7 Motive pentru care religia a fost considerata boala psihica

Cu totii stim ca de-alungul timpului, religia s-a adresat celor limitati in gandire.
La o adica, un om care crede in basme, dragoni, mari despartite in doua si alte mituri de genul asta, fara
nici o dovada, este un om credincios, dar limitat.
Cercetatorii Americani au demonstrat in sfarsit, ca religia este de fapt doar o alta boala psihica.
Simptomele acestei boli sunt:
(1) Halucinatii persoana religioas are prieteni invizibili, insistnd c acestia ar fi reali, vorbind cu
acestia zilnic, desi nimeni nu-i poate vedea sau auzi.
(2) Iluzii pacientul crede c prietenii invizibili au puteri magice pentru a-i mbogti, pentru a-i vindeca,
pentru a aduce pacea pe Pmnt, dac vor fi rugati.
(3) Negarea/Inabilitatea de a nvta desi rugciunile pentru pacea mondial au rmas fr rspuns,
chiar si dup multe sute de ani, pacienii persist cu rugciunile, de fiecare dat asteptnd alte
rezultate.
(4) Inabilitatea de a distinge fantezia de realitate credinele se bazeaz pe vechi mitologii, ce sunt
acceptate ca fapte istorice.
(5) Paranoia credina c oricine nu mprtseste conceptul supernatural al realittii este malefic,
diavol, agent al Satanei.
(6) Abuz emotional conceptele religioase ca pcat, iad, cauzeaz sentimente de vin, rusine, fric i
alte stri care pot rni psihicul pentru totdeauna.
(7) Violent multi pacienti insist c si altii s le mprtseasc iluziile, chiar cu folosirea violentei.
Acum depinde de decizia fiecaruia. Cine e gata sa deschida ochii si sa vada realitatea este sanatos.
Daca nu poti sa vezi si sa realizezi de fapt simptomele acestei boli si continui sa spui ca exista o
divinitate, te sfatuim sa mergi de urgenta la psihiatru pentru un control. Articol de Ionut Marian

TEXT RELIGIOS scris pe piele de animal n secolul V

CUTREMUR CRETINISMUL: Adevrul nespus despre Iisus
Un text religios scris pe piele de animal, datnd din secolul al V-lea, descoperit n urm cu 14 ani n
Turcia, aduce o nou imagine cretinismului. Astfel, conform informaiilor scrise de un discipol de-al lui
Iisus, acesta nu ar fi fost crucificat, nlndu-se la cer de viu. Textul este scris n siriac, un dialect al
aramaicii, i prezice apariia unui mesia al islamului.
Textul a fost confiscat n anul 2000 de autoritile din Turcia de la o grupare care fcea trafic cu
antichiti. Evanghelia dup Barnabas, expus n Muzeul Etnografic din Ankara, pare s fi fost scris de
un discipol al lui Iisus Hristos. Astfel, acesta susine c Iisus nu a fost fiul lui Dumnezeu, nu a fost
crucificat, ci a fost doar un profet, potrivit Welt.
Inedit este faptul c documentul l numete pe apostolul Pavel un impostor, susinnd de asemenea c
Iisus s-a ridicat la ceruri viu, iar n locul su ar fi fost crucificat, de fapt, Iuda. Cartea valoreaz n prezent
28 de milioane de dolari, ea fiind analizat de exper i care o consider autentic, fiind scris cu litere
aurite, pe piele, n limba aramaic, adic limba lui Iisus Hristos.
Ceaa ce ocheaz lumea cretin este faptul c textul are o perspectiv similar celei islamice,
contrazicnd Noul Testament i nvturile acestuia despre cre tinism. Potrivit documentului, Iisus ar fi
prezis apariia profetului Mahomed, cel care a fondat islamul, 700 de ani mai trziu. Ceea ce tim pn
acum n legtur cu biblia, cartea de baz a cre tinismului, este c a fost format prin alegerea
Consiliului de la Niceea a unor evanghelii care s o compun. Alte evanghelii, inclusiv cea a lui
Barnabas, au fost excluse, n favoarea celor patru pe care le cunoa tem acum, semnate de Matei,
Marcu, Luca i Ioan. De atunci ncoace, ns, diverse alte texte biblice au fost descoperite, precum
1

