Constituirea statelor

medievale românești
(sec.IX-XIV)
Ţările Româneşti

Ţara Moldovei

Voievodatul Transilvania

gea
Ţara Românească

bro
Do
 Planul lecţiei:
1:1 Premisele constituirii statelor medievale româneşti:
1. Formarea Transilvaniei
a) Formaţiunile pestatale româneşti
b) Evoluţia voivodatului sub ocupaţie maghiară
2. Formarea Dobrogei
a) Formaţiunile pestatale româneşti
b) Etapele unificării statului
3. Formarea Ţării Româneşti
a) Formaţiunile pestatale româneşti
b) Etapele unificării statului

4. FormareaŢării Moldovei
a) Formaţiunile pestatale româneşti
b) Etapele unificării statului
 Premisele constituirii statelor medievale româneşti:
Premise interne:
Dezvoltarea economică şi socială a spaţiului locuit de
români
Creşterea demografică
Valorificarea economică a unor teritorii şi a bogăţiei
subsolului
Stratificarea în obtile săteşti: cnezii şi juzii se
situiază în fruntea autonomiillor locale devenind
promotorii unei politici de centralizare
Premise externe
1241- are loc invazia tătarilor
în spaţiul românesc care a
lichidat temporar hegemonia
Regatului Maghiar la Sud de
Carpaţi;
La Sud şi Est de Carpaţi, l-a avut
slăbirea temporară a puterii statului
ungar (deoarece se stingea dinastia
Arpadienilor la 1301 şi au început
luptele pentru tronul ungar);
 Etapele de constituire a statelor
medievale româneşti:
 Unificarea teritorială
 Formarea structurilor sociale
 Formarea instituţiilor statale: laice şi
ecleziastice
 Eliberarea teritoriilor dinlăuntrul graniţelor
istorice de sub dominaţia străină
 Obţinerea independenţei statale
recunoscute de ţările vecine
 Încheierea unor alianţe cu ţările
vecine.
 Formele de organizare politică
• Uniuni de obști sătești – nuclee ale viitoatelor
state românești (”Romanii populare” – N.Iorga).
• Țară – formațiune social-politică a comunităților
agricole dintr-o regiune delimitată după anumite
criterii geografice.
• Voievodat (cnezat, banat, jupanat) – formațiune
social-politică, cu o structură social-economică și
politico-militară bine închegată.
 Formaţiuni prestatale româneşti

Secolul Formaţiunea politică Localizare Centrul Izvorul istoric

formaţiunii
Voievodatul lui Menumorut Crişana Biharea Gesta Hungarorum
Jumătatea
secolului al Voievodatul lui Glad Banat Cuvin
IX-lea
Voievodatul lui Gelu Podişul Transilvaniei Dăbâca
Jumătatea Voievodatul lui Gyula (Gyla) Centrul Transilvaniei Bălgrad (Alba Legenda Sfântului Gerard
secolului al Iulia)
XI-lea
Voievodatul lui Athum Banat, între Mureş şi Criş Morisena
Secolul a X- Jupan Dimitrie Dobrogea - Alexiada de Ana Comnena
lea
Tatos (în Sud) Dobrogea Dârstor Inscripţia de la Mircea Vodă
Secolul al XI- Satza (în Nord-Est) Preslav
lea Seslav (vest) Vicina
Ţara Severinului Estul Banatului,Vestul Olteniei - Diploma cavalerilor Ioaniţi

Secolul al Cnezatul lui Ioan Sudul Olteniei

XIII-lea Cnezatul lui Farcaş
Voievodatul lui Litovoi
Voievodatul lui Seneslau
Ţara Brodnicilor
Secolele XII-
XIII Ţara Berladnicilor
Ţara Valahilor (Românilor)
Ţara Bolohovenilor
Nordul Olteniei
Valea Jiului ţi Ţara Haţegului -
În stânga Oltului până la Dâmboviţa -
Sudul Moldovei - Geograful persan Gardizi
Centrul Moldovei Diplome bizanite din timpul celui
de-al doilea ţarat bulgar, primele
Centrul Moldovei cu extensie în hărţi ungureşti, izvoare slave,
Transilvania poloneze, armene
Nordul Moldovei -
Formaţiunile pestatale româneşti din Transilvania
Prima jumătate a sec. IX
Teritoriul Transilvanie în prima jum. a sec.IX- înc.sec XI

