sanctioneaza anumite fapte ale sclavilor sau ale patrupedelor este noxala
-cat priveste cuprinsul formulei, actiunile noxale sunt de 2 feluri: actiuni obisnuite care pot fi intentate cu titlu
noxal si actiuni autonome create de la inc ca noxale. Daca delictul de furt neflagrant este comis de catre pater
fam acesta va fi chemat i justitie prin actio furti nec manifesti. In cazul furtului comis de fiul de fam se va
intenta aceeasi actiune dar cu formula modificata. Astfel in intentio va figura numele delicventului deoarece el
a comis delictul iar in condemnatio numele lui pater fam, deoarece el sta in justitie.
-a doua categorie-actiunile create de la inc ca noxale- actiunea data imp proprietearului pt paguba creata de un
patruped

EFECTELE OBLIGATIILOR
II. NEEXECUTAREA OBLIGATIILOR
1.GENERALITATI-este necesar sa fie cercetate imprejurarile care au dus la neexecutarea obligatiei si in primul
rand atitudinea subiectiva a debitorului. Daca neexecutarea se datoreaza vinei debitorului acesta treb sa
plateasca anumite daune care se stabilescd e judecator in rez.litigiului fie de catre parti.

2.CAZUL FORTUIT SI FORTA MAJORA
CAZUL FORTUIT-(casus minor) fapt neprevazut care a intervenit fara vointa debitorului. Aceste fapte sunt
enumerate pe larg in Institutele lui Iustinian si sunt de 2 categ: cele ce constituie cazul fortuit (casus minores)
si cele ce constituie forta majora (casus maiores).
-cazul fortuit intervine fara vointa debitorului si duce la disparitia lucrului- debitorul nu-si mai poate executa
obligatia, desi a luat masurile obisnuite de paza. Ex-furtul sclavului datorat
FORTA MAJORA (casus maior)-eveniment caruia nimic nu i se poate opune: inundatii, cutremur, atacul
inamicului, atacul unei bande. Nu poate fi prevenita indiferent ce masuri s-ar lua.
-in ambele cazuri nu este vina debitorului asadar obligatia se stinge. Obligatia se stinge numai daca este vb
despre un lucru individual determinat nu si un lucru de gen (acestea nu pier).

3.CULPA SI DOLUL
CULPA-neglijenta sau neindemanarea manifestata printr-o actiune sau abstentiune. Romanii au facut distinctie
intre culpa delictuala si culpa contractuala.
-Culpa delictuala presup o actiune, un fapt comis fie din greseala, fie cu intentia de a produce o paguba. In
aprecierea comportamentului delicventului se tine seama de cea mai mica greseala. Obligatia delictuala se
naste abia dupa comiterea faptei delictuale iar delictul nu poate consta intr-o abtinere ci numai intr-o fapta.
-culpa contractuala consta in neglijenta sau neindemanarea celui ce s-a obligat prin contract.- se apreciaza
comportarea debitorului fata de lucrul datorat in intervalul de timp dintre incheierea contractului si executarea
obligatiei. Daca in acest interval de timp debitorul va pierde lucrul datorat va fi gasit in culpa si va plati daune
interese.
-in dr.clasic s-a impus treptat principiul potrivit caruia debitorul raspunde si pt omisiunile sale.
CULPA IN DR LUI JUSTINIAN-o noua distinctie in aceasta materie exprimata in termenii de culpa lata si culpa
levis. Culpa lata este vina grosolana pe care n-ar comite-o nici cel mai neindemanatic administrator. Culpa levis
este vina usoara care imbraca 2 forme: culpa levis in abstractio (comportarea debitorului fata de bunul datorat
se compara cu comportarea unui pater familias) si culpa levis in concreto (comportarea debitorului fata de
bunui datorat se compara cu modul in care acesta isi administreaza propriile bunuri).
DOLUL-actiunea sau abtinerea intentionata a debitorului de natura sa provoace pieirea lucrului datorat. In cazul
dolului vinovatia imbraca forma intentiei pe cand la culpa lipseste elem intentional. Debitorul rasp pt.dol chiar
si in contractele unde nu are interes. In contractele unde are interes raspunde atat pt dol cat si pt culpa.

4.MORA-mora debitoris (intarzierea debitorului). Pt ca debitorul sa se afle in intarziere treb ca dotoria sa fie
exigibila iar neexecutarea sa se datoreze vinei debitorului. La romani debitorul este considerat de drept in
intarziere numai in 2 cazuri: atunci cand datoria izvoraste dintr-un delict (hotul se considera intotdeauna pus in
intarziere) precum si atunci cand curatorul are o datorie fata de minor. Principalul efect al morei este
perpetuarea obligatiei=> pieirea lucrului chiar daca se datoreaza cazului fortuit nu stinge obligatia debitorului.
In epoca lui Justinian pt.cazul fortuit s-a admis ca debitorul pus in intarziere se libereaza de obligatie daca
dovedeste ca lucrul ar fi pierit si in mainile creditorului. Din momentul executarii obligatiei, efectele morei se
sting.
MORA CREDITORIS (intarzierea creditorului)-creditorul este pus in intarziere atunci cand fara motiv refuza sa
primeasca plata la termenul si la locul stabilit.=>debitorul poate formula anumite prestatii fata de creditor,
poate cere despagubiri pt.intretinerea sclvului datorat pe care creditorul refuza sa-l primeasca. Principalul
efect=>debitorul nu mai raspunde pt.culpa sa. El continua sa rasp.insa pt dol. Deasemenea debitorul nu mai
este obligat sa patreze lucrul ci-l poate abandona.




