1.

CRONOLOGIA VIETII MANTUITORULUI

PLINIREA VREMIIMantuitorul Iisus Hristos a venit in lume la plinirea vremii, adica atunci cand lumea antica era pregatita pentru primirea invataturii Lui. Ca sa intelegem conditiile in care a luat fiinta si s-a raspandit crestinismul, este necesar sa cunoastem starea lumii antice greco-romane si iudaice la nasterea Sa. LUMEA GRECO_ROMANAPalestina tara in care s-a nascut Mantuitorul si a luat fiinta crestinismul, era parte componenta a Impewriului roman.dintr-un stat concentrat in jurul Romei, Imperiul roman s-a de voltat prin cuceriri succesive intr-un puternic stat universal, in jurul Marii Mediterane. !l se intindea de la "tlantic si Marea #ordului pana in "rmenia, "ra$ia,Marea Rosie, iar din %retania , Rin si &unare pana l marginea Sa'ariei si a !tiopiei. Cu toate ca Mantuitorul Iisus Hr este cea mai importanta persoana din istoria omenirii, se cunosc putine date despre viata si activitatea Sa ca Mantuitor a lumii.totusi din Sf !vang'elii, si celelalte carti care formea a #(,cunoastem caracterul, scopul si re ultatele misiunii Sale. Ca persoana istorica, in stransa legatura cu Mantuitorul Iis Hristos, a fost Sf Ioan %ote atorul.!l era fiul preotului )a'aria si al !lisa$etei,nascut in timpul domniei lui Irod cel Mare, cu * luni mai mare decat Iisus si ruda cu !l. " fost cel mai mare si ultimul profet al +(, traind o viata de ascet. !l L-a $ote at pe Iisus in raul Iordan si a avut pe ucenici pe unii dintre viitorii apostolic, pe "ndrei si pe Ioan. &ata nasterii Mantuitorului Iisus Hristos nu se cunoaste cu e,actitate. !a este fi,ata de &ionisie cel Mic in mod eronat la -./ a.u.c. caci Mantuitorul a tre$uit sa se nasca inainte de anul -.0 a.u.c, cand a murit regele Irod cel Mare.Mantuitorul S-a nascut in anul -12 sau -13 a.u.c 4conform (raditiei %isericesti la 5. decem$rie6 in orasul %etleem din Iudeea, in tp domniei Imparatului 7ctavian "ugustus si a proconsulului 8uirinius care a dispus recensamantul din Palestina, pentru care Sfanta 9ecioara Maria si dreptul Iosif au venit din #a aret la %etleem. " fugit in !gipt ca sa scape de furia lui Irod si dupa intoarcere S-a sta$ilit cu mama Sa Maria si dreptul Iosif la #a aret in :alileea. Mantuitorul a fost $ote at la Iordan la * ianuarie -30 a.u.c sau anul 5- al erei crestine dionisiene, avand apro,imativ /0 ani. " ser$at Pas'a anului -3;<53, a anului -35<52 si inainte de Pas'a anului -3/</0 a tinut Cina cea de (aina cu Sfintii "postoli, noaptea fiind prins si judecat iar viner= dimineata, - aprilie rastignit pe dealul :olgota. &upa / ile adi> &umini> dimineata 2 aprilie -3/</0 a inviat din morti. &upa Inviere a petrecut pe pamant timp de 10 ile aratandu-Se apostolilor si altor ucenici de ;0 ori. La ;2 mai -3/ sau /0 Sa inaltat la ceruri de unde va veni sa judece lumea.

2.MARTURII IUDAICE

Iosif 9lavius4/--;006,Antichitati iudaice, ?+III, /,/ vor$este despre Iisus ca invatator al adevarului si factor de minuni, care a fost rastignit in timpul lui Pontiu Pilat@AIn acea vreme a trait Iisus , ca un om intelept, daca daca poate fi numit aievea om. !l a fost autorul unor uluitoare minuni si invatatorul oamenilor care erau $ucurosi sa afle adevarul. " atras de partea Lui o multime o multime de iudei, dar si o mutime de pagani. "ceasta a fost Hristos. C'iar da> Pilat, datorita acu atiilor aduse aduse de fruntasi poporului nostrum, l-a rastignit, , n-au incetat sa-L iu$easca cei ce l-au indragit de la inceput. Caci li s-a aratat a /a i iarasi viu, asa cum au pre is profetii trimisi de &umne eu, infaptuind si o mie de alte minuni. &e atunci si pana a i dainuie poporul crestinilor, care isi trage numele de la elA marturiile iudaice sunt foarte sarace pt ca iudeii aveau o alta repre entare a lui mesia, iar idea mesianica nu convenea autoritatii romane si,

deci se temeau. "precierile calomnioase de mai tar iu la adresa lui Iisus au fost imprumutate de unii scriitori pagani 4Celsius, Porfirius6 sau au constituit material informative pt unele compilatii si falsuri din epoca medieval sau moderna. 2.MARTRII ROMANE Istoricul (acitus 4mort in ;506 in "nnales, ?+, 11 vor$este despre Hristos care a fost condamnat la moarte de Pontiu Pilat in timpul imparatului (i$eriu si de suferintele crestinilor in timpul persecutiei lui #ero in anul *1. Istoricul Suetonius 4mort in ;1;6 relatea a ca imparatul Claudiu i-a e,pul at pe evrei din Roma in anul 12, pentru ca se agitau din cau a lui Hristos si despre torturarea crestinilor in timpul lui #ero. 9ilo oful platonic Celsius este primul care pe la anul ;*. il cosidera pe Iisus 9iul natural al Mariei cu un soldat roman, dar renumitul teolog ale,andrine 7rigen4mort 5.16 in lucrarea sa Contra lui Celsius a com$atut aceasta a$eratie, incat pana in secolele ?+I B?+II nimeni nu a mai tagaduit dumne eirea Mantuitorului Iisus Hristos. Protestantismul radical si Scoala de la (u$ingen au revenit asupra acestei calomnii in secolele ?+III- ?I?.

3.IERARHIA BISERICII IN BISERICA PRIMARA Comunitatea crestina intemeeata de Sf "postoli s-a numit de la inceput %iserica4ecclesia6. La Sf "p. Pavel intalnim si denumirea de Cadevaratul IstrailA. Cuvantul %iserica primeste un sens mai larg decat cel avut pana atunci 4de simpla adunare6 si anume asociatie, fratie, societate crestina. "stfel , cuvantul %iserica denumeste o cmunitae locala, dar si totaliatea comunitatilor. Infiintarea %isericii ca fenomen si organism cu totul nou fata de comunitatile religioase e,istente pana atunci, a fost vointa si porunca Mantuitorului si nu o creatie apostolic, o invitatie a altor institutii religioase4iudaice si pagane6 cum au afirmat unii protestanti rationalisti.%iserica inteleasa ca ase amant al mantuirii si comunitate crestina tre$uie sa e,iste, sa ai$a mem$ri, conducere, norme si viata proprie. "sa a fost ea organi ata de Sf. "postoli iar aceste elemente constitutive sunt fundamentale si s-au de voltat odata cu ea. Dnele comunitati au fost intemeeate in urma predicii apostolilor sau ucenicilor lor, altele au luat fiinta spontan prin vestirea evang'eliei de unii crestini, care ascultaseara predica apostolilor sau a ucenicilor acestuia in alta parte. "sa s-au format comunitati in "ntio'ia, &amascE Roma, si in alte orase. In Ierusalim, comunitatea crestina era grupata in jurul apostolilor si condusa de ei. "vea o viata proprie, credinciosii traind in fratietate, practicand folosirea in comun a $unurilor si participand la rug si la frangerea painii. &upa plecarea apostolilor din Ierusalim, conducerea cominitatii a preluat-o Iaco$Afratele &omnuluiA, care se $ucura de o mare cinstire ca si celelalte rude ale Mantuit. In afara de "pstoli erau pre $iterii o categorie de crestini, respectati pt varsta si intelepciunea lor, si diaconii care pFarticipau la cult,serveau la mese, propovaduiau evang'elia fiind asimilati si ei in conducerea %isericii. Celelalte comunitati erau organi ate la fel, conducerea lor fiind e,ercitata de apostolii fondatori. C'iar da> nu se sta$ileau definitiv in cetatea respective, apostolii purtau grija comunitatii prin corespondenta , vi ite periodice sau prin pre $iteri-episcopi si diaconi ase ati de ei pt a e,ercita conducerea locala. Se cunosc cei - diaconi peste care si-au pus mainile sf "postoli49ap *<*6, iar sf "p Pavel v$ de o diaconita 9i$i a $isericii din CH!#HR!". Pre $iterii, denumire data in perioada apostolica atat episcope, cat si preotilor, au fost 'irotoniti de apostolic prin punerea mainilor dupa post si rugaciune, lucru confirmat de 9aptele "postolilor, caci Sf "p Pavel a 'irotonit pre $iteri pt comunitatile infiintate in prima sa calatorie misionara.pre $iterii erau 'irotoniti fie de apostolic, fie de ucenicii acestora fiind recomandati comunitatii spre a fi c'emati in ca de $oala, invrednicindu-se de indoita cinstire, fiind pilda $una pastoritilor lor. !piscopul era