Voievodatul Transilvania
Teritoriul Transilvaniei la după ocuparea de către maghiari- sec. XI-XII

Voievodatul Transilvania
 Formarea Ţării Româneşti

Etapa I

Apariţia formaţiunilor politice statale

menţionate în Diploma Ioaniţilor,la sud de
Carpaţi în secolele XIII
• Cnezatul lui Ioan- sudul Olteniei
• Cnezatul lui Farcaş- nord-estil Olteniei
• Voievodatul lui Litovoi- pe valea Jiului şi în
sudul Transilvaniei , în Ţara Haţegului
• Voievodatul lui Seneslau- în Muntenia, pe
Argeş şi Dâmboviţa

Cnezatul lui Farcaş

Voievodatul lui Litovoi Cnezatul lui Seneslau

Cnezatul lui Ioan

Formarea Ţării Româneşti Etapa II

 Unificarea începe din dreapta Oltului, din nordul Olteniei,

prin unificarea cnezatelor locale într-un voievodat de către
Litovoi
 În perioada 1272-1275 acest Litovoi refuză actul vasalic
faţă de regalitatea maghiară, opunându-se cu forţa armelor.
 În anul 1277 are loc o luptă; Litovoi este ucis, iar fratele
său, Bărbat, luat prizonier, se răscumpără cu o mare sumă de
bani, ceea ce semnifică puterea economică pe care o
reprezenta voivodatul.
 Formarea Ţării Româneşti Etapa III
 Începe la începutul secolului XIV
 A pornit din stânga Oltului, de la formaţiunea statală a lui
Seneslau. Arheologii au desoperit pentru începutul seolului XIII, la
Argeş, existenţa unui centru politic corespunzător vremii lui
Seneslau
 1277-1279, la începutul secolului al XIV-lea- izvoarele
menţionează statul Valahia nord-dunăreană, cu capitala la Argeş;
conducătorul ei era Basarab, „mare voievod” şi „Domn”.
1290-1291, la întemeierea statului au contribuit şi cnezi din Ţara
Făgăraşului, care au trecut la sud de Carapaţi (Legenda descălecatul
lui Negru Vodă din Făgăraş)

Negru
Vodă
Argeş
Basarab I
Formarea Ţării Româneşti Etapa III

Întinderea statului:
Muntenia şi voievodatul lui Litovoi
Sudul Moldovei- teritoriul dintre Prut şi Nistru,
cucerit de la tătari şi care a luat numele eliberatorului
(Basarabia);
Părţi din Banatul de Severin
.

gea
Ţara Românească

bro
Do
 Formarea Ţării Româneşti

Etapa IV
Lupta pentru independenţă
În 1330 regele Ungariei, carol Robert de Anjou, împreună cu nobilii săi, porneşte
război împotriva Ţării Româneşti. Cauza conflictului: ocuparea de către Basarab a
banatului de Severin acesta:
 Încearcă să desăvârşească unitatea statului prin unirea cu Banatul de Severin
 Refuză să recunoască suzeranitatea maghiară
Prin politica dusă a modificat raportul de forţe în zonă
 Campania este descrisă în CRONICA PICTATĂ DE LA VIENA.
Bătălia a avut loc între 9 şi 12 noiembrie 1330; oştile maghiare au fost înfrânte la
Posada
Biruinţa de la Posada a însemnat câştigarea independenţei şi încheierea procesului
de formare a statului. (Basarab I, întemeietorul dinastiei Ţării Româneşti, a fost
înmormântat în Biserica Domnească de la Câmpulung).

Basarab I
. Dinastia Basarabilor
Basarab I
1310-1352

Nicolae Alexandru
1352-1364

Vlaicu Vodă Radu I

1364-1377 1377-1383

Dan I Mircea cel Bătrân

1383-1386 1386-1418

Vlad Uzurpatorul Dan al II-lea Mihail I Radul al II-lea Alexandru Aldea I Vlad Dracul
1395-1397 1420-1431 1418-1420 1421 1431-1436 1436-1447

Dan Basarab al II-lea Radu al II-lea cel Frumos Vlad al III-lea Ţepeş Vlad Călugărul
1442-1443 1462-1475 1448;1456-1462 1481-1485

