La moartea unei pisici se inea doliu n Egiptul Antic

Dintre toate creaturile lui Dumnezeu, exist una care nu poate fi nrobit. Aceea este pisica. Dac ar putea exista ncruciare ntre om i pisic, procesul ar mbunti omul, dar ar deteriora pisica. (Mark Twain, 1894) Egiptul Antic n aceast zon pisica nu ajunge s fie doar apreciat pentru vnarea roztoarelor, ci chiar divinizat. Exportul de pisici era strict interzis, iar uciderea unei feline se pedepsea cu moartea. Pisicile erau mumificate dup moarte i ngropate n gropi sacre, deseori cu provizii de oareci mumificai. O astfel de groap putea conine mumiile a 300000 de pisici, ca la Beni Hassan. n concepia teocratic egiptean, un om obinuit nu putea deine o fiin divin, prin urmare faraonul era proprietarul felinelor. Omul putea ns s le furnizeze hran i adpost, trebuind s le aduc la grnar noaptea i s le ia napoi dimineaa. Pentru asta primeau i o compensaie, dac i declarau felina drept servitor La moartea pisicii se inea doliu, toat familia i rdea sprncenele, se btea cu minile n piept, bocea, deci se practica un ritual complet. n mitologia egiptean pisica se considera a avea o influen direct asupra cstoriei sau sntii. Zeia egiptean a familiei i vieii era Bast i avea cap de pisic, fiind deseori reprezentat purtnd o amulet a ochiului atoatevztor, utchat-ul. Pentru c era o crim mpotriva faraonului s-l deposedezi de feline, o bun bucat de vreme acestea nu au ajuns n afara Egiptului, cu o excepie: pisicile de pe corbii sau din caravane. Abia dup cuceririle persane i romane Egiptul a oferit lumii ntregi comoara sa preioas: pisica slbatic african, care a deczut din poziia privilegiat de divinitate n cea de animal de companie