pre $iterul de frunte al comunitatii. Cu toate ca denumirea lui se confunda cu cea a pre $iterului, nu putem afirma ca nu avea o misiune deose$ita. Sf "p Pavel, care numeste uneori doar pe episcope sip e diaconi porunceste lui (imotei si (it sa 'irotoneasca pre $iteri. Sf Clement Romanul 4mort cca ;006 pune in analogie ierar'ia crestina4episcope, preoti, diaconi6 cu ierar'ia vec'i testamentara4ar'iereu, preoti si levit6. "sadar , e,ista in $iserica la sfarsitul veacului apostolic $ineconturata ierar'ia $isericeasca , randuita prin 'irotonie si avand misiunea de a savarsi cultul, predicarea !v, administrarea comunitatii, asistenta sociala, supraveg'erea vietii morale si impunerea disciplinei crestine. Crestinismul ca religie spiritual, li$era si un iversala a fost pregatit de +(. Primii crestini proveneau dintre iudeii si pastrau inca o puternica afinitate cu legea mo aica si cultul la (emplu, lege pe care voiau sa o impuna si paganilor. "stfel, s-a produs conflictul dintre sfintii apostolic pavel si petru, fiind necesar sinodul apostolic pt a inlatura unele predici puse patrunderii crestinismului in randul paganilor. &atorita pericolului de iudai are a crestinismului, crestinii, favori ati si de evenimentele politico-istorice, s-au separate de iudei. Dn rol important l-a jucat caderea ierusalimului si distrugerea (emplului de catre romani la anul -0, prin +espasian si fiul sau (it.incercarile ulterioare ale iudeilor de a reface forta politica au fost spul$erate de romani, iar redo$andirea pentru o scurt perioada de timp a ierusalimilui printr-o revolta condusa de regele %ar-Coc'$a i-a determinat pe romani 4in tp imp "drian intre anii ;/5;/.6 sa atace orasul, sa-l ocupe, sa-l distruga sis a-l reconstruiasca su$ numele de "elia capi (olina, cu temple pagane, unde evreilor le era inter is accesul prin lege. In oras e,ista o comunitate crestina, insa o mare inflorire a cunoscut-o cea din Ce areea Palestinei.

4.CULTUL CRESTIN SI SARBATORILE IN BISERICA PRIMARA La Ierusalim, comunitatea crestina a continuat sa frecvente e (emplul, dar avea si un cult propriu. La temple ascultau lecture $i$lice si participau la rugaciune. Crestinii se adunau separate in case particulare unde Cfrangeau paineaAin amintirea Cinei Celei de (aina, sluj$a pe care o numeau si CCI#" &7M#!"SC"A. !a nu avea semnificatia unei simple mese ci cu c'aracter sacru, fiind numita de Sfantul "p Pavel CImpartasireA cu (rupul si Sangele &omnului si necesita o pregatire si un respect deose$itAcaci cel ce mananca si$ ea cu nevrednicie, isi mananca si$ ea osanda, nesocotind trupul &omnuluiA4I Cor ;;<526. Caracterul de taina al C frangerii painiiA il confirma si invatatura celor ! a"ostoli#didahia$, care cerea marturisirea pacatelor inainte de impartasire Cpt a fi jertfa C lor CcurataA. In ierusalim dupa practica rugaciunii la templu, crestinii se adunau in fiecare i frangand painea si practicand la masa frateasca comuna, numitaA agapaA pt a fi feriti de urmarirea prigonitorilor si pt faptul ca in cursul ilei erau ocupati, crestinii se adunau seara pt savarsirea sfintei eu'aristii. In afara ierusalimului nee,istand templu, cultul crestin se desfasura dupa modelul sinagogal. Cu tp crestinii fiind alungati din sinagoga au tre$uit sa-si organi e e comunitatea separate de iudei si deci sa practice un cult propriu desfasurat in case particulare. (ot din faptele ap aflam ca acest cult crestin se oficia in prima i a saptamanii, &umini>, nu in fiecare i ca in Ierusalim, desi apostolul era present intreaga saptamana. &uminica iua domneasca, i de rugaciune si de sar$atoare saptamanala in care se slujea sis f eu'aristie insotita de o agapa in amintirea invierii &omnului este confirmata de invatatura celor ;5 apostoli, cat si de Pliniu cel tanar in Scrisoarea catre imparatul (raian in ;;;-;;5. In timp ce la ierusalim iudeo-crestinii au mai tinut o perioada de t psi sa$atul, comunitatile crestine din afara ierusalimului, separate de iudei si formate in mare parte din pro eliti si crestini proveniti dintre pagani, au renuntat de timpuriu la el. In rugaciune, crestinii traiau sentimentl comuniunii cu &umne eu si intre ei insesi. %ote ul ocupa un loc prioritar in comunitatea crestina, caci prin

aceasta taina se intra in crestinism. La inceput pregatirea pt $ote era scurta re umandu-se uneori la ascultarea unei predici, urmata de marturisirea credintei in Iis Hr si a pacatelor. Spre deose$ire de cel iudaic ioaneic, $ote ul crestin era o taina caci aducea iertarea pacatelor si impartasirea 'arul Sf &u'. %ote ul putea fi savarsit si de diaconi si se facea in numele S9 (reimi. !,presii > Cin nimele lui IIs HrA sau CIn numele &omnuluiA aveau menirea de a deeose$i $ote ul crestin de cel iudaic sau ioneic insa formula trinitara desavarsire a lui era clar afirmata in #( si confirma si invatatura celor ;5 apostoli. %ote ul era precedat de cateva ile de post atat din partea primitorului, cat si a savarsitorului. Se facea in apa curgatoare prin scufundare si numai prin lipsa acesteia se practica $ote ul prin turnare. Drma punerea mainilor, care era facuta la inceput numai de apostoli unita cu rugaciunea de primire a Sf &u'. "stfel punerea mainilor insotita de rugaciune nu insemna numai 'irotonie, ci $inecuvantare pt inteprinderea unei calatorii sau a unei misiuni. Hirotonia se facea prin punerea mainilor si prin rugaciune, precedate de postire. "ctul Sf al 'irotoniei este confirmat de sf ap Pavel. !l scrie lui (imotei sa pastre e aprins CHarul lui &umne euA, cel ce este dat lui Cprin Punerea mainilorA si sa nu transmita acest 'ar prea repede altora, facandu-se astfel partas pacatelor lor. Postul ca forma de cult, este pre ent in viata crestinilor si confirmat de Sf Scriptura. Pe langa posturile prilejuite de diferite evenimente mai importante din viata crestinilor, la sf sec ; sunt cunoscute ca ile saptamanale de post miercuri si vineri, cand crestinii se adunau si pt cult, asa cum este confirmata aceasta traditie mai tar iu in unele $iserici4Cartagina6. Sar$atorile crestine sunt instituite c'iar din perioada apostolica. Iudeocrestinii au tinut cu siguranta si cele 5 mari sar$atori iudaice, pastile si Cin ecimea, insa cu semnificatia lor crestina@ Invierea &omnului si Pogorarea Sf &u'. Prin sec / se ser$a in rasarit la * ian !pifania sau ('eofania, ca i a intruparii si aratarii &omnului, sar$atoare trecuta apoi si la crestinii din Roma si confirmata de martiriul episcopului 9ilip de Heracleea4/0- mort6. Practica apuseana a ser$arii #asterii &omnului la 5. dec a trecut si in rasarit incepand cu sec 1, separand #asterea de %ote ul &omnului,fapt amintit in anul /-- la "ntio'ia , iar la Constantinopol in /-2 cand sf :rig de na ians tinea vestita cuvantareAHristos se naste Mariti-lGA. ;0 ani mai tar iu v$ despre aceasta sar$atoare Sf Ioan g de aur in antio'ia4/3*-/336. +iata crestinilor era deose$ita, net superioara atat iudaismului, cat si paganismului, fundamentata pe morala evang'elica. Crestinismul, inlocuind atat legalismul iudaic formalist, cat si imoralitatea pagana, punea mare accent pe curatia sufleteasca, pe $unatate si iu$ire, pe sinceritate si ra$dare, pe mila crestina, evitand orice placere unita cu pacatul. Se insista in mod deose$it asupra asistentei sociale in %iserica si asupra re olvarii litigiilor in sanul comunitatii, in spirit crestin si nu apeland la justitia pagana. Munca era recomandata si ridicata la rang de cinste, incat "postolu Pavel condamna lenevia, si se face pilda multora prin lucru mainilor sale. 9ara indoiala ca e,istau si unele lipsuri in viata morala a crestinilor lipsuri amintite sau condamnate de epistolele pauline, dar care tineau de sla$iciunea firii umane. Pt mentinerea vietii morale a credinciosilor $iserica intervenea prin masuri disciplinare, e,clu and din sanul ei pe cei ce se faceau partasi la pacatele grele, pedepse date de ea fiind de ordin strict moral, spirituale si nu corporale. Ca forma cultica de indreptare morala $iserica folosea spovedania. !rau foarte putini cei care, $iruiti de pofte pagane nu se indreptau ci paraseau comunitatea. Pt maj crestinilor, apartenenta lor, la $iserica lui Hristos era o mare demnitate si se strajuiau sa o merite .

