AMV Dessign

MuItimedia 2011
VASILE MESAROS ANGHEL
Volumul I
CRESTINI SI EVREI`
-FAPTE-
Eseu Documentar
vmesarosanghel(yahoo.com
CUVANT NAINTE 1
INTRODUCERE - ISTORIE SI LEGEND 4
CAPITOLUL I - PENTATHEUT 8
C.I..1.- NCEPUTUL 8
C.I..2. SFANTUL DIACON STEFAN 18
CAPITOLUL II - PRIGOANA NTRE FRATI 24
C.II.1. EVANGHELIZAREA PRINTRE EVREI 24
C.II.2. CINE ESTE `POPORUL LUI DUMNEZEU` 29
C.II.3. CONCILIUL DE LA IERUSALIM 32
CAPITOLUL III - CONVERTIREA `PGANILOR` DE CTRE EVREII CRESTINI 35
C.III.1. CONVERTIREA RABINULUI SAUL 35
C.III.2. EVANGELIZAREA LA ROMA 38
C.III.3. PRIMA EVANGHELIZARE A LUI PAVEL N CIPRU 40
C.III.4. MISIUNILE APOSTOLICE N MACEDONIA SI GRECIA 43
C.III.5. SCOALA DE INITIERE CRESTIN DE LA EFES 50
CAPITOLUL IV RUPTURA DIN INTERIORUL COMUNITTII EVREILOR CRESTINI DE LA IERUSALIM 55
C.IV.1. DRUMUL LA IERUSALIM 55
Cuprins
C.IV.2. PROCESELE 59
C.IV.3. DRUMUL LA ROMA 66
C.IV.4. CENUSA PSRII PHOENIX 68
NOTE LA CRESTINI SI EVREI 71
BREVIAR DE FAPTE ISTORICE: EVREI SI CRESTINI LA IERUSALIM 75
C.V.1 N ANII OCUPATIEI ROMANE 75
C.V.2 N ANII OCUPATIEI BIZANTINE 89
C.V.3 N ANII OCUPATIEI CALIFILOR 91
C.V.4 N ANII OCUPATIEI CRUCIATILOR 92
C.V.5 N ANII OCUPATIEI MAMELUCILOR 95
C.V.6 N ANII OCUPATIEI OTOMANE. SIONISMUL - GENEZA REANTOARCERII 96
C.V.7 N ANII OCUPATIEI BRITANICE 100
C.V.8 N ANII STATULUI ERETZ ISRAEL 112
NOTE LA CRESTINI SI EVREI (II) 112
NICOLAE BLAN SI ALEXANDRU SAFRAN DOI CAVALERI AI APOCALIPSEI SECOLULUI XX 113
UN MIRACOL N PLIN APOCALIPS 113
NOTE LA CRESTINI SI EVREI (III) 120
PAPA IOAN AL XXIII-LEA .PAPA BUONO 121
Anexa 1: IOAN XXIII SI MISCAREA ATEISMULUI 136
Anexa 2: IOAN XXIII SI MISCAREA MASONIC 137
POST SCRIPTUM 139
BIBLIOGRAFIE CRESTINI SI EVREI 140
DESPRE AUTOR 145
1
CUVANT NAINTE
LUPTA EVREILOR CRESTINI PENTRU EVANGHELIA LUI IISUS` - CRESTINI SI
EVREI (I) si 'BREVIAR DE FAPTE' - CRESTINI SI EVREI (II) au fost ncepute n 1992.
ntr-o perioad n care ncercam s m nteleg pe mine nsumi. Era demersul unui om care.
suprat pe propria nentelegere a vietii cotidiene. ia pixul s scrie. la fel cum un tran si ia
sapa si se duce s sape n grdin sau la cmp ca s uite de necazurile zilei. De-a lungul
anilor. textul a fost redocumentat. rescris de mai multe ori; i s-a mbogtit aria de idei;
proces care a fost aproape independent de cursul vietii personale; dar care mi-a adus si mi
aduce si acum o liniste interioar si bucurie: de a fi un evreu-crestin.
NICOLAE BLAN SI ALEXANDRU SAFRAN DOI CAVALERI AI APOCALIPSEI
SECOLULUI XX - CRESTINI SI EVREI (III) a fost documentat n 2003. n urma
lecturior de la Biblioteca OTER` (Organizatia Tineretului Evreiesc din Romnia`). Este
un remember al ntelegerii ntre doi mari prelati: un Crestin si un Mozaic; care a dus
concret la salvarea a 700.000 Evrei de la Holocaust.
"PAPA IOAN AL XXIII-LEA .PAPA BUONO" - CRESTINI SI EVREI (IV) a fost
documentat n 2010. n urma convorbirilor cu doi preoti Romano-Catolici de la Parohia
Popesti Leordeni. Este un destin exceptional al celui care a salvat circa 100.000 de Evrei de
la Holocaust si a contribuit decisiv la rezolvarea ,Crizei Rachetelor`(octombrie 1962). de la
declansarea iminent a celui de al III - lea Rzboi Mondial.
Din aceste documentri a rezultat c exemplul poporului Evreu: coeziunea n credint.
respectarea regulilor si a normelor comunitare: de la cele sociale la cele alimentare.
sprijinul logistic acordat fratilor: de la nivelul comunittii la nivel global. instruirea
sistematic a tinerilor evrei de la 3 ani: de la religie. cunostinte generale la sport si auto
aprare; sunt tot attea ,chei` demne de a fi de urmat. nu de a fi blamate. din neputinta de
a le urma.
Popoarele Crestine s constientizeze. prin liderii lor spirituali si politici. faptul c din
rndul Poporului Evreu a pornit formarea Poporului lui Dumnezeu` - primii Profeti ai
monoteismului n Civilizatia uman. primii Apostoli ai Crestinismului au fost Evrei .
Datorit lor Crestinismul a expandat` n nici o sut de ani la scara Imperiului Roman. apoi
prin urmasii lor din toate Neamurile. ~pn la captul Pmntului.[1]
Poporul Evreu s constientizeze. prin liderii si spirituali si politici. faptul c de-a lungul
Istoriei de 2000 de ani a transmis prin reprezentantii si. Decaloglul` (Cele 10 Porunci). ale
Monoteismului Mozaic. pe ntreg Pmntul. la toate Neamurile ; si astfel Poporul lui
Dumnezeu` a devenit Universal. Apostolii Evrei Crestini au fcut ca flacra conceptelor
sociale din Deuteronom` (Legile Sociale ale lui Moise) s devin o norm de conduit att
la Popoarele Crestine. Musulmane. ct si. prin import` la alte religii (Budism. Sintoism..)
devenind prin interactiune motorul spiritual al omenirii moderne.
Zestrea spiritual pe care o revendic. pe bun dreptate. fiecare popor nu se contrapune.
ontologic si axiologic. altor popoare. avnt o origine comun: ~Este mai mult Iubire de dat
dect de primit (din cuvintele Apostolului Pavel la plecarea sa din Efes spre Ierusalim).
Dincolo de aceast realitate am ncercat s motivez o constatare. Ct de derizoriu este
rspunsul omului la bunvointa lui Dumnezeu. Sau mai concret :CUM REUSESC S
DISTRUG OAMENII CE LE ESTE TRANSMIS PRIN PROFETI.
[1] Apostolii l-au ntrebat pe Iisus: A venit timpul s fie restaurat Regatul lui Israel ?`
Rspunsul a fost: Nu v este dat vou s cunoasteti timpul si momentul. Dar voi veti primi
o Fort: aceea a Spiritului Sfnt. care va cobor asupra fiintelor voastre. ATUNCI VETI FI
MARTORII MEI; LA IERUSALIM. N TOATA IUDEEA SI SAMARIA. PAN LA
MARGINILE PMANTULUI` (Faptele Apostolilor p.1.7.)
2
Motto.
Dumnezeu este Unul. Oamenii l-au fcut mai multi:
Unul Iudeu. Unul Crestin. Unul Musulman`.
,God is ONE; mankind made him many:
One Mosaic. one Christian. one Muslim`.
Dieu est Un. les gens ont fait de nombreux:
un 1uif. un Chrtien. un Musulman`.
3
4
INTRODUCERE - ISTORIE SI LEGEND
A trei - a Evanghelie. numit dup Luca` mpreun cu Actele Apostolilor (Faptele
Apostolilor). constituiau initial o singur carte. document de referint privind originile
crestinismului. n jurul anilor 1150 e. c. cele dou prti au fost separate. Prima parte a
fost inclus n textul organic al Noului Testament. Cea de a dou - a parte revine dup
secolul XVIII n textele reeditate ale Noului Testament`. Titlul: Actele Apostolilor` este
dat dup moda elenist. care atribuia relatrilor despre eroii antici apelativul Actele
lui.. (cum a fost cazul campaniilor lui Hanibal sau Alexandru Macedon).
Apartenenta ambelor texte aceluiasi autor se atesteaz prin trimiterea din finalul
Evangheliei dup Luca` la al doi-lea text ; prin asemnarea de stil si vocabular. Crestin
din generatia apostolic. Luca are o vizune realist asupra conflictului religios ntre evreii
mozaici si cei crestini. generat de miscarea social si religioas a crui exponent a fost
Iisus din Nazaret. Luca provenea dintr-o familie nstrit de evrei din Antiohia (actual n
Siria). Era initiat n medicina sacr. Trece la crestinism sub oblduirea rabinului Saul
(apostolul Pavel). initiat la rndul su la Yesiva rabinului[1] Gamaliel cel Btrn l va
urma pe Pavel n traseul misionar din Grecia si la Roma.
Valoarea esential a textului Lucanian const n participarea nemijlocit a autorului la
ultima parte a misionarismului apostolic al evreilor-crestini. Pe de alt parte sursele de
documentare au avut n apostolul Luca un fin analist. capabil a pune n evident
semnificatia unor momente cruciale ale expansiunii primare a crestinismului.
[1] La Evrei. apelativul rabin` era acordat unui initiat n tainele Legii Mozaice. capabil a
instrui pe altii n observanta Mozaic (interpretarea textelor Legii).
5
n textul Faptele Apostolilor` exist o bogat ncrctur informational care atest viata
cotidian si problemele unor mari comunitti de evrei crestini n zona Orientului Mijlociu
si n spatiul Mediteranean. Semnificative n ce priveste Biserica evreilor crestini de la
Ierusalim. sunt relatrile indirecte privind activitatea apostolului Petru (p.9.32. - 11.18.) si
Filip (p.8.4-40). Un alt segment de istorie a evreilor crestini este descrierea miscrii evreilor
Elenisti - Evreii elenizati (proveniti din puternicele comunitti evreiesti aflate n orasele si
coloniile Grecesti; unii dintre ei. precum Rabinul Saul avnd cettenie Roman). pe care
apostolii i hirotonisesc (diakonein - Faptele Apostolilor 6.1. . 6.3.. 6.6.).
Prigoniti din Ierusalim dup lapidarea Sfntului diacon Stefan . elenistii se vor ndrepta
spre coloniile Grecesti din continent si Insule. prin teritoriul Palestinei si al Siriei. Devin
misionari ai Evangheliei lui Iisus si initiaz prima expansiune a Bisericii crestine. Astfel c.
lapidarea Sfntului diacon Stefan de ctre fanaticii din Sanhedrin [1] determin expansiu-
nea iudeo-crestinismului primar.
nfiintarea Bisericii crestine din Antiohia (Siria) (p.6.1.-8. ; 11.19.-30 ; 13.1.-3) deschide
drumul apostolilor crestini ctre comunittile evreiesti din afara Iudeii. n aceast prim
perioad de douzeci si cinci de ani are loc primirea n rndul comunittii evreilor crestini
a membrilor altor neamuri : SEMN AL EXPANSIUNII CONCEPTELOR MORALE SI
RELIGIOASE MOZAICE PRIN EVANGHELIZAREA CRESTIN.
[1] Autoritatea rabinic de conducere colectiv a Marelui Templu Mozaic de la Ierusalim.
Instanta superioar de decizie mozaic n Templul Mozaic de la Ierusalim ce se constituia n
Conciliu Rabinic de reglementare si judecat a vietii religioase si civile din interiorul
comunittilor evreiesti din Ierusalim si indirect. mai mult sau mai putin al majorittii
comunittilor evreiesti din teritoriile Palestinei si Asiei Mici; activitate tolerat de ocupantii
romani.
6
Centrul de greutate al textului este relatarea participrii autorului la misionarismul
Pavelian. (p.16.-p.28.). n ansamblu lucrarea este o fresc a temelor si argumentelor
primului demers crestin. El se adresa deopotriv : evreilor prin comentarii ale textelor
sfinte mozaice. grecilor prin reflectii filozofice de natur eleusian. Pentru toti demersul
apostolic evoca esenta misterului crestin: un Mesia crucificat. mrturia Renvierii lui si
apelul la conversiune prin actul Botezului Crestin si taina Euharistiei. Obiectivitatea
textului a fost atacat pe motiv c ar fi o apologie a misionarismului Pavelian. Realitatea
este c Luca red prin mrturie direct conflictul religios dintre evreii mozaici si cei de rit
crestin; ramuri ale aceleiasi religii monoteiste. Autorul relateaz despre militantismul
apostolului Pavel ; mesajele sale adresate coreligionarilor mozaici ct si pgnilor`.
cavalerilor romani si justitiei romane. pn la nivelul mpratului (cezarului). Luca a lsat
o mrturie. scris antrenant. a unor fapte din perioada de nceput a crestinismului. n
calitate de martor si participant la furirea ei.
Ideile cheie ale textului Lucanian ar putea fi :
Credinta n Renvierea lui Iisus si calitatea lui de Fiu al lui Dumnezeu`;
Principalele argumente ale apostolilor n fata oponentilor de rit mozaic. ce negau lui Iisus
calitatea de Mesia. cel prevestit de profeti;
Misionarismul apostolilor prin fapte. predici si exemplu personal. n actul convertirii la
crestinism ;
Formele primare ale practicilor ritualului crestin;
Problema accesului la iertare divin; problem de esent comun n toate dogmele de
ezoterie religioas.
n loc de concluzie. la aceast introducere. se poate da ca exemplu drama rabinului Saul
devenit. prin convertire la Evanghelia lui Iisus. apostolul Pavel.
7
n aceast decizie singular a unui om. gsim drama evreilor convertiti la alte religii. ce
dureaz de dou mii de ani. Apostolul Iacob cel Mic va continua respectarea Legii Mozaice
n litera ei dar. la Conciliul de la Ierusalim va sustine n final solicitarea unui minim de
restrictii pentru convertitii ne evrei. Martiriul Sfntului diacon Stefan va rupe cordonul
ombilical` ce l lega pe evreul crestin de confratii si mozaici. Conciliul de la Ierusalim (anul
48. din alte surse 50 e.c.) va consacra principiul IERTRII DIVINE` prin credinta n
Evanghelia lui Iisus. Va dispensa pe adeptul convertit la crestinism de ritualul circumiciziei
(tierea mprejur`) si de respectarea ad literam` a severei observante mozaice. Lucru care
nu era valabil ns pentru adeptii crestini evrei (ei respectau n totalitate vechile cutume
halakice). Faptul astfel subliniat este momentul rupturii ntre cele du curente ale
monoteismului evreu: cel mozaic si cel crestin. Consecint a izgonirii `fratilor de ctre
frati`. evreii crestini vor continua convertirea n rndul popoarelor idolatre`; fenomen ce
va fi continuat dup secolul I de ne evrei timp de dou mi de ani: n granitele euro-asiatice.
apoi pe ntreg globul. Divergenta de doctrin initial dar si de natur social. va duce la
ruptura dintre evreii crestini si cei mozaici apoi la diminuarea ponderii comunittilor de
evrei crestini. Peste aproximativ sapte sute de ani va apare monoteismul Islamic. Cu toate
c nici Iisus nici profetul Mahomed nu au negat pe Moise. predecesorul lor. cei ce s-au erijat
n fideli` urmasi au construit URA pentru a mpiedica IUBIREA. De ce... n adevr numai
Dumnezeu stie! Poate c ecumenismul religios sub semnul unittii n credinta moral a
existentei prin DIVINUL UNIC`. va drui har n sufletul celor ce ne sunt pstori. de a
depsi mirajul pe care l d la un moment dat nchistarea n A DETINE PUTEREA
LUMEASC.
8
CAPITOLUL I - PENTATHEUT
C.I.1.- NCEPUTUL
Prologul din ACTELE APOSTOLILOR` este ca un nceput de scrisoare. Apostolul Luca se
adreseaz unui camarad . Teofil (evreu din comunitatea atenian. trecut la crestinism sub
oblduirea lui Pavel) rezumnd n cteva paragrafe (Faptele Apostolilor p.1.1-2.6) una din
profetiile esentiale ale lui Iisus : taina botezului prin spirit (coborrea Duhului Sfnt`). n
cuvinte simple el ne comunic mesajul initiatic al Evangheliei lui Iisus. n cele patruzeci de zile n
care Iisus renviat a comunicat cu apostolii pe Muntele Mslinilor (care strjuieste vechea cetate
a Ierusalimului). o dat cu profetiile asupra ce avea s se ntmple. el a cerut camarazilor si s
nu prseasc orasul. urmnd a primi peste putine zile Botezul prin Spiritul Sfnt`: Ioan
Boteztorul v-a dat botezul apei. dar voi veti fi botezati n lumina Spiritului Sfnt peste putine
zile` (Faptele Apostolilor p.1.5.)
Apostolii nu sesizau nc ruptura ce va urma ntre credinta poporului ai caror fii erau si cea pe
care urmau a o propovduii. Au ntrebat:
A venit timpul s fie restaurat Regatul lui Israel ?`
Rspunsul a fost: Nu v este dat vou s cunoasteti timpul si momentul. Dar voi veti primi o
Fort: aceea a Spiritului Sfnt. care va cobor asupra fiintelor voastre. ATUNCI VETI FI
MARTORII MEI; LA IERUSALIM. N TOATA IUDEEA SI SAMARIA. PAN LA
MARGINILE PMANTULUI` (Faptele Apostolilor p.1.7.)
Cititorului neavizat i precizm c. exist nenumrate precedente ale strii vizionare. avute de
magi si profeti. n fiecare parte a pmntului. Starea vizionar. numit si starea de clar-viziune`
este relatat n crti vedice indiene. o gsim n textele nscrise n piatr sau pe paprius. de ctre
initiatii din Memphis (Egipt). n relatrile lui Herodot privind prezicerile preoteselor si preotilor
cultului politeist Eleusian de la Delphi. Ca s nu mai amintim cele cuprinse n primul text biblic
9
(Vechiul Testament`). Aceastea sunt simple mentionri. Explicatia aparitiei strii de clar-
viziune const. pe scurt n utilizarea intensiv a resurselor cerebrale. printr-un antrenament
si un mod de viat deosebit. ce dura ntre patru si paisprezece ani (functie de stadiul de
initiere atins). Era. pstrnd proportiile. oarecum asemntor formrii unei gimnaste de
perfomant. Uluirea cu care priveam exercitiul romncei Nadia Comneci la paralele sau
la brn este n egal msur rezultatul dotrii native si a nesfrsitului sir de ore de
antrenament practicat pe aparate. Ani de privatiuni fat de viata si bucuriile copiilor de
vrsta ei. Si ntr-un caz si cellalt. rezultatul este asemntor: perfomanta individual
maxim posibil[1]. Iisus. precum Moise. Pythagora si dup el Mahomed. fac parte din
categoria profetilor. Ei au atins gradul maxim de intiere. PRIN HAR SI INSTRUIRE. si au
fost meniti s foloseasc acest puteri. genetice si dobndite. n revigorarea moral si
religioas a epocii n care si-au trit destinul temporal. avnd viziunea atemporalului ce va
urma si prevestind.
Astfel Iisus a lmurit n cteva cuvinte locul Ierusalimului ca punct de plecare si de
sosire ; a mutatiei pe care o va declansa `Evanghelia lui Iisus`; etapele mari ale istoriei
crestine si rolul apostolilor. Dar tot att de adevrat este c fr credinta vie si tenacitatea
primilor misionari. a celor ce le-au urmat n druire. ar fi rmas profetii.n pustiu. Dup
supliciul crucificrii si pecetluirea mormntului lui Iisus. adeptii s-au reunit n incinta unde
a avut loc Cina cea de tain`. Erau Petru. Ioan. Iacob. Andrei. Filip. Toma. Bartomlomeu.
Matei. Iacob (fiul lui Alfei). Simon Zilotul. Iuda (altul dect Iuda Iscarioteanul. cel care l-a
predat pe Iisus trupelor romane. venite mpreun cu slujitorii Templului spre a l captura).
mpreun cu ei se afla Maria. mama lui si un grup de adepti. Au urmat Faptele Renvierii.
[1] Pentru perfomatele initiatilor. invitm pe cei dornici s consulte printre altele si
Bibliografia prezentului text.
10
bine cunoscute ; a venit vestea sinuciderii lui Iuda Iscareoteanul si are loc nlocuirea sa cu
Matei. Barsabas. cu toate c nu a fost ales. va continua cu tenacitate a fi discipolul lui Iisus.
Caracteristic evreilor crestini din acele timpuri era lipsa pizmei si a orgoliului. Nici unul
din cei doisprezece nu se considera cel mai bun ci doar ntre CEI DOISPREZECE CARE
TREBUIAU S FIE.
La cinzeci de zile dup Pastele Patimilor si Renvierii lui Iisus un zgomot ca de furtun a
nconjurat cldirea n care ei se aflau. Fenomene stranii aveau loc: jeturi de foc` ce se
coborau peste crestetul fiecrui apostol. Harul Divin (n fapt Botezul prin Spirit) i-a
cuprins. Efectul a fost observat de locuitorii cettii n zilele ce au urmat. Nu mic le-a fost
mirarea atunci cnd fiecare din ei auzea cele spuse de apostoli privind Vestea Renvierii lui
Iisus` pe limba lui. Si nu era de nenteles: apostolii erau cunoscuti ca pescari de meserie;
oameni simpli. nicidecum instruiti la scolile de pe lng sinagogi. Mai mult: ei vorbeau
despre Iisus n Elamit. Arab. Part. Predicau celor veniti din Mesopotamia. Iudeea.
Capadochia. Pontul Euxin. Libia. Roma. A urmat momentul n care Petru. nconjurat de
ceilalti unsprezece apostoli. combate zvonul rspndit de slujbasii Templului : anume c
harul acesta era rezultatul unei... betii. n fata multimii adunate n curtea Templului.
aminteste c predicaser la nou dimineata. Ori evreilor. practicanti ai cultului mozaic. le
este interzis a consuma nainte de slujba de dimineat buturi de orice fel[1]. Le explic
ciudatul fenomen relund cele transmise de Iisus pe Muntele Mslinilor :
Voi face ca n timpurile Meisanice. Spiritul meu s se coboare asupra trupurilor. Fii vor
profetiza. tinerii vor avea viziuni. btrni vor avea gnduri. Eu voi cobor Spiritul Sfnt
asupra celor devotati. Voi face s apar semne misterioase pe Cer si jos . pe Pmnt.
[1] Ceea ce s-a transmis la crestini n ritualul mprtsaniei
11
Soarele se va schimba n tenebre si Luna n snge nainte s vin ziua lui Dumnezeu --
acea Mare Zi. Si oricine va invoca Numele lui Dumnezeu. va fi salvat`. (Faptele Apostolilor
2.17.-21.). Apoi le aminti celor prezenti cum acest Trimis al Domnului. cu harul tmduirii
si al adevratei credinte mozaice a fost crucificat de ctre cei de aceasi etnie. fii ai lui Israel.