Vladislav al II-lea Basarab al II-lea Laiotă Basarab al IV-lea Ţepeluş

1447-1456 1473-1477 1477-1481
 Ţările Moldovei

Etapa I

Este legată de formţiunile prestatele

existente la est de Carpaţi în secolul XIII
Ţara Brodnicilor- Sudul Moldovei
Ţara Berladnicilor- Centrul Moldovei
Ţara Valahilor (Românilor)- Centrul
Moldovei cu extensie în Transilvania
Ţara Bolohovenilor- Nordul Moldovei
 Ţările Moldovei

Etapa II
 Începe în perioada 1352-1353, în timpul luptelor împotriva
tătarilor
 În nor-estul Moldovei, unde exista o formaţiune
românească, regele maghiar Ludovic I organizează o Marcă de
apărare, condusă de Dragoş
 Marca avea capitala la Baia; se întindea între Câmpulung
Moldovenesc şi Vrancea, era vasală regatuui maghiar, avea rol
de apărare împotriva tătarilor; poate fi considerat Moldova
Mică;
 Letopiseţul de când s-a întemeiat Ţara Moldovei, scris în
vremea lui Şefan cel Mare, îl consideră pe Dragoş întemeietorul
statului moldovenesc:
 Organizarea Moldovei în timpul lui Dragoş a pornit de la
formaţiuni politice anterioare;
 Între anii 1350-1359 Marca a fost condusă de către urmaşii
lui Dragoş- Sas şi Balc-aflaţi, asemeni înaintaşul lor, sub
suzeranitatea maghiară.
 Ţările Moldovei

Etapa III
 Începe în anul 1359, cand are loc
„descălecatul ” lui Bogdan, voievod din
Maramueş;

 Bogdan era stăpânul unui cnezat de

pe Valea Vişeului, compus din 22 de sate,
cu reşedinţa la Cuhea; la mijlocul
secolului al XIV-lea s-a opus organizării
zonei în comitat de către regalitatea
maghiară.

 În 1359 trece Carpaţii şi îi înlătură pe

urmaşii lui Dragoş

 Cu ajutorul boierimii moldovene,

Bogdan începe organizarea statului
Moldova, care se va afirma ca stat
independent;

 Formarea statului nu se încheie acum,

deoarece nu încorpora teritoriile
Moldovei şi nici nu-şi desăvârşise
organizarea internă;
 Ţările Moldovei

Etapa IV
Laţcu (1365-1375)
Stabileşte raporturi cu papalitatea
Moldova este recunoscută pe plan
internaţional ca stat de sine stătăor

Petru I Muşat (1375-1319)

Creşte prosperitatea ţării
Se bat monede
Se înfiinţează mitropolia Moldovei

Roman I (1391-1394)
Este încorporată Ţara de Jos (sudul Moldovei);
Se realizează unitatea deplină; Roman I se
intitula „voievod moldovean şi moştenotpr a
toată Ţara Românească de la munţi până la
ţărmul mării”.

Ştefan I (1394-1399)
Consolidează opera politică începută de
predecesorii săi
1395 februarie: se opune politicii expansioniste
maghiare (lupta de la Ghindăoani-Neamţ);
. Dinastia Muşatinii
Bogdan I
1359-1367

Ştefan Laţcu
1367-1375
Margareta Muşata

Petru I Roman I
1375-1391 1391-1394

Ştefan I Iuga Alexandru cel Bun

1394-1399 1399 1400-11432

Iliaş I Ştefan al II-lea Petru al II-lea Roman al II-lea Bogdan al II-lea Petru al III-lea Aron
1432-1433;-1435-1442 1433-1447 14441449 1449-1451 1449-1451 1451-1457

Roman al III-lea Alexandru al II-lea Ştefan cel Mare

1447-1448 1449,1451-1451-1457,1455 1457-1504
1. Formarea Transilvaniei

a)Formaţiunile pestatale
româneşti
. Voievodatul Transilvaniei
-1-
• La sf. Sec. IX, existau formaţiunile politice în Crişana, Banat, Transilvania (ducatele lui
Menumorut, Glad, Gelu);

• Sec. X pe locul celor trei ducate s-au format două:

a ) Condus de Ahtum- teritoriul fostului voievodat al lui Glad şi parţial a lui Menumorut (până la
Criş)

b) Gyula (Giula) teritoriul lui Gelu. Ceea ce atestă un proces de unificare teritorial-politic locuit
de români.