manuscrisele de la Marea Moart sau evangheliile gnostice, toate producnd ngrijorare n rndul
nalilor oficiali ai bisericilor cretine.
Mai mult, Vaticanul a cerut autoritilor turce s permit studierea textului de ctre Biserica Catolic,
acuznd lumea musulman de nelciune.

Despre Crestinism
Cretinismul nu este ceea ce obinuia s fie. A nceput ca o sect pur evreiesc una din multele, pot s
adaug c i a ajuns ca o serie de destul de diferite religii. Spre exemplu Marcus Aurelius persecuta
primii cretini, deoarece erau mrturii c ei erau canibali, c ucideau copii nevinovai n scopuri ritualice,
chiar i bebelui, i erau angajai ntr-o serie de alte activiti subterfugii de asemenea la fel ca ali
evrei la acea vreme.
Cretinismul de azi, orice versiune a acestuia, nu pare s aib prea multe n comun cu cretinismul din
antichitate n mod evident canibalistic, uciga de copii i n orice caz prea criminal, deci ce sa ntmplat?
Astzi nou nu ni se spune nimic despre crimele oribile ale primilor cretini, sau dac ni se spune, ei
menioneaz de asta doar pentru a ncerca s le explice sau pretind c nu erau deloc aa.
Isus Hristos, aa cum este descris nou de cvasi-istorie, i dac ntr-adevr a existat vreodat, era un
rebel, ce lupta mpotriva ocupaiei romane a Iudeiei, iar cretinii timpurii trebuie s fi vzui n aceast
lumin. Cretinismul era o sect, dar mai mult ca toate era o micare de rezisten ce lupta mpotriva
ocupaiei romane. Activitile primilor cretini n Roma trebuie s fie neleas n aceast lumin. Iniial ei
foloseau teroarea pentru a atinge obiectivele sale: ameninri la adresa romanilor de a fi mncai, rpirea
i sacrificiul ritualic a copiilor ne-evrei, etc. Ei erau la fel ca sicarii, aa cum erau att de multe alte
grupri evreieti la acea vreme.