Dar Hristos Nazriteanul a renviat la fel cum regele David a avut viziunea propriei sale
renvieri. n tot acest demers era prezentant revelatia unui mit: REANVIEREA. La primii
pasi ai Crestinismului. apostolii fceau referire la un concept ezoteric antic : renvierea
sufletului ca o consecint a trecerii sale printr-un lung sir de existente temporale. pn la
una din cele dou posibilitti : distrugerea (aneantizarea n Hades - Iad) sau trecerea
ntr-un plan superior (numit Regatul lui Dumnezeu. Olimp. Rai. Nirvana. etc). Un
contemporan cu noi are o perceptie vag a existentei acestui mit antic. Profetii poporului
Evreu. ntre ei Moise. David si Isaia. l stiau. Si istoria prezentei acestui mit o regsim n
primele texte ezoterice de acum nou mii de ani : viziunea lui Hermes Trismegistu (despre a
crei existent ne vorbeste Shoure). Urmasii lui. preotii templelor din Memphis (Egipt).
ulterior si teosofia indian a lui Rama Krishna. mprtseau celor ajunsi pe ultimele trepte
de initiere. taina renvierii spiritului ntr-un alt corp biologic. de-a lungul unui sir de
existente care L DEGRADAU SAU L RIDICAU pe drumul ctre `VIATA FR DE
MOARTE`. Pythagora l dezvluie n mitul eleuisan despre zeita Psyhe. Discipolii si. l-au
dus n cettile si coloniile Grecesti. Unul din discipoli. Zamolxe (devenit Zeu al Dacilor n
secolul VII .e.c.). a cultivat moartea cu zmbetul pe buze al celor ucisi pe cmpul de lupt.
ncreztori n viata urmatoare cu care vor fi rspltiti pentru curaj si demnitate. Moise. cel
care a fost primul Trimis (Mesaiah) al poporului evreu era un initiat al templelor Tebei
(secolul XIII nainte erei crestine). Cunostea misterul Renvierii dar nu
12
l-a dezvluit poporului pe drumul din Egipt la malurile Iordanului. Motivul cred c era
menirea sa: de A CREA UN POPOR PENTRU O RELIGIE din rndul unor transfugi cu o
credint amestecat si un ritual bivalent (cum ar fi cultul zeilor cananeeni si a unui singur
Dumnezeu). Pentru asta triburile au fost purtate n pustiul Sinai patruzeci de ani. ntre
Delta Nilului si Erihon (distant pe care. chiar cu mijloacele de atunci. ar fi parcurs-o n
cteva luni). Scopul fiind ca cei noi nscuti pe acest drum s fie educati si instruiti religios
monoteist si n spiritul noilor Legi morale si sociale ale lui Moise. care de fapt stau la baza
organizrii civilizatiei umane de aproape trei mii de ani. Dac evreii nsetati si nfometati ar
fi avut certitudinea unei vieti urmtoare. precis ar fi renuntat pe loc la cea
prezent.Ulterior nici Ahaaron (Aaron) nici Iehoshua (Iosua) nu au dezvluit acest mister
ezoteric. Dar el era perceput de o parte din rabini (phariseii) si de esenieni. n perioada
existentei lui Iisus.
Evanghelia lui Iisus va fi prima care va dezvlui misterul ezoteric al Renvierii ca pilon al
credintei mozaice. Profetul a fost crucificat tocmai pentru c aceast moarte semnifica
pentru initiatii mozaici a duce la MOARTEA SUFLETULUI. Reaparitia n fata discipolilor
si era o confirmare a misterului : Cu moartea pe moarte clcnd`. Se explic si astfel
tenacitatea si virtutea cu care primii evrei crestini au depus mrturia Renvierii lui Iisus. de
cele mai multe ori cu pretul vietii.
Apostolul Petru. n primele sale predici (ca si Pavel ulterior n predicile tinute n
sinagogi. si n scrisorile sale) sustinea unitatea ntre Evanghelia lui Iisus si Vechiul
Testament. Apostolul Petru. n primele sale predici (ca si Pavel ulterior n predicile tinute n
sinagogi. si n scrisorile sale) sustinea unitatea ntre Evanghelia lui Iisus si Vechiul
Testament. A fost o ncercare de a convinge preotii mozaici s accepte mrturia Renvierii
ca prob a calittii de Mesia pentru Iisus. Acest demers a fost ntmpinat cu intolerant ne
13
disimulat pn azi. Dar Iubirea Divin` si speranta n Viata de Apoi` i va da fort de a se
extinde. prin urmasii mrturisitori pgni` pe tot mapamondul.
n acele momente era si dificil ca s existe un posibil consens. Regatul Iudeu. ocupat de
romani si dezbinat n interiorul su. nu era un mediu propice pentru dezbateri teologice. la
rece`. avnd ca obiectiv gsirea unor linii de emergent ntre evrei : initiatii mozaici si
crestini. din cauza a trei conflicte majore:
!CONFLICTUL NATIONAL Poporul evreu s-a opus cu o tenacitate sinucigas`
(afirmatia mpratului Adrian) dominatiei romane. prin dese revolte conduse de sicari sau
ziloti. O alt parte a societtii evreiesti. cea nstrit. cuta un modus vivendi cu forta de
ocupatie roman. S-a creat o sciziune intern ntre adeptii celor dou ci. Un exemplu este
conductorul de osti. evreul Iosef Ben Matitahu. care s-a predat romanilor fiindu-i numele
sters din istoria poporului (ironia este c devine unul din cei mai citati istorici al vietii Iudeii
de atunci. sub numele roman 1hosefus Flavius). Dezbinarea din interiorul societtii va duce
n anul 135 la ocuparea Ierusalimului. izgonirea evreilor din oras si interdictia de a se
stabili n cetate. distrugerea cldirilor. ararea cu boi a terenului si construirea unei urbe
romane sub numele Aelia Capitolina (sec. II).
!CONFLICTUL CIVIC INTERN El consta n degradarea societtii civile evreiesti si
atomizarea solidarittii civile pe criterii de avere. Rezultatul a fost un sir de revolte ale celor
sraci. mpotriva drilor de natur administrativ care se suprapuneau peste tributul dat
autorittii romane. Pentru omul simplu venirea lui Mesia. ntrupat de Iisus. a fost nu numai
ecoul profetiilor lui Moise. David sau Isaia. ci un mijloc de a exprima revolta n fata
arongantei si ~dijmuirii la care era supus de castele tribale si administrative din Iudeea. de
ctre autoritti. speculanti si zarafi. Este aproape inutil s mentionm c atunci. ca si
acum. aceste conflicte au generat o disfunctionalitate intern si o lips de unitate. abil
14
folosit de romani n a mentine stpnirea si a desfinta n final statul Iudeu.
! CONFLICTUL DOCTRINAR RELIGIOS Existau la acel timp trei grupri cu
interpretri diferite ale aspectelor teologice si practice ale doctrinei religioase mozaice.
Saduceii (Tzadokim) - urmasi ai ramurii conservatoare levite. cereau respectarea Torei n
litera ei. fr nici o abatere. Ei sustineau dogma unei existente unice (o singur viat). Viata
evreului era determinat de frica de a nclca mitzvot-urile (poruncile sacre). de pedeapsa
lui Dumnezeu. Ei detineau la acel moment controlul n Sanhedrin (forul religios decizional
al Marelui Templu). n rndul lor se afl Caiafa - Mare Preot n perioada Evanghelizrii
Evreilor de ctre Ioan si apoi de Iisus.
Phariseii (Perusim) erau cei care. mai apropiati de problemele evreului de rnd`. practicau
nvttura Torei n spiritul ei si adaptarea flexibil la realitatea concret (Torah Oral`). Ei
nu negau posibilitatea Renvierii. Unii dintre ei. cum ar fi rabinii Nicodim. Gamaliel cel
Tnr. s-au exprimat n Sanhedrin pentru gsirea unui compromis cu secta evreilor
crestini. att nainte ct si imediat dup uciderea lui Iisus.
Esenienii (Hasidim) reprezentau nucleul ezoteric al corpului de rabini. Centrele lor de
initiere erau la Ein Gheddi (Ei Gedi) si Qumram n vecintatea Mrii Moarte si n Delta
Nilului. Modul lor de organizare egalitarist (traiul si bunurile n comun. ntrajutorarea
fratilor de credint oriunde ar fi. interzicerea practicrii unor activitti speculative. comert.
armat) va fi preluat de organizarea primelor comunitti crestine si ulterior de ordinele
crestine. indiferent de rit. Dintre ei ar fi fost cei ce au sprijinit material si logistic misiunile
de propovduire ale lui Iisus (ipoteza se sprijin pe observatia c n Evanghelii nu sunt
mentionati multi din cei ce ce au fost gazde ale apostolilor ; fapt ce se ncadreaz cu traditia
de a proteja legturile ntre membrii congregatiei Eseniene). Doctrina lor sustinea att
mitul Renvierii ct si existenta de-a lungul timpului a mai multi trimisi (Mesia).
15
Acestia. n diverse momente ale Rzboiului fiilor luminii asupra fiilor ntunericului`.
vin s aplice Vointa Divin`. Esenienii. Saduceii. Phariseii se constituiau n sfetnici ai
ultimilor Regi Iudei. Luptele interne au dus n final la destrmarea statului n anul 135.
Realizarea Statului Spiritual Israel`. prin structurarea sa doctrinar si pragmatic. este
initiat de rabinul
Iohanan Ben Zakai. la Iasmina (70). Aceast structur organizatoric a permis
supravietuirea SPIRITUAL a comunittilor disparate din diaspora evreiasc (Galut).
Congresul de la Basel din 1897 a fost nceputul Rentoarcerii. S-a finalizat n 1948 cu
fundarea statului Eretz Israel. n nici una din aceste momente nu s-a admis ca un evreu s
fie de confesiune crestin. Si ca s fim corecti. de nici o alt confesiune dect mozaic.
O dat cu primele predici ale lui Petru ncepe convertirea crestin a Evreilor prin
Botezul cu ap` si Euharistie[1]. Au fcut-o aproape trei mii de suflete`. Prima comunitate
crestin ia nastere la Ierusalim. Adeptii respectau ritualul Euharistic; bunurile erau puse n
comun; masa si rugciunile se fceau n comun. precum si instruirea la Scoala Apostolic.
Organizarea ei respecta traditia unei comunitti evreiesti de tip esenian. Iubirea de
Dumnezeu si nu frica. binele fcut aproapelui si nu mila. bucuria de a se afla alturi de
semeni n credint si nu orgiile celor alesi` i-au fcut pe primii crestini s vnd averile.
aducnd bunurile materiale n noua form de comunitate evreiasc. Ei continuau s
respecte traditiile. srbtorile si comemorrile ritualului mozaic (de care nu se simteau
desprtiti) si s mearg la Marele Templu.
[1] BOTEZUL Pociti-v si fiecare dintre voi s se boteze n numele lui Iisus Cristos. pentru
iertarea pcatelor` (Faptele Apostolilor 2.38.).
EUHARISTIA Acesti Evrei. primii crestini. acas frng pinea` (Faptele Apostolilor 2.46.)
16
nsntosirile miraculoase. nfptuite de apostoli. le ntreau ncrederea n drumul ales.
De exemlpu tmduirea unui olog n drum spre rugciunea matinal din Templu. ntr-una
din zile. cnd Petru si Ioan se duceau la rugcinea matinal din Templu. un olog din nastere
le ntinse mna pentru a primi poman. Petru si-a fixat cu intensitate privirea asupra sa n
timp ce Ioan i spuse : UITT-E LA NOI !`. Fiinta amrt si ridic fruntea si i priveste.
mereu cu mna ntins. Petru continu s l priveasc cu intensitate cnd i spune :
Argint si Aur nu am. DAR CE AM TI DAU : n numele lui Iisus Hristos Nazariteanul
ridic-te si mergi !` (Faptele Apostolilor p.3.6.). Ajutat de Petru ologul se ridic n picioare si
simte c sunt viguroase. Merge prin curtea Templului multumind lui Dumnezeu.
Credinciosii prezenti l vd pe cersetorul olog mergnd. Faptul a produs uluire n rndul
credincosilor aflati acolo. Petru si Ioan se ndreapt spre esplanada din fata Portii lui
Solomon si de acolo se adreseaz multimii. Le reaminteste cum recent multi dintre cei
strnsi au cerut moarte pentru Iisus. Mrturia Renvierii lui este acel olog care s-a
nsntosit prin credinta apostolilor n Iisus si invocarea Numelui su. Cele spuse de Petru
si Ioan : Fii ai lui Israel. de ce sunteti uimiti. De ce ne priviti ca si cum noi am fi svrsit
acest miracol cu propriile noastre forte sau prin puterea rugciunii noastre. Dumnezeul lui
Abraaham. al lui Isaac si Iacov. Dumnezeul printilor nostrii si-a cobort harul sfnt.
glorificndu-l pe servitorul su. Iisus Hristos. pe care voi l-ati legat si renegat n fata lui
Pilat. atunci cnd acesta a vrut s-l eliberze. Voi l-ati nvinuit pe sfntul servitor al lui
Dumnezeu cernd n schimb viat pentru un asasin [ Barabas]. n timp ce a-ti fcut s fie
omort Printul Vietii. Dumnezeu l-a renviat din morti. Si prin credinta n Numele lui. a
acestui om care l cunoasteti. invocarea numai a acestui Nume i-a redat celui pe care l
vedeti deplin sntate.` (Faptele Apostolilor p.3.12.-16.). . i ndeamn la convertire n
17
rndul Poporului lui Dumnezeu` citnd din Moise si Abraaham. ndemnul de a se converti
a fost nsotit de apostol cu un citat din Moise :
Dumnezeu v va trimite dintre voi un profet asemntor cu mine. Cei ce nu-l vor asculta
pe acest profet vor fi exclusi din snul poporului lui Dumnezeu`. (Faptele Apostolilor
p.3.22.). El le reaminteste profetia lui Abraaham privind globalizarea credintei poporului
Evreu prin Evanghelia lui Iisus:
n numele acestui profet. Fiu al lui Dumnezeu. vor fi binecuvntate toate familiile
pmntului`. (Faptele Apostolilor p.3.25.).
ntre timp prin multimea strns se apropiau rabini nsotiti de garda Templului. Apostolii
sunt arestati si dusi n fata adunrii Sanhedrinului. Le-au fost puse ntrebri prin care se
ncerca ridiculizarea credintei lor. Rspunsul lui Petru avea. n plus fat de argumentele
prezentate multimii. motivatia credintei n Iisus ca fiind PIATRA UNGHIULAR a salvrii
omenirii si a poporului evreu. Tot acolo era si ologul vindecat. mrturie vie a celor spuse de
Petru. Afar lumea cerea eliberarea lor. Apostolii sunt eliberati. Msuri incoerente
provocate pe de o parte de teama unor revolte. pe de alt parte de voci avizate din
Sanhedrin. unde rabinul Gamaliel ndemna la prudent. n urmtoarea perioad creste
masiv numrul celor ce intr n comunitatea evreilor crestini. Creste bunstarea ei. Poporul
aducea bolnavi n drumul apostolilor pentru a se nsntosi. Convinsi de realitatea
vindecrilor. evrei cu avere ca Barnaba si vnd propiettile. oferind banii o dat cu
reconvertirea lor. Pentru distribuirea cotidian a bunurilor n cadrul comunittii cei
doisprezece apostoli numesc sapte diaconi din evreii proveniti din spatiul Elen pe care i
hirotonisesc (diakonein - Faptele Apostolilor 6.1. . 6.3.. 6.6.). Succesul organizatoric i fac pe
conductorii evrei. rabini sau potentati. s intre n panic. Mai marii Templului i aduc din
nou n fata lor pe Apostoli.. Marele Rabin Caiafa le cere s nu mai predice zicnd:
18
Sngele lui Iisus se va rzbuna pe tot Israelul`
Apostolul Pavel rspunde :
Pe cine trebuie s ascultm. pe Dumnezeu sau pe oameni ?`
Rspunsul rabinului a fost :
Pe Dumnezeu`
Atunci apostolul a rspuns :
Dumnezeul printilor nostri l-a nviat pe Iisus pentru a acorda poporului lui Israel iertarea
pcatelor. Noi sntem martori` (Faptele Apostolilor p.5.28. - 32.). n fata unei adunri n
care se vocifera si ameninta ntr-o stare confuz. phariseul Gamaliel cere ca arestatii s fie
scosi din sal. Apoi atentioneaz adunarea s nu i condamne zicnd :
DAC FAPTELE LOR VIN DIN PUTEREA OAMENILOR. SE VOR DISTRUGE
SINGURI ; DAC NTR-ADEVR SUNT INSPIRATE DE DUMNEZEU. NU I VETI
DISTRUGE. NU RISCATI S FITI N CONFLICT CU DUMNEZEU`. (Faptele
Apostolilor p.5.34.). Apostolii au fost btuti cu vergile si li s-a interzis a predica n numele
lui Iisus.
C.I.2. SFANTUL DIACON STEFAN
Elenistii erau evrei proveniti din puternicele comunitti iudaice aflate n orasele si
coloniilie Grecesti. Unii dintre ei. precum Rabinul Saul aveau cettenie Roman. n
sinagogile lor se citea si se comenta Torah n greceste. Ei au cerut ca Evanghelia crestin s
fie predicat si n greac. Atunci apostolii au ales pe cei sapte diaconi pentru a practica
ritualul n limbile asimilate[1] de evrei n alte teritorii. Au fost alesi: Stefan. Filip. Prohor.
Nicanor. Timon. Parmenas si Nicolae din Antiohia. Sfntul diacon Stefan se dovedi cel mai
[1] Nu numai n aramaic. asa cum se practica n sinagogi.
19
inspirat n tmduirea oamenilor si rspndirea credintei. De aceea prigoana mozaicilor
extremisti s-a concentrat asupra lui. Au ncercat nti s-l combat la ntlnirile si
dezbaterile teologice ce aveau loc n Templu. de Sabat[1]. Cei mai agresivi erau asa numitii
eliberati` : urmasi ai evreilor din Cirenia. Alexandria si Cilicia. fcuti sclavi de Pompei
dup ocuparea Palestinei (60 .e.c.) si ulterior eliberati de Cezar.
n una dintre dezbateri s-a nceput prin comentarea acelor texte din Torah. care preau
c se contrapun nvtturilor lui Iisus. Nereusind a-l dovedi n plan teologic. acestia au
incitat pe pe cei din adunare la a l lapida. pe motiv c Stefan a sustinut profetia distrugerii
Templului si a disparitiei statului Iudeu. aducnd astfel o blesfamie la adresa lui Moise si a
lui Dumnezeu. Este adus n fata Sanhedrinului. Rabinul Caiafa l someaz s se justifice. n
fata adunrii rabinilor. Stefan rosteste un rechizitoriu asupra bigotismului si credintei
ipocrite din acele (si din orice) timpuri :
Frati si printi. ascultati : Dumnezeu cel glorios a aprut tatlui nostru Abraaham nc din
Mesopotamia. nainte de a se stabili n Canaan. si i-a spus : Prseste tara ta si ndreapt-te
ctre tara pe care ti-o voi arta. Atunci a prsit Caldeea pentru a se stabili la Haran ; de
acolo. dup moartea tatlui su[2]. Dumnezeu l-a ndemnat spre tara n care locuiti
acum. Nu i-a dat nici o proprietate pe acest loc. nici mcar att ct s-si pun piciorul. Dar
i-a promis s-l nzestreze dup moarte. chiar dac nu va avea copii. Dumnezeu i-a spus c
poporul su va tri n sclavie pe pmnt si va fi asuprit timp de patru sute de ani.
[1] Ziua de odihn si de preamrire a lui Dumnezeu. ce ncepe vineri la apusul soarelui si se
termin smbt la apusul soarelui.
[2] Terah : tatl lui Abraaham. cel care n orasul Ur si ntretinea familia fabricnd idoli
pentru cultul lui Baal.
20
Iisac a transmis legmntul si a tiat mprejur[1] pe fiul su Iacob. iar acesta pe cei
doisprezece patriarhi. fii si. Cei doisprezece patriarhi l-au vndut pe fratele lor Iosif n
Egipt. invidiosi pe harul su. Dar Dumnezeu a fost cu el; i-a dat gratia si ntelepciunea cu
care l-a fcut pe faraon s-l ridice la rangul de guvernator al Egiptului. Foametea a cuprins
tinutul locuit de evrei. Iosif le-a trimis ajutoare si a recunoscut originea sa n fata
faraonului. aducnd pe tatl su Iacob si familia sa format din saptezeci si cinci de
persoane. Dup moarte trupul i-a fost adus n cavoul de la Sihem. Poporul s-a nmultit n
Egipt. Faraonii i-au luat n robie. Atunci s-a nscut Moise. cel iubit de Dumnezeu. El a fost
instruit n toat ntelepciunea Egiptului [2]
si era puternic n cuvinte si fapte. Cnd a ajuns la vrsta de patruzeci de ani. el s-a dus
acolo unde poporul su era rob n Delta Nilului. Aici. vznd cum unul dintre ei este
maltratat i-a luat aprarea . omornd pe satrapul egiptean. EL A FOST TRIMIS DE
DUMNEZEU. DAR FRATII SI NU L-AU INTELES. Oprind a dou-a zi o ceart ntre doi
dintre ai nostrii. i s-a spus : Cine te-a pus judector ? Vrei s m omori asa cum ieri l-ai
omort pe egiptean ?`. (.)
[1] Legmntul circumciziei. prin care Dumnezeu i-a cerut lui Abraaham. ca semn al
primei Familii a lui Dumnezeu. ca toti brbatii. inclusiv sclavii familiei s fie tiati
mprejur` (ritual practicat att la evrei ct si la alte popoare semite cum ar fi arabii).
[2] Conform celor scrise de Schoure. n cartea Mari initiati ai Ezoteriei antice`. Moise. n
calitate de fiu adoptat al sorei lui Ramses al II-lea. a fost trimis la initierea de paisprezece
ani la Teba. sub numele egiptean de Horsasip. alturi de fiul faraonului. Mernephtah. S-a
dovedit cel mai bun. De fric de a nu fi ales de ctre Marii preoti Tebani ca urmas la tronul
faraonului (teocratia egiptean permitea alegera altui faraon din familia regal. dac
preotii hotrau astfel) el este desemnat Mare Scrib si trimis s inspecteze teritoriile
regatului.
21
Moise s-a refugiat la Madian[1]. Aici. pe muntele Sinai. Dumnezeu i s-a revelat : `AM
VZUT SUFERINTA POPORULUI MEU. CARE ESTE N EGIPT. LE-AM AUZIT
GEMETELE SI M-AM POGORAT S-L IZBVESC. ACUM DU-TE. TE VOI TRIMITE
N EGIPT`. Iat cum l-au renegat pe Moise. cel ce i va salva cu ajutorul Misterelor si al
Fortei lui Dumnezeu. din tara Egiptului. pe la Marea Moart si prin pustiu. timp de
patruzeci de ani. IAT CINE A FOST CEL PE CARE PARINTII NOSTRII AU REFUZAT
LA NCEPUT S L ASCULTE. Mai mult. erau cu inima la
sclavia din Egipt atunci cnd au celebrat din nou cultul idolilor. nemultumiti de profetul dat
de Dumnezeu poporului su. Ei i-au spus lui Aaron. cel pe care Moise l-a desemnat s
conduc tabra n timp ce era pe muntele Sinai pentru a primii Tabelele Legii` (Cele zece
porunci) de la divinitate.