5.CAUZELE PERSECUTIILOR %iserca crestina a fost persecutata mai intai de iudei iar apoi timp de aproape / secole de catre romani. Sf "p au fost persecutati de iudei 4amenintati, inc'isi, $atuti si c'iar martiri ati6 pt > nu au respectat interdictia deata de sinedriu de nu a mai v$ despre Hr. primul martir crestin a fost Sf

ar'idiacon Stefan urmat apoi de Sf Iaco$ al lui evedeu fratele sf Ioan !vang'elistul.C"D)! R!LI:I7"S!Hcrestinismul a intrat de la inceput in conflict cu paganismul, deoarece contrastul dintre cele 5 religii era evident si fundamental. Paganismul idolatru tolera toate religiile, c'iar si iudaismul monoteism, insa crestinismul ca religie monoteista, morala si a$soluta, era considerat drept o Csuperstitie noua si daunatoareA .crestinismul era urat de pagani deoarece prin viata si credinta noua pe care le propovaduia, dadea lovitura de gratie religiilor imorale, idolatre, vec'i si deca ute practicate de ei. #ecunoscand si neantelegand noua inavatatura ei considerau crestinismul ca aposta ie de la religia stramosilor, o$lasfemie la adresa eitatilor protectoare, un cult secret si periculos $a at pe magie si vrajitorie. 7ricr nenorocire care se a$atea asupra populatiei era considerata ca pedeapsa a eilor pt ca au fost insultati si $lasfemiati de refu ul crestinilor de ai adora si a le aduce sacrificii.C"D)! P7LI(IC!Hin imperiul roman e,ista o stransa legatura intre religie , stat si viata pu$lica. 7$ligatiile religioase4participarea la cult, la diferite manifestari6 faceau parte integranta din indatoririle civice ale oricarui cetatean roman si cu atat mai mult ale demnitarilor de stat. de aceea crestinismul ca religie antipoleista si antiidolatra considerata de lumea pagana pericolos statului si societatii. #eparticiparea la cultul eilor, protectorii imperiului, carora le datora toata puterea si gloria lui, atragea condamnarea crestinismului ca religie dusmanoas. Statul pute suferi din cau a maniei eilor insultati si $lasfemiati de crestini. "ceeasi atitudine o manifestau si filo ofii si preotii pagani, va and in crestinism un pericol atat pt cultura , care era impletita cu religia, cat si pt societatea rmana, $a ata pe principiile promovate de paganism. C"D)! M7R"L S7CI"L!Hcrestinii erau urati de pagani si datorita vietilor morale , principiile careea neintelegandu-le se 'a ardau in aprecieri si insinuari necontrolate. "stfel crestinii erau acu ati ca sunt cosumatori de carne si sange de om, considerand Sf !u'aristie drept ospat cani$alic. !rau acu ati de imoralitate afirmand ca la ospetele lor practica desfraul, comit incesturi, ca adora soarele4Hr-soarele dreptatii6. "cu atiile calomnioase de crime secrete constituiau un mare pericol pt crestini fapt consemnat de apologeti. Crestinismul era dispretuit si pt faptul ca propovaduia egalitatea dintre oameni indeferent de po itia lor sociala. &e aceea era socotit ca religie a sclavilor saracilor si a ignorantelor. Pt ca ei nu ravneau la functii administrative inalte, la demnitati senatoriale si guvernamentale, se a$tineau de la practicarea unor meserii nedemne de viata crestina si criticau viata imorala a societatii romane. CDL(DL IMP"R"(DLDI---constituia la romani religie de stat. refu ul crestinilor de a practica acest cult atragea persecutarea lor, fiind acu ati de sacrilegiul si ofensa adusa maiestatii imperiale care era mai inalta decat eitatile.crestinismul era socotit periculos ofensand atat religia cat si divinitatea. Pt toate aceste cau e crestinii erau persecutati si urati fiind considerati ateii, conspiratori, imorali, periculosi statului si societatii romane, superstitiosi si criminali, in conclu ie in pericol pu$lic. "stfel multimile erau usor instigate impotriva crestinilor si cereau cu usurinta moartea lor.

6.LEGISLATIA SI PROCEDURA DE JUDECATA IN TIMPL PERSECUTIILOR

7rice cult, pt a functiona avea nevoie de o apro$are conferita prin lege. Crestinismul neprimind o astfel de apro$are era considerat religie nepermisa si deci adeptii lui puteau fi urmariti facandu-se u de unele legi si decrete referitoare la religii. Legea celor ;5 ta$le inter icea cultele straine si pedepsea magia. Dn decret senatorial din ;32 d.Hr si o lege data de imparatul (raian impotriva asociatiiilor nelegate inter iceau adunarile nocturne. 7 alta lege 4le, Iulia de majestate6 pedepsea manifestarile daunatoare fata de poporul roman. 9acandu-se u de aceste legi si decrete crestinii puteau fi urmariti si persecutati, invocandu-se un motiv sau altu. Crestinii puteau

fi judecati fie dupa procedura regulata4judicatio6a procesului de crima, aplicandu-se pedepse capital4pierderea li$ertatii, cetateniei sau vietii6, folosita pt cetatenii romani, fie procedura reprimarii delictelor aplicata de functionarii romani superiori, care pedepsea pe necetateni, suspectati sau vinovati de tul$ularea ordinii pu$lice. La aplicarea ei se foloseau de momentele procesului de crima, insa aveau li$ertatea de a decide sg, uneori influentati de multtime sau am$itii personale. Se pare ca in primele 5 secole s-au folosit impotriva crestinilor masuri administrative si politienesti. Primele erau mai ales pt necetateni, celui din urma , insa pt cetatenii romani. In sprijinul acestei pareri vin scrierile apologetilor, care afirma ca crestinii nu erau acu ati de crime preva ute de lege cid oar pt simpla apartenenta la crestinism. Cu siguranta au e,istat legi si decrete special pe $a a carora crestinii erau persecutati. (ertulian si Sulpiciu Sever v$ despre un decret din tp imparatului #ero din anul *1 concreti at in formula Cnon licet esse vosA numit si Institutum #eronianum. In Martiriul lui "pollonius din tp imparatului Comod ;3;-;25 se v$ despre un decret senatorial C#on licet esse c'ristianosA. La Roma judecarea era facuta de prefectul orasului iar in provincii, de guvernatori. Pedepsele aplicate erau in functie de po itia sociala a inculpatului. In general se respecta principiul@ cei din neam no$ili erau deportati, cei simpli decapitate. Pedeapsa capital insemna pierderea li$ertatii, cetateniei sau moartea, cea din urma aplicata prin decapitare, rastignire, aruncare la fiare sau in lupte de gladiatori. 9emeile si fetele erau in general vandute la casele de toleranta. Dneori inainte de a muri erau e,ecutati datorita conditiilor in'umane in care erau tinuti@fara lumina, aer, 'rana, apa in lanturi sau in $utci. (orturile erau grele@ flagelare, $ataie cu vergi, lapidarea, sfasierea corpului cu ung'ii de fer sau cu cio$uri de sticle, arderea cu fierul inrosit, intinderea corpului, tararea de cai fugariti, taierea lim$ii sau a unor mem$er a corpului, rasticnirea, scoaterea oc'ilor, smulgerea ung'iilor, turnarea de plum$ topit sau smoala incinsa pe corpul gol.

7.PERSECUTIA IMPARATULUI NERO

#ero 4.1-*36, #ero Claudius Caesar, nascut in anul /-, fiul "vipinei 41 sotie a lui Claudius6 si al senatorului Cnaeus &omitius "'eno$ar$us. In anul .0 a fost adoptat de imparatul claudiu devenind frate vitreg cu %ritannicus si 7ctavia 4copiii valeriei Messalina, cea de-a / sotie a lui claudiu e,ecutata in octom$rie 13 datorita complicarii ei intr-o conspiratie6. In ./ s-a casatorit cu 7ctavia. &esi era f tanar, am$itio si vanetos, in primii anu de domnie el a intretinut relatii $une cu senatu. &atorita luptelor pt putere cad rand pe rand victime mem$rii familiei imperial@ $ritannicus 4./6, "grippina4.26 si 7ctavia 4*56. Incepand cu anul *0 relatiile lui cu senatul se inrautatesc, imparatul comportandu-se tot mai mult dupa modelul inaugurat de Caligula. 7po itia din partea senatului a declansat o serie de procese de le -maestatis. "sa cum am putea intelege si acu atia adusa lui Jnero, ca el ar fi autorul incendiului i $ucnit la roma in anul *1 care a distrus 5 treimi din oras4;0 din cele ;1 regiuni ale orasului6. %ucurandu-se de simpatia multimii i-a invinuit pe crestini de aceasta calamitate, c'iar nedovedita, invinuirea a declansat o mare prigoana imp crestinilor. Persecutia a cunoscut cru ime i vorata din ne$unia lui Jnero si fanatismul maselor infuriate. Istoricul (acitus relatea a ca mii de crestini au fost im$racati in piei de animale sal$atice si sfasiati de caini. Dnii au murit in arena devorati de fiare sal$atice, altii unsi cu rasina si arsi pe rug, luminand ca niste faclii luminile lui nero, in timp ce el dadea spectacole de curse. #r martirilor este necunoscut insa tacitus si clement romanul se aprecia a ca a fost o mare multime de crestini. (raditia $isericeasca v$ de martiri area sf ap petru si pavel la 52 iunie *-. #u se cunoaste un edict in acest sens insa tertulian, sulpiciu sever si paul orosiu considera ca nero persecute pe crestini pe $a a formuleiAnon licet esse vosA numita si Cinstitutum nernianumA.