II. NEEXECUTAREA OBLIGATIILOR
5.CUSTODIA-este o forma speciala de raspundere. Debitorul tinut de custodie tb.sa plateasca daune-interese,
chiar daca lucrul piere fara vina sa. El raspunde pt.cazul fortuit dar nu si pt forta majora. In dr.clasic, debitorul
era tinut pt.custodia in anumite cazuri. Astfel anumiti meseriasi raspundeau pt custodia intrucat primeau un
salariu. Comodatarul raspundea si el in mod obiectiv intrucat se folosea de lucrul luat cu imptumut si prin
aceasta realiza un profit. Raspunderea pt custodia putea fi prevazuta si prin conventia partilor.

6.SANCTIUNEA NEEXECUTARII OBLIGATIEI
DAUNE-INTERESE JUDECATORESTI-in cazul in care debitorul nu-si executa obligatia si nu intervine una din
situatiile care sa-l scuteasca de raspundere , creditorul intenteaza o actiune personala prin care cere
debitorului sa faca plata. In procedura civila sentinta de condamnare avea un caracter pecuniar=> ori de cate
ori dreptul creditorului avea alt obiect decat o suma de bani sau izvora dintr-un delict, judecatorul trebuia sa
evalueze creanta. Suma de bani la care judecatorul il condamna pe debitorul care nu si executa obligatia este
desemnata prin termenul de daune interese judecatoresti. Judecatorul apreciaza val acelui lucru fie in
momentul lui litis contestatio fie in mom pronuntarii sentintei. La aceasta estimatie se adauga val accesoriilor
care au sporit val lucrului.
-la actiunile ce au o obligatie de facere, functioneaza sistemul condamnarii subiective a debitorului=>
judecatorul va avea in vedere atat paguba reala suferita de catre creditor cat si castigul de care acesta a fost
privat prin neexecutare (lucrum)
DAUNE INTERESE CONVENTIONALE-uneori partile incheiau o stipulatiune de pedeapsa prin care fixau valoarea
despagubirii pe care debitorul treb sa o plateasca in cazul neexecutarii obligatiei izvorate din stipulatunea
principala.=> presupune existenta a 2 stipulatiuni : prima are ca efect nasterea unei obligatii de dare sau de
facere iar a 2a fixeaza despagubirea pe care debitorul tb sa o plateasca in cazul neexecutarii primei stipulatiuni.
Un avantaj=>obligatia nu se stinge in cazul pieirii fortuite a lucrului datorat.
STIPULATIO POENE- putea fi utilizata in scopul de a face executorie o stipulatie nula (stipulatia pt altul).
Deosebiri: stipulatia penalitatilor era incheiata in scopul de a-l scuti pe creditor de a face proba prejudiciului
suferit, pe cand al 2lea caz stipulatia se incheia in scopul ocolirii principiului relativitatii efectelor contractelor.


CAP 5.STINGEREA OBLIGATIILOR
1.GENERALITATIdrepturile reale se valorifica prin exercitarea anumitor atribute ale titularilor acelor drepturi
pe cand dr.personale prin executarea obligatiei de catre debitor=> dr.reale sunt perpetue pe cand cele
personale sunt temporare. Obligatiile dispar in momentul valorificarii intereselor raporturile patrimoniale
dintre 2 pers.le presupun. Incepand din epoca dezv.economiei de schimb pretorul a admis ca o obligatie se
poate naste si din simpla conventie a partilor.=> prin aplicarea simetriei obligatia se poate stinge printr-o
simpla conventie. Modurile de stingere a obligatiilor se mai clasifica in voluntare (presupun o manifestare de
vointa din partea creditorului si a debitorului) si nevoluntare (nu presupun o asemenea manifestare de vointa).

2.MODURILE VOLUNTARE DE STINGERE A OBLIGATIILOR
A) PLATA-(solutio).modul obisnuit de stingere a obligatiilor, se realiz.prin indeplinirea prestatiunii care face
obiectul leg.juridice. cuvantul plata (solvere) ne evoca dezlegarea debitorului de rap.juridic prin executarea
oricarei prestatiuni. Poate avea ca obiect fie remiterea unei sume de bani, fie transmiterea proprietatii, fie
executarea unei lucrari.
-poate fi facuta de debitor sau chiar de alta persoana, pe creditor nu il intereseaza cine executa obligatia. Cand
obligatia consta in trasmiterea proprietatii, plata se face numai de catre proprietar. Cel ce plateste treb.sa fie
capabil, pupilul nu poate plati fara auctoritatis tutoris.
-poate fi primita de catre creditor sau de catre reprez.sau legal sau conventional (mandatar). Cel ce primeste
plata treb sa fie capabil. Daca se plateste unui pupil fara auctoritatis tutoris obligatia nu se stinge, debitorul
poate fi constrans sa mai plateasca o data.
-treb sa fie integrala. Creditorul nu poate fi silit sa plateasca plata in rate. Ea treb sa poarte chiar asupra lucrului
care face obiectul obligatiei. Debitorul nu se poate elibera decat platind lucrul datorat.
-locul exzecutarii este stabilit prin contracte sau rezulta din natura obligatiei. (daca nu se stie se poate face
oriunde dar nu intr-un loc nepotrivit). Debitorul poate face plata la domiciliul sau.
-potrivit exigentelor comertului, pretorul a admis ca plata sa poata fi ceruta si in alt loc decat cel fixat prin
contract.
-cand intre creditor si debitor exista mai multe datorii succesive se pune probl.imputatiei platii. Debitorul treb
sa precizeze ce datorie se stinge.
-proba platii se facea fie prin martori , fie prin juramant fie prin alte mijloace (un inscris debitorului pt ca acesta
sa poata face mai lesne proba platii.).
-chitantele sunt de 2 feluri. Primele sunt intr-o forma obiectiva a spus ca are, sunt scrise de debitor si poarta
sigiliile a 7 martori. A2a forma sunt chitantele intr-o forma subiectiva ce emana chiar de la creditor si nu poarta
in mod necesar sigiliile martorilor.
FORMA PLATII-era necesar sa fie indeplinite si anumite forme solemne. Obligatia nascuta per aes et libram se
stingea prin utilizarea aceleiasi forme dar intrebuintata in sens invers. Obligatia nascuta prin intrebare si
raspuns se stingea tot prin intrebare si raspuns, dar rolurile partilor se inversau la plata. Obligatiile prin
contracte scrise se stingeau tot prin utiliz formei scrise. Mai tarziu romanii au admis ca plata este eliberatorie
prin ea insasi.