F-ne niste dumnezei care s ne conduc : cci acest Moise. care ne-a scos din tara
Egiptului nu stim ce s-a fcut`. Au fcut un vitel de aur si i-au oferit sacrificii de animale.
serbnd cu bucurie absenta profetului. (.) David a cerut gratia divin pentru a construi o
resedint pentru Dumnezeul lui Iacob. Solomon a construit-o ; dar Dumnezeu nu locuieste
ntr-o incint fcut de mna omului. asa cum spune profetul :
[1] Conform celor scrise de Schoure. n cartea Mari initiati ai Ezoteriei Antice` Moise
(nc se numea Horsasip). n urma uciderii satrapului egiptean trebuia s se supun
judectii divine pentru crim. Cum era aproape sigur c a merge la Teba nsemna moartea.
el se ndreapt spre un templu al lui Osiris. la poalele muntelui Sinai : Madian ; condus de
un Mare Preot de origine etiopian 1etro (cu a crei fic se va cstori ulterior). Aici va
ndeplinii penitenta expierii. dup care. revenit la viat si va schimba numele n Moise
Salvatul. El va concepe aici Cartea Genezei` (Sepher Bereschit`). Tot aici. pe muntele Sinai
i se va revela Dumnezeu care l va ndruma a se rentoarce n Egipt pentru a si elibera
poporul.
22
Cerul est trupul meu si pmntul este la picioarele mele. ce cas s-mi construiti. care va
fi locul odihnei mele ? oare nu cu mna mea am fcut toate acestea ? Suflete. urechi inimi
necircumscrise. nc v mai opuneti Spiritului Sfnt . Asa au fost printii vostrii. asa sunteti
si voi. Care profet al vostru nu a fost persecutat de printii vostri ? Au omort pe cei ce
preziceau venirea Celui Drept ; acela pe care l-ati trdat si omort. VOI. CEI CE A-TI
PRIMIT LEGEA. PRIN MISTERUL NGERILOR. SI NU A-TI NTELES-O. (.) Iat vd
cerurile deschise. si pe Fiul omului stnd n picioare la dreapta lui Dumnezeu . (Faptele
Apostolilor p.7.01. - 7.56.)
Cei din adunare. isterizati. l scot afar din Templu si l omoar cu pietre. Rabinul Saul
(Este afirmatia rabinului. devenit ulterior apostolul Pavel) pzea hainele ucigasilor.Este
greu de redat. altfel dect o face Luca. atmosfera acelor vremuri n care ncepe prigoana
fratilor de ctre frati. Apelul la moralitate si ntelegerea demersului Divin este replicat de
intoleranta si ura acelor momente: Cuvntarea Sfntului diacon Stefan pare unui evreu
normal de azi coerent ; chiar dac nu o accept. prin fibra educatiei sale mozaice. Orice
gnditor de bun credint va aprecia dialectica si forma (specific artei speculative n
discursul rabinic n general). Sfntul diacon Stefan intr n profunzimea disputei n jurul
profetiei lui Iisus privind disparitia Marelui Templu Mozaic si a statului Iudeu indicnd n
aptele mpotriva lui Iahve (Dumnezeu). de la nceputul genezei poporului n pustiul Sinai.
cauze ale trecutelor si viitoarelor avataruri ale poporului Evreu : disensiunile interne si
neascultarea propriilor conductori spirituali si profeti. (lucru de altfel comun tuturor
neamurilor`).
23
Ar fi de mentionat cteva din mesaje :
!Actele rituale sunt inutile atta timp ct comportamentul credinciosilor este lipsit de
adevrata credint. Fie c esti mozaic sau crestin ; fie de frica pedepsei Divine. fie n
credinta c Dumnezeu te iubeste apropiindu-te de El prin dragoste de semeni si cint. ! !
!Adevratul adept este ptruns de spiritul credintei. Altfel. n zadar te rogi. respecti cu
strictete ritualul. faci pomeni. clamnd ct esti de credincios ; sufletul si inima rmn n
necredint.
!Rabinul Saul a fost cel care a condus prigoana mpotriva adeptilor crestini. El se va
converti la Evanghelia lui Iisus devenind cel ce va propovdui si instrui adeptii noii credinte
n spatiul Orientului Mijlociu si Mediteraneean.
Faptul c rstignirea lui Iisus si lapidarea Sfntului diacon Stefan au fost dou crime
oribile a ajuns pn la Roma. mpratul Tiberiu (14 - 37) i ordon lui Vitellius. legatul de
Siria. s i destitue pe reprezentantul Roman din Ierusalim (Pilat) si pe Marele preot
Caiafa. Tiberiu nu vedea nici un atentat la siguranta statului n miscarea generat de un
anumit profet evreu Christus`. care nu putea fi altceva dect un produs specific ambientului
iudaic si tolerat ca atare. n 35 el chiar propune senatului o lege prin care cultul crestin s
fie declarat licit` (permis). dorind s mpiedice ambiguitatea ce permitea ca rzbunrile
evreilor mozaici mpotriva celor crestini s fie puse sub protectia Legii Romane. Senatul
ns d verdictul non licit esse Christianos`.
24
CAPITOLUL II - PRIGOANA NTRE FRATI
C.II.1. EVANGHELIZAREA PRINTRE EVREI
Comunitatea crestin atrage atentia si unor initiati. Simon Magicianul ofer o sum
mare de bani pentru ca apostolii Petru si Ioan s i dezvluie tainele tmduirilor fcute de
apostoli. Petru l amenint cu afurisenia pentru c vrea s cumpere ceea ce poate fi obtinut
doar prin cint. Simon nu este de blamat (el si-a cerut iertare si s-a cit pentru acest gnd).
Ca si atunci si acum viata oamenilor. instruiti sau nu. este orientat spre lucruri palpabile ;
mai usor sau mai greu de obtinut. Sensul comun. cel al lui Simon este c orice se poate
obtine cu bani. Al doi-lea sens. cel al lui Petru si Ioan. este c Harul Credintei se obtine prin
Credint. Al trei-lea sens. cel conceptual. este c Dumnezeu nu cere ofrande materiale
ci respectarea Spiritului Divin. a Celor Zece Porunci. prin credinta si cinta. 1ertfa n
viziunea crestin este a nltura rul din sufletul fiecrui credincios. Iisus (urmat dup
sapte sute de ani de Mahomed). cer apropierea de Dumnezeu prin SUFLET si CREDINT.
Simon Magicianul ne arat c. fiind initiat n diverse taine ale spiritului. cu propriile puteri.
instruire si inteligent nu are totusi suficient discernmnt ca s ptrund ezoteria
crestin ; cea pe care trebuie s o asimilezi cu sufletul.
Prigoniti n Ierusalim. elenistii se ndreapt spre coloniile Grecesti de pe continent si Insule.
prin teritoriul Palestinei si al Siriei. Devin misionari ai Evangheliei lui Iisus si initiaz prima
expansiune a Bisericii Crestine. Este cazul apostolului Filip care boteaz un nalt functionar
al reginei Candace :eunucul Etiopian. Filip mergea ntr-o dimineat pe drumul ce lega
Gaza de Ierusalim. La ora prnzului. pe lng el trecu o caravan strlucitoare. Era
condus de marele trezorier al reginei etiopiene Candace. Se ndrepta spre Ierusalim. Un
impuls divin l determin s cear demnitarului s l ia cu el.
25
Etiopianul i spune c citea profetiile lui Isaia si l roag s-i explice cte ceva despre
Evanghelia lui Iisus. despre care auzise c ar fi acel trimis`. anuntat de profetul Isaia. Filip
i relateaz despre miracolele de nsntosire fcute de Iisus. despre Renvierea acestuia
dup ce a fost crucificat si fortele cu care el si ceilalti unsprezece apostoli au fost druiti de
Iisus dup ce Sfntul Duh s-a pogort asupra lor la cinzeci de zile dup Renviere. de
Rusalii. Impresionat. demnitarul egiptean doreste s devin adept al lui Iisus. Filip si d
seama c ntlnirea nu este de loc ntmpltoare. La trecerea pe lng Iordan. l boteaz cu
ap. cu toate c stia c noul emul apartinea unui popor nchintor la idoli`. Imediat dup
ceremonial. etiopianul constat c misteriosul cltor nu mai era alturi de el. n ce l
priveste pe Filip. acesta se vzu pe drumul ce ducea la Azot. Va continua misionarismul n
Samaria. Este urmat de Petru si Ioan. care vor hirotonisi pe ne evreii botezati de Filip.
Misionarismul se dezvolt n Cesareea. Lidda. Giaffa. Antiohia. Caiafa trimite pe cei mai
acerbi rabini s distrug fizic aceste noi comunitti crestine prolifice. Printre ei pe Rabinul
Saul. care se converteste la crestinism. si dup doisprezece ani de la episodul de pe drumul
Damascului. mpreun cu Barnaba. va lua drumul convertirii pgnilor` greci din
cosmopolita metropol a Antiohiei. Apostolul Petru face apel la mesajul Cristic - credinta n
Evanghelia lui Iisus se adreseaz tuturor Neamurilor (Faptele Apostolilor 1.7. - 1.14.).
26
n aceastast perioad apare. pentru prima oar denumirea de christianus` (/poxovo)[1].
Comunitatea evreilor crestini de la Ierusalim trece printr-o perioad linistit.
nsntosirile miraculoase fcute de Petru la Lida (nzdrvenirea unui paralitic) si la Iope
(readucera la viat a unui muribund) ntrea credinta adeptilor. ncepe convertirea n
rndul armatei romane. o dat cu trecerea la crestinism a familiei centurionului roman
Cornelius din Legiunea Italica`. aflat n Cesareea. Centurionul Cornelius era. mpreun
cu familia sa un fervent adept al Evangheliei lui Iisus. Dar. nu era botezat n rit mozaic
(circumcis) [2].
[1] Cristianoi - termenul grecesc. apare n Faptele Apostolilor` 11.26. .11.28.
Cristianus - termenul roman. apare n Faptele Apostolilor 11.26. oyo agioi (sfinti). -
termen cu care se defineau crestinii. apare n Faptele Apostolilor 9.32. Kratistos : apelativ
dat de Luca lui Teofil. care fcea parte din clasa cavalerilor (n latin egregius). De-a lungul
primilor ani membrii castei cavalerilor romani au adoptat n bun parte crestinismul. Au
loc numeroase convertiri deschiznd decisiv botezul pentru cei necircumcisi`. Considerat
un mitzvot (porunc fundamental). nclcarea ei constituia un prilej de frmntare
luntric pentru multi dintre apostolii noii Biserici Crestine. Apostolul Petru face apel la
mesajul Cristic - credinta n Evanghelia lui Iisus se adreseaz tuturor Neamurilor (Faptele
Apostolilor 1.7. - 1.14.).
[2] Forma vizibil` a contractului ntre familia lui Abraaham si Dumnezeu n care cei de
parte brbteasc sunt tiati mprejur`.
27
ntr-o dimineat. n timp ce Cornelius si fcea rugciunea o voce interioar i spune :
Trimite acum niste oameni de ncredere la Iope. si cheam pe Simon. zis si Petru.`(Faptele
Apostolilor 10.15). La rndul su Petru a dou-a zi. la rugciunea de prnz are viziunea : o
fat de mas mare. legat la cele patru colturi. coborndu-se si slobozindu-se n jos pe
pmnt. n ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare si trtoare de pe pmnt si
psrile cerului. Un glas i-a zis : Petre scoal-te si mnnc !... Nicidecum Doamne. a
rspuns Petru. Nici o dat nu am mncat ceva spurcat sau necurat [1]. Glasul i-a zis : Ce a
curtit Dumnezeu s nu numesti spurcat. Lucrul acesta s-a repetat de trei ori.` (Faptele
Apostolilor 10.15.16). Petru medita asupra mesajului Fortei Supreme cnd. la poarta casei
niste soldati romani ntrebau de el. I-a primit. Acestia i spun c este invitat de centurionul
Cornelius la el acas. mpreun cu nsotitorii lui.
[1]Mitzvot : Porunci obligatorii date de Dumnezeu poporului lui Israel. Ele se gsesc n
textul din n Tora` (Pentateuch) din Vechiul Testament).
! Sunt 613 porunci: 248 sunt porunci pozitive (nwvY Y> nnx mitvot as poti face ) ) si
365 sunt porunci negative (nwvY Y> xY nnx mitvot al taas nu poti s faci).
!Trei dintre poruncile de interdictie au gradul de interdictie absolut: Mai bine s fi
omort. dect s le ncalci iehareg ve'al iaavor nx iwY wxn xnnY ion
Cele trei INTERDICTII MA1ORE sunt: OMORUL. IDOLATRIA (nchinarea la zei).
RELATIILE SEXUALE INTERZISE (Comportamentul sexual uman este nteleas ca
permis n cadrul efortului de procreare - "Cresteti si v nmultiti ..." si interzis ca
modalitate de a experimenta numai satisfactii fizice si plcere). Enumerarea acestor
porunci a fost fcut de Maimonide (1137 or 1138- 1204) n cartea sa Sefer Hamitvot
(.Cartea Poruncilor).
28
Un glas i-a zis : Petre scoal-te si mnnc !... Nicidecum Doamne. a rspuns Petru. Nici o
dat nu am mncat ceva spurcat sau necurat. Glasul i-a zis : Ce a curtit Dumnezeu s nu
numesti spurcat. Lucrul acesta s-a repetat de trei ori.` (Faptele Apostolilor 10.15.16).
Petru medita asupra mesajului Fortei Supreme cnd. la poarta casei niste soldati romani
ntrebau de el. I-a primit. Acestia i spun c este invitat de centurionul Cornelius la el
acas. mpreun cu nsotitorii lui. Un nou prilej de meditatie si rugciune spre luminare a
ce avea de fcut : un evreu nu avea voie s calce pragul unui goi` (necredincios). Se
hotreste s mearg si a trei-a zi porni spre Cesareea. A patr-a zi se afla la poarta locuintei
lui Cornelius. Acesta l astepta mpreun cu familia. un grup de intimi si sclavii si. nainte
de a intra Petru le spune :
Stiti c este absolut interzis unui iudeu s se nfrteasc cu un alt neam sau s mearg la el
n cas. Dar Dumnezeu m-a ndemnat s nu cred c vreo fiint zmislit de El. poate fi
spurcat sau impur. Astfel c nu mi-a fost greu s rspund la chemarea voastr. Spuneti
acum de ce m-ati chemat ?` (Faptele Apostolilor 10.28.29).
Cornelius i povesteste despre viziunea avut de a-l chema la dnsul. Cele relatate ntresc
credinta apostolului Petru c cei prezenti trebuie botezati. Adunarea ncepe rugciunea si
priveghiul alturi de el. La un moment dat. la fel ca de Rusalii la Ierusalim. un vl de
lumin se coboar asupra NTREGII ADUNRI. Petru si nsotitorii lui. toti evrei. constat
c Dumnezeu. nainte de a i boteza el cu ap. pogora botezul prin Spiritul Sfnt (asa cum
fcuse cu apostolii de Rusalii) ASUPRA TUTUROR AFLATI N INCINT : stpni sau
sclavi ; circumcisi sau nu. Atunci spune :
Putem refuza Botezul prin Ap asupra celor ce acum au primit Botezul prin Spiritul
Sfnt ?` (Faptele Apostolilor p.10.47.). Toti cei aflati acolo. indiferent de etnie sau statut
29
social au fost botezati cu Ap de apostolul Petru. Rentors la Ierusalim Petru are de
nfruntat opozitia evreilor crestini fat de convertirea pgnilor. Acestia l acuzau c nu a
respectat strict observanta mozaic. cei noi convertiti ne fiind circumcisi n prealabil. Se
repeta mereu aceasi lozinc : E nevoie ca ei s fie circumcisi si s li se impun legea lui
Moise.` Li s-au alturat si evreii crestini din Antiohia care sustineau s nu se recunoasc
dreptul la iertarea pcatelor celor ce nu au fost circumcisi. Acolo Pavel si Barnabe
converteau la crestinism pe goi` (pgnii) care doreau s mbrtiseze credinta n
DUMNEZEUL UNIC. Era un prim conflict n interiorul Bisericii Crestine Evreiesti. Se
apropia momentul care s elimine acest echivoc si care s transfere n afara sinagogii
epicentrul convertirii la Cristos : CONCILIUL DE LA IERUSALIM (anul 50).
C.II.2. CINE ESTE `POPORUL LUI DUMNEZEU`
Cornelius. centurionul roman. mpreun cu familia sa. prieteni intimi si sclavii lui au fost
botezati de Petru n Cesareea. asa cum am relatat mai sus. Botezul n numele lui Dumnezeu.
acordat unora ce nu respectau ritualurile mozaice. prea unor evrei un semn divin. altora
un lucru scandalos si de neconceput; n afara Legii. Ceea ce se va si ntmpla : de dou mii
de ani cele dou credinte surori si desfsoar existenta n paralel. Miza de fapt era alta :
CINE ESTE POPORUL LUI DUMNEZEU ?. Grea ntrebare. la care nu pot emite dect o
ipotez de lucru. de luat sau nu n seam. Pentru a o motiva. ne ntoarcem cu circa 3000 de
ani n urm. Moise. primul mare profet al credintei n Spiritul Universal Unic reda. n
Geneza` (Sepher Bereshit` - Cartea Minunat`) cele dou concepte ce definesc poporul
ales.
30
Cine sunt ?
Dumnezeu a zis lui Abraaham : S pzesti legmntul meu. tu si smnta ta dup tine tot
ce este parte brbteasc ntre voi.(.) va trebui tiat mprejur ATAT ROBUL NSCUT
N CAS CAT SI CEL CUMPRAT`.
Unde s-a format prima oar ?
Semitiei tale dau tara aceasta. de la rul Egiptului pn la rul Eufrat`.
Deci poporul lui Dumnezeu` a nceput cu O FAMILIE. prin legmntul ncheiat de
Abraaham cu Dumnezeu. Prima familie a lui Dumnezeu NU AVEA O COMPOZITIE
ETNIC PUR EVREIASC. incluznd si pe robi. Acestia au fost si ei botezati prin
circumcizie. Lui Moise i va aduce Tabelele Legii (cele zece porunci). Moise va elabora n
Levitic` legile sociale de organizare ale acestui popor. La 1300 de ani dup Moise. apostolii
vor stabili un nou concept al apartenentei la poporul lui Dumnezeu`. pentru ca acesta s
cuprind neamuri pn la marginea pmntului`. asa cum le-a cerut Iisus n ultima
comuniune pe Muntele Mslinilor de lng Ierusalim. Pavel va elabora n anii
apostolatului. regulile si ierarhia comunittilor crestine. Peste 700 de ani Mahomed va
aduce credinta n Dumnezeul Unic fratilor semiti (vitregi) ai evreilor.: Arabii[1].
[1] Sarah. nevasta lui Abraaham nu i nscuse de loc copii (.). Atunci Sarah. nevasta lui
Abraaham a luat pe Agar. roaba ei si a dat-o de nevast brbatului su. (.) Agar a nscut
lui Abraaham un fiu ; si Abraaham a pus fiului. pe care i l-a nscut Agar. numele de Ismael.
(.) Sarah a rmas nsrcinat la btrnete (.) si a zis : izgoneste pe aceasta si pe fiul ei.
(.) Dumnezeu a zis lui Abraaham (.) f Sarei tot ce ti cere. (.) Dar pe fiul tu Ismael l
voi face un Neam. cci este smnta ta. Dumnezeu a fost cu copilul care a crescut (.) a
locuit n pustiul Paran si mama sa i-a luat nevast din tara Egiptului` (Geneza p.16. 1.3.5 ; p
21. 2.10.12.20.21). Copilul Sarei va fi botezat Ishruel (Israel). Ismael va fi patriarhul
poporului Arab. Gena ambelor popoare este comun - gena semit.
31
Interesant este si faptul. relatat de apostolul Luca. legat de oprirea lui Pavel (de ctre o
viziune nocturn) de a predica crestinismul n arealul Asiei Mici (unde locuiau arabii).
despre care vom vorbi ntr-un capitol urmtor. Ceea ce confirm ipoteza c poporul lui
Dumnezeu devine Universal o dat cu lucrarea profetului Mahomed. Abraaham. Moise.
Iisus sunt evreii. Timotei este Grecul. Cornelius este Romanul. Mahomed este Arabul.
Popoarele nu sunt dect MATCA DIN CARE APAR CEI ALESI`. de la simplii credinciosi
pn la cei initiati. TOTI si-au pus viata sub semnul credintei n Dumnezeul unic. Fie c
Numele Su este rostit : Iahve`[1]. Dumnezeu` sau Allah`. n fapt fiecare respect
PROPRIUL 1URMANT NCHEIAT CU DUMNEZEU.
Cui foloseste aceast ipotez ? n primul rnd ea relev faptul c poporul Iudeu. primul
format n adevrata credint. prin apostolatul evreilor crestini. deschide calea aderrii altor
neamuri la credinta monoteist. Credinta adnc si nu etnia. iubirea de semeni ; nu
patimile si bogtia. druirea sufleteasc si nu jertfa de obiecte. fiinte si bani : acestea sunt
caracteristicile fiilor acestui popor al lui Dumnezeu`. Botezul acordat de apostoli goilor`
(pgnilor) a invalidat teza dogmei mozaice ca fiind singura detintoare a misterului
credintei n Dumnezeul Unic. dar nu a exclus-o n nici un fel ! n nici o cuvntare a
apostolilor. n nici un text al Evangheliilor crestine. Nici n Coran` Mahomed nu i
culpabilizeaz pe Evrei in corpore` ci numai pe cei ce si-au omort profetii. Este adevrat
c. de-a lungul a dou mii de ani. au fost slujitori ai celor trei culte ce au ndemnat la
intolerant si ur fat de cei din rndul lor care au deviat n interior sau spre alte credinte
monoteiste. Milioane de martiri ai celor trei religii stau mrturie. Dar asta apartine nu
poporului lui Dumnezeu` ci oamenilor. Omar Kayam poet. filosof si initiat Arab spunea un
[1] O dat pe an Marele Rabin al Ierusalimului rosteste acest nume IE-HO-VAU-HE` - Eu Sunt
Unic Cel Ce Sunt`.
32
adevr : DUMNEZEU ESTE UNUL. OAMENII L-AU FCUT MAI MULTI`. De ce ?!
ntr-adevr : numai El stie.Poate c. la timpul macrocosmic de milioane de ani.
dimensiunea a zece mii de ani (n care oamenii vor realiza prin ei nsisi unitatea n
credimt) este un dat temporal.