• Cucerirea sistematică a Transilvaniei de către unguri a început în timpul domniei lui Ştefan I
(1000-1038), care o dată cu adoptarea creştinismului a căpătat susţinerea paplităţii în
misiunea apostolică de extindere a catolicismului în zona carpatică. Pe parcursul secolelor XII-
XIII, maghiarii au înstalat peste vechile ţări româneşti COMITATELE REGALE.

• Din cauza numărului scăzut de al maghiarilor , regii nu reuşeau să-şi creeze un suport etnic şi
social în teritoriile cucerite şi au apelat la colonştii străini.
. Voievodatul Transilvaniei
-2-
Coloniştii Perioada De unde au Unde s-au Impactul Privelegii
când au fost venit? stabilit?
aduşi
Colonişti Secolele XII- Germania şi N-E Sibiu, Braşov, Au dat un impuls În 1224- regele Andrei
germanici XIII Franţei . Mediaş etc vieţii urbane din al II-lea a acordat
Saşii oraşele în care s-au saşilor in privelegiu
amplasat care garanta libertatea,
fiind direct dependenţi
de rege şi nu de
voievodul Transilvaniei
Secuii Înc. Sec. XIII Din Pannonia Estul şi Sud-Estul Erau dependenţi de
(neamuri Transilvaniei Apărau graniţa rege
asiatice
migratoare, în
special turanice)
Cavalerii 1211-1225 Strămutaţi din Ţara Bârsei Trebuia să extindă Teutonii refuzau să se
Teutoni Palestina catolicismul printre supună autorităţilor
ortocşi şi păgâni regale şi la ordinul
precum şi de a papei eu au fost din
influienţa invaziile nou strămutaţi în
cumanilor Ţinuturile Baltice
. Voievodatul Transilvaniei
-3-
•Regii unguri, pe teritoriile cucerite din spaţiul românesc au instaurat o administraţie centralizată:

ANII PRINCIPI EVENIMENTE

TRANSILVĂNENI
1111-1113 Principele
Mercurius
1113-1176 nu sunt pomeniţi nici principi, nici voievozi , dovadă a frămânătilor interne
Voievodul era vasal regelui Ungariei, care iniţial îşi exercita autoritatea
Voievodul asupra a 7 comitat: Solonicul Inferior, Dăbâca, Cluj, Turda, Hunedoara,
Leustachius Târnava.
1117 Voievodul avea funcţii militarea, administrative şi judiciare. Conducea
oastea, convoca adunările generale ale stărilor şi administra venitrurile
regale di care îi revena 1/3

 1241- oastea regelui Ungariei a fost zdrobită la Tisa în urma invaziei mongole. Astfel, are loc slăbirea
considerabilă a expansiunii maghiare spre sud şi de est de Carpaţi.
 Drept urmare, românii transilvăneni încep să se manifeste în plan politic. Ei îşi recapătă autonomia Ţării
Făgăraşului , unde este înlăturată de la conducere o familie nobiliară ungară.
Şi-a asumat prerogativele politico-administrative sporite:
Sf. Sec. XIII  Rezolva dispute dintre nobili
1282, Voievodul  Confirma privelegii etc.
Roland Borşa El a convocat la Deva (1288) Congregaţia (Adunarea) generală a nobilimii:
1284-1285,
1288-1293  Clerului superior
 Orăşenilor
 Reprezentanţilor ţărănimii regatului
. Voievodatul Transilvaniei
-4-
ANII PRINCIPI EVENIMENTE
TRANSILVĂNENI
Ducea o politică independentă:
 Exercita funcţia de instanţă supremă judiciară în Principat
 Convoca de sine stătător adunările generale ale nobililor
 A instalat controlul asupra minelor
 A stăpânit cetăţi, oraşe şi domenii
Voievodatul  A încheiat înteşegeri cu alte ţări vecine
 La 1310 l-a recunoscut drept rege al Ungariei pe Carol Robert
1294-1315 Ladislav Kan  A semnat cu Carol Robert un acord special prin care Transilvania a
fost readusă la statutul de voievodat autonom.
 La 1291 regele ungar Andrei al III-lea, sosit în Transilvania, a
acordat noi privelegii nobililor maghiari, saşilor şi secuilor şi a
anulat autonomia Ţării Făgăraşului, oprind evoluţia românilor
spre statutul de naţiune privelegiată.