&eoarece nu sunt cunoscuti martiri si in alte orase se crede ca persecutia s-a limitat asupra crestinilor din roma. La 2 iunie *3, nero decretat de senat C'ostis pu$licusA si condamnat la moarte s-a sinucis in apropierea romaei rostind cuvinteleAKuails artife, pereoA urmasii lui s-au confruntat cu cri a politica din imperiu incat nu au mai actionat impotriva crestinilor.

8.PERSECUTIILE IMPARATULUI TRAIAN

(raian 423-;;-6. Marcus ulpius traianus, originar din sudul Spaniei municipiul italica s-a nascut in ./ fiind primul provincial care ocupa tronul imperial din roma . un e,ceptional militar= si un $un administrator a fost cel mai insemnat cuceritor roman dupa Caesar, e,tin and la ma,imum granitile imperiului@ din peninsula i$erica pana la ti$ru si eufrat, din scotia pana in pustiul sa'ara si prima cataracta a nilului. !poca "ntoninilor inaugurate de el si inc'eeata de comod, fiul lui marcu aureliu, este apreciata ca cea mai fericita din istoria imperiului roman. &esi a dat dovada de $unatate si dreptate, a fost un persecutor al crestinilor reannoind legea contra eteriilor si emitand primul rescript care s-a pastrat impotriva crestinilor. "cest rescript este raspunsul sau la raportul trimis de guvernatorul %it'=niei, cliniu cel tanar intre anii ;;;-;;5 privind situatia crestinilor. &in acest raport aflam ca ei erau numerosi raspanditi c'iar si in sate, ca datorita lor templele se goleau, ca nu se mai vindeau animale pt sacrificii si ca erau neglijate sar$atorile. Pliniu a arestat mai multi crestini insa dupa anc'etrea lor i-a eli$erat negasindu-I nevinovati de incalcarea legilor. Imparatul traian raspunde printr-o scrisoare- rescript, prima reglementare pprivind judecarea crestinilor cunoscuta pana atunci, sta$ilind ca nu tre$uie sa fie persecutati din oficiu insa cand sunt denuntati si dovediti sa fie pedepsiti da> nu aposta ia a. "m$iguitatea acestui rescript nu sc'im$a situatia crestinilor. #u erau cautati din oficiu insa tre$uiau pedepsiti da> nu sacrificau eilor. !rau eli$erati da> aposta iuau si nu dadea curs denunturilor anonime. &eci crestinii erau pedepsiti nu pt incalcarea legilor ci pur si simplu ca apartineau noii religii. &esi parea tolerant rescriptul era f aspru sip e $a a lui au fost persecuatati crestinii de imparatii urmatori. Ca martiri mai insemnati din tp lui traian sunt cunoscuti sfintii Ignatie al "ntio'iei, sfasiat de fiare la Roma in ;0- si Simeon al Ierusalimului in varsta de ;50 ani.

9. PERSECUTIA IMPARATULUI MARCUS AURELIUS

Marcu aurelius 4;*;-;306. Marcus "nnius verus, nascut la roma in anul ;5; provenea dintr-o familie senatorial, originara din pen I$erica.in ;/3 a fost adoptat de antonin piul cu numele de marcus aelius aurelius verus, iar in ;1. s-a casatorit cu fica lui anton=m, faustina. Marcu aureliu a $eneficiat de o educatie aleasa avand profesori renumiti cum ar fi Marcus Cornelius fronto, si 'erodes atticus. Influentat de stoici, mai ales de Kuintus iunius rusticus, a fost incepand cu anul ;1* repre entantul acestui current filo ofic fi,andui principiile in lucrarea catre sine insusi . s-a remarcat ca un om foarte cult, meditative, preocupat de filo ofie, drept si in general pt invatamant, inscriindu-se ca o mare personalitate in galleria imparatilor romani. &in pct de vd militar= a facut eforturi deose$ite pt a respinge atacurile impotriva imperiului din orient, dar si mai ales de nord de dunare si perin. !c'ili$ru si sta$ilitatea relativa a principatulu=i au cunoscut su$ marcu aureliu perioada de sfarsit , intreva andu-se cri a care a dominat imperiu in secolu /.

Marcu aureliu a fost primul imparat care a asociat la domnie un coimparat, pe Lucius "urelius +erus in ;*;. Pt ratiuni de stat dar si pt faptul ca filo ofia stoica era condamnata de crestini, marcu aureliu a declansat persecutia folosind ca principiu formula neeroniana@ non licet esse vos. " fost influentat atat de unii scriitori pagani, ostili crestinismului cat si de multimile agitate din cau a calamitatilor care au afectat unele provincii ale imperiului. Persecutia a cunoscut proportii in :alia, atestand e,istent unor puternice comunitati crestine in +ienna si lugdunum4l=on6. &espre aceasta persecutie se relatea a intr-o scrisoare trimisa crestinilor din asia si care se pastrea a aproape integral la euse$iu de Ce areea. Persecutia din galia s-a declansat in anul ;-- -;-3 la lugdunum capital celor / galii cu oca ia unor sar$atori pagane. "u murit 13 de crestini de diferite clase sociale majoritatea de origine orientala. Mai cunoscute sunt numele sclavei $landina si al fratelui ei ponticus, inca minori, diaconul sanctus, medical ale,andru, maturus, attalus, vivliada, vettius, epag'atus si venera$ilul episcope potin al lugdunumului in varsta de 20 ani. Imparatul marcu aureliu la fel ca traian i-a raspuns guvernatorului galiei ca poate eli$era pe apostate, iar pe ceilalti sa ii condamne. Su$ marcu aureliu s-a ajuns ca sclavii sa denunte pe stapanii lor. "lti martiri cunoscuti in tp imparatului marcu aureliu au fost episcopii Pu$lius al atenei, Sagaris de la odiceea si Carpus. Lui marcu aureliu I se atri$uie un edict de toleranta pt crestini, prilejuit de victora romanilor asupra Kua ilor si marcomanilor pe la ;-1. La ;- martie ;30 imparatul marcu aureliu a murit de ciuma in castrul de la vinologona si in memori Sa s-a ridicat la Roma o columna4/0m ' 6 cu scenele din primul ra $oi cu marcomanii. 11.SEPTIMIUS SEVER

S !timius sever4;2/-5;;6 a ajuns imaparat dup ace au fost eliminati in mare parte prin asasinare o serie de pretendenti la tronul imperial. " intrat triump'al in roma sprijinit de legiunile de la dunare la 2 iunie ;2/. Pentru a elimina orice incercare de u ur pare el a instaurat un regim riguros si autoritar desc'i and drumul dinastiei Severilor la tronul imperial. Septimiu s-a nascut in anul ;1* in orasul "frican leptis magna intr-o familie punica romani ata. Casatorit lu iulia fica unui popa sirian domna din emessa s-a impus ca o personalitate energica, am$itioasa si activa, femeile si cultele orientale jucand un mare rol. "semenea lui traian a e,tins granitele imperiului cucerind Seleucia, $a$ilonul si ctesip'onul,Mesopotamia transformand-o in provincie romana cu resedinta la nisi$i. 9ata de crestini septimiu s-a aratat la inceputul domniei indifferent sau tolerant. (ertulian ice ca avea la palat un crestin proculus torpacion care il vindecase de $oala cum facuse si cu fiul sau mai mare. In ;2- a i $ucnit insa o puternica persecutie in "frica. Insusi imparatul devine persecutor. In 500-50; datorita unor revolte in orient a dat un rescript prin care se inter icea pro elitismul iudaic. &upa o vi ita in egipt a inter is si pro elitismul crestin lovind astfel %iserica in de voltarea ei. Persecutia nu s-a generali at insa au suferit martiriu in "le,andria, egipt si in general in nordul africii cate'etii, neofitii si alti crestini. In "le,andria a murit ca martir leonida tatal lui origen, el insusi fiind in pericolo da> nu ar fi fost impiedicat de mama sa sa paraseasca locuinta. Persecutia a cau at inc'iderea scolii cate'etice din "le,andria conducator fiind Clement ale,andrinul mort la 5;., 5;*, fiind nevoit sa paraseasca egiptul. Dnii elevi din ale, au suferit martiriul si amintm pe plutar' serenus, 'eraclide si 'eron, serenus, tanara potamiana si mama ei Marcela, 'erais si soldatul $asilide. +ictime ale persecutiei lui sseptiniu a fost inregistrate si la capadocia si poate in frigia. Pro$a$il tot acum a murit ca martir episcopul irineu in urma persecutiei declansata in anul 505 asupra comunitatii din lugdunum. Septimiu a murit la 1 fe$ruarie 5;; la e$oracum in %ritania, conducerea imperiului preluando cei 5 fii ai sai Carracala 4marcus aurelius severus "ntonius6 august din 502 si geta 4pu$lius septimius geta6. Su$ caracala 5;;-5;- persecutia din "frica a cunoscut si mai mari proportii. Persecutia a

fost declansata din cau a refu ului unui su$ofiter crestin de a purta coroana de lauri cu prilejul unei ceremonii in cinstea celor 5 augusti. Persecutia s-a e,tins si in apus in #umidia si mauretania.