C.II.3. CONCILIUL DE LA IERUSALIM
Anul 50 (din alte surse 48) a reprezentat un moment de vrf n disputa ce avea loc de ceva
timp n snul Bisericii de la Ierusalim. Unii sustineau c si noii adepti ne evrei trebuie s
respecte cu strictete ritualul mozaic. ceilalti optau pentru un numr minim de restrictii.
avnd n vedere c populatia din care proveneau noii adepti nu aveau nici pregtirea nici
antrenamentul din adolescent n acest sens:
Instruirea oricrui evreu ncepe de la vrsta de trei ani sub diverse forme. functie de
comunitatea de care apartine si nu n ultimul rnd de exigentele religioase ale familiilor din
care provine si de posibilittile materiale ale printilor. Participarea la diverse forme
periodice de educatie iudaic include studiul pasajelor din Torah. adaptat la nivelul vrstei;
concursuri pentru cei mici cu teme legate de asimilarea traditiei iudaice. masa de Sabat
care este nsotit de povestiri biblice si cntece. dansuri ancestrale; participarea la slujba de
Sabat. la comemorrile si srbtorile din Templu. la coruri pe diverse vrste. formatii
muzicale. etc. Adolescentii particip la slujbe si sunt desemnati. alturi de cei maturi.
pentru a citi si comenta texte din `Tora`. La 13 ani (12 pentru fete) sunt confirmati. n urma
unui examen al nvtatilor. n prezenta celor din templu privind cunostintele n nvttura
`Torei` si respectarea perceptelor de comportament al cultului mozaic n comunitate. Tot
acest esafodaj spiritual si comunitar crea obisnuinta de a respecta `de la sine` restrictiile
ritualului mozaic. Pentru cei din alte neamuri. evident c nu le era la ndemn s respecte
33
strict un ritual la care nu au fost instruiti de mici s participe. Riscau s piard adepti
ferventi. S-a hotrt reunirea unui conciliu. la Ierusalim pentru transarea disputei. Grupul
`traditionalilor`. format din rabini convertiti la crestinism care cereau stricta respectare a
observantei mozaice de ctre neofiti. era condus de Iacob cel Mic. Din cellalt grup fceau
parte Petru. Ioan. Barnabe. Pavel. Petru a argumentat astfel un minim de restrictii:
`Frati. stiti c din primele zile. Domnul m-a ales prin voi pentru a duce pgnilor Cuvntul
si Vestea Bun (Renvierea Lui Iisus.) pentru ca ei s mbrtiseze credinta. Dumnezeu. care
le cunoaste sufletele. a depus Mrturie n favoarea lor pentru c si-au purificat inima prin
credint. De ce ncercati s v puneti mpotriva lui Dumnezeu. impunnd discipolilor un jug
pe care Printii nostrii si nici noi nu l-am putut duce? De fapt prin gratia Domnului nostru
Iisus. NOI NE CREDEM SALVATI EXACT CA SI EI`. (Faptele Apostolilor p.15.10.). Au
continuat s pledeze Pavel si Barnabe. relatnd convertirea oamenilor de diverse neamuri si
conditii sociale; de adevrata credint de care acestia ddeau dovad. indiferent de rang
sau de vechea religie avut. La sfrsit a luat cuvntul Iacob cel Mic. n calitate de
conductor al bisericii evreilor crestini din Ierusalim:
`Frati. ascultati-m. Simon (este vorba de Simon Petru. apostolul) a vorbit cum. de la
nceput Dumnezeu ne-a scos dintre pgni fcnd din noi poporul druit Numelui su.
Profetii au spus: `Dup acestea voi reveni. voi reconstrui opera lui David care va fi distrus.
voi reface ruinele si voi construi. cu scopul ca toat omenirea s l caute pe Dumnezeu. astfel
ca toate Neamurile s fie consacrate Numelui Meu De aceea cred c nu trebuie obligati acei
dintre pgni care se convertesc. S li se cear numai s se abtin de la sacrificii de carne
pentru idoli. legturi nelegitime. de a nu consuma carne de animale sugrumate si de la
snge. Cci din cele mai vechi timpuri Moise a avut n fiecare oras predicatori care le citesc
n Sinagogi de Sabat` (Faptele Apostolilor p.15.10.).
34
S-a ntocmit Epistola Bisericii evreilor-crestini de la Ierusalim si au fost delegati cei ce
urmau s o aduc la cunostint bisericilor crestine nfiintate. Deoarece acest document este
crucial n evolutia ulterioar a evanghelizrii crestine pe de o parte si a relatiei dintre evreii
crestini si evreii mozaici. pe de alt parte; l redau integral:
`Apostoli. prezbiteri si frati ctre fratii din Neamuri. care sunt n Antiohia. Siria si Cilicia.
v salutm! Fiindc am auzit c unii. plecati dintre noi fr nici o nsrcinare din partea
noastr. v-au tulburat sufletele prin vorbirile lor. si v-au zdruncinat sufletele zicnd s v
tiati mprejur si s pziti Legea; noi. dup ce ne-am adunat cu totii laolalt. cu un gnd.
am gsit cu cale s alegem niste oameni. si s i trimitem la voi. mpreun cu prea iubitii
nostrii Pavel si Barnabe. oamenii acestia care si-au pus n joc viata. pentru numele
Domnului Nostru Iisus Hristos. Cci s-a prut nimerit Duhului Sfnt si nou. s nu mai
punem peste voi nici o alt greutate dect cea care trebuie. adic: s v feriti de lucrurile
jertfite idolilor. de snge. de animale sugrumate. de curvie. lucruri de care dac v ve-ti
pzi va fi bine de voi. Fiti sntosi!` (Faptele Apostolilor p.15.23.-29.).
Sunt desemnati a duce si explica Epistola: Silas. Barsabas. Barnabe. Pavel.
La cele de mai sus as aduga c Epistola a marcat nceputul sfrsitului Bisericii evreilor-
crestini de la Ierusalim. Deja tetrarhul Irod Agripa I[1] decapitase miscarea prin arestarea
capilor Bisericii de la Ierusalim. Iacob cel Mare si Petru. n anul 42. n mod miraculos
Petru a scpat si a prsit Ierusalimul (Fapte 12.17.).
[1] Agripa I devine rege al regiunilor tetrarhice Filip si Lisania n 37; n 39 al Galileei si Pereei;
n anul41 al Iudeii si Samariei. La moartea sa (44) teritoriul va trece (n afar de un mic teritoriu
din jurul Cesareeii. atribuit lui Agripa al II - lea) sub administrarea unui procurator Roman.
Dup nfrngerea Evreilor de ctre legiunile Romane. n Rzboiul Iudaic din anul 71. Palestina
devine provincie Roman.
35
Iacob cel Mare a fost decapitat. Iacob cel Mic a preluat conducerea comunittii. Decimati.
izolati si marginalizati de rabinii mozaici. evreii crestini se vor rspndi n comunittile
evreiesti de-a lungul ntregului imperiu Roman n urmtoarea sut de ani. Vor suporta apoi
nencrederea si intoleranta unor crestini. ca fiind evrei. fii ai poporului ce l-a omort pe
Iisus.
Evreii crestini. ca si comunitattile lor. vor disprea din mesianismul crestin. Dialectica lui
Dumnezeu ne confirm nu o dat c orice destrmare contine n germene o renastere.
CUM? N CE CONTEXT? CINE? - NU STIU.
CAPITOLUL III - CONVERTIREA `PGANILOR` DE CTRE EVREII CRESTINI
C.III.1. CONVERTIREA RABINULUI SAUL
Rabinul Saul s-a nscut n Tars. Data nasterii este localizat. dup diverse surse. ntre
anii 5 - 10. Familia sa era de rang nobil. din tribul lui Saul. Tatl su era negustor ce
primise cettenie roman. ca semn al cooperrii cu administratia imperial. Tnrul Saul a
urmat Scoala de Initiere Rabinic sub ndrumarea eruditului rabin Gamaliel cel Btrn.
Devine un membru de prim rang al Sanhedrinului din Marele Templu Mozaic. Ia parte
asidu la prigoana evreilor trecuti la `secta Evangheliei lui Iisus`. Dup propria mrturie.
cnd a avut loc lapidarea Sfntului diacon Stefan. era cel ce a pzit hainele ucigasilor. Cere
si primeste aprobarea Marelui Rabin Caiafa de a prigoni comunitatea crestin din Damasc.
unde pleac cu un grup de tineri rabini: discipoli si prieteni. n drum spre Damasc o lumin
puternic cuprinde grupul. focalizndu-se pe rabinul Saul. El cade la pmnt cu fata n
praful drumului. O voce. pe care numai el o aude rosteste:
`Saule. Saule ... de ce m persecuti?! Cine esti Tu Doamne? ntreab tnrul rabin ngrozit.
36
Eu sunt Iisus Nazariteanul. pe care tu l persecuti. Scoal-te. intr n oras si ti se va spune ce
s faci`. (Faptele Apostolilor p.9.6.)
Saul ndreapt privirea spre cer dar nu vede nimic. Camarazii si priveau cu spaim la
mentorul lor care se comporta ca un orb. L-au ridicat din praful drumului si l-au dus de
brate pn n Damasc. Rabinul a stat trei zile n post negru si rugciune. El. initiat fiind n
tainele Legii stia c pierderea vederii este un semn al Fortei Supreme. Stia c trebuie s se
roage. s se ciasc pentru a afla motivul pedepsei si ce urma s fie. n a patr-a zi la el vine
un evreu respectat n comunitatea din Damasc si fervent adept al sectei crestine din oras :
Anania. Pune mna pe umerii penitentului si ntreab dac acest om merit mntuit de
pedeaps. Doamne. am auzit mult lume vorbind despre rul fcut de acest om. sfintilor
ti de la Ierusalim. Si acum a venit aici. investit cu toate puterile pentru a nlntui pe
credinciosii ti` (Faptele Apostolilor p.9.10.).
Are viziunea unei voci interioare care spune :
F-o ! Cci prin el voi rspndi credinta printre popoarele pgne ; voi converti pe regi si
pe copii lui Israel. Eu nsumi i voi spune care este drumul suferintei sale n Numele Meu`.
(Faptele Apostolilor p.9.11.).
Anania a primit harul de a reda vederea lui Saul. Dup care i administreaz Botezul cu
ap. A stat lng el pn ce acesta s-a nzdrvenit. Este de presupus c n acele zile au
existat ntre cei doi nvtati evrei ndelungi dialoguri legate de Evanghelia lui Iisus. Dup ce
a fost n stare s mearg. la primul Sabat. Saul intr n Templul Mozaic din Damasc. n fata
asistentei uluite el ncepe prin a predica Evanghelia lui Iisus si a depune mrturia sa
privind calitatea de Mesia a profetului crucificat si renvierea acestuia. Lumea se ntreba:
cum? acesta este prigonitorul adeptilor lui Iisus! Toti stiau c rabinul care le vorbea acum
era trimis de Marele preot de la Ierusalim s strpeasc pe adeptii lui Iisus din Damasc.
37
Imediat habotnicii`[1] mozaici plnuiesc uciderea lui. Saul este salvat de grupul de
discipoli. rmasi credinciosi. l trec n toiul noptii peste zidul cettii Damascului. Rentors
la Ierusalim ncearc s ia legtura cu mentorii comunittii crestine. Dar peste tot este
ntmpinat cu suspiciune si ur. reactii firesti avnd n vedere rolul su cu nu mult timp
nainte. A fost rndul lui Barnabe s se fac chezas pentru Saul. relatnd cele ntmplate la
Damasc. Totusi. cei prigoniti. mai ales elenistii` plnuiau s l omoare. Urmrit fiind si de
slujbasii templului pentru acelasi nobil` scop. mai marii comunittii crestine se hotrsc s
l trimit pentru un timp n Tars-ul natal. Rolul apostolic al celui care si va schimba o dat
cu orientarea spre crestinism si numele (rabinul Saul devenind apostolul Pavel). va fi relatat
n cele ce urmeaz. Traseul su misionar se desfsoar ntre Ierusalim. Antiohia. Grecia.
pn la Roma si neconfirmat pe date certe n Spania.
Cele ntmplate la Damasc au si o alt semnificatie. Indiferent de natura explicabilului
sau inexplicabilului n cele petrecute la Damasc nu se poate ignora c s-a produs o mutatie
adnc n personalitatea unui rabin. ndelung instruit n tainele ezoteriei Scripturilor
Mozaice ; a Legilor din Torah. Optiunea lui Saul de a deveni misionar al Evangheliei lui
Iisus. va avea un rol capital n evanghelizarea popoarelor nchintoare la idoli` din spatiul
mediteraneean n urmtorii treizeci de ani. Tria de caracter a omului din tribul Saul.
asociat cu energiile ezoterice investite. o dat cu Botezul prin Spiritul Sfnt. pentru a
nsntosii bolnavii ; harul su de orator si organizator al formelor de cult crestin si a
ritualului din cadrul comunittilor crestine pe care le va nfiinta. vor devenii toate
[1] Termen ce desemneaz adeptii intoleranti la interpretri variate ale unei dogme. diferit de a
lor. pe care evident o cred singura si cea mai bun. Termenul echivalent este bigot` sau
fundamentalist`.
38
adevrate arme. Cu ele va nfrunta pe detractorii si din propriul neam. pe administratorii
imperiului Roman. dnd SPERANT celor ce cutau un reazem sufletesc n fata
vicistitudinilor vietii. De aceea. dimensiunea destinului su singular. modului n care cu
minile goale` a nfruntat cele mai tari centre de putere religioas (din Ierusalim. Antiohia.
Atena. Roma) si civil din acea vreme. merit urmrit nu numai n plan apostolic. ci ca un
exemplu al FORTEI PE CARE O GENEREAZ LA O FIINT UMAN DRUIREA.
C.III.2. EVANGELIZAREA LA ROMA
Impactul. cum am spune noi acum mediatic`. al crestinismului n centrul Imperiului. la
Roma. este relatat de renegatul` general iudeu 1osefus Flavius[1]. Anume c Imperatorul
Tiberiu (14 - 37) a dat dispozitie legatului /0 Siria Vitelius s l destituie pe Rabinul Sef al
Sanhedrinului. Caiafa. pentru uciderea lui Stefan; precum si destituirea lui Pilat (cum am
mai mentionat). Acesta din urm va fi nlocuit cu un anume senator Marcel[2]. Era
rezultatul perceptiei celor ntmplate la Ierusalim de ctre diriguitorii Imperiului din acel
moment: lipsa de legalitate n virtutea Legii Romane. a procesului lui Chrestus` si a
proceselor` de prigonire a adeptilor acestuia. inclusiv lapidarea Sfntului diacon Stefan.
Tertulian (filosof si istoric Roman. prezint asertiunea n Apologetico` paragraful 5.2.)
relateaz c mpratul Tiberiu a propus. n Senatul Roman. o lege prin care se mpiedica
orice actiuni mpotriva crestinilor`. El atribuie acestui mprat prima initiativ de
recunoastere a caracterului legal al cultului crestin. Senatorii s-au opus motivnd c fiind o
miscare religioas autonom` (fr a avea o baz etnic unic). putea duce la discrepante si
[1] 1osefus Flavius Antichitti Iudaice` - paragrafele 18. 89; 95.
[2] Senatorul Marcel este mentionat ntr-un apocrif de provenient asiatic din secolul II :
Faptele lui Vericelli`. c l-ar fi gzduit pe Apostolul Petru la Roma.
39
frmntri sociale[1]. Decretul Senatului (senat - consult) contine sintagma Non licit esse
Christianos`. Tiberiu neutralizeaz pe moment consecintele votului din senat motivnd c
el nu face nici o deosebire etnic ntre iudei` si crestini`. si unii si altii fiind tot evrei.
Senatorul si istoricul Tacit relateaz c. n anul 42. la nceputul domniei lui Claudiu (41 -
54) sotia generalului Aulo Plauzziu (Conductor al legiunilor ce au supus Bretania).
Pomponia Grecina s-a convertit la crestinism (Tacit sustine c. de ctre apostolul Petru).
Urmarea este c generalul vrea s se retrag cu familia din mediul corupt al Romei
Imperiale[2]. Clement Alexandrinul sustine c multi nobili cezarieni si cavaleri romani s-au
convertit la `vestirea` lui Petru si au cerut lui Marcu s scrie nvtturile predicate de
apostol. Nu au lipsit convertirile n rndul celor din comunitatea evreilor de la Roma.
Lucru care provoac iritarea co-religionarilor mozaici. Acestia obtin expulzarea unor evrei
convertiti la crestinism de la mpratul Claudiu (41 - 54). n jurul anului 50. Evreii Aquila
si Priscila despre care Luca spune c au fost expulzati din Roma (Faptele Apostolilor
p.18.2.) vor fi cei ce l vor ntlni pe Pavel n Corint. n anul 51.
[1] Dup forma redat de `Anale` 13.32. reiese clar c formularea `adnc` nu poate fi dect
rodul unui redactor cu o instructie de sofist grec sau a unui initiat talmudic. Opinia
autorului nclin ctre a dou-a variant.
[2] O inscriptie crestin. aflat n partea antic a catacombei sfntului Calist poart numele
Pomponios Grekeinos; mrturie a convertirii la crestinism a unei ilustre familii
aristocratice de la Roma. Sosirea lui Petru la Roma este datat pentru anul 42 de ctre
Eusebiu n Cronica`astfel: La nceputul principatului lui Claudiu. Providenta l-a luat de
mn pe Petru si l-a condus la Roma` (dup traducerea n latin a lui Ieronim).
40
C.III.3. PRIMA EVANGHELIZARE A LUI PAVEL N CIPRU
Antiohia. capitala provinciei Siria. era ca mrime a trei-a mare urbe din imperiul
Roman. O depseau. ca numr de locuitori. doar Roma si Alexandria. Aici a nceput prima
misune apostolic a lui Pavel pentru a converti si ndruma pe noii adepti. Era trimis. la
doisprezece ani dup convertire. de ctre apostolii Bisericii de la Ierusalim. Barnabe l
nsotea n aceast grea misiune printre greci. convins c miracolul convertirii fostului rabin
Saul va da roade. n Antiohia evangelizri se fceau si de ctre evreii `elenisti`. dar numai n
rndul comunittilor evreiesti. Pavel si Barnabe au trecut la evanghelizarea ne evreilor. cu
toat opozitia prezbiterilor evrei care nu se puteau mpca cu derogri de la respectarea
Legii lui Moise. Aici apare numele de `Secta lui Crestus` ca un stigmat. Dar tot aici Pavel va
edifica o puternic comunitate crestin a `pgnilor`. La Salamina va ncepe prin a predica
n Sinagog unde spune mrturia sa privind calitatea de Mesia si Renvierea lui Iisus. El
folosea argumente citnd texte din Torah. Acest mod de abordare va fi utilizat de apostol.
printre coreligionarii mozaici pn la sfrsitul zilelor sale. La Paphos un magician evreu
(Bar 1esus) ncearc s discrediteze pe cei din grupul lui Pavel n fata proconsulului Sergius
Paulus. Orbeste la invocatia lui Pavel : Om plin de toat viclenia si de toat rutatea. fiu al
diavolului. vrjmas al orcrei neprihniri. nu ncetezi tu s ncalci cile drepte ale
Domnului?! Acum iat c mna Domnului este mpotriva ta : vei fi orb si nu vei vedea
soarele pn la o vreme` Faptele Apostolilor p.13.10.). Uluiti de forta ezoteric ce emana
din credinta apostolului. multi din anturajul demnitarului roman cer s fie botezati. Pavel
continu s predice n localittile de pe litoralul Cretan. ntr-o dimineat a intrat n
sinagoga din Antiohia de Pisida. S-a asezat alturi de ceilalti. participnd la rugciune.
41
La sfrsitul slujbei. cnd rabinul a rostit fraza: Fratilor. dac aveti ceva de spus pentru
ncurajarea poporului. faceti-o!` el se ridic cu pumnul strns si degetul mic n sus[1]
rostind: Oameni ai lui Israel si voi cei ce v temeti de Dumnezeu ascultati! Dumnezeul
acestui popor. Dumnezeul lui Israel a ales pe printii nostri si i-a fcut s creasc n timpul
exilului din Egipt. Pe urm. folosind Forta sa i-a fcut s scape din sclavie si patruzeci de
ani. i-a ndrumat prin desert. Apoi. exterminnd sapte popoare de pe pmntul
Canaanului. i-a pus n posesia trii lor; timp de patru sute cinzeci de ani. Dup aceste
lucruri le-a dat pe judectori pn la proorocul Samuel. Dup aceea i s-a cerut un rege. Ni
l-a dat pe Saul. fiul lui Cis. din tribul Beniamin. Dup ce a fost ndeprtat. Dumnezeu le-a
dat pe David (.). Din descendenta acestuia s-a nscut Iisus ca Mesia. Ioan (Ioan
Boteztorul) a pregtit venirea sa prin administrarea noului Botez. La sfrsitul misiunii sale
el a spus: CEL CE CREDETI C SUNT. EU NU SUNT; DAR IAT VENIND DUP
MINE PE CEL CE NU SUNT DEMN S ATING SANDALELE. Frati. copii vostrii din
rasa lui Abraaham si voi cei de fat. vou v este adresat acest mesaj. De altfel. locuitorii
Ierusalimului si sefii lor mozaici au mplinit cuvintele profetilor. care erau citite la fiecare
Sabat. Fr s gseasc motiv (.). l-au condamnat si i-au cerut lui Pilat s l omoare. Si tot
cum s-a scris de Profeti. l-au cobort de pe cruce si l-au pus n mormnt. Dar Dumnezeu l-a
Renviat. Pret de mai multe zile el a aprut celor ce au venit cu el din Galileea. Acestia sunt
martorii lui n fata poporului. Si noi anuntm Buna Vestire: promisiunea fcut printilor
nostri (Venirea lui Messaiah) n favoarea copiilor lui Dumnezeu a mplinit-o: l-a renviat pe
Iisus. Asa cum este scris n Psalmi: Tu esti Fiul Meu. eu nsumi astzi te-am nscut si te voi
ocroti. Iar ce Dumnezeu ne-a dat prin Renvierea sa si nu poate fi pus la
[1] Semn al apartenentei adeptului care vorbeste la credinta mozaic. Semn ce este fcut. de
exemplu. cnd se rosteste rugciunea kadish`
42
ndoial sunt aceste cuvinte: V voi da lucrurile sfinte ale lui David. acelea care sunt
demne de ncredere`. Aflati deci frati. c prin El iertarea pcatelor v este anuntat. Toat
iertarea ce nu o puteti obtine prin Legea lui Moise. prin El o puteti avea. Luati aminte s nu
vi se ntmple ceea ce este scris n profeti: Uitati-v cei plini de sine. Fiti mirati de ce nu
ntelegeti si pieriti Pentru c ncepnd din vremea voastr voi face o lucrare pe care nu o
veti crede nici o dat. dac v-ar istorisi-o cineva.` (Faptele Apostolilor p.13.16.-41.)
Impresionati de forta argumentrii si modul n care o sustinuse. multi din adunare au cerut
s se rentlneasc. La Sabatul urmtor. cei ce simteau nclcat credinta mozaic. l-au
amenintat si batjocorit atunci cnd. din nou. a cerut s vorbeasc. Pavel le spune:
Am vrut s v anunt nti vou cuvntul Domnului. Pentru c l respingeti si nu v
considerati demni de viata etern. ne vom ndrepta ctre pgni. Cci astfel a zis
Dumnezeu: Te-am pus s fi Lumina popoarelor. pentru ca Tu s duci mesajul pn la
extremittile pmntului`. (Faptele Apostolilor p.13.46.-47.)
Pavel continua evanghelizarea populatiei fr s tin cont de protestele
`fundamentalistilor` evrei. Acestia se hotrsc s l omoare. ntr-o zi l prind. l duc la
marginea urbei si l bat crunt. Crezndu-l mort i las trupul acolo. Vestea s-a rspndit si
la nsotitorii si. care speriati nu s-au dus s i vad trupul. dar se rugau pentru cel crezut
mort. Forta Divin l-a tinut n viat. Pavel si revine singur si se rentoarce printre ai si. n
timpul rugciunii pentru sufletul su. nsotitorii au vzut n acestea semnul minii
ocrotitoare a lui Iisus. Ultima localitate vizitat n insul a fost Derbe. Aici un numr mare
de oameni. evrei sau nu. s-au convertit la crestinism. formnd o nou comunitate.