B) DAREA IN PLATA-(datio in solutum)-creditorul nu poate fi silit sa primeasca alt lucru decat cel datorat. Daca
insa creditorul este de acord, dbitorul se poate libera printr-o alta prestatie (ex un sclav in loc de o suma de
bani). La origine cand debitorul nu se putea libera platind altceva fara consimtamantul debitorului darea in
plata era voluntara (a fost creata si utiliz in scopul deposedarii micilor proprietari de pamanturile lor).


CAP 5.STINGEREA OBLIGATIILOR
C) NOVATIUNEA-inlocuirea unei vechi obligatii cu una noua, prin intermediul stipulatiunii sau a contractului
litteris. Aceasta operatiune juridica presupune stingerea unor obligatii dar presupune si aparitia unor obligatii
noi. Nu imbraca forma unui act juridic de sine statator ci este efectul unui act (stipulatiunii). Stipulatiunea si
contractul litteris servesc la realizarea novatiunii. Novatiunea realizata prin contract este numita si novatiune
voluntara pt a se deosebi de novatiunea necesara care se realiz ca efect a lui litis contestatio.
Pt realizarea novatiunii este necesar sa fie intrunite urm.conditii: obligatie veche si una noua, aceeasi
datorie, ceva nou si intentia de a nova.
-obligatia veche poate fi naturala civila sau pretoriana, poate fi de dr.strict sau de buna-credinta.
-obligatia noua- este in mod necesar o oblig de dr.strict iar raspunderea debitorului va fi mai grava.
-aceeasi datorie (idem debitum)- in vechiul dr roman se cerea ca obiectul vechii obligatii sa fie identic cu cel al
oblig.noi. In caz contrar n-ar mai fi vb de o novatiune ci de crearea unei oblig.noi alaturi de cea veche.
Dr.pretorian a creat un mijloc procedural prin care s-a permis realizarea novatiunii chiar cu schimbarea
obiectului obligatiei.
-ceva nou-obligatia noua treb sa prezinte un elem nou fata de vechea obligatie. Exista cazul cand este vb
despre aceleasi persoane sau cazul cand sunt pers diferite. Elementul nou poate consta in introducerea sau
suprimarea unor modalittai (termen sau conditie). In cazul novatiunii inter novas personas elem nou consta in
schimbarea creditorului sau a debitorului. Cand este schimbare de creditor este necesar consimtamantul
vechului creditor cat si al debitorului. La schimbarea de debitor nu este necesar consimtamantul vechiului
debitor. Pe creditor nu il intereseaza cine executa obligatia. Cand novatiunea prin schimbare de debitor se real
cu consimtamantul vechiului debitor poarta numele de delegatie.
-intentia de a nova-treb sa rezulte din actul prin care se realiz novatiunea. Intentia de a nova rezulta din
intrebuintarea anumitor termeni.
EFECTELE NOVATIUNII-accesoriile vechii obligatii se sting. Garantiile personale sau reale ale vechii obligatii
dispar. Dobanzile datorate de debitor se sting. Viciile vechii obligatii dispar.
NOVATIUNEA NECESARA- decurge din efectele lui litis contestatio cand un drept vechi se stinge si ia nastere
unul nou. Novatiunea voluntara presupune intentia partilor de a nova pe cand novatiunea necesara se realiz
automat. Obiectul noii obligatii treb sa fie identic cu cel al oblig vechi la cea voluntara pe cand la cea necesara
obiectul se schimba in virtutea caracterului pecuniar al sentintei.

D.COMPENSATIUNEA-operatia juridica prin care datoriile si creantele reciproce se scad unele din altele pt ca
executarea sa poarte numai asupra diferentei. Presupune asadar existenta a 2 datorii si a 2 creante reciproce.
In loc sa faca 2 plati distincte, se face o cumpanire a celor 2 datorii si se plateste numai diferenta. Se poate
realiza prin acordul partilor si in acest caz ea este conventionala. Daca nu se ajunge la consens se poate face pe
cale judiciara.
- In epoca veche a dr roman compensatiunea judiciara nu s a putut realiza datorita principiului unitatii de
chestiune- judecatorul nu se putea pronunta decat asupra pretentiilor formulate de catre reclamant, el nu
putea lua in seama si pretentiile paratului. Erau necesare 2 procese.
-La inceputul epocii clasice compensatiunea a fost admisa in cazul actiunilor de buna credinta atunci cand
drepturile de creanta reciproce izvorau din acelasi contract. Era inechitabil ca judecatorul sa nu tina seama si de
pretentiile paratului.
-in cazul actiunilor de dr strict, judecatorul nu putea face compensatiunea pt ca trebuia sa faca o interpretare
literara a actului si sa urmeze in mod riguros indicatiile primite prin formula.
-REFORMA LUI MARC AURELIU-a extins aplicarea compensatiunii si in domeniul actiunilor de dr.strict. a aplicat
proncipiul potrivit caruia face un dol cel ce pretinde ceea ce trebuie sa restituie si a pus la indemana paratului o
exceptiunein noul sistem , compensatiunea presup existenta unor creante izvorate din contracte diferite.
Potrivit lui marc aureliu judecatorul este obligat sa examineze exceptia opusa de catre parat. Fata de
mecanismul creat de el, reclamantul care nu face compensatiunea din prorpie initiativa risca sa piarda intreaga
suma.
-COMPENSATIUNEA IN ACT.DE BUNA CREDINTA-prin ref lui Marc Aureliu s a admis aplicarea compensatiilor la
creantele izvorate din contracte diferite numai in materia actiunilor de dr strict. Cu timpul s-a admis si la
actiunile de buna credinta izv din contracte diferite.
-IN EPOCA LUI JUSTINIAN-creantele puteau fi compensate in toate actiunile fie de dr strict fie de buna credinta
daca erau intrunite anumite conditii : creanta trebuia sa fie exigibila, lichida (suma de bani sau obiecte
omogene), dr de creanta adus in compensatie sa fie reciproc. In epoca lui justnian compensatia se putea realiza
printr-o simpla declaratie a paratului care in apararea pe care si-o facea arata ca la randul sau are o creanta
fata de reclamant. Paratul putea face ac declaratie in orice mom al procesului, judecatorul verifica si se
pronunta.

