Până la desfinţarea ei abuziva din 1960, gospodarie mare, dar cu timpul se
Mănăstirea Adam era considerată cea mai ruinează datorită invaziilor turceşti. însemnată mănăstire din sud-estul Moldovei, atăt ca vechime, cât si ca trăire spirituală.
Într-un document din 1898 se spune că
icoana făcătoare de minuni a fost găsită Conform legendei, la originea mănăstirii într-un stejar din grădina fostului schit. ar fi un schit de călugări infinţată in secolul XVI, de un călugăr venit din răsărit si care s-a întâlnit pe aceste meleaguri cu un cioban instărit. Călugărul i-a arătat ciobanului o icoană făcătoare de minuni si i-a propus ciobanului sa construiască un schit.
Ctitori ai biserii sunt considerati cei din
familia Adam, cei care au dat si numele mănăstirii. Construirea primei biserici s-a făcut pe timpul domnitorilor Vasile Lupu si Gheorghe Ştefan, in 1652-1653.
În 1559 ciobanul construieste schitul şi se Această primă biserică a fost construită
călugăreşte si el. Schitul avea o din cărămidă şi piatră. îşi pierde cea mai mare parte a terenurilor.
Pâna la mijlocul secolului XIX,
mănăstirea era de călugări, apoi a devenit de maici. În 1826, maicile sunt mutate la Mănăstirea Floreşti (jud.Vaslui), iar călugării de la Floreşti sunt adusi aici, până în 1835 când se face rocada înapoi.
Printr-un act din 1695 reiese că
Mănăstirea Adam este închinată Mănăstirii Sinaiului.
Mănăstirea este desfintată în 1960 abuziv
prin decretul 410/1959, chiliile şi anexele se transformă in CAP.
În 1759, domnul Moldovei Ioan Teodor
Callimachi, hotăreşte închinarea mănă- stirii Mitropoliei din Iaşi, devenind astfel metoh.
În 1991, mănăstirea se reinfinţeaza ca
mănăstire de călugări. Actualmente mănăstirea este de maici.
Biserica actuală a fost zidită in 1802-
În 1863, secularizarea averilor mănăsti- 1813, reparată in 1869-70 cănd a fost şi resti afectează si Mănăstirea Adam, care repictată, apoi din nou repictată în 1950 de Ion Musceleanu, iar azi este din nou în afla separat de biserică, la porta de la proces de reparare. intrare şi are un cloput mare (făcut la Kiev) şi patru clopote mici.
Hramul mănăstirii este “Adormirea
Maicii Domnului”, iar ca hram mic “Izvorul Tămăduirii”.
Actualmente sunt 11 maici, stareţa fiind
maica Anastasia Cimbru.
În mănăstire s-a reintors, in 1992, de la
Mănăstirea Celic Dere, unde a stat un timp mai indelungat, icoana făcătoare de Clopotniţa, care iniţial a fost din minuni a Maicii Domnului. cărămidă, s-a prăbuşit la cutremurul din 1940 (când a căzut şi turla), a fost refăcută din lemn în 1940-1950. Ea se (02.10.2006) (singur)