Grupul misionar revine n Antiohia unde Pavel si Barnabe vor organiza si conduce Biserica
Crestin pn la plecarea spre Ierusalim.
43
Conciliul Bisericii Iudeo-Crestine de la Ierusalim a avut loc. dup surse diferite consultate.
n anul 48 sau 50. Aici Apostolii ai Evanghelizrii crestinilor de ctre evrei vor stabili o
serie de legi si proceduri fundamentale ale crestinismului. Crestinii din Antiohia: `n prima
zi a sptmnii erau uniti pentru a frnge pinea` (Faptele Apostolilor p.20.7.). Asa cum va
constata Luca la Troas. n 57. Astfel duminica. zi a nvierii lui Iisus. se afirm ca srbtoare
crestin n timp ce la Evreii mozaici ziua de srbtoare este smbta. Este stabilit prima
erarhie ecleziastic. Este definit conceptul de profet crestin ca prim rang dup apostol. cu
menirea de a interpreta prin iluminarea spiritului su vechile scripturi si sensurile ascunse
ale viitorului n vorbele. faptele si pildele din Evanghelia lui Iisus. `Apocalipsa dup Ioan`
este un exemplu n acest sens. Urmau pe scara erarhic prezbiterii care aveau menirea de a
rspndi Crezul Crestin. a evangheliza si a veghea asupra comunittilor de credinciosi.
C.III.4. MISIUNILE APOSTOLICE N MACEDONIA SI GRECIA
Dup Conciliul de la Ierusalim si o scurt sedere n Antiohia. Pavel si Barnabe si reiau
traseul misionar separat. Barnabe si Ioan Marcu se rentorc n Cipru. Pavel. nsotit de
Silas. va ncepe al doi-lea traseu misionar (50 - 52) ce se va finaliza prin nfiintarea
comunittilor din Filipium. Corint. Atena. Primul drum va trece prin Siria si Cilicia. Aici ei
crestineaz; instruiesc si ntresc n credint pe cei deja crestinati. Pavel avea intentia s
nceap un traseu misionar n Asia. Dar n localitatea Misia. viziunea ce o are l opreste din
drum. Oprirea la granitele Asiei. care peste sapte sute de ani va fi leagnul unei noi ramuri
ale Trunchiului Credintei n Dumnezeul Unic. prin profetul Mahomed. Acesta va
recunoaste. n Surele din Coran` ca antecesori ai si pe Abraaham. Moise. Ilie . Iisus. l va
numi pe Dumnezeu Allah`. Exista premiza emergentei n diversitate a celor trei ramuri ale
aceluiasi popor spiritual al lui Dumnezeu`. anihilat de pstori fundamentalisti` ai celor
44
trei religii. asociindu-le cu interese de conjunctur ale PUTERILOR LUMESTI. Fr a tine
cont de filonul ezoteric comun: Vechiul Testament`. Noul Testament` si Coranul`. Se
rentoarce la Troas. O nou viziune i se relev ca fiind a unui macedonean ce l cheam la
el. Se mbarc. mpreun cu nsotitorii si spre Filipium. capitala de atunci a Macedoniei. n
cursul acestei cltorii. La Listros are loc alegerea unui nou discipol pentru a fi instruit:
Timotei. Pentru a nu crea vrajb n rndul fidelilor si. el boteaz noul emul impur` nti
n rit mozaic. prin circumcizie si apoi l consacr cu botezul crestin. Era o nou derogare de
la Legea lui Moise pe care Pavel. dup o adnc meditatie. a fcut-o. O alt ntmplare a
fost arestarea si nchidera lor n puscrie pentru c au eliberat o tnr femeie posedat de
transe divinatorii. Arestarea s-a fcut la plngerea celor ce o exploatau prin trguri.
obtinnd bani de pe urma strilor ei extatice. Rugciunile celor doi ntre zidurile nchisorii
au fost nsotite de un cutremur. care a scuturat incinta n toiul noptii. Usile s-au deschis si
lanturile s-au rupt. Speriat c detinutii vor fugi. paznicul nchisorii a vrut s se omoare
pentru a nu fi tras la rspundere de autoritti. Pavel i-a zis: Nu te omor. suntem toti aici`.
Uimit. omul i se arunc la picioare. l ia la el acas si i ngrijeste rnile pricinuite de
cderea zidurilor. Cere s fie botezat mpreun cu familia sa. A dou-a zi strategul cettii
(Comandantul roman al urbei). impresionat de comportamentul detinutilor trimite un
curier s i anunte c sunt liberi. Dar Pavel si Silas spun c sunt cetteni romani. nu pot fi
eliberati dect de un roman. Atunci strategul vine personal s le comunice decizia sa. Tot
pe acest drum. la Troas. se altur grupului misionar si Luca. Faptul apare n text. discret.
prin trecerea de la persoana a trei-a la persoana a dou-a plural. Este nc o dovad a
modestiei acestui printe crestin. Faptele Apostolilor p.10.16.). Dup o scurt escal la
Lida. ajung la Salonic. Primul drum al apostolului a fost. dup metoda deja stiut. la
sinagoga din oras. Aici predic din nou evreilor despre Vestea Bun a Renvierii lui Iisus.
45
chemndui a se reboteza crestin. Este primit cu drag de evreul Iason (O personalitate a
comunittii evreilor din oras).
Dar. n ziua urmtoare un grup isterizat de evrei l trsc pe Iason n fata autorittii
romane. Motivul era c gzduieste niste oameni care .au revolutionat o lume ntreag
(.) contravenind edictelor lui Cezar. afirmnd c exist un alt rege. Iisus`. (Faptele
Apostolilor p.17.6.). Aceast `tez` va fi repetat cu obstinatie. de la crucificarea lui Iisus si
pn la disparitia evreilor crestini ca grup distinct n Biserica Crestin. fiind motiv n fata
oricrei autoritti militare sau civile romane. ARIA CALOMNIEI ERA. SE PARE.
PENTRU HABOTNICII MOZAICI. DEASUPRA CELOR ZECE PORUNCI... n realitate
evreii. primii crestini. nu l invocau pe Iisus ca pe o autoritate lumeasc. EL ERA REGELE
LOR SPIRITUAL. SAU MAI SIMPLU. FIUL LUI DUMNEZEU! Notabilittile comunitare
evresti au exploatat confuzia de termeni. orgoliile puterii romane... orice. pentru a i prigoni
sau mcar a i face s plece dintre ei ct mai repede pe cei ce i chemau pe toti evreii si pe
ceilalti la o nou form de existent spiritual si de organizare comunitar: PRIN
PREPONDERENTA CONCEPTULUI MORAL ASUPRA LUMII MATERIALE.
Pentru a nu provoca mai mult prigoana mpotriva evreilor crestinati. Pavel hotr plecarea
din Salonic spre Atena. lund cu el un nou discipol. pe Aristarh. Urmtoarea escal a fost la
Bere. Si aici a studiat n sinagog. de Sabat. cu nvtatii evrei Crtile Sfinte. Acestia au
confirmat exactitatea textelor citate de apostol din Torah. texte care confirmau venirea si
crucificarea `Fiului Omului`. Cu toate c cei din Salonic au trimis evrei care s semene
vrajba fat de evreii crestini din jurul misionarului Pavel. comunitatea din Bere a rmas n
limitele decentei. Un numr de evrei au cerut s fie botezati. Pavel l las pe Silas s
continue a le predica acestora. El. mpreun cu Timotei se ndreapt spre Atena.
46
Centrul spiritual al culturii elene. Atena era sediul scolilor filozofice rmase dup cele
`patru secole de aur` ale Elladei; a Epicurienilor si Stoicilor. Atena era acum o provincie
roman n care Spiritul Grec promovat de Pithagora sau Platon nu era dect o umbr. Dar
orgoliile vestigilor ezoteriei Delphice i fceau pe nvtatii greci `suficienti`. impenetrabili la
demersul ezoteric religios de alt sorginte. inclusiv cel crestin. De aceea . dup cteva
dezbateri publice. filozofii greci i-au trt pe evreii din jurul lui Pavel n fata Areopagului
Atenian (Organul de decizie suprem al democratiei Ateniene). Pavel a luat cuvntul n
aprarea grupului su. a dreptului de a se manifesta liber prin credint n teritoriul Atenei:
`Atenieni de toate conditiile. v vd ca fiind cei mai credinciosi dintre oameni. Mergnd
prin orasul vostru. vznd monumentele voastre sacre. am gsit unul pe care era inscriptia:
`DUMNEZEUL NECUNOSCUT`. Ei bine. pe cel ce l adorati fr s l cunoasteti. eu vin s
vi-l anunt. Zeul care a fcut lumea. cu tot ce se gseste n ea. Dumnezeul Cerului si
Pmntului nu locuieste n temple fcute de mna omului. el care a dat viat tuturor
fiintelor (...). Dac dintr-un PRINCIPIU UNIC. El a creat specia uman care trieste pe
suprafata pmntului. Dac A FIXAT perioade determinate si limitele spatiului de viat
uman. a fcut-o pentru a i face pe oameni s caute divinitatea; DE A O NTLNI PRIN
CUTRI. Ea este aproape de fiecare din noi. Cci n noi avem VIATA. MISCAREA SI
FIINTA. De altfel ctiva dintre ai vostrii au spus: `cci noi suntem din rasa Lui`. Dac noi
suntem din rasa lui Dumnezeu. noi nu trebuie s gndim Divinitatea asemntoare cu
aurul. argintul sau piatra prelucrat prin arta sau prin geniul omului.
47
Iat c Dumnezeu doreste s fac cunoscut oamenilor c a venit clipa ispsirii pcatelor.
pentru c el a fixat o zi pentru judecat. oferind prin OMUL pe care l-a rnduit pentru
aceasta si despre care a dat tuturor oamenilor o dovad de netgduit prin faptul c l-a
Renviat din morti[1]` (Faptele Apostolilor p.17.22.-23.).
Acesta era MESA1UL INITIATIC. pe care apostolul Pavel l-a transmis atenienilor.
Numai c nu prea a avut... cui. Areopagul nu l consider vinovat pentru convingeri si i las
s plece n pace. Doar ctiva l vor urma pe misionar. Printre ei si Dionisie Aeropagitul. un
viitor misionar. Rentorsi din Atena ei trec prin Bere. l iau pe Silas si se ndreapt spre
Corint. capitala provinciei romane Ahaia. Populatia. de diverse proveniente etnice.
adoptase n marea majoritate cettenia roman. Activitatea comercial ce lega portul
Corint cu tot spatiul mediteraneean. ajungnd n Africa si Asia. atrgea comercianti de
toate neamurile. dnd orasului un caracter cosmopolit. Comunitatea de evrei din Corint era
foarte nstrit. Si aici. de fiecare Sabat grupul de evrei crestini din jurul lui Pavel mergea
la sinagog. Comentau alturi de confratii lor mozaici Textele din Torah. ncercnd s i
conving prin discursul lor c Iisus este Messaiah`. profetizat si asteptat. prevestit de Isaia.
n ce i priveste pe greci si pe cei de alte rase. Pavel i familiariza cu perceptele Legii lui
Moise. dndu-le apoi lumina cunoasterii cuprins n Evanghelia lui Iisus. Rabinul Sef al
sinagogii. Crispus. s-a botezat. Majoritatea evreilor erau nencreztori. Trebuie spus c.
fr a fi mentionat de Luca. un factor major de nencredere l constituia trecerea n aceasi
religie cu goii` (pgnii). Ceea ce pentru evreul obisnuit. fie el bogat sau srac. nsemna s
renunte la atributul de fiu al poporului ales`. de care era asa mndru.
[1] Aici Pavel foloseste argumentul din `Vechiul Testament` invocat si de Sfntul diacon Stefan n
ultima cuvntare. nainte de a fi lapidat: Cerul est trupul meu si pmntul este la picioarele
mele. ce cas s-mi construiti. care va fi locul odihnei mele ? oare nu cu mna mea am fcut toate
acestea ? (Faptele Apostolilor p.7.50.).
48
n mod natural convertirea evreilor si a ne evreilor la un loc a ngustat marja
Evanghelizrii printre evrei. Dar... acesta era drumul. chiar dac dureros pentru evreii
crestini. Ei erau constienti de forta de repudiere iudaic a celor apostati`. Cu att mai de
admirat puterea lor de sacrificiu personal si social major fcut n credinta lor pentru
Domnul Iisus. -o zi. ca rspuns la injuriile proferate n adunarea din sinagog. Pavel si-a
rupt hainele de pe el[1] si a zis : Fie ca sngele vostru s cad pe capetele voastre ! n ce m
priveste sunt pur ; si de altfel voi merge la pgni` (Faptele Apostolilor p.18.6.).
De altfel . pn la sfrsitul zilelor sale. Pavel va continua s evanghelizeze evrei.
mpotriva psihozei create de fanaticii cultului mozaic. pretutindeni unde el ajungea.
Incidentul relatat mai sus red latura tragic a misionarismului evreilor crestini n general
si al celui Pavelian n toat dimensiunea lui uman. indiferent de datumul de ras religie
sau trib iudaic din care provenea. De aceea si lupta ntre oficialittile comunitare si
religioase mozaice si grupul evreilor crestini. strnsi n jurul apostolilor era PE VIAT SI
PE MOARTE.
O dat iesit din spatiul `fiilor lui Israel`. prin desfintarea adeptilor evrei crestini.
crestinismul nu a mai constituit un pericol pentru evreii mozaici. De-a lungul secolelor ce au
urmat. nvtati. medici. trezorieri s-au aflat ntr-o infrastructur de cooperare cu biserica si
institutiile crestine. Dar nu cu evreii crestini. pe care si acum i privesc fr ura
antecesorilor. dar paradoxati; gen: `ce nseamn asta?`. Un fel de...struto-cmil; Si nu sunt
de blamat. ca oameni. ca si credint. Dac. si atunci cnd Dumnezeu va vrea. mintile
[1] Gestul ruperii hainelor are. n traditia evreiasc un rol ezoteric. MARCAND O RUPTUR. O
profund nemultumire a celui ce o face. Expresia `SANGELE VOSTRU S CAD PE CAPETELE
VOASTRE!` nu este o simpl amenintare sau o invocare a rzbunrii. Este metafora pedepsei divine: A
TE PEDEPSI PE TINE NSUTI.
49
noastre. ale urmasilor nostrii se vor limpezii astfel: MERITUL EVREILOR CRESTINI DE
ATUNCI A FOST DE A AVEA TENACITATEA EVREIASC SI CREDINTA N IISUS DE
A NCEPE DRUMUL PROOROCIT. Este un fapt; chiar dac este negat sau sublimat.
n primvara anului 52 evreii ostili lui Pavel l duc n fata judectii proconsulului Ahaiei.
Galion. sustinnd c ar fi predicat n sinagogi mpotriva Legii Mozaice. Pavel nu a apucat
s se apere. Demnitarul roman l elibereaz zicnd:
`Dac este vorba de un delict sau de o fapt rea. as fi primit. iudei. plngerea ca rezonabil.
Dar pentru c este vorba de contestarea unor cuvinte si nume din propria voastr lege. v
rmne vou s vedeti! S fiu eu judector n acest caz refuz!` (Faptele Apostolilor p.18.14.).
Tot ce au mai putut face acesti oameni furiosi a fost s-l prind pe un adept al lui Pavel.
Sostene (un rabin trecut la crestinism) si s l bat n fata cldirii tribunalului. La
ncheierea misiunii din Corint. grupul lui Pavel se ndrept spre locul de plecare: Antiohia.
n drum ei se opresc la Efes. Aici este nconjurat cu dragoste de evrei. care l roag s mai
rmn. Pavel le promite c va reveni. Astfel se ncheie a dou-a misiune a lui Pavel printre
`pgni`. Ea a artat c alegerea mediului Grec a fost benefic. ca un prim pas spre
exteriorul spatiului iudaic. Semnificativ este si faptul c aceast `cucerire teritorial` s-a
fcut n circa doi ani. fr arme. fr a avea forta unei oligarhii religioase de talia celei
mozaice n spate. sau militare cum era cea a imperiului Roman. Asta pentru c Pavel
mobiliza ALTCEVA: forta convingerii. forta spiritului su. al faptelor sale benefice.
Dimensiunea numeric si calitativ a convertirilor. chiar n rndul evreilor. i-a fcut pe cei
ce doreau uciderea misionarilor s fie mai prudenti n a practica linsajul n public. A fost o
perioad de nflorire a comunittilor de evrei crestini n afara Iudeii. De cstigat au avut. de
exemplu. toate comunittile evreiesti. primind ajutoare trimise de Barnabe si Pavel n
vremea foametei din Iudeea (46 - 48. dup alte izvoare 48-50).
50
De fapt adevratii dusmani ai credintei noi nu erau evreii isterizati care trau pe
confratii lor crestini n afara cettii pentru a i lapida. ci aceia care. atunci ca si acum. PRIN
MANIPULAREA EMOTIONAL A MULTIMII FAC IMPOSIBIL NTELEGEREA
NTRE OAMENI. LA MOMENTE DE CUMPN. Voi exemplifica. cu sintagma `Crede si
nu cerceta`. Iluministii o trateaz ca fiind motorul ignorantei. Fundamentalistii crestini ca
fiind motivatia supunerii fr conditii. Fiecare baricad cu prerea ei... Pentru mine
nseamn c spiritul si destinul omului sunt n minile Domnului: credinta n el te
elibereaz de stresul prea multor ntrebri si incertitudini legate de al tu destin. n acest
sens voi relata cele spuse de un monah de la Muntele Athos. leagn al ezoteriei crestine. A
avut. n vis. viziunea derulrii vietii sale asemntor unui film. pe fundalul azuriu al Mrii
Mediterane. Privind n jos spre plaj observ urme de pasi: cte dou perechi n dreptul
momentelor bune; cte o pereche de pasi n momentele dificile. Stia c a dou-a pereche de
pasi era a lui Iisus. Se adreseaz Domnului:
`Doamne. n clipele grele de ce m-ai prsit?`
Rspunsul veni imediat:
`n clipele grele te-am dus n brate!`.
C.III.5. SCOALA DE INITIERE CRESTIN DE LA EFES
Dup o scurt sedere n Antiohia. Pavel se rentoarce la Efes. Aici. cu sprijinul evreilor
din oras. el va initia adepti. n tainele ezoteriei crestine. timp de trei ani. Aici vor fi initiati.
printre altii Apollo din Alexandria si Epafras. Ei vor fi trimisi a evangheliza si predica la
Coloseni n Laodicium si Hieropolis.
Instruirea era. cum spunem noi acum. intensiv. Ea dura ntre unsprezece si saisprezece
ore pe zi. Erau cuprinse att initierea n textele sacre mozaice. ct si n Evanghelia lui Iisus.
51
Discipolii erau pregtiti s fac fat dezbaterii unui text din Torah. sau s rspund
ntrebrilor unor preoti politeisti sau filozofi atei. La sfrsitul instruirii Pavel acorda celor
alesi. prin credinta si prin harul dovedit. botezul prin Spiritul Sfnt; care investea pe cel
ales cu darul de a tmdui. Pavel nsusi tmduia pe cei bolnavi. Facerile sale de bine erau
asa puternice nct era suficient ca suferindul s ating un lucru purtat de apostol pentru a
se nzdrveni. Au ncercat si altii s fac la fel. De fapt practica exorcismului. avea vechi
traditii la poporul evreu. Cei ce au ncercat au fost sapte fii ai rabinului Sceva. Dar
miracolele lor nu s-au nfptuit. cu toate c l-au invocat pe Iisus. Au fost btuti si izgoniti de
cei ce au apelat la ei. Forta apostolilor i-a fcut pe multi preoti ai cultului zeului Apollo s
treac. mpreun cu cettenii pe care i pstoreau. la crestinism.
Pavel nu uita nici de comunittile crestine nfiintate anterior. El scrie n aceast perioad
Epistolele ctre Corinteni. Galateni (a dou-a). Filipeni.
Plecarea din Corint a fost marcat de un incident. Evreul Demetrius. un bogat bijutier si
constructor de temple pgne. si-a incitat lucrtorii pe motiv c le ia pinea de la gur. Prin
convertirea pgnilor sczuse drastic cererea de statui ale zeilor si amenajarea de temple
pentru adoratia acestora. Cauza imediat a fost sistarea constructiei unui templu pentru
zeita Artemis. Grupul de furiosi au prins pe Gaius si Aristarh si i-au trt n amfiteatrul
orasului n fata pretorului roman. Acesta i-a cerut lui Demetrius s nainteze o plngere
care s aib la baz fapte penale. conform legilor romane. Administratia roman ddea
semne de neutralitate n conflictul intern iudaic.
Pavel si continu drumul nti n Macedonia la Filipium si apoi se ntoarce la Efes spre
Troas. Din acea perioad dateaz a dou-a scrisoare ctre Corinteni. Printre nsotitorii si se
aflau Sopatros din Bere. Aristarh din Samos. Secundus din Salonic. Gaius din Dobere.
Timotei. Ticinius si Trofin. El dorea s revad pe cei mai apropiati inimii sale.
52
nainte de a lua drumul spre Ierusalim. Simtea c nu i va mai vedea si dorea s ntreasc
n credint pe cei ce i-au fost discipoli. Ajuns n mijlocul lor el le rostii:
`Stiti si voi nsiv n ce mod. din prima zi n care am psit aici eu nu am ncetat s servesc
pe Domnul cu umilint. cu lacrimi si n mijlocul dovezilor de ur din partea iudeilor. Voi
stiti cum fr preget v-am instruit. n public si pe fiecare n parte. convingnd pe evrei si pe
greci S SE NDREPTE CTRE DUMNEZEU SI S CREAD N IISUS. Domnul nostru.
Acum iat c ndrumat de Spiritul Sfnt. m voi ndrepta spre Ierusalim. fr a sti ce mi se
va ntmpla. cu toate c El m-a avertizat c m asteapt LANTURILE si URA. Dar eu nu
pun nici un pret pe viata mea. n fata scopului de a duce la bun sfrsit sarcina mea pe care
am primit-o de la Domnul Iisus: de a face cunoscut mrturia mea n Evanghelia si Gratia
Divin. Eu de acum stiu c nu mi mai veti vedea fata nici o dat. voi toti n mijlocul crora
am fost si am anuntat Regatul (este vorba despre `Regatul lui Dumnezeu` n care se afl `
Poporul lui Dumnezeu`). De aceea depun mrturie astzi n fata voastr: sunt purificat de
sngele vostru pentru c nu am pregetat atunci cnd v-am transmis tuturor Vointa Divin.
Fiti atenti cu voi nsiv si cu toat turma la care Spiritul Sfnt v-a ales gardieni pentru a
pzi Biserica Domnului care s-a ntrupat prin sngele propriului su fiu. Stiu c dup
plecarea mea vor veni printre voi lupi de temut. care nu vor menaja turma si c din rndul
vostru chiar se vor ridica oameni tinnd discursuri perverse n scopul de a i face pe
discipoli s-i urmeze. De aceea fiti vigilenti amintindu-v c timp de trei ani. zi si noapte nu
am pregetat s initiez pe fiecare din voi.. Acum v las spre ncredintarea Domnului si
Cuvntului su de gratie care are puterea s construiasc edificiul si s pstreze mostenirea
printre toti cei sanctificati. Bani sau lucruri nu am luat de la nimeni; voi stiti c pentru
nevoile mele si ale nsotitorilor mei. au fost suficiente aceste mini. n toate momentele am
artat c trebuie s intervenim n ajutorul celor slabi si s ne amintim cuvintele Domnului
53
Iisus care a spus: `ESTE MAI MULT FERICIRE DE DAT DECAT DE PRIMIT`(Faptele
Apostolilor p.20.18.- 35.).