E.REMITEREA DE DATORIEsau iertarea de datorie este un mod de stingere a obligatiilor, constand din
renuntarea creditorului la dr sau. Iertarea de datorie se face moduri civile sau moduri pretoriene.
Moduri civile-se confunda cu formele platii: per aes et libram (prin arama si balanta), acceptilatio verbis si
acceptilatio litteris. Sunt a aplicatiune a principiului simetriei sau al corespondentei formelor.
-solutio per aes et libram-presupunea prez creditorului si a debitorului, balanta, 5 martori si libripens. In fata
acestora debitorul face o declaratie simuland ca efectueaza plata prin arama si balanta desi in realitate nu
plateste nimic
-accepeptilatio litteris-este actul simetric contractului litteris. Se facea printr-o anumita mentiune a
creditorului in registrul sau. In practica bancherilor a aparut un contract in forma scrisa numit contractul litteris.
El se forma printr-o inscriere pe care creditorul o facea la coloana platilor confirmata de catre debitor.
Se cunosc 2 moduri de remitere a datoriei: 1.pactul de non petendo- conventia prin care creditorul
renunta la dr sau, comsimtind sa nu mai ceara debitorului efectuarea prestatiei la care s-a obligat. Pactul nu
poate stinge o obligatie. Asadar creditorul poate sa-l urmareasca pe debitor in justitie, dar acesta din urma are
la dispozitie o exceptie creata de catre pretor pe care o opune cu succes creditorului. Acest pact nu stinge
obligatia fata de toti. 2.contrarius consensus-conventia prin care partile renunta la un contract nascut solo
consensu (prin consimtamant). Si in acest caz se poate vorbi de aplicarea principiului simetriei caci obligatiile
nascute printr-o conventie se sting tot prin conventie. Se cere ca intelegerea partilor sa priveasca desfiintarea
intregului contract.

3.MODURILE NEVOLUNTARE DE STINGERE A OBLIGATIILOR
A.IMPOSIBILITATEA DE EXECUTARE-daca obiectul obligatiei este un lucru individual determinat si acesta piere
fara vina debitorului obligatia se stinge conform regulei debitorul unui lucru individual determinat este liberat
prin pieirea lucrului. Este necesar ca obiectul obligatiei sa fie un lucru cert. Nu se pune problema imposibilitatii
de executare la obligatiile ce au ca obiect lucruri de gen intrucat acestea nu pier. Se mai cere ca debitorul sa nu
fie pus in intarziere, sa nu fie in culpa, sa nu fi comis un dol si sa nu raspunda pt custodia.

B.CONFUZIUNEA-este reunirea asupra aceleiasi persoane a calitatii de creditor si de debitor. Cel mai frecvent
caz de confuzie il constituie mostenirea creditorului de catre debitor sau a debitorului de catre creditor.=>
creditorul care l-a mostenit pe debitor nu se poate indrepta asupra lui insusi dupa cum nici debitorul nu si
poate plati lui datoria. Situatia este diferita cand avem pluralitate de subiecte.-avem obligatii indivizibile si
oblig.divizibile.

C.MOARTEA-in vechiul dr roman, prin moartea debitorului sau a creditorului obligatia se stinge in virtutea
principiului intransmisibilitatii datoriilor si creantelor. Intrucat dr de razbunare pe terenul caruia s- a nascut
ideea de obligatie, era intransmisibil , nici obligatia ca reflex al acestui drept n a putut fi transmisa la origine
catre mostenitori. In dr clasic regula este transmiterea obligatiilor iar intransmisibilitatea lor exceptia. Sistemul
intransmisibilittaii obligatiilor a lasat urme si sub aspect pasiv-datoriile nascute din delicte nu trec asupra
mostenitorilor intrucat dr de razbunare al victimei este intim legat de persoana delicventului . o data cu
moartea acestuia dr de razbunare se stinge si se stinge automat si datoria. Potrivit lui Gaius obligatiile unor
garanti se sting deasemenea prin moarte. Obligatia dezrobitului de a presta pt patronul sau este intotdeauna
intransmisibila.

D.CAPITIS DEMINUTIO-pierderea personalitatii. Avem in vedere numai capitis deminutio minima. In cazul
adrogatiunii spre pilda, adrogatul sufera o capitis deminutio minima devenind persoana alieni iuris iar bunurile
sale trec in propr adrogantului pt ca acesta nu poate avea bunuri proprii. Cu toate acestea creantele
adrogatului trec asupra adrogantului. In scopul de a proteja interesele creditorilor, dr pretorian dispune ca
adrogantul nu poate dobandi nuburile adrogatului daca nu i plateste datoriile.