Totui grupurile teroriste au nevoie de membri, pentru a fi cu adevrat primejdioi pentru dumanii si,
aa c primii cretini au nceput s recruteze, iniial doar evrei, dar cu timpul au primit i ne-evrei. La
nceput, ei trebuiau s fie circumcii pentru a fi admii n calitate de membri, dar ei de asemenea
trebuiau s mnnce carne de om i s ucid un nevinovat pentru a se asigura c nu va exist nici o
cale de ntoarcere pentru ei. Da, ei acionau la fel cum fac astzi bandele criminale de motocicliti i
mafia: ei cereau s comii o crim grav ca s fii admis ca membru, pentru a garanta loialitatea ta. n
Europa nu exist nici o cale de ntoarcere pentru un canibal, sau pentru un uciga de copii. Oricine va
comite astfel de crime oribile va fi pierdut pentru Europa pentru totdeauna. Asta firete explic i
tratamentul dur al cretinilor timpurii: cnd erau dezvluii ca fiind astfel, ei erau decapitai i chiar
aruncai leilor. E i normal, cci ei erau cei mai ri criminali: canibali i ucigai de copii.
Pentru a nscrie ne-evreii n aceast sect criminal, ei trebuiau s aib ceva de oferit, care ar fi de
interes pentru ne-evrei. Iudaismul n sine nu era de nici un interes pentru un ne-evreu european, nici
lupta pentru Iudeea, astfel nct primii cretini au nceput s adopte diferite simboluri, idealuri i obiceiuri
europene / romane. n primul rnd ideea c Isus a fost un european iniiat, dup cum sugereaz moartea
lui (simbolic) i nvierea sa din trmul moarilor: asta a fost ritualul clasic european de trecere la acea
vreme. Apoi, ideea c Isus a fost divin, de asemenea e o clasic idee european. Cu timpul, ei au
adoptat mai mult i mai mult din religia European, pentru c aa trebuiau s fac, pentru a nrola cu
succes europeni n organizaia lor. Ei de asemenea, din acelai motiv, au trebuit s renune la
canibalismul lor i uciderea copiilor.
Cu membrii europeni primii cretini au putut s se infiltreze n orice instituie Roman, i dup cum tim,
n cele din urm chiar au reuit s fac acest lucru la cel mai nalt nivel. Au ctigat lupta lor atunci cnd
au reuit s pun pe unul de-ai lor pe scaunul mpratului. Astfel Roma a fost pierdut pentru totdeauna,
iar la scurt timp dup asta s-a prbuit i a czut.
Auzim spunndu-se c invaziile barbare au cuzat cderea Romei, dar adevrul este c Roma a
putrezit dinuntru, din cauza aciunilor interprinse de cretinii timpurii, care au fcut tot posibilul pentru a
distruge Imperiul Roman, cu teroare, cu pornografie i alte perversiuni, cu sclavia, cu cmtoria i aa
mai departe. Dac undeva era vreun soi de activiti sau afaceri de subminare, cretinii timpurii erau
acolo, puternic angajai. Invazia barbar a venit doar pentru c celelalte popoare ale Europei, care nu
erau nc infectate de cretinism, au vzut n ce s-a transformat Roma atunci cand a fost expus acestor
cretini timpurii, i au vrut s se apere mpotriva acestui lucru la fel cum au fcut scandinavii cu sute de
ani mai trziu, n epoca vikingilor, atunci cnd ciuma spiritual cretin s-a rspndit n afar.
Cretinismul s-a rspndit aa cum barbarii s-au i temut i a fcut s putrezeasc dinuntru i
restul Europei. A distrus o cultur european dup alta, ca o moarte neagr spiritual. Ultima ce trebuia
s cad a fost cultura lituanian, n secolul al 14-lea, sau dac dorii cultura Sami din secolul al 18-lea
sau al 19-lea.
Pe parcursul anilor cretinismul se schimba ngrozitor de mult, pentru c trebuia s se adopteze la
obiceiurile popoarelor pe care ncerca s le distrug. De n-ar fi fost fcut asta, n-ar fi avut nici speran
pentru succes. De n-ar fi adoptat morala, obiceiurile, ritualurile i tradiiile pgne, ar fi euat mizerabil.
Aa c au fcut-o, i astzi ne este lsat un cretinism cu un coninut aproape exclusiv european, i doar
o mic parte din iudaism. Obiceiurile europene au fost neintenionat pstrate n cretinism mai mult dect
au fost distruse de el. n acest sens cretinismul nu a reuit: nc suntem europeni care celebreaz
marile srbtori europene. Crciun. Halloween. Pate. tii doar; ele toate sunt mari srbtori europene.
Antipatia evreilor pentru cretinismul de astzi nu este din cauza originii sale, ci din cauza a ceea ce a
devenit. Nu este ceea ce ei au intenionat s fie. Ei nu au reuit.

Dei cretinismul nu este ceea ce a fost destinat s fie, totui el nc reprezint internaionalism i este o
primejdie serioas pentru diversitatea acestei planete. Datorit originii sale, el este nc folosit ca un
instrument pentru a distruge culturile ne-evreieti.
Este posibil pentru evrei i musulmani, i alii de asemenea, s plece acas, dar pentru a elimina
cretinismul din Europa, a nchide, a stoca i a mbutoia, este pur i simplu nevoie de a asigura ca
generaiile urmtoare s fie crescui ca adevrai europeni. Cnd cretinii vor muri, de vrst naintat,
aa va fi i cu cretinismul i influena sa negativ asupra Europei. Vom fi din nou liberi, sntoi, teferi,
NB! ine-i minte c nu am profile pe Facebook, astfel nct oricare ce pretinde acolo c sunt eu sunt
nite neltori. De asemenea ine-i minte, c orice i fiecare site Burzum n afar de burzum.org sunt
false, fcute de fani sau de persoane care nu-mi doresc nici un bine.