A urmat ultima rugciune n comun. apoi cei ce nu l vor mai vedea l-au nsotit cu ochii n
lacrimi pn la corabie.
Am reprodus acest adevrat testament pastoral. pentru c el cuprinde cteva semnificatii
majore.
!Apostolul Pavel era un initiat al nvtturilor rabinice (dup cum am amintit la nceputul
capitolului). El a fost instruit. la un nivel greu de atins. de ctre rabinul Gamaliel cel
Btrn. datorit harurilor sale native. ncununate de botezul prin Spiritul Sfnt. Acest
demers arat forta sa de a vedea prin timp si prin oameni. Profetul din el avea viziunea a
ceea ce se va ntmpla cu biserica evreilor crestini. si anume disolutia ei. Cele rostite atunci
nu erau simple sfaturi. El stia c forta Evangheliei lui Iisus nu mai era n etnia evreiasc.
cea care ncepuse a o predica. ci n aceast simpl sintagm : ESTE MAI MULT
FERICIRE DE DAT DECAT DE PRIMIT.
!Al doi-lea aspect tine de perioada anilor 50 - 58: timp n care la Efes Pavel a realizat
efectiv prima scoal de initiere n ezoteria crestin. Renumele su a fcut ca multi nvtati
evrei s treac la crestinism si s vin pentru a se instrui la aceast adevrat scoal
initiatic rabinic (yesiva). Ct el a fost prezent s-a mentinut echilibrul ntre `credinta
mam` si cerintele evanghelizrii tuturor celor ce prin credint dovedeau c sunt adepti ai
noii religii. de orice neam ar fi fost. Pavel nu era de loc sigur c acest consens se va pstra
dup plecarea sa. Le spune rspicat acest lucru. dnd si cheia: VIGILENTA N
CREDINT. N CUVANTUL SI INSPIRATIA DIVIN A FIECRUI INITIAT CRESTIN.
54
!Al trei-lea aspect era acela c STIA ct de periculos era drumul la Ierusalim; dar ca UN
SIMPLU OSTEAN AL CREDINTEI CRESTINE VA MERGE LSAND TOT CE A
CONSTRUIT N URMA SA; ca un `soldat al Domnului`. Era acea calitate unic a primilor
misionari crestini; de la apostoli la anonimi credinciosi. fie ei evrei sau nu!
!Al patru-lea aspect. aparent nelegat de cele spuse de Pavel. este o alt ciudtenie a
gndirii umane. n secolul al XIX-lea. Karl Marx defineste o doctrin. numit comunist.
Din punct de vedere organizatoric. comunitatea comunist are o structur similar cu cea
esenian (contemporan cu Iisus si Pavel) sau cu a comunittilor crestine evreiesti. Au
urmat cele monastice si mai nou comunitti de tip kibut israeliene. Cele rostite de apostolul
Pavel. a fost spus aproape n totalitate. ca idei. de Marx. Enghels discipolilor comunisti.
Traiul. munca si bunurile n comun. repartizarea dup necesitti (vzute nu a lua ct poti.
ci a ti se da conform necesittilor normale de trai : locuint. hran. instructie / educatie.
asistent medical; de ngrijire a copiilor si vrstnicilor) si contributia fiecruia dup
posibilitti fiind tot attea puncte de reper organizatorice n cele patru tipuri de comunitti
mentionate. Atunci de ce repudiereea crestinismului? Un `concurent` greu de dat la o
parte... sau gndirea lui. un evreu mozaic. era ancestral mpotriva doctrinei lui Iisus. cu
totale rdcini n mozaism dar repudiat de mozaici?!.
55
CAPITOLUL IV RUPTURA DIN INTERIORUL COMUNITTII EVREILOR
CRESTINI DE LA IERUSALIM
C.IV.1. DRUMUL LA IERUSALIM
Grupul care l nsotea pe apostol trece prin Cesareea. Rodos si Tyr pentru a ajunge la
celebrarea Pastelui la Ierusalim n Marele Templu (anul 57. dup alte surse 58 e.c.). Semnalele
primite nu erau ncurajatoare. La casa lui Filip (unul dintre cei sapte elenisti. ). un nvtat evreu
crestin. pe nume Agabus ia centura de in a lui Pavel. si leag cu ea minile si picioarele si spune:
Iat ce mi-a revelat Spiritul Sfnt: omul ce poart aceast centur va fi astfel legat de iudei cnd
va ajunge la Ierusalim si l vor da pe mna pgnilor`.
Este rugat s nu continue cltoria. Pavel le rspunde:
De ce plngeti ca s mi rupeti inima. Eu sunt gata nu numai s m las legat. dar s mor pentru
numele lui Iisus.FAC-SE VOIA DOMNULUI`(Faptele Apostolilor p.21.14).
La Ierusalim este gzduit de Iacob cel Mic. Dup primele manifestri de bucurie a revederii. cei
din comunitatea evreilor crestini i-au reprosat c nu a obligat pe toti evreii convertiti s respecte
strict observanta mozaic. L-au sftuit s se supun ritualului de purificare (ablutiunea). alturi
de alti patru evrei ce nfptuiser abateri de la Legea lui Moise. Ritual pstrat de crestini n
spovedania nainte de Pasti. dar care la evrei are sensul recunoasterii pcatului n fata adunrii.
Pentru a arta c este un fidel credincios mozaic Pavel se supune ritualului de sapte zile. n a opt-
a zi. n dimineata de Paste. la usa Templului un grup de iudei. originari din Asia Mic[1] pun
mna pe el strignd ctre multime :
[1] Erau asa numitii eliberati` : urmasi ai evreilor din Cirenia. Alexandria si Cilicia. fcuti
sclavi de Pompei dup ocuparea Palestinei (60 .e.c.) si ulterior eliberati de Cezar. Din acest
grup au fost si cei ce l-au lapidat pe Sfntul diacon Stefan. Acum erau folositi ca mn
criminal` de notabilittile Sanhedrinului si pentru a-l lapida pe apostolul Pavel.
56
Oameni ai lui Israel ajutor ! Iat individul care predic peste tot si tuturor mpotriva
poporului nostru. mpotriva Legii si a acestui loc ! Si iat c a mai adus si greci[1] n
Templu ca s profaneze Locul Sfnt`(Faptele Apostolilor p.21.28).
Profitnd de confuzia creat. de teama ce o inspirau. l apuc pe apostol si l trsc n
afara Templului. Slujbasii acestuia. evident n ntelegere cu ucigasii. nchid poarta
Templului. Se pregteau s l lapideze cnd. o unitate militar roman condus de tribunul
roman Claudius Lisias si un centurion vin n fug din fortreata roman Antonia. situat n
imediata apropiere a Templului si opresc executia. ntrebnd multimea furioas ce s-a
ntmplat si primind rspunsuri confuze tribunul decide s l aresteze. n drumul spre fort
ucigasii din multime. care simt c le scap prada. cer cu furie La Moarte!`. O dat ajunsi
n fortreat. Pavel se adreseaz n greceste lui Claudius: Pot s spun un cuvnt?`. Sti
greceste?! ... deci nu esti egipteanul care a plecat cu patru mii de banditi n desert` a fost
replica lui Lisias. Care l-a confundat cu un lider al miscrii sicarilor (sikkim). anti romane.
La cererea lui Pavel l las s vorbeasc multimii ce s-a strns ntre timp n fata castrului
roman. Pavel ridic mna si n linistea ce se las. rosti un discurs n aramaic. Dup ce
relateaz cele ntmplate cu sine pe drumul Damascului. convertirea sa la crestinism.
(C.III.1) el le spune:
ntr-o zi . cnd m rugam n Templu. am czut n extaz. Am vzut pe Domnul care mi-a
zis: Ridic-te. iesi repede din Ierusalim si du mrturia ta despre Mine. I-am rspuns:
Doamne. ei stiu bine cum mergeam din sinagog n sinagog. aruncnd n nchisori si
punnd s fie btuti pe cei ce credeau n tine.
[1] Era vorba despre Timotei. Pavel. constient de respectarea Legii l-a confirmat nti n rit
mozaic. acordndu-i ulterior botezul crestin si botezul prin Spiritul Sfnt. Era deci un fals
motiv. dar care pentru cei ce doreau condamnarea public si uciderea lui Pavel nu conta.
57
Si cnd a fost vrsat sngele lui Stefan. martorul tu. eu nsumi eram alturi de ei si le
pzeam lucrurile. El mi-a rspuns atunci: DU-TE. ESTE DEPARTE PAN LA PGANII
LA CARE TE TRIMIT` (Faptele Apostolilor p.22.17.).
Discursul este ntrerupt n acest moment de fanatici care cheam din nou la uciderea lui
Pavel (moment bine ales. Primirea pgnilor` n sinagoga evreilor era o blesfamie major
n traditia iudaic. Ucigasii fceau apel la subconstientul evreilor pentru a isteriza
multimea. pentru a pune din nou mna pe prad`)
rupndu-si hainele de pe ei. Tribunul. ca s linisteasc multimea. ordon s fie btut cu
vergile. Pavel i se adreseaz de aceast dat n latin. i spune c el este cettean roman.
Uimit. comandantul revoc ordinul si nlocuieste lanturile grele cu care l legase pe apostol
n fata Templului cu altele usoare. care s mpiedice doar fuga prizonierului.
Nu dorim a continua fr a prezenta contextul si atmosfera acelor zile : conflictul din
snul comunittii evreilor crestini din Ierusalim.
!Apostolul Pavel. n cei opt ani ct a fost plecat n misiunile sale. avea cunostiint de faptul
c toti membrii bisericii crestine din oras erau fideli observantei mozaice. pstrnd ritualul
strbun n litera lui. Chiar dac au acceptat prin Epistola din anul 50 de la Ierusalim acele
derogri de la Lege. nu admiteau extinderea lor la confratii de snge. Apostolul Pavel
considera c Evanghelia lui Iisus este principiul unic al adeptului crestin. de orice neam ar
fi si deci Botezul Crestin este suficient. ca singur principiu primar al legmntului cu
Dumnezeu. Mai concret. misionarismul pavelian acorda evreului convertit libertatea de a
respecta sau nu observanta mozaic. Deci la Ieruslim. Pavel si-a asumat penitenta
ablutiunii cu toate c era n afara dogmei crestine. A fcut-o pentru a ncreca s pstreze
unitatea comunittii evreilor crestini. cei din Ierusalim si cei din afar`. Timotei era un
evreu dup mam. botezat chiar de Pavel. circumcis mai nti n rit mozaic. nainte de a-i
58
administra botezul crestin. Pentru cei isterizati acest amnunt` nu era cunoscut.
Ignoranta celor ce iau parte la o psihoz de mas si ura ce o determin nu au nici o legtur
cu argumente de bun simt. Pentru simplu motiv c. dac ar fi asa. aceste stri de abrutizare
colectiv nu ar exista !
!Salvarea vietii apostolului nu a depins dect de faptul c garnizoana roman a fost n
imediata apropiere a Templului. Cohorta auxiliar roman era format din mercenari
localnici. asa cum erau organizate toate trupele auxiliare din imperiu. Lisias. ca si
majoritatea soldatilor si era originar din Iudeea. El devenise tribun pltind mai nti cu
bani grei pentru a deveni cettean roman (cutum ciudat de actual si n vremurile
noastre). De aici uimirea cnd a aflat c Pavel era cettean roman din nastere. ceea ce
pentru el marca nobletea familiei prizonierului. pe care l crezuse un rzvrtit sicar[1]. l
determin s l protejeze pentru a-i apra drepturile sale de cettean roman - acela de a nu
fi judecat dect de un tribunal roman.
!Evreilor. crestinati sau nu. le era implantat mentalitatea Poporului Ales`. Initial aceast
doctrin. instruit de Moise celor ce l-au urmat patruzaeci de ani n pustiul Sinai. si copiilor
acestora. a fcut ca ei s reziste vicistitudinilor. nconjurati de neamuri politeiste
(nchintoare la mai multi zei). a-i purifica religos si revigora moral. Acest concept a rmas
fundamental atasat n subconstientul poporului Evreu. Acest sentiment a fost utilizat n
unele momente istorice pentru a justifica intoleranta religioas de ctre cei ce detineau
puterea n comunittile evreiesti. Nimic nou sub soare : mercenari ai purittii credintei.`
al celei rasiale` sau doctrinare` se gsesc n toat istoria. la toate popoarele.
[1] n acel an. Felix. procuratorul Iudeii a iesit nvingtor ntr-o lupt cu insurgentii antiromani:
evreii sicari. pe muntele Mslinilor. lng Ierusalim. Deoarece notabilittile religioase si civile
sprijineau n acel moment pe romani. el a crezut c este vorba de conductorul rsculatilor.
59
De la inchizitia crestin la fascism. asa zisul comunism. si mai nou funamentalism
Islamic. doar ca exemple. Ei au fost cei ce au luptat fr crutare mpotriva celor ce. precum
apostolul Pavel. a spus : AM FOST TRIMIS S DUC CUVANTUL DOMNULUI
TUTUROR` Ei. cei supusi la tortura unei CONDITII UMANE DE SLUGI. nu acceptau
concurenta` unor LIBERI CONVERTITI. Reactia evreilor isterizati. arunc o lumin
trist asupra destinului printilor nostri. si al nostru !
Contextul tragic al acestui nceput de prizonierat este RUPTURA din snul comunittii
evreilor-crestini de la Ierusalim. Dezbinarea din interiorul grupului de patriarhi crestini`.
va duce la aneantizarea perceptiei rolului lor major n misionarismul crestin.
Fundamentalismul crestin de dup nou sute de ani. n perioada cruciat. va folosi
argumentul acestui moment relatat pentru a acredita ideea poporului evreu dusman al
crestinismului` Adevrul va fi poate o dat vizibil oamenilor. la momentul hotrt de
Dumnezeu. dar va fi inutil pentru milioane de morti victime ale intolerantei religioase.
rasiale. de o parte sau de alta a baricadei`.
C.IV.2. PROCESELE
A dou-a zi. pentru a se lmuri de ce anume este acuzat Pavel. respectnd cutuma
roman. tribunul Claudius Lisias cere reunirea Sanhedrinului.. Apostolul este adus. sub
paza ostenilor romani n Templu. ncearc s le vorbeasc rabinilor. dar marele rabin
Anania l plmuieste peste gur. Demn. Pavel constat c gestul nu l consacr a fi sef al
acestui popor. Apoi dezvolt teza apartenentei sale la partida religioas a phariseilor. fapt
pe care majoritatea din cei prezenti o stiau. Imediat ncepe o disput ntre membrii celor
dou partide religioase: pharisei si saducei. Primii ziceau:
60
Noi nu gsim nimic ru n acest om. Ce nseamn faptul c i-a vorbit un Spirit sau un
nger` (Faptele Apostolilor p.23.8.).
Cum disputa nu avea sorti a se termina curnd. tribunul trimite napoi pe detinut n
fortreat. n noaptea ce a urmat Pavel are revelatia Spiritului Sfnt : Curaj. asa cum ai
dus mrturia mea la Ierusalim. o vei duce si la Roma` (Faptele Apostolilor p.23.11.). Tot n
acelasi timp. patruzeci de conjurati fac legmnt s nu mnnce. s nu bea pn nu l ucid
pe apostol. Planul este simplu. S l conving pe tribun a l readuce n fata Sanhedrinului si
s l omoare n mijlocul adunrii. Avertizat de un nepot a dou-a zi. Pavel l trimite la Lisias
pentru a i spune ce a aflat. Acesta hotrste s l mute sub escort puternic n capitala
provinciei. Cesareea. pentru a fi pus sub protectia Legatului roman al Iudeii. Felix. Cinci
zile mai trziu. marele rabin Anania. nsotit de o delegatie a Sanhedrinului. din care fcea
parte si avocatul Tertulius. se nftiseaz lui Felix. Tertulius cere ca detinutul s fie dat spre
judecat iudeilor pe motiv c a produs dezordine n rndul acestora. supusi ai imperiului.
Tertipul de a solicita pedepsirea unor evrei considerati de diriguitorii unei Comunittii
Evreiesti ca nclcnd cutumele comportamentale din comunitate de ctre stpnii locului l-
am ntlnit n cazul Crucificrii lui Iisus.
l vom rentlnii n epoca modern[1].
[1] Un moment celebru va fi n secolul XIX. cnd rabini din Lituania. Galitia. Germania si Rusia
vor cere arestarea adeptilor lui Bal Sem Tov (initiator al Miscrii de revigorare a credintei
mozaice. numit miscarea Hasidimilor`) de ctre autorittile imperiului Rus... Si n acel caz
demersul nu si-a atins finalitatea. administratia imperial ne considernd aceast miscare ca
subminnd autoritatea tarist ci ca o problem intern comunittilor evreiesti.
61
Pavel se apr n fata lui Felix si a delegatiei. El arat c a respectat cu strictete cele
spuse de profeti n Crtile Sfinte.
Este vorba de profetia lui Isaia:o serie de premonitii vizionare. n ea se afl o chintesent a
istoriei viitoare a poporului lui Israel. Iat cteva paragrafe. ce ar fi constituit o posibil
baz de dezbatere n Templu:
!Disparitia Statului Iudeu vzut ca o pedeaps a mndriei si podoabelor desarte` este
descris astfel :
Locuitorii Sionului vor cdea de sabie si vitejii lui n rzboaie. Portile fiicei Sionului vor
scrti si se vor jeli si. jefuit. ea va sedea despuiat pe Pmnt`. (Isaia C.3.25..26.)
Cpeteniile acestui popor l duc n rtcire si cei condusi de ei vor pieri`. (Isaia p.9.15)
Fr mine vor merge cu fruntile plecate printre robi si vor cdea printre cei ucisi.`(Isaia
p.10.4.)
!Venirea si patimile lui Mesia:
O Mldit va iesi din tulpina lui Iesel si un Lstar din rdcina lui va da`. (Isaia p.11.1.)
Nu va striga si nici nu va gri tare si n piete nu se va auzi glasul lui`. (Isaia p.42.2.)
Dar el a luat asupr-si durerile noastre si cu suferintele noastre S-a mpovrat. Si noi l
socoteam pedepsit. btut si chinuit de Dumnezeu (.) Chinuit a fost. dar s-a supus si nu Si-a
deschis gura Sa ; ca un miel spre junghiere (.) c El a purtat fr de legile multora si
pentru cei pctosi si-a dat viata`. (Isaia p.53.4.-12.)
!Mntuirea poporului lui Israel :
Iat tu vei chema popoare pe care nu le stii si popoare care pe tine nu te-au cunoscut vor
alerga la tine. pentru Domnul Dumnezeul tu si pentru Sfntul lui Israel.(.) Si pentru ca
strinii alipiti de Domnul ca s iubeasc si s slujeasc numele Domnului si s fie slujitorii
Si. toti ct pzesc ziua de odihn ca s nu fie pngrit si struie n legmntul Meu`.
(Isaia p.55.5.-6.)
62
!Adevratul Post :
Nu stiti voi postul care mi place - zice Domnul. Rupeti lanturile nedrepttii. dezlegati
legturile jugului. dati drumul celor asupriti si sfrmati jugul lor. mparte pinea ta cu cel
flmnd. adposteste n cas pe cel srman. pe cel gol mbrac-l si nu te ascunde de cel de
un neam cu tine. Atunci lumina ta va rsri ca zorile si tmduirea ta se va grbi.` (Isaia
p.58.6.-8.)
!Profetia privind pieirea poporului datorit nevredniciei conductorilor este un adevr
verificat la orice neam.
!Profetia tcerii n Agora a fost nclcat de Iisus cnd a rsturnat tarabele negustorilor
din Templu. ntmpltor sau nu. aceast amenintare direct la adresa clasei de mijloc`
iudee va fi urmat. la o sptmn de arestarea lui si condamnarea la moarte.
!Profetia privind primirea de adepti n snul poporului lui Israel. d dreptate evreilor
mozaici ce sustineau obligativitatea circumciziei precum si rabinilor mozaici ce negau pe
neofitii crestinati n lumina deciziei Conciliului de la Ierusalim (50).
!Profetia privind Postul` o gsim si la profeti mozaici. si la crestini. si la.doctrinari
comunisti. Au aplicat-o esenienii. ordinele monastice primare. comunitti crestine n faza de
formare. falansterii. ; cazurile sunt punctuale[1].
Pavel acuz pe cei ce reneag Renvierea lui Iisus. trimisul` prevestit de Isaia. de a fi
surzi si orbi la cele spuse de profeti. Le reaminteste de comportamentul conform
observantei mozaice ale comunittilor de evrei crestini. la sprijinul material dat de aceste
comunitti n anii grei de secet din Iudeea. Calitatea sa de cettean roman l salveaz si de
[1] Mult mai multe dect cele cteva exemple. ar fi fost de dezbtut ntre adeptii pavelieni si
mozaicii traditionali. dac orgoliul si emotia intolerantei nu ar fi cuprins pe oponenti de cte ori
s-au ntlnit.sau se vor mai ntlni.
63
data asta. Felix hotrste retinerea sa ca prizonier n Cesareea. Dup doi ani. noul Legat
al provinciei. Porcius Festus. hotrste o nou judecat n urma renoirii cererii
Sanhedrinului de a le fi dat ereticul` Pavel. Acesta. la rndul su solicita a fi trimis n fata
judectii imperiale. La adunare participau. alturi de noul Legat roman. vechii si dusmani
si tetrarhul Agrippa al II-lea mpreun cu sora sa Berenice. Festus l aduce pe prizonier
spunnd c. pentru a l trimite n fata judectii cezarului el trebuie s motiveze acest gest si
nu stie cum s ncadreze delictul comis de apostol. acesta ne nclcnd Legea Roman.
Astfel c l supune judectii lui Agrippa. Acesta se adreseaz lui Pavel : `Esti liber s ti
aperi cauza`.
Apostolul se adreseaz adunrii formate din demnitari romani si iudei:
Cu toate c sunt acuzat de evrei (Erau asa numitii eliberati` : urmasi ai evreilor din
Cirenia. Alexandria si Cilicia. fcuti sclavi de Pompei dup ocuparea Palestinei (60 .e.c.) si
ulterior eliberati de Cezar. Din acest grup au fost si cei ce l-au lapidat pe Sfntul diacon
Stefan. Acum erau folositi ca mn criminal` de notabilittile Sanhedrinului si pentru a-l
lapida pe apostolul Pavel). m simt bucuros rege Agrippa. de a m disculpa astzi n fata
ta. Cu att mai mult cu ct esti la curent cu toate cutumele si controversele evreilor
Deasemeni te rog s m asculti cu rbdare. Toat viata mi-am petrecut-o n snul
poporului. la Ierusalim toti evreii o stiu. Ei m cunosc de mult si pot. dac vor. s depun
mrturie c am urmat partidul cel mai strict al religiei noastre: pe pharisei. Acum sunt dat
n judecat din cauza sperantei mele n promisiunea fcut de Dumnezeu printilor nostrii
si creia cele dousprezece triburi ale noastre. prin credinta perseverent n Dumnezeu. zi
si noapte. i asteptau mplinirea.`
Pavel relateaz n continuare cele ntmplate pe drumul Damascului (C.III.1) si convertirea
sa la Evanghelia lui Iisus. dup care continu:
64
Iat deci. rege Agrippa. eu nu sunt rebel n viziunea Divin. Ba dimpotriv. locuitorii
Damascului mai nti. la Ierusalim si n toat Iudeea. mai apoi pgnii. pot depune
mrturie. Am pstorit sufletele lor pentru a fi iertate de pcate. aducndu-i pe calea
Domnului. nfptuind miracole care i-au convins. Iat de ce evreii au ncercat s m omoare
n Templu. Sustinut de protectia lui Dumnezeu. am continuat pn si n aceast zi. a
depune mrturia mea (privind Renvierea Domnului Iisus) . Am mrturisit n fata celor
mrunti si al celor puternici. fr a spune nimic n afar de ceea ce Profetii si Moise au
declarat c se va ntmpla. C Hristos va suferii si c renviat din morti va anunta
LUMINA popoarelor pgne` (Faptele Apostolilor p.26.28.-32.).