12.DECIU

&eciu 4512-5.;6 -----caius messius Kuintus &ecius, senator roman desmnat de fillip ara$ul sa conduca provinciile dunarene Moesia si Pannonia a ajuns imparat impotriva vointei lui fiind ales de armata in toamna anului 512. " tre$uit sa confrunte cu fillip ara$u pe care la invins la +erona si l-a ucis. !ra originar din Ill=ricum fiind preimul ill=r pe tronul imperiului roman. !ra un om active, energic, sustinut de armata. In tp domniei sale imperiu s-a confruntat cu un mare pericol, inva ia gotilor. Pt consolidarea interna a imperiului, deciu a cautat sa inteprindra o reforma. In acest sens la numit pe valerian cen or, pt a supraveg'ea moravurile societatii. Se urmarea distrugerea crestinismului socotit de deciu element di olvant a unitatii imperiului. In toamna anului 512 deciu a dat un edict de persecutie. Indifferent de varsta sau stare sociala, crestinii c'iar si da> era doar $anuiti, pe $a a listelor intocmite de autoritati erau o$ligati sa se pre inte personal in fata unei comisii si sa demonstre e ade iunea la paganism@ sacrificii, li$atiuni, participarea la ospetii scre. Celor care faceau acestea li se eli$era un certificate iar celor care fugeau li se confiscau averile si >nd se inorceau acasa erau ucisi.cei ce refu au sa se pre inte erau adusi cu forta iar funcionarii indulgent erau amenintati cu pedepse grave.aceasta persecutie era dupa cum se vede indreptata impotriva clerului si a crestinilor din imperiu. #u se urmarea in special uciderea lor ci aposta ierea. &e aceea erau supusi la o indelungata detentie si la tortusri groa nice. 7rigen ne spune se intristau da> c'inurile erau suportate cu curajL din potriva $ucuria lor era fara margini cand puteau triumfa asupra unor crestini. %iserica trecea printr-o mare incercare deoarece multi crestini aposta iau. %iserica a suferit un lucru foarte dureros cand un episcope ca !fdemon al Smirnei aposta ia impreuna cu un nr insemnat de crestini, c'iar daca actul lor era doar formal pt a scapa de c'inuri sau de moarte. &upa graviatatea actului de aposta iere ei erau impartiti in 1 categorii@ a6 sacrificati $6 t'urificati c6li$ellatici si d6 acta facientes. #r martirilor si marturisitorilor a fost foarte mare. "cum au fost martiri ati episcopii %a&ian al Ro'ei, Ale(andru al Ierusali'ului, Vavila al Antiohiei, )aturnin al *olosei, "reotul Pionius din )'irna si 'ultai altii din e+i"t +recia si alte tinuturi, "u fost unii episcopi ca Ciprian al cartaginei, &ionisie al "le,andriei, :rigorie al #eoce areei car ajutat de credinciosi s-au ascuns conducand $isericile lor prin corespondenta si oameni de incredere. Imparatul si autoritatile romane si-au dat seama ca $iserica este o organi atie f puternica care nu poate fi distrusa. La 5; noiem$rie 5.; deciu murea eroic in luptele cu gotii la "$rittus fiind primul imparat roman care cadea pe campul de lupta pt apararea imperiului. Su$ urmasul sau (r$onius :allus 45.;-5./6 persecutia a fost reluata datorita fanatismului roman influentat de diferite calamitati cu care se confrunta imperiul.

13.VALERIAN

+alerian45./-5*06 pu$ilius licinius valerianus, cen or pt supravegerea moravurilor pu$lice in tp imparatului deciu, a fost proclamat imparat de trupe. Si asociat la conducere pe fiul sau pu$lius

egnatius licinius gallienus, nascut in 5;3 si incredintandui apararea provinciilor din europa in tp ce el se ocupa cu cele din orient. +alerian era un om $un si onest, insa foarte influenta$il si nestatornic. Preea conducerea imperiului in momentul unei puternice cri e economice. Cu toate ca la inceput i-a tolerat pe crestini, influentat de seful finantelor macrian, un pagan fanatic. +alerian a de lantuit persecutia impotriva crestinilor cre and ca din averile lor va acoperi o parte din deficitul financiar. Prin edictul din august 5.- valerian a declarat ra $oi desc'is $isericii. Crestinii erau o$ligati sa sacrifice eilor, erau inter ise adunarile si erau confiscate $unurile $isericesti. S-au facut multe condamnari la munci in mine sau e,ilari. &atorita efectului sca ut s-a dat un nou edict in 5.3 care lovea mai ales pe crestinii instariti, de la care $iserica avea un sprijin mare material. Persecutorii s-au inselat insa pt ca $iserica poseda putine averi no$ile iar imo$ilele erau freu de vandut. Printer martirii inregistrati se numara episcopii Si,t al 5ilea al Romei, Cipri al Cartaginei, fructuosus de (arragona. La Dtica in "frica au fost aruncati intr-o groapa de var nestins din ordinal proconsulului +alerius ma,imus ;./ de crestini iar altii aruncati in arena si sfasiati de fiare. Infrant la !dessa de armata lui S'apur intai in 5*0 valerian ca u pri onier. Persii l-au jupuit de viu iar corpul l-a umplut cu paie si l-au ase at intr-un temple spre rusinea romanilor. Imperiul era in pericol descindare de acee galliemus 5*0-5*36 a renuntat la persecutie pro$a$il remarcat de moartea tatalui sau si influentat de sotia sa salonina prietena crestinilor. S-a dat un rescript de tolerant comunicat in scris episcopilor. :alliemus a fost primul imparat roman care facea acest lucru. "stfel se instaurea a o perioada de pace pt crestini, tul$urata pana la &iocletian doar de a scurta persecutie declansata de imparatul "urelian in 5-1.

14. DIOCLETIAN

531<53.-/0. caius aurelius valerius diocletianus B a fost proclamat imparat la nicomidia de catre armata din orient la 50 nov 531, fiind unu din cei mai important imparati ilirieni. S-a nascut in dalmatia pe la 510 intr-o familie foarte saraca. " inceput cariera militara ca soldat ajungand inainte sa fie proclamat imparat, comandantul gar ii imperial. Prin masurile informatoare impuse imparatul &iocletian a cautat sa definitive e organi area politica, militar= si administrative inceputa de dinastia severilor sis a puna capat anar'iei militare cu care s-a confruntat imperiul aproape tot sec al /lea. Prin toate acestea se urmarea intarirea coe iunii interne si a re istentei imperiului in fata atacurilor de la granite. Puterea deci ionala era concentrate in mana imparatului si a demnitarilor sai care formauAsacrum sconsistoriumA. (otul era pus in practica de un aparat $irocratic, strict ierar'i at si militari at. In acest sens au fost reorgani ate provinciile, reducandule suprafata, imperiu insumand circa ;00 de provincii grupate in ;5 dioce e formand la randu lor 1 prefecturi@ orient cu capital la nicomidia, Ill=ricum la smirnium, italia la mediolanum, roma si in cele din urma la ravena si :allia la treveri. Puterea militara era separate de cea politica. !fectivele militare au crescut la apro,imativ .00000 de soldati organi ati in *0 de legiuni. "rmata era formata din 5 categorii de soldati@ armata central mo$ile, de interventie si trupele de granite, care in parallel cultivau si loturi de pamant. S-a impus un nou s=stem fiscal, plata impo itelor facandu-se in natura, corespun ator cu noile unitati fiscal4iugo si Capita6, ceea ce a adus la pierderea autonomiei e,ercitate de orase si o$ligarea diferitelor categorii profesionale sa-si mentina meseriile lor. In tp ce prin masurile luate imparatul &iocletian a pus capat cri ei secolului al /-lea prin impunerea politeismului si preferarea adoptiei in locul principiului erditatii dinastice, el se situia a ca un repre entant al decadentei imparatilor ilirieni din secolul /. !l a inaugurat si o noua forma de guvernare, diar'ia asociindul la domnie pe ma,imian cu titlu de Cce arA la ; martie 53* si CaugustA de la ;2 septem$rie 53*. &upa anul 525 cei 5 si-au asociat cate un ce ar facand