O ipoteza cu conotatii medicale Iisus nu a murit atunci cind a

fost rastignit
Moartea pe cruce a lui Iisus din Nazaret a lasat o urma de nesters asupra a milioane de vieti umane.
Tristetea de nedescris a sfirsitului si bucuria luminoasa a Invierii lui Hristos constituie piatra de
fundament a religiei crestine. Dar iata ca hindusii, persanii si pakistanezii sint ferm convinsi ca Iisus a
mai trait multi ani dupa rastignire pe paminturile lor si ca a murit la batrinete in Kasmir.
Prima mentiune in Coran: a existat un adapost pentru Avatar
In capitolul 23 al Coranului se gasesc urmatoarele rinduri: Noi (Allah) i-am facut pe fiul Mariiam (Iisus) si
pe Mama Sa simbolul umanitatii si le-am dat un adapost la poalele unui munte spalat de un izvor
proaspat. Ce inseamna acest citat? Se pare ca, potrivit credintelor musulmanilor, Iisus, impreuna cu
Mama Sa Maria, cu apostolul Toma si cu Maria Magdalena, a parasit Palestina dupa ce a inviat si a mers
pe drumul parcurs inca din tinerete, drumul catre Orient, catre India.
Date despre intoarcerea lui Iisus in India se pot intilni nu numai in textele islamice, ci si in cartile sfinte
ale persanilor, ale budistilor, hindusilor, evreilor si ale crestinilor gnostici. Aici s-au pastrat insemnari
despre viata lunga a lui Iisus in India si despre moartea Sa la Shrinagar.
Aceasta este capitala veche a Kasmirului, asezata printre riuri la poalele muntelui Himalaya si vizitata in
fiecare an de zeci de pelerini. Pentru indieni, El este Avatarul dragostei, adica divinitatea intruchipata in
om. Multi crestini care au venit in tinutul unde El si-a gasit linistea de veci au remarcat sentimentul de
fericire si luminare care i-a cuprins in apropierea acestor locuri sfinte: Linistea si bucuria ne-au cuprins
pentru ca noi tot timpul am simtit in adincul sufletului ca El nu a putut sa moara atit de ingrozitor cu
asemenea cuvinte descriu martorii minunea vederii ultimului adapost al lui Iisus.
Salvarea rasei umane s-a infaptuit prin singele lui Iisus
Haideti sa analizam faptele istorice si datele care au ajuns pina la noi, date care privesc circumstantele
chinurilor si Invierea lui Iisus. Pentru inceput trebuie sa amintim un articol care a stirnit multe discutii:
Salvarea deplina a corpului lui Iisus Hristos. Acesta a fost publicat in presa italiana, la data de 2 iulie
1960, de catre Papa de la Roma Ioan al XXIII si continea un mesaj al Papei catre episcopii catolici. In el
se spunea ca salvarea rasei umane s-a infaptuit prin singele lui Hristos, de aceea pentru ispasirea
pacatelor omenesti moartea Sa nu este esentiala.
Ce l-a indemnat pe Papa sa afirme acest lucru? De ce in anul 1960 dupa Nasterea lui Hristos autoritatile
spirituale au simtit nevoia de a le comunica credinciosilor ca moartea Mintuitorului nu este o conditie
esentiala a salvarii si ca ar fi suficiente varsarea singelui Sau si chinurile indurate pe cruce? Probabil ca
cercetarile savantilor din toata lumea au avut asupra parintilor bisericii o influenta foarte serioasa.
In rindurile urmatoare o sa incercam sa analizam unele dintre aceste fapte. In primul rind, moartea ca
urmare a rastignirii survenea de obicei dupa a patra zi de chinuri. Adesea, dupa o zi si jumatate,