E.PRESCRIPTIA EXCTINCTIVA-fizionomia unor institutii juridice ne arata ca romanii au recunoscut, inca din
epoca f veche, ca trecerea timpului exercita o anumita influenta asupra raporturilor de drept. Scurgerea
timpului poate influenta raporturile juridice in 2 directii: fie sa consolideze o stare de fapt transferand-o intr un
drept fie sa duca la stingerea unui drept. Inraurirea pe care timpul o are asupra unor drepturi subiective se
numeste prescriptie. Cand prin trecerea timpului o stare de fapt se consolideaza intr un drept ca de ex in cazul
uzucapiunii , prescriptia are un caracter achizitiv.dar trecerea timpului poate duce si la pierderea unui drept si
in acest caz prescriptia are un caracter extinctiv. In 424 imp Honoriu si Teodosiu II au introdus prescriptia de 30
ani pt actiunile care la acea data inca erau perpetue.

CAP.VI. TRANSFERUL OBLIGATIILOR
1.CESIUNEA DE CREANTA-procedeul juridic prin care creditorul cedeaza unui tert dr.sau de creanta. Creditorul
care transmite creanta (vechiul) se numeste CEDANT (cedent), cel ce dobandeste creanta se numeste
CESIONAR, iar debitorul se numeste DEBITOR CEDAT.
-in ep.veche, operatiunea juridica a cesiunii de creanta s-a realizat prin intermediul novatiunii prin schimbare
de creditor => debitorul se obliga fata de o persoana care dobandea creanta in locul vechiului creditor=> la
origine transmiterea creantei presupunea stingerea vechii obligatii si inlocuirea cu una noua, avand acelasi
obiect in interesul noului creditor. Inconveniente-prin stingerea vechii creante se sting si accesoriile sale iar
cesionarul dobandeste o creanta mai putin sigura decat a cedantului, presupune si consimtamantul debitorului
care poate refuza.
MANDATUL IN REM SUAM-in propriu interes-partile recurgeau la mandatul judiciar, deturnadu-l de la scopurile
pt care a fost creat.=> nici mandatul in rem suam nu este un act destinat realizarii transferului de creanta, ci un
procedeu juridic indirect creat prin utilizarea mandatului judiciar.
-cedantul dadea mandat cesionarului sa-l urmareasca in justitie pe debitor in scopul valorificarii unei creante.
mandatul in rem suam imbraca forma lui cognitio sau procuratio in rem suam dup cum cesionarul era numit cu
sau fara forme solemne. Mandatul in rem suam se dadea in interesul mandatarului in scopul ca acesta din urma
nu era obligat sa remita valoarea creantei mandantului ci o pastra pt sine, spre deoseb de mandatul obisnuit,
unde mandatarul era obligat sa dea socoteala mandantului.
-mandatul in rem suam a parcurs 3 faze: sistemul cesiune de actiune, sistemul actiunilor utile si cel inntrodus
de Justinian prin perfectionarea actiunilor utile.
a) sistemul cesiune de actiune: cesionarul nu dobandeste propriu zis dr de creanta, ci numai dr de a intenta
actiunea in locul cedantului. In acest scop pretorul va intenta formula cu transpozitiune, trecand in intentio
numele cedantului iar in condemnatio numele cesionarului deoarece el sta in justitie. Aici nu se presupune
consimtamantul debitorului iar cesionarul beneficiaza de accesoriile creantei. Inconveniente: cesionarul se
bucura numai de exercitiul aactiunilor izvorate din mandat, avand soarta unui mandatar obisnuit. Legatura
juridica poate dispare prin moartea mandantului sau prin revocarea mandatului. Cedantul poate ramane in
continuare titularul dreptului si al unor actiuni proprii pe care le poate intenta imp.debitorului.
b) sistemul actiunilot utile- cesionarul dobandeste actiuni proprii numite actiuni utile (actiuni izvorate din
mandat, care nu mai depind de soarta mandatului). Chiar daca mandatul dispare, cesionarul va continua sa-si
pastreze actiunile. Inconveniente: cedantul continua sa-si pastreze actiunile directe pe care le poate intenta
oricand valorificand creanta cesionarului.=>debitorul va avea 2 creditori:cedantul cu actiunile directe si
cesionarul cu act utile.
c) perfectionarea actiunilor utile: interpolarea de catre Justinian a unei constitutii a lui Gordian=>dupa somatia
facuta de catre cesionar debitorul nu se poate libera decat prin plata facuta cesionarului.
EFECTELE MANDATULUI IN REM SUAM-in cazul actiunilor utile cesionarul valorifica dr originar=>
accesoriile dr transmisnu se sting, cesionarul avand posib sa le valorifice. Astfel, cesionarul poate opune
debitorului cedat aceleasi exceptiuni ca si cedantul.

2.CESIUNEA DE DATORIE-se realiza prin mijloace juridice indirecte.=>utilizate novatiunea prin schimbare de
debitor si mandatul judiciar.=> o alta persoana se obliga sa plateasca datoria. Era necesar consimtamantul
creditorului dar nu necesita consimtamantul vechiului debitor. Novatiunea prin schimbare de debitor cu
consimtamantul vechiului debitor poarta numele de delegatie. Noul debitor isi asuma sarcina de a sta in justitie
in calitate de parat si de a plati suma de bani prevazuta in sentinta de condamnare.


CAP.VII GARANTII PERSONALE
1.GENERALITATI-procedeul juridic prin care debitorului principal i se alatura unul sau mai multi debitori
accesori (garanti). Au fost create cu scopul de a-l pune pe creditor la adapost fata de consecintele eventualei
insolvabilitati a debitorului. Debitorului principal i se alatura un debitor accesor. Mijloacele juridice utilizate in
scopul realizarii garantiilor personale au fost aplicatiuni ale contractului verbal.