trecerea la conducerea tretar'ica. &iocletian l-a luat pe ginerele sau galeriu la 5; mai 52/ incredintandu-i ill=ricul, Macedonia si grecia iar ma,imian l-a numit ce ar la ; martie 52/ pe constantiu c'lorus cu care s-a si inrudit. &iocletian a impus monar'ia a$soluta si fastul oriental. (raia retras in palat si cei care il vi itau tre$uiau sa se prosterne e in fata lui sis a-I sarute marginea mantiei. !ra adorat ca un eu luandu-si c'iar si titlul de jovius iar ma,imian de cel de 'erculius la 5; iulie 53-. In 52- diocletian si galeriu au o$tinut o stralucita victorie impotriva persilor, granite rasariteana a imperiului roman fiind sta$ilita pe fluviul ti$ru in anul urmator a declansat persecutia impotriva crestinilor su$ prete,tul curatirii armatei de elemente pereculoase. La durostorum au murit ca martiri veteranul iuliu si soldatii 'esic'ius, nicandru, marcian, pasicrate, valentinian. "semenea lui galeriu proceda in apus si imparatul ma,imian 'erculius, politica sa anticrestina fiind sustinuta de unii guvernatori si filo ofi neoplatonici printer care amintim pe guvernatorul Hierocles al %it'=niei. Cu toate acestea &iocletian nu s-a lasat atras in actiunile anticrestine cerute de cola$oratorii sai in discutiile purtate la nicomidia. La 51 fe$ruarie /0/ a fost= dat primul edict contra crestinilor. In iua precedent catedrala din nicomidia a fost pradata de carti, mo$ilier, o$iecte de cult iar $iserica de langa palatal imperial distrusa. #u se prevedea ucideri si cei care nu aposta iuau erau pedepsiti. Dn incendiu pus la cale de galeriu in palatal de la nicomidia, distrugerea unui afis cu te,tul !dictului de catre un crestin, revoltele din siria si "rmenia au constituit motive pt persecutarea crestinilor. !dictul a fost aplicat cu strictete de imparatul ma,imian 'erculius si ce arul galerius. Catacom$ele de la roma au fost umplute cu nisip pt a opri adunarile crestinilor. In aprilie /0/ a fost emis al 5-lea edict si mai aspru care lovea in special in clerul $isericesc. Se prevedea arestarea episcopilor, preotilor, lectorilor , fortarea lor sa aposta ie e sis a jertfeasca eilor. In primavera anului /01 galeriu reusi sa-l determine pe &iocletian sa emita al 1-lea edict de persecutie impotriva crestinilor care imita pe cele date de deciu si valerian declarandu-se ra $oi $isericii. Cei mai multi martiri s-au inregistrat in orient in provinciile dunarene unde actiona galeriu si amintim pe episcopul antim al nicomidiei si la eliopol in egipt a murit sf +arvara. Iar in Cilicia a suferit martirul doctorii Co ma so &amian. &upa edictul din /01 au fost urmariti mi mult. La ; mai /0. cei doi augusti &iocletian si ma,imian 'ercu>is s-au retras de la conducerea imperiului conform intelegerii facute la inceput. S-a format a 5-a tetrar'ie galerio si constantio c'lor devin augusti asociidu-si cate un ce ar.deoarece in cadrul celor al 5 tetrar'ii s-a preferat adoptia si nu principiul ereditatii sau ivit nemultumiri fil lui constantiul c' lor, si a lui ma,entiu fiul lui ma,imian 'erculius. In primavera anului /;; galerius s-a im$olnavit grav medicii neputand sa-l ajute. In aceasta stare de disperare cu acordul lui constantin si liciniu el a dat la /0 naprilie /;; la sardica un edict de tolerant. "cest edict punea capat persecutiilor. " fost primit cu mare $ucurie de crestini cei condamnati putand sa se intoarca la casele lor. In ciuda acestui edict de tolerant persecutia a continuat in orient. Ma,imian daia a incercat sa organi e e paganismul iat populatia manifesta o po itie anti crestina. Confruntarile politice au continuat. :aleriu a murit la . mai /;;. Conducerea ramanea in mana a 1 augusti@ in rasarit gliciniu si ma,imian daia, iar in apus constantin si ma,entiu. Convertirea imparatului constantin cel Mare la crestinism a insemnat o incercare de armoni are a intereselor superioare ale imperiului roman cu interesele $isericii crestine.

15.IMPARATUL CONSTANTIN CEL MARE

Constantin cel Mare /0*-/0-. 9lavius valerius constantinusHs-a nascut in jurul anilor 5-/-5-1 fiind fiul lui constantiu c'lor, ce ar452/-/0.6 si imparat al partii occidentale a imperiului /0.-/0* si al elenei 4flavia, iulia, !lena 5.--//-6 prima sa sotie. Intra pe scena politica in /0* fiind c'emat

de tatal sau, proclamat in acelasi an imparat de catre trupele din occident. &upa inlaturarea lui ma,entiu invins la podul vulturului la 53 oct /;5 constantin a ramas singurul imparat in occident I n timp ce in orient stapanea cumnatul sau liciniu casatorit cu sora sa Constantia. #eintelegerea dintre constantin si liciniu s-a soldat cu infrangerea si uciderea celui de-al 5-lea. In /51 constantin pana la moartea sa ramane sg imparat al imperiului. !l a desavarsit si opera de organi are administrativa a imperiului inceputa de &iocletian. " ridicat provinciile de la ;0;-;;- provincii grupate in ;1 dioce e fata de $;5 dinainte. S-a mentinut nr de 1 prefgecturi si armata era formata din trupele de campanile mo$ile si trupe de granite sta$ile grupate in -. de legiuni. La ;; mai //0 a inaugurat noua capitala a imperiului constantinopol 4noua R7M"6 care avea opo itie strategica e,celenta si o importanta comerciala unica. 7rdinea instituita in stat va domina perioada romano $i antina4//0-*;06 iar trasaturile ei esentiale, caracterul autocrat a puterii imperial, centrali area si $irocrati area aparatului de stat. pe langa consolidarea economica, politica si juritica constantin cel mare a redesteptat viata spiritual in imperiu. &e voltarea invatamantului si renasterea studiilor clasice au facut ca operele marilor autori latini sa fie temeinic studiate si commentate. S-au construit ultimele edificii monumentale ale artei romane pagane, care impresionea a mai mult prin masivitatea si $ogatia ornamental decat prin elegant si armonia proportiilor. %iserica ortodo,a il venerea a ca sfant iar $iserica romano catolica ii atri$uie supranumele de CM"R!A, protestantii si unii cercetatori profane il caracteri ea a ca un om politic care a condus interese personale si de stat. convertirea la crestinism a imparatului constantin tre$uie inteleasa ca un process in timp si nu totala de la inceput. (re$uie privita si politica s-a religioasa care nu poate fi caracteri ata in e,clusivitate dupa unele acte normative ci dupa atitudinea persoanei amintite. Inainte de /;5 era adeptul paganismului , religia imperial fiind cultul eului solar mit'ra introdus de "urelian in 5-1. " cunoscut crestinismul dar insa fara s ail interese e de aproape ca mama sa !lena ar fi crestina. (impul aparitiei acestui semn difera in relatarile celor 5 istorici, euse$iu spune ca imparatul a va ut semnul inainte de a pleca cu armata la galia, in timp ce lactantiu afirma ca Mantuitorul I s-a aratat noaptea dinaintea luptei.faptul ca aceasta vi iune nu a fost o 'alucinatie cum tind unii sa o defineasca ci o realitate este confirmat si de inscriptia de pe arcul de triump' a lui Constantin din Roma. !use$iu relatea a ca imparatul constantin ca semnele v l-au convins de puterea lui 'ristos si l-a determinat la convertire. Sc'im$area produsa in viata lui este urmarea unui fapt real si nu a unei 'alucinatii. &upa infrangerea lui ma,entiu din ianuarie /;/ constantin a devenit impart al occidentului impreuna cu liciniu imparat al orientului. " dat la mediolanum edictul de li$ertate a crestinilor. Inca din /;- s-au scos moneda cu monograma crestina iar dupa inlaturarea lui liciniu /51 em$lemele pagane incep sa dispara. !ste adevarat ca imparatul constantin a tolerat mai departe cultul pagan insa l-a limitat prin anumite masuri restrictive. 9amilia imperial acorda sprijin moral dar mai ales material pt refacerea $isericilor stricate. S-au ridicat la Ierusalim, %etleem, "ntio'ia, Roma, (=r, #icomidia. Dnele edificii si temple pagane acolo unde era preponderant numele crestinilor erau puse in sluj$a $isericii. In timp ce &iocletian a sta$ilit= o noua capital la nicomidia, constantin cel mare a parasit complet roma vec'e si a construit pe %osfor un oras nou impodo$it cu $iserici crestine pe care l-a inaugurat la ;; mai //0 dandu-I numele de constantinopol. Constanipol pre enta ineres strategic economic dar si religios punand in um$ra vec'ea roma si tre ind mai tar iu rivalitate intre episcopii lor pusi la rang de egalitate prin canoanele / sin ec 5 si can 53 sin 1 ec. Dn alt sprijin acordat $isericii a fost convocarea sin ; ec de la niceea in /5.. Imparatul Constantin cel Mare a fost $ote at la palatal sau de la "nc=rona de episcopul seminarian !use$iu al #icomidiei cu cateva ile inainte de duminica pogorarii sf &u' in mai //-. " murit in duminica rusaliilor la 55 mai //- si a fost inmormantat cu mare fast in $iserica sf apostolic din constantinopol ctitoria sa. Pt meritele sale si pt sprijinul acordat crestinilor este pra nuit impreuna cu Mama Sa !lena la 5; mai cu atri$utul Ccel intoc'ai cu a"ostolii,-