pedeapsa se considera savirsita, iar criminalul era coborit de pe cruce. Daca cei apropiati reuseau sa ii
trateze ranile, cel rastignit continua sa traiasca.
Dupa trei ore pe cruce, Hristos a intrat intr-o stare de catalepsie
Numeroase marturii ale martorilor oculari arata ca ranile lui Iisus dupa ce a fost coborit de pe cruce au
continuat sa singereze. Orice medic stie ca aceasta este o dovada incontestabila a faptului ca omul este
viu. Cind se opreste inima, suvoiul de singe inceteaza sa mai curga, vasele sangvine subcutanate se
golesc si nu mai pot singera. Golirea lor este si primul semn al mortii, golire care se manifesta printr-o
paloare foarte pronuntata a pielii.
Pe baza tuturor datelor si scrierilor pe care le au despre rastignirea lui Iisus, expertii au ajuns la o
concluzie: dupa trei ore petrecute pe cruce, Hristos a intrat intr-o stare de catalepsie, dar inima lui a
continuat sa bata.
Aceia care au putut sa observe trecerea prin foc sau transa ca de moarte a yoghinilor (in aceasta stare
toate procesele vitale sint incetinite pina la niste limite critice, practic neobservabile fara niste aparate
extraordinar de sensibile) isi pot imagina starea in care a intrat Mintuitorul atunci cind a fost ranit.
Durerile cauzate de loviturile de bici, durerile miinilor strapunse de cuie si spini s-au dizolvat intr-o stare
stranie a constiintei.
Au mai ramas doar loviturile de sulita! Probabil ca acestea au provocat moartea. Cu toate acestea,
singele si apa care, potrivit cuvintelor lui Ioan si ale altor martori, au curs din rana facuta de sulita nu
aveau cum sa provina de la inima. Atunci cind acest organ vital este lovit direct survine moartea
fulgeratoare, iar pierderea de singe este minima. Ranirea unei artere tangente, in schimb, ar fi provocat o
hemoragie abundenta, cel ranit ar fi pierdut singe pe parcursul a citeva minute. Rana ar fi continuat sa
singereze slab si dupa ce corpul a fost coborit dupa cruce. Probabil ca sulita nu a intrat foarte adinc si nu
a atins inima.
In anul 1969, Vaticanul a poruncit demararea unor cercetari detaliate ale relicvelor sfinte reale care au
ramas din acele vremuri. Cercetarile au durat sapte ani si au ajuns la unele rezultatele.
Pilat din Pont nu a dorit moartea Mintuitorului
Acum intram in zona presupunerilor si a enigmelor, care de asemenea au o baza destul de stabila
numeroasele marturii ale unor persoane istorice reale si documentele adevarate care au ajuns pina la
noi.
Iata prima presupunere: Pilat din Pont nu a dorit niciodata moartea lui Iisus. Exista citeva dovezi care
confirma acest fapt: unul dintre ele este originalul scrisorii trimise imparatului Tiberiu, scrisoare care se
pastreaza la biblioteca din Vatican. In aceasta epistola, scrisa in anul 32 de la Nasterea lui Iisus Hristos,
el il descrie pe Iisus ca pe o persoana remarcabila, care se gasea deasupra tuturor filozofilor si invatatilor
acelor timpuri, si il recunoaste ca pe adevaratul Mesia, Fiul lui Dumnezeu.
Atitudinea lui Pilat fata de Nazaritean a provocat o stare de agitatie printre iudeii bogati, acestia l-au
amenintat ca se vor adresa imparatului, iar din aceste conjucturi politice s-a ajuns la un moment dat la un
compromis. Iisus a fost rastignit pe cruce. Neavind puterea sa il scape de chinuri, Pilat din Pont a
organizat rastignirea in asa fel incit cel chinuit sa suporte caznele grele la care era supus.
Pestera din gradina lui Iosif din Arimateea
Iata mai departe citeva fapte care tin de istoria crestinatatii. Imediat dupa rastignire, Iosif din Arimateea ia cerut lui Pilat permisiunea sa ia corpul de pe cruce, iar Pilat i-a dat voie, chiar daca cei rastigniti nu
erau ingropati in morminte separate sau rudele nu puteau sa ii ia pentru a-i inmorminta. Se pare ca Pilat
spera ca Iisus sa mai fie inca in viata.
Mergind mai departe, aflam ca trupul a fost dus intr-o pestera spatioasa si bine aerisita construita intr-o
stinca in gradina lui Iosif din Arimateea. Intrarea in aceasta pestera era blocata cu o piatra foarte mare.