2.GARANTIILE PERSONALE IN EPOCA VECHE-
A.SPONSIO-forma originara. Era rezervata cetatenilor romani, intrucat verbul spondeo pe care trebuia sa-l
pronunte garantul avea vocatia speciala de a trage favoarea zeilor. Dupa ce se incheia stipulatiunea principala
intre creditor si debitorul principal intervenea o a 2a stipulatiune, incheiata intre creditor si garant. Creditorul il
intreba pe garant promiti acelasi lucru la care garantul rasp.spondeo-promit. Garantul care se obliga prin
pronuntarea cuvantului spondeo purta numele de sponsor.
B.FIDEPROMISSIO-apare mai tz, datorita extinderii rel economice cu peregrinii care nu se bucurau de ius
comercii si nu aveau acces la institutiile de dr civil si deci nu puteau pronunta spondeo. Dar elitele clasei
dominante erau interessate ca si peregrinii cu care intretineau intense rel comerciale sa poata garanta o
datorie=> s a format o noua garantie personala tot din intrebare si raspuns doar ca debitorul pronunta vb
fidepromitto-promit cu lealitate.
-daca erau mai multi garanti, oricare dintre ei putea fi tinut pt intreaga datorie iar daca platea nu se putea
indrepta imp corantilor pt a le pretinde partea corespunzatoare din datorie.
-sistem defavorabil debitorilor, ce exprima interesele patricienilor care vroiau sa si valorifice dr de cranta fara
niciun risc.
-asadar au fost ate 4 legi succesive: legea Pubilia (garantul care s a obligat in forma lui sponsio are dr de a se
intoarce imp debitorului principal, daca intr un anumit termen acesta nu i remite ceea ce a platit creditorului pt
el.) legea Appuleia(intrucat cogarantii erau obligati solidar oricare dintre ei putea fi urmarit pt intreaga datorie),
legea Cicereia (creditorul obligat sa faca o declaratie privitoare la nr garantilor si la valoarea datoriei) si legea
Furia de Sponsu(datoria se va imparti in mom scandentei intre toti garantii fara a se tine seama daca sunt sau
nu solvabili, iar obligatia lui sponsor si fedeipromssor se stinge prin trecerea a 2 ani de la scadenta)

3.GARANTII PERSONALE IN EPOCA CLASICA -FIDEIUSSIO-creata in scopul ocolirii dispozitiilor legilor din epoca
veche. La intrebarea creditorului daca promite acelasi lucru garantul intrebuinta verbul FEDEIUBEO (consimt pe
cuv meu)- garantii au fost readusi in situatia pe care au avut o inainte de cele 4 legi.
DEOSEBIRI fata de cele 2 din ep veche-poate garanta obligatii nascute din orice contract chiar si una delictuala,
garantii sunt tinuti in mod solidar deci fiecare putea fi urmarit pt intreaga datorie, obligatiile lui sponsor si
fedeipromisor erau transmisibile urmasilor.
EFECTELE FIDEIUSIUNII-creditorul avea dr sa-l urmareasca fie pe debitorul principal fie pe fideiusor; garantul
care a platit datoria nu are posib de a se intoarce imp debitorului principal.

4.BENEFICIILE ACORDATE LUI FIDEIUSOR
a)BENEFICIUL DE CESIUNE DE ACTIUNI-dr garantului care a platit datoria de a cere creditorului sa-i cedeze toate
actiunile pe care le are imp debitorului principal, pt a se putea intoarce imp acestuia din urma. Romanii
transmiteau dr de garantie reala in forma unei vanzari considerandu se ca plata nu repr altceva decat pretul dr
real cumparat de catre garant.
-imp hadrian da o constitutiune prin acorda fideiussorilor beneficiul de diviziune. Prin acesta s a introdus
diviziunea datoriei intre cogaranti. Potrivit lui hadrian, atunci cand sunt mai multi fideiussori cel urmarit de
creditor are dr sa ceara ca datoria sa se imparta intre garantii in viata si solvabili in mom lui litis contestatio.
b) BENEFICIUL DE DISCUTIUNE-dr garantului de a-i cere creditorului sa-l urmareasca mai intai pe debitorul
principal si numai daca acesta nu plateste, sa se indrepte imp sa. In practica intre creditor si garant intervenea
o intelegere prin care garantul promitea sa nu se prevaleze de efectul extinctiv al lui litis contestatio. In felul
acesta, creditorul il urmarea mai intai pe debitorul principal iar daca acesta nu platea se indrepta cu a doua
actiune imp garantului.-justinian desfiinteza in 531 efectul extinctiv a lui litis contestatio. Sistemul este
perfectionat printr=o constitutiune data in 535 in care se prevede expres oblig creditorului de a l urmari mai
intai pe debitorul principal.

5.GARANTII PERSONALE NEFORMALE
PACTUL DE CONSTITUT-creatie a pretorului, a fost utilizat si in scopul garantarii anumitor obligatii. Era cunoscut
sub denimirea depactul pt fixarea unui nou termen datoriei altuia o persoana se obliga sa plateasca datoria
clientului sau la un alt termen decat cel prevazut in obligatiunea preexistenta. La origine aceasta se aplica
numai la obligatiile care aveau ca obiect o suma de bani. Obligatia nascuta din acesta este independenta in
raport cu obligatia clientului fata de creditorul sau. Aceasta nu se stinge o data cu obligatia principala caci nu
urmeaza soarta acestei obligatii.
MANDATUM PECUNIAE CREDENDAE-garantia personala prin care o persoana-mandantul insarcineaza o alta
pers-mandatarul sa acorde un credit unui tert. Mandatarul devine creditor iar mandantul garanteaza datoria
contractata de catre tert. Daca tertul nu plateste la scadenta mandatarul se poate indrepta impotriva
mandantului prin actio mandati contestatio.
RECEPTUM ARGENTARII-conventia prin care bancherul se obliga sa plateasca datoriile eventuale ale clientului
sau fata de un tert. In vechime daca bancherul nu platea tertului suma datorata de catre client, clientul si nu
tertul avea actiune impotriva bancherului. Cu timpul s a admis ca raportul juridic se stabileste direct intre
bancher si tert.=> obligatia garantului se naste inaintea obligatiei debitorului principal.