16.EREZIILE IUDAIZANTE SI IUDEOGNOSTICE

!retici iudai antiHnazareii faceau parte din categoria iudai antilor moderati si erau grupati pe malul drept al iordanului. &esi respectau legea mo aica nu cereau sa fie impusa si crestinilor. Il recunosteau pe Hristos drept mesia si acceptau nasterea Sa supranaturala, moartea si invierea Sa. &intre cartile #( foloseau doar evang'elia dupa Matei in l$ aramaica sau cum afirma istoricul (eodoret evang'elia isa dupa evrei. ---- ebionitii iudai anti rigoresti nu recunosteau divinitatea lui Iis Hr, respectau legea mo aica, !v dupa Mt in versiunea aramaica dar respingeau epistolele Pauline considerandu-l pe sf ap pavel un apostat. !$ionitii moderati tineau si sa$atul si duminica. S=mmac'us cel mai important repre entant al e$ionitilor a tradus +( in l$ greaca in sec 5. Iudeo-gnosticismul ---era un s=ncretism de invataturi mo aice, gnotice si crestine. Cerint Bun iudeu ale,andrine influentat de filosofia lui filon din "le,andria si a trait in asia mica. !l admitea dualismul@ Dn &umne eu ascuns, invi i$il, inefa$il si material eternal. Lumea era opera unui &emiurg. Iisus a fost un om natural dar deose$it de ceilalti oameni prin $unatate si dreptate. La $ote s-a pogorat asupra lui Hristosul, spiritual lui &umne eu care L-a ajutat sa faca minuni, dar care L-a parasit la moarte. #eadmitand realitatea intruparii lui Hristos el se inscria printe duc'eti. Elchesais'ul Bnumele ere iei ar proven de la un eretic el>esal sau el>esai care a trait in sec al 5lea sau de la cuvintele e$raiceA'el >esaiA care inseamna putere ascunsa. !l>esaismul este un amestec de ideii religioase pagane iudaice crestine naturalism pagan magie astrologie si fatalism. "deptii acestei ere ii respectau legea mo aica e,ceptand sacrificiile sangeroase.inter iceau consumul de carne si vin impartasindu-se cu paine sis are. Permiteau casatoria si practicau un fel de $ote si mai multe spalari ritual. &upa invatatura lor 'ristos era un inger urias care s-a intrupat de mai multe ori, ultima intrupare facandu-se din 9ecioara Maria. "laturi de el sta &u'ul Sf ca principiul feminine. Invatatura el>esaitilor era cuprinsa intr-o scriere revelata secreta ca uta din cer si adusa CprofetuluiA el>esai de insusi 9iul lui &umne eu.

17. MANIHEISMUL

Mani'eismul e o ere ie gnostica, era un amestec de parsism,$udism,de teosofie $a$ilonian'aldeica si crestinism.ea se aseamana cu sistemele gnostice siriene.intemeetorul acestei secte a fost M"#I4manes sau mani'eos6 un person de origine no$ila din ctesifon nascut in jurul anilor 5;.-5;*. Sistemul lui era f$ conturat cu multa originalitate, dorinta de persanilor, o religie noua. &in aceasta cau a se pare ca a fost jupuit de viu p la anul 5--. )iua mortii lui a devenit cea mai importanta sar$atoare a Mani'eilor i in care ei se prosternau in fata scaunului maestrului lor. &octrina mani'eica ducea rivalitatea dintre imparatia luminii sic ea al intunericului la e,trema. Cele 5 lumi sunt personificate vii vesmice si necreeate. In lupta lor unele elemente de lumina formate din cate . serii de eoni au ca ut pri oniere in lumea intunericului. 9iecare om are un suflet luminous si unul intunecat. !li$erarea sufletului luminous se face prin Hr care a co$orat din Soare pe pamant avand un trup apparent si care a invatat pe oameni pa a celor / peceti@a gurii, a mainii, si a sanului. Promovaau o morala severa pt cei alesi si erau complect vegetarieni. Comunitatea mani'eica la conducerea carei

se imitase organi area crestina cu ;5 "postoli, -5 !piscopi, preoti diaconi si evang'elisti. Se imita o forma de $ote si eu'aristie dupa modelul crestin. &esi persecutati mani'eii s-au raspandit in Italia, :aliia, "frica.

18. MARCIONISMUL

Marcionismul Beste o ere ie gnostica promovand dualitatea de &umne ei, respingerea +( si acceptarea doc'etismului. Intemeetorul acestei secte este marcion nascut p la anul 3., era fiul unui episcope din Sinope pe tarmul Marii negre. 9iind e,comunicat de tatal sau pt ideeile sale gresite a parasit orasul raspan indu-si invataturile in "sia Mica. &atorita lipsei de aderen=ti a plecat la Roma unde s-a mentinut in comunitatea $isericii pana l anul ;11 cand a fost alungat. " continuat sa castige adepti in spatial mediteranian organi and o comunitate proprie. " murit la anul ;*0 si adeptii lui au continuat sa e,iste in apus pana la mijlocul sec al . lea cand au trecut la mani'eism. Invatatura de voltata de marcion in lucrarea antite ei avea la $a a o serie de presupuse contradictii descoperite in cartile +t si #t@ legea si evang'elia, dreptatea si iu$irea. "stfel el constata superioritatea !v fata de legea lui Moise si respinge +(. Morala Marcionista este rigorista condamnand casatoria si impunand o asce a severa cu inter icerea consumului de carne si vin. !rau officiate unele taine permitand mai multe $ote uri pt iertarea pacatelor. Marcion nu admitea teoria eonilor si a necesitatii gno ei. #u folosea doctrine secrete si mistere si nu impartea oamenii in categorii favori ate si defavori ate, si accentual cadea pe aspectul soteriologic, cosmologic si filo ofic. &in aceasta cau a era mai accesi$il decat gnosticismul si mai periculos pt $iserica.

19.MONTANISMUL

Montanismul Bspre deose$ire de ere iile gnostice montanismul pune in valoare ideii religioase inspirate din apocalipsa si vi and parusia. Se pune un mare accent pe trairea intense a evang'eliei in special pe aspectul es'atologic, 'iliastic si prop'etic. Montanismul e,prima intr-o mare masura traditia crestina in asia mica unde a aparut urmarind com$aterea invataturii despre indepartarea parusie promovata de unele secte dar intr-o oare care masura acceptata de $iserica. Montanismul ca miscare de reinnoire spiritual nu creea pro$leme in legatura cu invatatura evang'elica cid oar cu unele interpretari eronate ale acesteia. !re ia a aparut in frigia pe la ;*0-;-0. 9ondatorul ei era montanus fost preot al eitei c=$elei . impreuna cu 5 femei ma,imila si prisca. Care cadeau in e,ta si profeteau, el se credea proorocul car anunta tp parusiei co$orarea ierusalimului ceresc si instaurarea imparatiei de ;000 de ani. "ceste evenimente urmau sa se intample in apropiere de pepu a si (=mion in 9rigia, iar oamenii tre$uiau sa se pregateasca traind in asce a severa. Montanismul a cunoscut numerosi adepti nu numai din frigia ci si in :alatia si in alte provincii din "sia Mica. In jurul anilor ;---;30 la L=on si Roma se v$ de asemenea despre ideile montanisme. In "frica se numara printer adeptii acestei ere ii c'iar si vestitul apologet (ertulian 4510mort6 care spre sf vietii a intemeeat o grupare proprie a tertulianistilor. &esi a

fost com$atut de apolinarie, rodon , meliton de sardes si altii mantanismul a re istat in rasarit pana in sec 1.