Guvernatorul Festus. impresionat profund de continutul si curajul cu care Pavel si-a
sustinut pledoaria. l atentioneaz c atitudinea lui demn poate s duc la condamnarea sa
de ctre regele Agrippa. Pavel i rspunde:
Eu nu sunt nebun Ilustrissime dar VORBESC N LIMBA1UL ADEVRAT SI AL
BUNULUI SIMT. Regele cruia m adresez este INSTRUIT. M adresez lui cu toat
siguranta c nimic nu i este strin. CCI NIMIC DIN CELE RELATATE NU ESTE
NEADEVR! Rege Agrippa. crezi n Profeti? STIU C TU CREZI.` (Faptele Apostolilor
p.26.25.-27.).
Replica regelui veni imediat :
nc un pic si prin rationamentul tu m vei converti
Pavel i rspunde :
Ce se poate face. mult sau putin. poate face Dumnezeu ; ca nu numai tu. ci toti cei ce m
ascult aici. veti fi ce sunt eu nsumi. cu exceptia acestor lanturi.`
Agrippa se ridic si adresndu-se Adunrii d verdictul :
Acest om din fata noastr nu a fcut nimic prin care s merite moartea sau
lanturile`(Faptele Apostolilor p.26.28.-32.).
65
Procesul se ncheie cu hotrrea ca prizonierul s fie trimis la Roma pentru a se nftisa n
fata judectii mpratului roman.
Cteva cuvinte despre Agrippa al II - lea. ultimul rege al iudeilor. Numit de mpratul
Claudius. el a ncercat s mentin un echilibru precar temporiznd miscrile extremiste
nationale si efectele frmntrilor majore provocate de prigoana mpotriva evreilor
crestinati. A sistat executarea acestora. practicat de tatl su. n procesul lui Pavel a
demonstrat c nu este numai un rege ci un initiat iudeu. fr a fi crestin. EL STIA c
alegerea cii ctre adevrata credint. pentru a fi durabil. nu poate fi impus cu forta. Va
fi nlturat de insurectia evreilor de la Ierusalim (66). Cu att mai luminos mi pare
exemplul acestui ntelept si tolerant conductor. care A NCERCAT S INSTAUREZE N
CONDITII ADVERSE PACEA SOCIAL. ETNIC SI RELIGIOAS. Chiar dac nu a
reusit ! Initiatul Pavel stia cu cine vorbeste. Stia c instructia lor comun la Yesiva le
permite s se nteleag n pofida adversarilor prezenti. Primele cuvinte adresate regelui nu
erau de curtoazie ci o recunoastere a nivelului de eruditie si nvttur n tainele Torei ale
lui Agrippa. La fel si ultima sintagm din discurs : STIU C TU CREZI`. A fost un demers
initiatic crestin adresat unei adunri de surzi` pentru c acolo era cel putin o ureche care
s aud`. Decizia final a regelui (eliberarea din lanturi a apostolului Pavel) nu a fost
aplicat datorit opozitiei Sanhedrinului. Pavel nsusi cere a fi judecat la Roma. de curtea
imperial. Va lua drumul Romei si al celei mai prolifice perioade a evanghelizrii crestine n
afara poporului Evreu. ultima din viata sa. Conductorii religiosi iudei puteau fi multumiti.
Principalul pericol la adresa puterii lor asupra poporului a fost scos din spatiul iudaic. Cu
aceasi tenacitate. specific rasei. vor combate pentru a elimina din interiorul comunittilor
pe toti cei eretici`. indiferent de viitoarele avataruri ale poporului evreu. BINE sau RU ?
Asta a fost.
66
C.IV.3. DRUMUL LA ROMA
Pavel este mbarcat alturi de alti prizonieri pe o corabie. sub paza centurionului roman
Iustus. din cohorta militar Augusta. Acesta. impresionat de renumele si ntelepciunea
acestui evreu va permite fidelilor cu care s-a mbarcat s stea alturi de el.
Dup o escal la Smirna drumul a continuat pe o mare agitat cu o nav alexandrin. n
dificila perioad de iarn. Cu toate sfaturile apostolului de a urma ndeaproape linia de
coast. cpitanul se ndreapt spre Creta. nainte de a se apropia de port o furtun
puternic trage nava n larg. Dup paisprezece zile fr a se putea orienta dup soare. lun
sau stele. echipajul si oamenii de pe nav erau speriati si nfometati. Au aruncat nti
ncrctura. apoi tot ce prisosea pe vas. Pavel i ncuraja. Le spunea c Dumnezeu i-a trimis
un semn c nici unul din cei care sunt pe vas nu va pti nimic ru. n a paisprezecea zi el
reediteaz Miracolul Hristic al pinii. Le mparte pine spunndu-le s mnnce. Erau
dou sute sapte zeci si sase de suflete. martore si .beneficiare. n ziua urmtoare au vzut
un trm. Comandantul navei. din nou nepriceput. esueaz nava pe o limb de pmnt.
nainte de a acosta. Plute nu mai aveau. fiind pierdute n timpul unei tentative de fug a
marinarilor. Soldatii au propus ca s fie omorti prizonierii. pentru a nu evada o dat
ajunsi pe mal. Centurionul s-a opus. Au notat cu totii ajungnd la trm. Era insula Malta.
Localnicii i-au ntmpinat cu omenie. Au nceput s strng vreascuri pentru un foc s se
nclzeasc n acea zi de iarn. Pavel aduna mrcini si resturi de lemn n rnd cu ei. n
vzul lor o viper l-a muscat. Bstinasii. care stiau ct de veninoase erau aceste reptile.
considerate trimise de zei. l si vedeau mort. Dar apostolul o arunc si pe ea n foc.
asezndu-se linistit alturi de ceilalti. Atunci L-AU CREZUT A FI ZEU. Timp de trei luni
au fost gzduiti de Publius. guvernatorul roman din insul. Tatl acestuia era bolnav de
friguri si dezinterie ; era pe moarte. Chemat de fiu. Pavel se apropie de capul
67
muribundului. se roag ndelung dup care pune minile pe chipul acestuia. Omul si revine
la viat si n scurt timp se nzdrveneste. Vestea s-a rspndit n insul. Toti cei ce sufereau
de vreo boal au venit si au fost nzdrveniti de apostol. Respectul fat de Pavel nu avea
margini. Asa cum a spus pe nav n timpul furtunii : prizonieri. soldati. marinari ; nu au
dus lips de nimic. La venirea primverii au plecat spre Italia cu o nav care iernase n
Malta si au ajuns la Pouzzoli (Puteoli). Aici Pavel a fost ntmpinat n numr mare de
crestini. Comunittile de romani crestinati au aprut n a dou-a jumtate a anilor `30; multi
din elita militar a cavalerilor (a se vedea C.III.2 Evanghelizarea la Roma). Au gzduit
deopotriv. pe paznici si pe prizonieri timp de sapte zile. Ajunsi la Roma. Pavel a fost primit
cu mare si clduroas bucurie de comunitatea crestinilor din Transtavere (cartierul
strinilor din capitala imperiului Roman). n asteptarea judectii imperiale. a fost lsat
liber s locuiasc aici. avnd spre paz un soldat roman..
Apostolul. ca si n celelalte situatii. a mers nti la sinagog. lund legtura cu
reprezentantii comunittilor evreiesti din urbe. La trei zile dup aceea acestia vin la
locuinta sa. El le povesteste cele ntmplate la Ierusalim si judecata din Cesareea. Rabinii i
spun c nu au primit nici o veste. n ce l privea. din Iudeea. Dar ar dori s aud n sinagog
ce are de spus despre Iisus si evanghelia acestuia. La sabatul urmtor. n templul mozaic
erau strnsi un numr mare de nvtati ai Torei.. n fata lor. Pavel a depus mrturia sa
asupra calittii de Mesia a lui Iisus. a patimilor ce s-au ncheiat prin crucificare si Vestea
Renvierii. A vorbit de misiunile nfptuite de apostolii ce au primit de la Dumnezeu Harul
Sfnt pentru a duce Evanghelia lui Iisus n rndul evreilor si a ne evreilor. Unii au fost de
acord cu caracterul conform al celor relatate n Lumina Torei. altii nu ! Izbucneste o
dezbatere cu puternice accente emotionale si isterice. Atunci Pavel le spune :
Bine a spus Spiritul Sfnt prin profetul su Isaia ctre printii vostrii:
68
Caut pe acest popor si spune-i : VETI AUZI CU URECHILE VOASTRE SI NU VETI
NTELEGE. VETI PRIVI CU OCHII VOSTRII SI NU VETI VEDEA. Cci inima
poporului meu s-a mpietrit. Ei aud cu greu cu urechile si au nchis ochii s nu vad. ochii
lor si urechile lor s aud. ca spiritul lor s nteleag pentru a se converti. Eu i voi
vindeca !` AFLATI C PGANILOR LE-A FOST TRIMIS CUVANTUL DOMNUL. EI.
CEL PUTIN L VOR ASCULTA.` (Faptele Apostolilor p.28.26.-28.).
C.IV.4. CENUSA PSRII PHOENIX
Pavel rmne la Roma. Eliberat n urma judectii tribunalului imperial (condus de
prefectul Romei. Burro) si va continua misiunea n urbea ce va deveni cetatea etern` a
unei prti a crestinismului. O va continua. direct sau prin Epistole pe ntreg arealul unde se
aflau sau fiintau comunitti n Lumina Crestin.
! La rndul lor autorittile mozaice si iudaice vor apela la orice mijloace pentru a stinge
aceast tort. Nero. n psihoza anti crestin creat pas cu pas. ce va culmina n timpul
incendiului din Roma provoac holocaustul crestinilor (evrei si ne evrei). Aprut pe
fundalul unei stri de spirit contrare crestinilor din Roma. ncepnd cu anul 62. imprimat
lui Nero de Pomponia sotia lui si anturajul imperial ce slugarnic clama zeificarea
imperatorului ; rspndindu-se n popor care nu ntelegea pe cei care nu mai alearg
mpreun cu ei ctre acelasi izvor al luxuriei`. Momentul incendierii Romei (64) este pus n
seama crestinilor de ctre Nero.
Petru si Pavel sunt executati din ordinul mpratului (67). Pe locul n care se crede c au
fost executati se afl astzi Bazilica Petru si Pavel. Simeon. episcopul Bisericii crestine de la
Ierusalim va fi omort n anul 107. Ignatiu. episcop de Antiohia va fi martirizat la Roma.
69
Ultimul apostol evreu crestin. Ioan. se va stinge n anul 117. Policarp va continua s
strng n jurul su pe crestini. evrei sau nu. pn n anul 156.
ntre anii 130 - 135 evreii crestini sunt persecutati de confrati pentru c nu li se altur la
rscoale si la ultimul rzboi mpotriva romanilor. nfrnti. dup legendare rezistente la
Massada (73). Beter (135) poporul Evreu va migra n comunitti distincte. pe tot
mapamondul. fr un cmin national. Dezastrul i va strnge n jurul credintei
mozaice :Torah`. Iehuda Ben Zakai (71) nfiinteaz Yesiva de la 1asmina. Va dezvolta
doctrina unui STAT SPIRITUAL AL LUI ISRAEL`. O mie opt sute zece ani va dura pn
cnd urmasi ai lor vor impune prin lupt statul Eretz Israel.
Crestinismul va supravietui cderii Romei si se va dezvolta. ca ntindere si organizare.
trecnd peste alternative perioade de tolerant si represiune a autorittilor imperiului..
pn sub Constantin cel Mare (312). Constantin cel Mare. n lupt cu Maxentiu (mprat
autodeclarat al prtii occidentale a imperiului roman). n 312 la Ponte Milvio (Podul
Vulturului - lng Roma) pune s se graveze pe scuturile soldatilor monograma lui Iisus
(crucea n sase colturi). Cstig victoria cu toate c era n inferioritate ca numr de osteni.
Va declara crestinismul religie oficial. nfiintnd Imperiul Romano - Crestin (312 - 604).
n acele vremuri pap n occident era Silvestru I (306-312). crestinismul devine religie de
stat. ca recunoastere a fecundittii sale n toate popoarele din muribundul imperiu si a
unittii organizatorice.
Biserica crestin va suferi prima Mare Schism : separarea Bisericii de la Constantinopol
de cea de la Roma. Excesele puterii dobndite de cler nu vor nceta s apar. Inchizitia duce
la excesele intolerantei fundamentalismului crestin asupra ne crestinilor sute de ani.
Poporul evreu. omortorul` lui Iisus. avnd un loc privilegiat pe list. Au urmat noi
desprtiri ale crestinismului. ca expresie a emanciprii unor noi curente doctrinare crestine
70
si nationale. Intoleranta va mai avea semntori de moarte si de groaz n
fundamentalismul fascist. comunist si mai nou islamic ; TOT ATATEA MOMENTE ALE
UNEI UMANE SI TRAGICE DEZBINRI SOCIALE SI SPIRITUALE. parc ntr-o
orchestrat btaie de joc a ceea ce Dumnezeu a dat prin profetii si oamenilor.
Textul Lucanian m-a dus deseori cu gndul la cuvintele profetilor :
Fiul omului. tu locuiesti n mijlocul unei case de ndrtnici. care au ochi s vad si nu vd.
urechi de auzit si nu aud. cci sunt o cas de rzvrtiti`. (Ezechiel p.12.2)
Tot ce m-a ndemnat s ptrund si s caut. bine si ru n aceast derulare a faptelor din
timpuri vechi. ajungnd aproape a le tri cu ochii mintii. a fost SPERANTA si credinta c.
o dat si o dat. ceva se va mplini din cele prevestite :
Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine. cci Domnul m-a uns s aduc vesti bune celor
nenorociti. El m-a trimis s vindec pe cei cu inima zdrobit. s vestesc robilor slobozenia si
prinsilor de rzboi izbvirea. (.) Cel mai mic se va face o mie si cel mai nensemnat un
neam puternic. Eu Domnul. voi grbi aceste lucruri la vremea lor` (Isaia p.60.22).
Le poate spune orice om. n orice moment al vietii sau nainte de a muri. Am modesta
bucurie de a fi existat n aceast umanitate. bine cuvntat de Dumnezeu. chiar dac nu de
oamenii nsisi. A astepta ca prin rugi adresate lui Dumnezeu s se schimbe de la sine lumea
este inutil. Este nevoie de efortul fiecruia. care crede cu adevrat n minunea existentei sale
sub semnul credintei n Dumnezeu. de a lupta pentru a o transmite n jurul su prin vorbe
cumpnite si fapte bune. asa cum se pricepe. ATUNCI .VOR VENI SI TRIMISII !
71
NOTE LA CRESTINI SI EVREI (I)
Lucrarea se doreste a fi reluarea unor mrturii de acum dou milenii. focalizat pe rolul
comunittilor de evrei crestini n transmiterea Evangheliei lui Iisus la ne evrei.
Demersul are trei motivatii:
Rolul avut de evreii crestini n prima sut de ani de misionarism.
Aparitia. evolutia si distrugerea comunittilor de evrei crestini.
Prezentarea unui breviar al unor momente istorice din parcursul vietii comunittilor
crestine din Ierusalim..
O fac pentru c a fost o mutatie de referint. avnd ca motor` spiritual SPERANTA.
Fenomen comparabil cu cel realizat de Moise. cu o mie dou sute de ani nainte de acel
moment. Atunci cnd a edificat UN POPOR PENTRU O RELIGIE`. De data asta. mesajul
transmis de Iisus primilor evrei crestini (apostolii) a fost dat pentru oamenii din Ierusalim
si n toat Iudeea si n Samaria si pn la marginea pmntului`. (Faptele Apostolilor p.1.8.)
Anume dreptul de a alege O RELIGIE PENTRU TOATE POPOARELE`.
Dorinta de a scrie a pornit de la cteva observatii. care mi s-au prut stranii:
Un popor. cel Evreu. aflat n lupt cu un imperiu (Roman) si condus de o cast tribal si
religioas dezbinat ntre a lupta numai pentru binele propriu sau pentru independenta
national. era n asteptarea unui TRIMIS SALVATOR`. Atunci cnd acesta apare. cum nu
au fost obisnuiti. propovduind nti o schimbare moral prin credint n Dumnezeul Tatl.
iubire de semeni. egalitatea material si viata n comunitatea de tip esenian. acesta este ucis
sub ochii acelora ce. cu o sptmn nainte. l-au adulat.
72
Poporul Evreu astepta pe MESIA VENIND CU FORTE SUPRANATURALE. asa cum a
fost Moise. sau cum a relatat Ezechiel puterea lui Dumnezeu venit n sprijinul strbunilor
iudei(M-am uitat si iat c a venit de la Miaz Noapte un vnt npraznic. un nor gros. si un
snop de foc. care rspndea de jur mprejur o lumin strlucitoare.(.) Tot n mijloc se mai
vedeau patru fpturi vii (.) Fiecare din ele aveau patru fete. si fiecare aveau patru aripi
(.) Aripile lor erau prinse una de alta. Si cnd mergeau nu se ntorceau n nici o parte. ci
fiecare mergea drept nainte. (Ezechiel p.1.5.6.9)). Nu le-a venit s cread c Iisus. cel
nzestrat cu miraculosul har al tmduirii. nu ar scpa de pedeapsa lumeasc. Atunci cnd
l-au vzut arestat. ca oricare din ei. dup ce l-au primit ca un Rege la Ierusalim l-au prsit.
Demersul profetului Iisus pentru UNITATEA CREDINTEI N DUMNEZEUL UNIC
genereaz o lupt milenar ntre initiati. popoare. ce se nchin si cred n acelasi filon
ezoteric: fie ei MOZAICI sau CRESTINI. la care se adaug peste sapte sute de ani adeptii
ISLAMULUI. Moise. mare initiat egiptean la Teba (sub numele de Horsasip) si finalizeaz
n afara Egiptului menirea de a crea UN POPOR PENTRU O RELIGIE`.
Pithagora. la circa sapte sute de ani dup el. aduce lumina adevrurilor initiatice din
acelsi filon Teban n spatiul Elen. revigornd cultul din Delphi. si ncheie existenta ars n
proporia cas de o revolt a democratilor` din colonia greceasc Croton (insul pe coastele
Italiei). Un discipol al su. Zamolxe va duce doctrina mentorului n teritoriile Dacice.
Platon va fi cel ce va transpune doctrina Pithagoreic pentru urmtoarele patru secole de
aur` ale spatiului Grec prin conductori ca Pericle si Alexandru cel Mare.
Iisus. format la aceleasi izvoare ezoterice. prezervate de evreii Esenieni. pe trmul Mrii
Moarte si n Delta Nilului. reia demersul extrapolnd Poporul lui Dumnezeu` de la spatiul
iudaic la toate neamurile`. Este anihilat prin crucificare. Apostolii vor ncepe drumul.
73
ducnd CUVANTUL si LUMINA Evangheliei sale n afara poporului ales`.
Lungul sir al martirilor crestini. ncepnd cu cei evrei de etnie. au fost oameni curati la
suflet si n viata lor de zi cu zi. La fel cum martirii evrei mozaici ai mileniului doi erau
familii pioase n credinta lor n Dumnezeu. la fel cum palestinienii credinciosi n Dumnezeu
- Allah sunt nc un popor exilat al vremurilor n care trim. Oare numai pentru c
Dumnezeu are nume diferite?!
Conceptul UNITTII PRIN CREDINTA N DUMNEZEUL UNIC este ca o insul ntr-o
mare de IGNORANT si UR. Un posibil rspuns ar fi c ORGOLIUL PUTERII. de orice
sorginte ar fi. nu vrea s existe o liber si deplin ntelegere a acestui filon ezoteric comun.
De ce? Pentru c nu stie nc N CE MOD S L TIN N FRAU`. Privilegiile oligarhiei
de orice fel nu s-au mpcat nici o dat cu libertatea spiritual prin autoguvernare a
fiecrui om. pentru c nu o poate controla. guverna n folosul ei. De aceea PUTEREA a
folosit mai totdeauna un eficient instrument al dezbinrii: IGNORANTA SI
FANATISMUL.
Fiind evreu dup mam. crestin dup botez. nu pot dect s citez pe istoricul Shlomo
Lais privind destinul zbuciumat al poporului Evreu:
Ne vom multumi aici s accentum un singur fapt care ni se pare valabil pentru toate
ntrebrile si pentru altele. care apar n mintea noastr. Un rspuns obiectiv ce a rezistat
tuturor timpurilor. care a fost enuntat cu mii de ani nainte de ctre un ne evreu. Rspunsul
proorocului Bileam madianitul[1] dat regelui Balak din Moab. cnd acesta l-a invitat s
[1] Preot al templului din Madian. de la poalele muntelui Sinai. unde si Moise s-a retras acum
trei mii de ani. expiind crima de a fi ucis un satrap egiptean. ulterior elabornd aici Sepher
Bereshit` - Cartea Minunat`. primind mesajul lui Dumnezeu de a elibera poporul Evreu din
Egipt si de a l conduce pn la rul Iordan pentru a l pune n posesia Trii Sfinte`
74
blesteme triburile semitiei lui Israel. iesite de curnd din robia egiptean:
CCI E UN POPOR DE SINE STTTOR. FR A TINE SOCOTEAL DE
CELELALTE NATII` (Numerii 23.9.)`
As aduga doar: cteodat nici de proprii si fii. Cele spuse de Bileam. ntr-adevr a fost un
formidabil instrument de conservare al traditiilor evreiesti: fiul rentors` este primit cu
cldur si respect. Cel ce nu se ntoarce la filonul traditiei mozaice nici nu i este pomenit
numele. Acesta este miezul intolerantei. si n acelasi timp al supravietuirii comunittilor
evreiesti.
Dincolo de aceast realitate am ncercat s motivez o constatare. Ct de derizoriu este
rspunsul omului la bunvointa lui Dumnezeu. Sau mai concret :CUM REUSESC S
DISTRUG OAMENII CE LE ESTE TRANSMIS PRIN PROFETI.
75
BREVIAR DE FAPTE ISTORICE: EVREI SI CRESTINI LA IERUSALIM
CRESTINI SI EVREI - FAPTE (II)
C.V.1 N ANII OCUPATIEI ROMANE
-63 Consulul Pompei. n tentativa de a se opune lui Cezar si stabileste sediul la Damasc.
Pentru a si asigura resursele de alimente ocup Ierusalimul si ntregul regat Iehuda.