Pina in zilele noastre au ajuns insa stiri cum ca din aceasta pestera exista o intrare tainica in casa lui
Iosif. Chiar aceasta pestera a servit de adapost pentru familia lui Iosif in perioadele cu probleme sociale.
Iata din nou unele marturii din scrierile lui Ioan. Acesta spune ca a venit un om bogat, Nicodim, care a
adus cu el aproximativ 40 de kilograme dintr-un amestec tamaduitor din smirna, aloe si alte plante care
se foloseau la tratarea ranilor. Este interesant de remarcat ca farmacistii din evul mediu, folosind salvia si
verbina, citau o poveste care spunea ca aceste ierburi si-au dobindit puterea deosebita pentru ca au
crescut pe Golgota si au vindecat ranile lui Iisus.
Invierea dupa trei zile
Potrivit legendelor, Mintuitorul le-a spus ucenicilor ca templul corpului Sau va renaste dupa trei zile.
Cuvintele Sale au fost luate de catre apostoli drept o metafora Mintuitorul a trebuit sa le dovedeasca ca
este viu: le-a aratat ucenicilor ranile, a mincat alaturi de ei peste prajit si miere.
Izvoarele se contrazic unul pe altul in ceea ce priveste Inaltarea. Matei nici macar nu aminteste de acest
lucru! O alta Evanghelie spune ca disparitia lui Iisus a avut loc in aceeasi zi ca si Invierea. O a treia
afirma ca Iisus s-a intilnit cu ucenicii sai inca 40 de zile, dindu-le sfaturi pentru viitor. Ca si cum nu s-ar fi
intimplat nimic, Mintuitorul s-a intilnit cu ucenicii, probabil ca a petrecut cu ei 40 de zile, tratindu-si ranile
si recuperindu-si fortele, iar dupa aceea a disparut. Unde a plecat insa?
In majoritatea izvoarelor si cronicilor acelor timpuri exista marturii ca Iisus si-a continuat misiunea,
calatorind prin Orient, in cautarea ramurilor de israeliti rataciti. Asemenea neamuri existau foarte multe in
Orient, pentru ca dupa distrugerea Imperiului Asirian numai o parte foarte mica a iudeilor s-au intors in
Palestina. Celelalte zece triburi s-au imprastiat prin Persia, Baktria (astazi Afganistan) si dincolo de
granitele Indusului in Kasmir.
Aceasta tara din partea de vest a Tibetului himalayan este cunoscuta in Orient ca Raiul pamintesc. Pina
in zilele noastre, in aceste tinuturi traiesc oameni care isi spun ben-e-Israil, ceea ce inseamna Fiii lui
Israel. Exista de asemenea un numar foarte mare de lucrari, de cercetari vechi si contemporane care
vorbesc despre originea israeliteana a locuitorilor Afganistanului si Kasmirului. Probabil ca spre acestia
si-a indreptat drumul Iisus.
Drumul lui Iisus catre Kasmir
Multe dintre izvoarele sanscrite, cum ar fi Bhavisia Mahapurana, afirma ca Iisus a parasit Palestina
imediat dupa sarbatoarea celor 50 de zile. Insotit fiind de Toma, de Nascatoarea Maria si de Maria
Magdalena, El s-a indreptat catre Damasc, apoi pe un drum de caravane au trecut prin partea de nord a
Persiei. Pe drum, Iisus a propovaduit foarte mult credinta, a vindecat numerosi bonavi, de unde si-a
capatat numele de Tamaduitorul celor leprosi. Acest pelerinaj maret, in timpul caruia El a calatorit prin
India, a durat citiva ani.
Potrivit spuselor Sfintului Toma si izvoarelor musulmane, Iisus, Maria si Toma s-au gasit pentru o
perioada scurta de timp la Taksil (astazi teritoriul Pakistanului), de unde si-au continuat drumul catre
Kasmir. Mama Sa nu a suportat greutatile drumului si a murit pe cind calatoreau. Pe locul unde s-a
intimplat acest lucru, la 30 de mile de Ravalpindi, in zilele noastre se gaseste orasul Marri, denumit asa
in cinstea ei. Mormintul ei din Pindi-Point ramine un loc sfint foarte important si in zilele noastre. In anul
1950, relicvele sfinte au fost restaurate datorita lui Khvadj Nazir Ahmad, autorul studiului Iisus in raiul pe
pamint.
Mai departe drumul lui Iisus a trecut printr-o vale, astazi cunoscuta sub numele de Valea lui Iisus. Acesta
este un loc minunat, intr-o zona de munte, iar in zilele noastre este populat de tribul iahudi, urmasii
triburilor israelitilor. De aici, El s-a indreptat catre un tinut, denumirea caruia inseamna astazi locul unde
s-a odihnit Iisus, iar in cele din urma a ajuns la Shrinagar, capitala Kasmirului.
Este important sa subliniem ca in ultima sa calatorie Iisus a repetat aproape in intregime drumul facut in
tinerete, despre care ne sint cunoscute foarte multe lucruri.