2". CONTROVERSELE PASCALE

&isputele pascaleHaria e,tinsa de raspandire a crestinismului, multitudinea popoarelor care au primit in parte invatatura Mantuitorului Iis Hr, diversitatea traditiilor locale care se interferau cu invatatura si practica liturgica a $isericii au creeat conditii favora$ile formarii unor traditii crestine locale care au dus cu tp la giscutii si neantelegeri, mai ales de ordin practice cu privire la cult si disciplina $isericeasca. Prima disputa cunoscuta in $iserica a avut ca o$iect ser$area pastilor cu referire la iua si felul sar$atorii acestui eveniment fundamental. Controversa pascala a cunoscut / fa e pana la solutionarea definitive data de sin ; ec d la niceea /5.. In tp domniei imparatului antonum piul ;/3-;*; in jurul anului ;.. episcopul policarp al smirnei mort la ;.. a avut o intrevedere cu episcopul anicet al romei4;..-;**6 pt a elucida unele mici neantelegeri in legatura cu ser$area pastilor.$a andu-se pe traditia vec'e apostolica nu au renuntat la traditia pascala insa au consimtit un comun accord ca anicet permitandui Sf Policarp sa savarseasca sf liturg'ie la Roma. La inceputurile crestinismului elemental iudaic era preponderant in comunitatile crestine si astfel s-a pastrat traditia iudeo-crestina de a ser$a in continuare pasca iudaica. Crestinii s-au orientat in sta$ilirea datei pastilor crestine dupa calendarul iudaic respectiv la ;1 nissan rastignirea iar la ;* nissan pastille invierii, indeferent in ce i a saptamanii cadeau acestea. &in acest motiv sa iscat o discutie intre $isericile din asia pe la anii ;*--;-0. In disputa au interveit episcopii meliton de sardes si apolinarie de eropolis. "mandoi se pare ca nu au ca ut de accord asupra unui aspectsi anume da> la ;1 nissan se ser$ea a pasca iudaica pe care a tinut-o si mntuitorul jertfind mielul pascal sau daca atunci s-a jertfit Hristos insusi pt pacatele lumii. " /a fa a a disputelor este mult mai clara si in jurul anului ;20 preotul eretic $lastus venit din asia predica la roma ser$area pastilor dupa traditia iudaica. !piscopul policrat a convocat sinodul insa episcopii au refu at sa accepte sc'im$area traditiei lor pascale motivand ca practica Kuartodecimana este mostenita de la apostoli. Conform informatiei transmise de euse$iu de ce areea episcopul victor a e,comunicat $isericile din asia insa aceasta atitudine grava pt intreaga $iserica n-a placut tuturor episcopilor. &isputele pascale au fost solutionate la inceputul sec 1. Sinodul de la "relate din /;1 a 'otarat ca toti crestinii sa ser$e e pastille Cin aceeasi i si la aceeasi data in toata lumeaA 4canonu ;6 iar la sinodul ; ecumenic s-a sta$ilit ca pastille sa se ser$e e in prima duminica cu luna plina dupa ec'inoptiu de primavera amanandu-se cu o saptamana daca vor coincide cu pasca iudaica.

21.CONTROVERSELE BAPTISMALE

"paritia ere iilor si re olvarea pro$lemei, reprimirii apostatilor din tp persecutiilor in comuniunea $isericii a dat nastere la noi dispute una importanta dintre ele fiind legata de $ote . &isputa s-a purtat intre $iserica din roma sic ea din cartagina respective intre episcopii Stefan al Romei45.1-5.-6 si ciprian al cartaginei mort in 5.3. La roma se recunostea $ote ul

ereticilor si nu se impunea re$otearea celor ce reveneau in comunitatea $isericii pe cand in "frica ereticii erau re$ote ati pt a fi primiti in $iserica. &eoarece la roma, in egipt si palestina ereticii erau primiti in $iserica numai prin punerea mainilor, episcopul Stefan al romei dorea sa impuna practica romana si in "frica dar s-a lovit de re istenta sf ciprian. !l i-a amenintat sip e episcopii firmilian al ce areei capadociei si elenos din tars cu e,comunicarea pt re$ote area ereticilor. !piscopul dionisie al ale,andriei a a planat conflictul. 5 sinoade tinute la cartagina in 5..-5.* su$ presedintia sf ciprian s-au pronuntat din nou pt re$ote area ereticilor si sc'ismaticilor motivand ca $ote ul este valid numai in $iserica. 9iind intrigat Stefan al romei a refu at sa primeasca pe trimisii sf ciprian iar p el l-a criticat ve'ement. Sf ciprian lasa li$ertate episcopilor de a proceda cum cred iar sf Stefan voia sa impuna practica romana in intreaga $iserica. Cei 5 episcopi au ramas 9ermi pe po itiile lor fara a rupe comuniunea $isericeasca. "u murit in tp persecutiei lui valerian, se pare ca s-a inc''eat astfel disputa $aptismala, sinodul de la arelate si sinodul ; ec de la niceea, au 'otarat ca se recunoaste $ote ul ereticilor da> a fost savarsit in numele Sfintei (reimi.

22.SCOLILE TEOLOGICE

)COALA .IN ALE/AN.RIA B "le,andria vec'i centru de cultura elenist avea cea mai vec'e universitate, mouseion care dispunea de 5 $i$lioteci organi ate la cel mai inalt nivel stiintific din vremea aceea. !a a atras multi tineri dornici de cultura. "ici se editau lucrari ale clasicilor greci, se ela$orau comentarii, se faceau cercetari in domeniul filo ofiei in special cea platonica si se studiau stiintele e,acte@ matematica , geometria, stiintele naturii, elemente de fi ica si c'imie. Inceputurile scolii crestine din "le,andria sunt fi,ate in jurul anului ;.0. Scoala a cunoscut o de voltare spre sfarsitul secolului al 5lea cand la conducerea ei a venit Panten, originl din sicilia. !l a condus aceasta scoala pana catre anul 500 cand a murit. " urmat clement ale,andrinul care a tre$uit insa sa paraseasca "le,andria cand a i $ucnit persecutia lui septimius sever 505-50/. #u cunoastem in ce mod se afisau cursurile sale, atat in domeniul Sf Scripturi cat si al stiintelor profane, dar vasta cultura profana si clasica si setae sa nestinsa vor fi facut din cursurile lui o adevarata desfatare spiritual. Cei mai $uni ucenici au fost ilustru teolog 7RI:!#, si "L!?"#&RD viitor episcope al ce areei capadociei si apoi al ierusalimului. Prestigiul scolii a fost dus mai departe in sec /-1 de origen Heracles ale,andru dionisie, pieriu, teognost petru, macarie, si di$in cel or$. Scoala teologica din "le,andria a avut o mare importanta pt viata $isericii si mai ales pt teologia trinitara si 'ristologica din secolul 1-.. )COALA .IN AN*IO0IAHI nceputurile scolii teologice din antio'ia siriei unde e,istau una din cele mai cunoscute comunitati crestine inca din perioada apostolic, tre$uie fi,ate in sec al /-lea. #u putem afirma ca fondatorul acestei scoli a fost eruditul preot Malc'ion care conducea o scoala retorica elina si care impreuna cu fermilian al ce areei capadociei, grigorie traumaturgul, elenos de tars, t'eoteocnos al ce areei palestinei si 'imeneu al ierusalimului a condamnat in sin tinut la antio'ia intre anii 5*3-5*2 pe pavel de samosata.organi area invatamantului teologic crestin antio'ian iar reveni totusi lui Lucian din antio'ia. Conducerea scolii teologice din antio'ia a preluat-o dupa anul /0/ cand a renuntat la antitrinalism deoarece tp de /. ania fost e,comunicat si eliminate din $iserica de episcopii &omnus (imaios si C'iril. La scoala condusa de el a studiat "rie si !use$iu de nicomidia care dupa toate pro$a$ilitatile au preluat invatatura antitrinitar. 9iind de origine evreu Lucian

s-a remarcat ca un virtuos interpret al Sf Scripturi facand si o revi iune a septuagintei.din cele spuse reiese ca scoala din antio'ia nu a cunoscut o ampla de voltare ca cea din "le,andria. !a a cunoscut o mai mare importanta in a 5a jumatate a sec 1 prin diodor din (ars. )COALA .IN CE1AREEA PALE)*INA Heste strans legata cu scoala din "le,andria deoarece a fost infiintata de origen dupa modelul acesteia. Intrand in conflict cu episcopul dimitrie al ale,andriei privind 'irotonia sa de episcopii teoctist al ce areei palestinei si ale,andru al ierusalimului. Personalitatea si elocinta marelui teolog i>-a impresionat pe fratii teodor si atenodor din neoce areea pontului, care mergand spre %erit au poposit la ce areea si s-au convertit la crestinism. La plecare teodor ajuns episcope la neoce area cunoscit cu numele de grigorie taumaturgul a rostit acel Ccuvant de multumire catre 7rigen.A 7rigen a murit la *2 de ani in tp imparatilor galus si volusian la t=r unde a fost si inmormantat. #u stim daca a preluat cineva imediat conducerea scolii insa la inceputul sec1 il intalnim ca professor pe distinsul preot Panfil din %erit. #u se poate afirma cu certitudine ca euse$iu episcopul ce areei palestinei si marele istoric $isericesc a condus la aceasta scoala. )COALA .IN E.E))AHdespre care nu avem aproape nici o informatie, se pare ca este mai vec'e decat cea din antio'ia pt ca aci a studiat Lucian din "ntio'ia su$ indrumarea lui Macarie. Pe langa invatamantul organi at au e,istat si unele scoli particulare in jurul unor mari personalitati@ (ertulian, si Sf Ciprian in Cartagina, Sf Irineu in :alia, Ipolit si Caius in Roma, (atian "sirianul in Siria unde s-a tradus Sf Scriptura in Siriana cunoscuta cu numele CP!SI(7A .