CAP.VIII GARANTII REALE
1.GENERALITATI-procedeu juridic prin care debitorul atribuie un lucru creditorului sau, fie sub forma
transmiterii proprietatii sau a posesiunii, fie sub forma constituirii unui dr de ipoteca, cu efectul ca la scadenta,
daca debitorul nu plateste, creditorul se poate despagubi valorificand lucrul atribuit, cu preferinta fata de
creditorii chirografari.
-creditorul afecteaza un bun al debitorului pt a se pune la adapost fata de consecintele eventualei insolvabilitati
a acestuia din urma.
-nu intotdeauna debitorii dispuneau de bunuri pt a le afecta cu titlul de garantii reale. in anumite cazuri partile
recurgeau la garantiile personale.

2.FIDUCIA-fiducia cum creditore-se realiza prin transmiterea lucrului de catre debitor creditorului sau, cu titlu
de proprietate, prin mancipatio sau in iure cessio, transmitere insotita de o conventie prin care creditorul
promitea ca la scadenta sa retransmita debitorului lucrul daca acesta din urma isi va fi platit datoria. Conventia
partilor se numea la origine pactum fiduciae.
-daca la scadenta debitorul platea, creditorul devine propr.lucrului dat in garantie si in acelasi timp debitorul
sub conditie al acelui lucru.
-inconveniente pt debitor: daca la scadenta plateste, debitorul nu dispune decat de actiune personala pt a cere
restituirea lucrului =>daca la scadenta dupa efectuarea platii creditorul devine insolvabil, debitorul in cal de
titular al unei actiuni personale, vine in concurs cu creditorii creditorului sau si nu primeste decat o cota parte
din val lucrului transmiscu titlu de garantie. Daca lucrul dat in garantie ajunge in mainile unor terti, debitorul nu
va putea sa l urmareasca, nefiind proprietar nu are acest drept. In al 2 lea rand val lucrului dat in garantie
putea fi mai mare decat val datoriei
-fiducia presupune utiliz unor acte ca mancipatio sau in iure cessio la care peregrinii nu aveau acces

3.GAJUL-debitorul remite creditorului sau posesiunea unui lucru, prin intermediul traditiunii, trasmitere
insotita de o conventie prin care creditorul se obliga sa trasmita posesiunea lucrului daca debitorul isi plateste
datoria la scadenta.
-posesiunea exercitata de catre creditor a fost sanctionata de catre pretor prin intermediul interdictelor.
-avantaje pt debitor: daca la scadenta debitorul plateste, poate intenta actiunea in revendicare in calitate de
proprietar al lucrului. Daca dupa efectuarea pletii creditorul se dovedeste insolvabil, debitorul nu risca sa vina
in concurs cu creditorii creditorului sau. Debitorul poate urmari lucrul in mainile oricui, pt ca este proprietar.
-inconveniente: nu da posibilitatea debitorului de a garanta mai multe datorii cu acelasi lucru. Creditorul nu
poate instraina lucrul aflat in gaj, daca la scadenta debitorul nu plateste, precum si faptul ca nu se poate folosi
de lucrul dat in gaj
-gajul tacit-exercita proprietarul imobilului asupta lucrurilor mobile ale locatarului

CAP.VIII GARANTII REALE
4.IPOTECA-prezinta avantajul ca lucrul afectat ramane in posesiunea debitorului si numai daca acesta nu
plateste la scadenta, creditorul ipotecar are dr de a intra in posesia lucrului si de a-l vinde, valorificandu-si
creanta. Creditorul ipotecar se bucura de dr de preferinta in raport cu creditorii chirografari, dupa cum are si dr
de a urmari lucrul ipotecat.
DREPTUL DE RETENTIE-prima faza in evolutia ipotecii-da posibilitatea proprietarului unei mosii de a retine
inventarul agricol al arendasului, daca acesta la scadenta nu plateste arenda.
-inconveniente-dr de retentie nu opera decat pe mosie, iar daca arendasul se muta cu lucrurile sale in alta
parte, proprietarul nu dispunea de vreo actiune pt a-l urmari si nici de vreun mijloc juridic pt a urmari lucrurile
in mainile tertilor achizitori
INTERDICTUL SALVIAN-s-a dat posib proprietarului sa intre in posesia inventarului agricol daca arenda nu era
platita la scadenta. Prezinta avantajul ac debitorul ramane in posesia lucrurilor pana la scadenta. Interdictul
salvian da posib proprietarului sa urmareasca bunurile arendasului chiar daca le trasportase in alta parte. Daca
rendasul instraina inventarul proprietarul nu se putea indrepta imp tertilor achizitori.
ACTIUNEA SERVIANA-da posib proprietarului mosiei sa intre in posesia inventarului agricol chiar daca acesta se
afla in mainile unor terti. Creditorul putea urmari lucrurile oriunde si in mainile oricui.
ACTIUNEA QUASISERVIANA-se generalizeaza ipoteca aplicandu-se raporturilor dintre orice creditor si orice
debitor bineinteles numai daca partile incheiau o conventie speciala in vederea garantarii datoriei. Este numita
si actiune ipotecara.
CATEGORII DE IPOTECI
IPOTECA TACITA-ia nastere in virtutea unor dispozitii ale legii sau in virtutea obiceului juridic. Vointa debitorului
de a ipoteca un lucru este prezumata. In dr modern, aceasta forma de garantie este desemnata prin term de
ipoteca legala.
IPOTECA PRIVILEGIATA-titularul ipotecii priv.poate exercita inaintea celorlalti creditori ipotecari dr de a poseda
si de a vinde lucrul grevat cu ipoteca. Este o varianta a ipotecii tacite.
IPOTECA TESTAMENTARA apare in dr postclasic si se constituie printr-o clauza testamentara in favoarea unui
legatar sau a unui fideicomisar. Prin intermediul acesteia anumite bunuri ale mostenirii sunt ipotecate pt a se
asigura plata unor legate.
IPOTECA AUTENTICA presupune anumite forme de publicitate, de ex intocmirea unui act public sau act privat
subscris de 3 martori.