Locurile prin care a trecut Mesia

Probabil ca multi dintre adeptii crestinismului timpuriu, facind descrierea vietii lui Iisus, au pus datele care
se refereau la aceasta a doua calatorie pe seama primeia. Si numai in zilele noastre cercetatorii au putut
sa descopere adevarul.
Din fericire, traditiile de neclintit ale Orientului au permis pastrarea aproape neschimbate a multor
denumiri de regiuni si zone. Astfel incit, chiar si astazi, avem posibilitatea de a reface calatoria lui Mesia
dupa denumirile geografice ale unor zone ale Kasmirului. Iata numai citeva exemple: Iuza-dhara
Izvorul lui Iisus, Iuzu-hatpura Locul lui Iisus, Issa-Kus Muntele lui Iisus, Iusu-maidan Lunca lui Iisus,
Ius-marg Cararea lui Iisus, Tahte-taus Locul unde a locuit Cel Maret.
Mormintul Prorocului in cripta Rozabal
Potrivit manuscriselor Manastirii Himis si documentului Bhavisia Mahapurana, barbatul care a sosit in
aceasta tara cu miinile si cu talpile ranite a produs o impresie extraordinara asupra imparatului Radja
Shalevahin. Radja a fost atras de invataturile lui Iisus, L-a ajutat de foarte multe ori si I-a promis ca ii va
urma sfaturile. Pina la sfirsitul vietii Sale, Iisus a trait intr-un adapost pe riul Dal si numeroase persoane
au venit la El sa-i asculte propovaduirile si sa se tamaduiasca.
Atunci cind si-a presimtit moartea, Mintuitorul l-a sfatuit pe Toma sa urmeze drumul sau si, de asemenea,
i-a cerut sa il ingroape in locul in care va muri. Acest mormint se gaseste astazi in centrul Shrinagarului
contemporan, in cripta Rozabal, ceea ce in traducere inseamna mormintul prorocului.
Pe o tablita veche care s-a pastrat acolo se gasesc doua urme ale talpilor lui Iisus, pe care se vad foarte
bine cicatricele care au ramas dupa rastignire. Inscriptiile de pe pereti scrise in evreieste spun ca acest
loc sfint este chiar locul unde s-a petrecut Ridicarea finala la cer a lui Iisus.
Urmasii familiilor vechi pe aceste meleaguri au pastrat pe parcursul a 1900 de ani acest mormint.
Documentele care s-au transmis din generatie in generatie ca mostenire permit presupunerea ca Iisus a
murit la adinci batrinete, cu mintea sanatoasa si cu o memorie foarte buna.
Sfintul Toma a continuat misiunea lui Iisus
Documentele vechi afirma cu convingere ca credinciosul Toma a indeplinit cu exactitate poruncile
Invatatorului. A vizitat din nou mormintul Maicii Domnului, dupa care a plecat prin toata India,
propovaduind si explicind invatatura lui Iisus, a pus bazele comunitatii Kerale si si-a gasit sfirsitul in
Madras, unde, pe muntele care ii poarta numele, deasupra mormintului sau a fost construita Biserica
Sfintului Toma care a rezistat pina in zilele noastre.
Astfel, Fiul Domnului, marele Mesia, si-a gasit linistea in Kasmir. Drumul lui nu s-a terminat tragic, la
virsta de 33 de ani pe pietrele blestemate ale Golgotei, ci a continuat in patria intelepciunii si a vechilor
traditii. Raiul pamintesc a fost gasit de el in Shrinagar.
Hindusi si musulmani, budisti si crestini, reprezentantii tribului ben-e-Israil si multe alte neamuri indiene
cinstesc memoria Prorocului, care a venit din Palestina cu cicatricele rastignirii pe miini si pe corp.
Mesia, care a vindecat numerosi bolnavi, a adunat in jurul sau mii de oameni, i-a ajutat pe cei saraci si
le-a adresat cuvinte pline de Dragoste, Bunatate si Lumina.
Documentar de Georgeta Licsandru