Regele Ludovic I la 1366, a adoptat măsuri drastice împotriva confesiunii

13..
? ortodoxe din Transilvania. Cnezilor ortodocşi români le-a refuzat calitatea
nobiliară şi, respectiv dreptul de stăpâni pământuri.

Excluderea românilor din componenţa naţiunilor privelegiate a impulsionat lupta lor pentru obţinerea independenţei
statale la sud şi est de Carpaţi!
.
Voievodatul Transilvaniei
-5-
• Menţinerea formelor autohtone de organizare
 În zonele de margine din imediata apropiere a carpaţilor, românii şi-au păstrat organizarea în cnezate,
voievodate, ţări; acestea îşi menţin autonomia politică, socială şi economică.

 În secolul al XIV-lea, voievodatul Maramureşului se afla în luptă cu regalitatea maghiară, pentru menţinerea
autonomiei sale;

• Organizarea socială românească se menţine în: Ţara Haţegului, Ţara Amlaşului, Ţara Făgăraşului; în secolul al
XIII-lea Ţara Haţegului a fost integrată voivodatului lui Litovoi, iar Ţara Făgăraşului era în legătură cu voievodatul
lui Senesalu;

• Începând cu secolul al XIV-lea situaţia românilor s-a înrăutăţit. Credinţa ortodoxă a fost scoasă treptat în afar a
legii. Momentul hotărâtor este anul 1366, când clerul şi cnezii români, care practicau a ţării printr-o Diplomă
Reaglă , semnată de Ludovic de Anjou. Prin intermediul acestei diplome s-a introdus sistemul religiilor recepte.

• Sub presiunea maghiară, cnezii şi voievozii români trec la sud de Carpaţi şi contribuie la formarea Ţării
Româneşti şi a Moldovei;

• Voievodatul Transilvaniei îşi păstrează autonomia politică în cadrul regatului feudal maghiar, orientânu-se spre
Ţara Românească şi a Moldovei:

• Din secolul al XIV-lea Amlaşul şi Ţara Românească aparţin Ţării Româneşti

• În secolul al XV-lea Ţtefan cel Mare va deţine Ciceiul, cu 40 de state, şi cetatea de Baltă, cu 7 sate.

• Din secolul al XV-lea, Voievodatul Transilvaniei ajunge sub conducerea cobililor şi a păturilor privelegiate ale
saşilor şi secuilor.
Formarea
Dobrogei
 Formarea Dobrogei
Etapa I
Secolul a X-lea - Jupan Dimitrie
Secolul al XI-lea Tatos (în Sud)
Satza (în Nord-Est)
Seslav (vest)
 Formarea Dobrogei
Etapa II
 Are loc în secolul XIV

 Într-o Diplomă a ţarului bulgar Ioan Asan al II-lea

(1218-1241) este pomenit nucleul statului „Ţara
Cavarnei” sau „Ţara Cărvunei”

 În 1346 în fruntea statului e amintit Balica

 Urmaşul lui Balica este fratele său, Dobrotici (sau

Dobrotiţă) care:
La început era vasal al Imperiului Bizantin, cu titlul de
despot
 Treptat, regiunea Dobrogei devine autonomă
 Întinzându-şi stăpânirea până la Dunăre, intră în
conflict cu genovezii din Vicina şi Chilia
în 1388 participă la l
 Ivanci, fiul lui Dobrotici:
 bate monedă proprie de aramă
încheie un tratat de pace şi comerţ cu genovezii
în 1388 participă la luptele cu turcii, unde probabil că
este ucis
 Formarea Dobrogei

Etapa III
 Dobrogea intră în componenţa
Ţării Româneşti în timpul lui Mircea
cel Bătrân (1399). Urmaşii săi pierd
Dobrogea, care va fi prima provincie
românească ajunsă sub stăpânire
turcească.

 Între anii 1417/1420 şi 1877

Dobrogea a rămas sub ocupaţia
Imperiului Otoman.

Ţara Românească
2. Formarea Ţării Româneşti
4. Formarea Ţării Moldovei
. Succese!