CARACTERELE IPOTECII
-este un dr real-creditorul ipotecar are dr de preferinta si de urmarire. El nu vine in concurs cu creditorii
chirografari ai debitorului sau si poate urmari lucrul ipotecat in mainile tertilor achizitori.
-se constituie prin conventia partilor--ipoteca poate fi generala-la origine a fost speciala pt ca purta numai
asupra anumitor lucruri, corporale care prin natura lor erau susceptibile de posesiune. Cu timpul a devenit
generala-poarta asupra tuturor lucrurilor prez si viitoare ale debitorului. Din sec II tot ce se putea vinde se
putea si ipoteca- nuda proprietate, dr de servitute sau chiar un dr de creanta. Lucrul grevat cu ipoteca se
imbogateste cu toate fructele si accesoriile sale. Ipoteca asupra sclavilor apasa si asupra copiilor nascuti dupa
const dr de ipoteca
-caract indivizibil al ipotecii-2 aspecte-a) apasa in intreg asupra fiecarei parti din lucru-fiecare parte din lucrul
ipotecat este afectata pt satisfacerea intregii creante. daca exista 3 mostenitori, desi fiecare dintre ei
mosteneste numai o treime din lucrul ipotecat va fi totusi urmarit pt intreaga datorie. B) garanteaza fiecare
parte din datorie, intregul obiect ipotecat este afectat pt satisfacrea fiecarei parti din creanta. In ipoteza in care
debitorul a platit o parte din datorie, creditorul va poseda si va vinde intregul lucru ipotecat, si nu o parte
proportionala cu datoria care a ramas de platit.-caracterul clandestin al ipotecii-a) nu presup utiliz unor forme
de publicitate pt ca tertii sa stie ca un lucru este ipotecat. b) daca acelasi lucru era ipotecat de mai multe ori,
creditorul anterior in rang isi valorofica dr de creanta prin vanzarea lucrului grevat caci ipoteca lor se stingea in
lipsa de obiect. c) ipotecarea clandestina a aceluaisi lucru mai multor persoane putea duce si la alte consecinte.
Asa de pilda , atunci cand creditorul posterior in rang intra primul in posesiunea lucrului grevat, luandu-l din
stapanirea debitorului sau din mainile unui tert, era expus evictiunii din partea creditorului anterior in rang.
Creditorul ipotecar anterior in rang in chema in judecata pe cel posterior, facea proba ca ipoteca sa este mai
veche si intra in posesia lucrului. d) o alta posib. de frauda- antendatarea unor ipoteci-o ipoteca mai recenta
poate fi datata un mod fraudulos inaintea uneia mai vechi.-ipoteca este un drept accesoriu-ea urmeaza soarta
obligatiei principale, asa incat se stinge cu creanta asigurata.
RANGUL CREDITORILOR IPOTECARI-fiecare dintre creditori are dr de a poseda si de a vinde lucrul dar in fapt
acest dr este exercitat numai de catre creditorul cu ipoteca mai veche in data potrivit adagiului mai intai in
timp, mai tare in drept. Daca existau mai multi creditori ipotecari cu acelasi rang, avea prioritate cel ce poseda
lucrul grevat
EFECTELE IPOTECII.
-a) lucrul ipotecat ramane in posesia debitorului pana la scadenta. Daca la scadenta, datoria este platita,
ipoteca se stinge, ca orice drept accesor. Daca debitorul nu efectueaza plata, se declanseaza efectele ipotecii, in
virtutea carora creditorul are dr de a poseda si de a vinde lucrul grevat cu ipoteca.
b) pana in sec al IIIlea , ius possidendi a fost singurul efect al ipotecii. Creditorul nu avea dr de a vinde lucrul ci
numai de al retine pana cand debitorul isi platea datoria.partile puteau incheia un pact alaturat ipotecii in vaza
caruia creditorul dobandea dr de a vinde lucrul.. in acest stadiu dr de a vinde nu era un dr firesc al ipotecii caci
izvora dintr o conventie speciala. La sf sec 3 dr de a vinde devine un efect al ipotecii. Dr de a vinde are un
caracter anormal-lucrul ipotecat este transmis de creditor cu titlu de proprietate desi creditorul nu este propr,
ci numai posesor.
STINGEREA IPOTECII-ipoteca este un dr accesoriu, asa incat se stinge o data cu obligatia pe care o garanteaza.
Termenul de prescriptie al dr de ipoteca este de 40 ani-supravietuietste creantei pe care o garanteaza. Ea se
mai stinge prin pieirea in intregime a lucrului ipotecat, prin confuziune, prin vanzarea lucrului ipotecat de catre
creditorul superior in rang si prin renuntarea creditorului ipotecar.
-in epoca lui justinian ipoteca si hajul sunt contopite, raman disticte doar sub aspectul modului de formare

2.INTERCESIUNEA-actul prin care o persoana ia asupra sa datoriile alteia, fara a avea vreun interes. Imbraca fie
forma unei garantii reale sau personale (cumulativa), fie forma unei novatiuni prin schimbare de debitor
(privativa).
-a fost interzisa sclavilor (actul intercesiunii putea sa inrauteteasca situatia materiala a proprietarilor) si
femeilor (prin edictele imp August si Claudiu aratand inferioritatea acestora).