Stephen Hawking: Dumnezeu nu exist

Cel mai cunoscut fizian contemporan, Stephen Hawking, a afirmat recent c nu crede n existena lui
Dumnezeu, deoarece exist numeroase explicaii de natur tiinific, mult mai convingtoare, asupra
originii Universului. Savantul menioneaz de asemenea c miracolele religioase nu sunt compatibile
cu adevrul tiinific. nainte de a nelege tiina, era firesc s credem c Dumnezeu a creat Universul.
Acum ns, tiina are capacitatea s ne ofere explicaii mult mai convingtoare asupra proceselor prin
care exist viaa, a declarat Stephen Hawking.

Ceea ce voiam s spun cu afirmaia Am cunoate cum gndete Dumnezeu era c, dac ar exista
Dumnezeu, am cunoate tot ceea ce tie i Dumnezeu, ns acesta nu exist. Sunt ateu, a mai afirmat
celebrul fizician.
Noile afirmaii fcute de Stephen Hawking sunt un rspuns la ntrebrile adresate de jurnalistul spaniol
Pablo Jauregui, care a dorit s aduc n faa publicului opiniile religioase ale savantului.
Stephen Hawking scria n cartea sa, A Brief History of Time (O scurt istorie a timpului), publicat n
1988, c mintea lui Dumnezeu ar putea fi cunoscut de oamenii de tiin, dac un set unificat de
principii tiinifice cunoscute sub numele de teoria tuturor lucrurilor ar fi descoperit.
Nu este ns prima dat cnd fizicianul i exprim prerile religioase. De exemplu, n 2011, ntr-un
interviu acordat publicaiei britanice The Guardian, acesta a afirmat c nu crede n rai sau n viaa de
dup moarte, caracteriznd aceste concepte drept basme i povesti pentru oamenii fricoi.
ntr-un alt interviu, de aceast dat pentru BBC, n 2007, Stephen Hawking spunea despre el c nu este
religios ntr-un sens uzual. Cred c universul este guvernat de legile tiinei. Legile pot fi hotrte de
Dumnezeu, ns El nu intervine asupra lor, spunea atunci savantul.