Reusit favorizat de apelul partidului phariseilor pentru nlturarea monarhiei si
reinstaurarea conducerii iudeilor de ctre Adunarea Rabinilor (Sanhedrinul Marelui
Temlpu Mozaic de la Ierusalim). n ntelegere cu acestia Pompei atac Ierusalimul si dup o
rezistent de trei luni ntre zidurile Templului. Aristobul al II-lea este luat prizonier. Hirkan
al II-lea (Horkonos) este numit print autonom sub suzeranitatea Romei. Numele regatului
este schimbat din Iehuda n Iudeea.
76
-54 - 49 Consulul Crasus conduce prima campanie roman mpotriva Partilor. Trecnd
prin Ierusalim el jefuieste Templul. Evreii se revolt. Are loc lupta ndelungat rezistent a
insurgentilor asmoreeni. condusi de fiul lui Aristobul al II-lea. Alexander. Acesta este ucis si
30.000 de evrei din Galileea sunt vnduti ca sclavi.
-51 -30 Consulul Cezar cucereste Egiptul si o declar pe Cleopatra regin.
-48 Lupta ntre Cezar si Pompei se decide n btlia de la Pharsalos. Pompei este ucis.
Dintre nobilii iudei care l sprijin pe Cezar se remarc Hirkan Antipater (Antipatros
Horkonos). un print hasmonait. Cezar l numeste Etnarh al Iudeii. Hirkan. mpreun cu
legiunile romane puse la dispozitie de proasptul imperator nfrnge pe evreii strnsi n
jurul lui Ezechias si intr cu legiunile sale n Ierusalim. Numeste pe fiul su Irod (Horodos)
ca guvernator al Galileei (Galil). Acesta se remarc nbusind miscrile de revolt
antiroman a evreilor
-44 Brutus l ucide pe Cezar n Senat. Antonius este declarat imperator. n Iudeea.
adversarii lui Hirkan se revolt. Acesta este otrvit (-43).
-40 Partii ocup Iudeea. Numesc rege pe Antigonus. Au loc lupte ntre demnitari iudei : unii
i sprijin pe romani. altii pe parti. pn n anul (-38) cnd partii sunt nfrnti de romani.
-37 Irod intr cu 16 legiuni romane. conduse de Sosius. n Ierusalim si unific Iudeea. El
este numit de Senatul Roman Amicus et Socius Populi` (Prietenul si Aliatul poporului
Roman).
-31 Imperatorul Antonius este nfrnt de Octavianus Augustus n lupta de la Actium.
-31 - 14 Octavianus Augustus mprat la Roma. Aliat cu nvingtorul este si Irod. Noul
imperator l va numi Rege al Iudeii. Regatului i se adaug. la dispozitia lui Octavian : Gaza.
Ierihon si portul Iafa (Iaffo). Irod preia si functia de Mare Preot al Templului. Urmeaz o
perioad de mari constructii a infrastructurii urbane si portuare : sunt reconstruite
localittile Antipatros. Sebastos. Cesareea (numit astfel n cinstea cezarului roman
77
Augustus). Sunt construite porturi la Cesareea si Antedon. Este organizat o retea de
irigatii n agricultur. Marele Templu de la Ierusalim este reconstruit (-20 ; -19). Irod se
rzbun fr iertare mpotriva celor ce i se opun.. si va ucide doi din proprii fii : pe unul
din ei n urma unei revolte antiromane (-12). pe cellalt cu putin timp nainte de moarte (4).
n plan religios au loc lupte n Sanhedrin si n afara acestuia ntre cele trei mari grupri
religioase Saducei. Pharisei. Esenieni. Irod si va asocia la putere reprezentanti ai
esenienilor si ntr-o mai mic msur a phariseilor.
-27 Siria devine provincie imperial condus de un Legat`. Iudeea sub diversi demnitari
romani : Quirinus (-12 -9. -4 4). Varus (-6 -4).
Recensmintele efectuate de romani. pentru a cunoaste ceea ce noi numim acum baza de
impozitare. ntmpin o puternic rezistent a clasei de mijloc` iudee. dar si a celor sraci.
6.000 de rabini pharisei refuz jurmntul de credint cerut de autoritatea roman
(sprijinit de saducei). Tara se confrunt cu o revolt mocnit care va exploda dup
moartea lui Irod.
-7 Se naste Ioan Boteztorul. fiul rabinului Zaharia si al Elisabetei. Va fi Antemergtorul lui
Iisus. aplicnd evreilor un botez de purificare n apele Iordanului..
-6 Nasterea lui Iisus n timpul unui recensmnt la Bethleem.
Pruncul este recunoscut ca fiind Mesia de ctre ciobanii Misrael. Stefan si Chiriac ; precum
si de magii Gaspar. Melchior si Baltazar (condusi de o stea` pn la staulul n care Maria l-
a nscut). La patruzeci de zile el este confirmat (conform ritualului mozaic) n Marele
Templu din Ierusalim de ctre un preot n prezenta ortodoxului credincios mozaic Simeon si
a vizionarei Ana. veniti n Templu la chemarea Duhului Sfnt`. Simeon prevesteste mamei
menirea Pruncului si durerea ei. ca mam ce o va avea. n viitor de pe urma acestuia ; dup
care adreseaz osana lui Dumnezeu c i-a respectat promisiunea de a-l tine n viat pn la
venirea lui Mesia ; acum el murind fericit c l-a vzut.
78
Irod cere s fie omorti pruncii pn n doi ani ; de team ca acest copil s nu devin
un nou Iuda Macabeul[1] (se pare c a dou-a zi dup plecarea lui Iosif. Maria si Iisus din
Bethleem). Familia lui Iisus se refugiaz n Egipt. n Delta Nilului.
4 Moare regele Irod. Fiul su Arhelaus este desemnat de Irod ca urmas. Senatul roman
decide mprtirea regatului Iudeii n trei provincii: Irod Antipas primeste Galileea si tinutul
Perea; Arhelaus Iudeea si Samaria; Filip (fiul Cleopatrei si a lui Antonius) primeste
Betania. Traconitida. Auranitida si Ituria (Paneas). Filip extinde orasele Betsaida si
Cesareea. Este trimis la Ierusalim Sabinus. n calitate de procurator al bunurilor imperiale.
pentru a face un inventar al resurselor regatului. Recensmntul fcut de romani si slujbasi
iudei determin revolta populatiei. sustinut si de o parte a rabinilor.
Se configureaz o miscare antiroman. de eliberare. sub conducerea lui Iehuda Galileanul
si a rabinului phariseu Sadoc. Sabinus cheam legiunile lui Varus. pentru a restabili pax
romana`. Mii de rsculati sunt crucificati n anul 6.
[1] n perioada domniei lui Antiohus Epifanes (- -200) grecii au venit la Ierusalim pentru a impune
cultul zeilor. Miscarea de rezistent a fost initiat si condus de Mathatias fiul lui Ioan si de cei cinci fii
ai si : Ioan zis si Gaddis ; Simon zis si Thasi. ; Iuda. zis si Macabeul ; Eleazar. zis si Abaron ; Ionathan
zis si Apphus. Ei au eliberat Ierusalimul si tinuturile iudeilor gonind pe greci. pe acei evrei ce
pactizaser cu ocupantul si distrugnd altarele zeilor pe tot ntinsul regatului lui Iehuda. Urmeaz ani
de lupte grele. mpotriva macabeilor fiind mobilizate trupe ce au ajuns la sute de mii de soldati. Are loc
si un asediu al Ierusalimului. Din cauza vestii unor rscoale n Antiohia grecii se retrag. Un alt general.
Nicanor. este nfrnt n lupta de la Bethoron. Pn la urm macabeii vor initia o aliant cu tnra
republic Roman. n -146. romanii ocup Grecia. Statul Iudeu va beneficia de independent ntre -142
si -63. Teama lui Irod era ca miscarea anti-roman s nu si gseasc un conductor de talia
Macabeilor. Macabeu` n ebraic nseamn cel care loveste` ; n greac cel care lupt`.
79
5 - 30
5 Nasterea lui Saul din Tars (localizat de diverse surse ntre 5-10). Provenit dintr-o familie
de nobili iudei. creia i se acordase cettenie roman. el va fi instruit pentru a deveni rabin
la Yesiva lui Gamaliel cel Btrn din Tars. Ca tnr membru n Sanhedrin se va remarca n
prigoana mpotriva comunittilor de evrei crestini. Va participa direct la asasinarea
Sfntului diacon Stefan. Reconvertit la Crestinism sub numele Pavel. va dezvolta
misionarismul Evangheliei lui Isus. ntre evrei si ne evrei n arealul Orientului Mijlociu si
Mediteraneean.
6 Iudeea este declarat provincie roman condus de un procurator. Arhelaus este exilat n
Galia. Quirrinus. numit procurator ncepe reinventarierea bunurilor regatului lui Arhelaus.
Continu rscoalele conduse de Iehuda si Sadoc. Ei sunt numiti de romani ziloti`.
Rentoarcerea familiei lui Iisus din Egipt. Se vor stabili n Nazaret. Se sustin prin meseria
de tmplar a lui Iosif. pe care o va nvta si Iisus. La srbtorile de Pasti. tnrul va uimi pe
nvtatii din Templu prin adnca ptrundere n nvtturile Torei.
6 Ann (Hanan). fiul lui Seth este numit de Quirrinus Mare preot al Templului..
14 Moare mpratul Augustus. Este ales mpratul Tiberius (14 37). Va fi contemporan cu
nasterea sectei lui Crestus` si cu primele reprimri din partea evreilor mozaici. Va trata
diferendul ca o problem intern Legii Mozaice. pedepsind doar ce contravenea Legii
Romane.
17 Urmare a opozitiei surde a Sanhedrinului fat de romani Valerius Gratus l nlocuieste
pe Ann cu Iosef Ben Caiafa (17 - 37).
26 Pilat din Pont (Pontius Pilat) este numit procurator al Iudeii. El va apra interesele
Romei exploatnd rivalittile din interiorul oligarhiei iudaice din Ierusalim ; ntre Caiafa.
Irod Antipa. Filip. Va lupta pentru anihilarea miscrii de revolt condus de ziloti.
80
El d verdictul crucificrii lui Iisus. la cererea Sanhedrinului si a multimii strnse la
judecarea acestuia de ctre rabinii Templului (30).
27 Ioan Boteztorul este arestat (dup ce l-a botezat pe Iisus apa rului Iordan). Va fi
decapitat la insistenta sotiei (si fostei cumnate) a lui Irod Antipa. nencetnd n detentie a
blama ca imorale moravurile destrblate ale anturajului regal. Ulterior. toti misionarii lui
Iisus vor prelua Botezul cu Ap ca PRIMA FORM DE RECUNOASTERE a unui adept ca
fiind ntr-o comunitate de crestini. Ioan va fi sanctificat de ctre Biserica crestin de la
Ierusalim sub numele de Antemergtorul`.
28 ncepe misiunea Profetului Iisus. nti n Iudeea apoi n toat Galileea. Evanghelizarea se
adresa n egal msur nevoilor oamenilor simpli. prin miracole de nsntosire si spiritului
prin pilde morale. El dezvluie credinciosilor evrei un Dumnezeu care iubeste pe om. asa
cum omul ar trebui s si iubeasc semenul. De asemeni definea accesul la Viata de apoi` si
1udecata de apoi` ca fiind criteriile de evaluare a comportamentului fiecruia. legtura cu
Dumnezeu ne ncheindu-se o dat cu viata. Ca mod de reorganizare a vietii civile el
preconiza o comunitate de tip esenian (bunurile n comun. ntr-ajutorarea membrilor
comunittii. eliminarea sacrificiilor si ofrandelor materiale ; singura ofrand` fiind cinta
zilnic pentru greseli si oferirea spiritului pentru a fi judecat de blndetea Divin).
Mesianismul su va genera o polarizare a celor sraci si a celor nemultumiti de asuprirea
administratiei iudeo-romane. cptnd n anul 29 - 30 accente de revolt pasiv.
30 Iisus este crucificat pe 14 Nissan. n timpul srbtorilor de Pasti (dup alte izvoare n
anul 33) fiind perceput de oligarhia iudeo-roman ca un reformator social si religios foarte
periculos.
30 - 35 Formarea primelor mari comunitti de evrei crestini la Ierusalim si n Iudeea.
Confruntri cu evreii mozaici n Marele Templu.
81
32 Lapidarea Sfntului diacon Stefan. Plecarea elenistilor` n comunitti evreiesti din
afara Iudeii (Antiohia. Bere. Tars. etc).
32 Convertirea rabinului Saul. pe drumul Damascului. Se va retrage n Tars (aproximativ
12 ani). pentru a nu fi ucis att de habotnicii mozaici ct si de evreii elenisti` (pentru
lapidarea lui Stefan).
33 mpratul Tiberius d dispozitie Legatului de Siria. Vitelius. s destitue pe marele rabin
Caiafa si recheam pe reprezentantul Romei Pilat. fiind nlocuit cu senatorul Marcel.
Despre senatorul Marcel se spune c ar fi devenit un adept crestin. Dup unele izvoare
documentare el ar fi fost gazda apostolului Petru la Roma. Informatia este mentionat de
Francesco Paolo Rizzio. ca fiind cuprins ntr-un apocrif Faptele lui Petru`. la sfrsitul
secolului al II-lea. tradus n latin sub titlul Faptele lui Vericeli`.
33 - 43 Convertirea unor cetteni romani (mai ales din rndul militarilor si castei
cavalerilor) la crestinism. urmare a mesianismului lui Petru.
35 Tiberius cere senatului Roman s emit o lege prin care s declare c a fi crestin este
legal. Senatul emite un senat-consult prin care decide non licit esse cristianos`.
37 - 41 Caligula imperator la Roma.
37 Agrippa I devine rege al regiunilor tetrarhice Filip si Lisania. n 39 primeste din partea
Romei Galileea si Perea. n 41 Iudeea si Samaria. Va obtine de la mpratul Caligula s fie reluate
ritualurile mozaice si purtarea vesmintelor sacerdotale de ctre rabini n Marele Templu Mozaic.
Va face corp comun cu rabinii din Sanhedrini n decapitarea Bisericii crestine de la Ierusalim. Va
anihila miscrile de independent a iudeilor mpotriva dominatiei romane.
41 - 54 Claudiu imperator la Roma. Va numi rege al Iudeii pe Agripa I. Va fi ostil
crestinismului. att cel din rndul evreilor ct mai ales al expansiunii acestuia n elita
militar si politic din Roma.
82
42 Cazul trecerii la crestinism al familiei aristocratice a lui Aulo Plauzio si al Pomponiei
Graecina. blamat de curtea imperial.
42 Agripa I aresteaz conducerea Bisericii de la Ierusalim de Pasti. Petru reuseste s ias n
mod miraculos din nchisoare. Iacob cel Mare este decapitat. Iacob cel Mic preia
conducerea comunittii crestine din Ierusalim. Petru va prsi Ierusalimul continund
misiunea apostolic. Prezenta lui Petru la Roma este localizat n 42. dup Eusebius:
La nceputul principatului lui Claudiu. providenta l-a luat de mn pe Petru si l-a condus
la Roma`. (Cronica 2.14.6) Dup alte izvoare documentare n 48-49.
44 Moare Agrippa I.
44 - 52 Iudeea condus de procuratori romani : Cuspus Fadus (44-46). Tiberius Alexandrus
(46-48). Ventidus Cumanus (48-52).
48 - 50 Prima misune apostolic a lui Saul (apostolul Pavel). mpreun cu Barnabe n Siria
(Antiohia) si Cipru (Antiohia de Pisida. Listros. si Derbe - unde Saul va lua numele de
apostolul Pavel).
49 Dezordini de strad provocate de conflictele ntre evreii crestini si mozaici la Roma.
Claudiu d un edict prin care evreii crestini sunt izgoniti din Roma.
49 - 50 ncepe elaborarea Evangheliei lui Marcu. (concomitent cu predicarea lui Petru la
Roma. la cererea cavalerilor romani crestinati).
50 - 80
50 Are loc Conciliul Bisericii Crestine de la Ierusalim. Conductorii Bisericii dezbat cum
trebuie s respecte noii adepti ne evrei Legea Crestin. Este emis Epistola de la Ierusalim
prin care popoarele de alte rituri dect cel mozaic se pot converti la crestinism fiind
exceptati de la stricta respectare a Legii Mozaice.
83
Printre altele ei nu erau obligati la botezul circumciziei sau s respecte regulile alimentare
stricte (interdictia de a consuma alimente spurcate`. definite n ritualul iudaic). Nu le era
interzis s intre n casele celor de alt religie sau a i primi ca musafiri. Singurele cerinte
erau s primeasc botezul cu ap. s nu fac ofrande sau sacrificii zeilor ; s respecte Cele
Zece Porunci ; s se abtin de la consumul de animale sugrumate sau de snge. Aceste
derogri nu erau valabile pentru evreii crestini. ei trebuind s respecte n egal msur
perceptele Legii Mozaice.
50 - 53 A dou-a misiune apostolic a lui Pavel n Macedonia (Filipium) si Grecia (Salonic.
Corint. Atena. Efes). Aici. grupul misionar primeste n rndurile initiatilor primul discipol
impur` etnic. Este vorba de Timotei. originar din Listros. Pentru a nu nclca pozitia
initiatilor evrei crestini. el este botezat n nti rit mozaic. apoi crestin : cu ap si botezul
prin Spiritul Sfnt. Activitatea intens a grupului misionar nu ntmpin greutti serioase
din partea autorittilor romane. Opozia evreilor mozaici se manifest direct sau indirect
prin incitarea populatiei locale. Astfel n 51 la Corint sau n 53 la Efes. prin incitarea
argintarilor. care si vedeau munca periclitat prin renuntarea celor crestinati la
construirea de temple si statui pentru zei. Va fi nfiintat a dou-a mare Biseric Crestin din
Antiohia. Ea va lua locul Bisericii de la Ierusalim ca centru al dezvoltrii mesianismului
crestin. n 57 i se va altura Biserica crestin din Efes. Acestea sunt primele n care
preponderenta este de partea crestinilor ne evrei.
52-60 Felix Antonius devine procurator al Siriei (si Iudeii). El ia de sotie pe Drusila. sora lui
Agrippa II. Va nbusi revolte ale zilotilor. l va condamna la moarte. n 58. pe Marele Preot
Ionathan (participant activ la miscarea de independent a iudeilor).
53-57 A trei-a misiune a lui Pavel n Grecia (Efes si Corint). nfiintarea Scolii de Initiere
crestin de la Efes. n 57. n Tars. Luca mentioneaz prima oar ritualul euharistic de
84
duminic n cadrul comunittii crestine.
54-68 Nero imperator la Roma. l numeste pe Agrippa al II-lea rege n Galileea. Perea si
Inspector al Marelui Templu.
57 De Pasti. la Ierusalim. Pavel ncearc s elimine disputele din interiorul comunittii de
evrei crestini. Atacat n fata Templului de un grup de evrei pentru a fi lapidat. este salvat de
garnizoana roman. Lisias l trimite n Cesareea la procuratorul Felix. pentru a l proteja
de intentia perpetu a rabinilor din Sanhedrin de a ucide ereticul` apostol. Rmne n
detentie doi ani.
59 1udecata lui Pavel n fata regelui Agrippa al II - lea are loc n Cesareea. Este prezent
Legatul roman Festus si o delegatie a Sanhedrinului. Decizia favorabil a regelui este
contestat de Marele rabin Ann. Pavel cere si obtine trimiterea lui spre a fi judecat de
instanta imperial de la Roma. unde ajunge n 60.
62 Prefectul Romei. Burro l declar nevinovat pe Apostolul Pavel. Misunea evanghelic a
lui Pavel la Roma (60-67).
62 Nero declar zeificarea sa obligatorie n ntregul imperiu. Sunt urmriti cei ce nu o
respect (stoicii greci si crestinii). Evreii mozaici din Roma folosesc toate mijloacele
(inclusiv bunvointa sotiei evreice a lui Nero. Pomponia) pentru a genera o atmosfer de
suspiciune si ur mpotriva crestinilor la Roma.
64 Pentru a descrie un incendiu care s fie consemnat n opera sa poetic. Nero organizeaz
incendierea Romei. Dup care declar vinovati pe crestini. Procuratorul Romei. Tigellinus.
organizeaz arestarea n mas a crestinilor. uciderea lor n amfiteatre. Nero pune la
dispozitie pentru masacre propriile grdini.
66-73 Iudeea se rscoal mpotriva dominatiei Romane. Rezistenta dureaz sapte ani.
Insurectia Iudeilor este punctul culminant al revoltelor ce s-au desfsurat nc de la
nceputul secolului. dup moartea lui Irod (4). Ierusalimul este eliberat prin actiunea
85
comun a poporului si a rabinilor. Cestius Gallus mobilizeaz legiunea a XII-a si alte
cohorte. pentru a ataca Ierusalimul. Este nfrnt de Succot (srbtoarea corturilor). Iudeea
este declarat independent. Se formeaz un Guvern Insurectional` format din 70
membrii. Iudeii formeaz trei armate : cea de la Ierusalim condus de Iosef Gurion si
Marele rabin Hanaan ; cea din tinutul Edomitilor condus de Iehosuah Ben Tzefafa si
Eleazar Ben Hnani ; cea din Galileea condus de Iosef Ben Matitahu. Erau n total 100.000
rzboinici. Nero desemneaz pe Vespasian si Titus. n fruntea a 600.000 de soldati s atace
trupele iudee. Romanii debarc la Accra (Acco) pe care o cuceresc. Trupele din Galileea
sunt nfrnte si generalul 1oseph Ben Matitahu se pred (va fi considerat de evrei trdtor
si numele su va fi sters din istoria evreilor; dar va rmne n istoria universal ca 1osefus
Flavius prin lucrrile sale privind Rzboaiele Iudeilor`). n 70 Titus ocup Ierusalimul.
Marele Templu este incendiat. Din el va rmne doar Zidul Plngerilor`. pn astzi.
Evreii rezist n diverse fortificatii. Au loc lupte n interiorul taberei iudeilor ntre adepti ai
pcii cu romanii si zilotii lui Ioan de Gishala. Simon Bar Giora reuseste s formeze o nou
armat si atac Ierusalimul dar. datorit disensiunilor interne evreii sunt din nou nfrnti.
Ultima fortificatie care cade va fi Massada. aprat de sicarii lui Eleazar. n anul 73. de
Pasti. toti aprtorii mpreun cu familiile lor se vor sinucide. Evreii sunt vnduti ca sclavi
sau ucisi n luptele de gladiatori din Siria. O parte din tineri sunt nrolati n Legiunea
roman Macedonica` (care va ajunge si pe meleagurile oltene). Averile templelor mozaice
sunt date templelor romane. Bar Giora este ucis n timpul celebrrii triumfului lui
Vespasian si Titus la Roma.
Perioada este marcat de aparitia unor texte mesianice la evrei. Apocalipsa dup Ioan`
pentru evreii crestini (la Patros. n Grecia) ; Mishna` si Zohar` pentru evreii mozaici.
nvtatii mozaici. sub conducerea rabinului Iohanan Ben Zakai si a lui Gamaliel d`Iavne
(70) formeaz la Iavne (Iasmina) o yesiva la care sunt instruiti rabinii pentru rezistenta
86
prin conceptul de Stat Spiritual Evreu`. Poporul este unit nu prin unitatea de teritoriu ci
PRIN UNITATEA N CREDINT. Evreii crestini refuz s se alture insurgentilor.
67 Apostolii Petru si Pavel martirizati la Roma.
68 Nero se sinucide. Galba imperator.
69 - 79 Vespasian imperator. Vespasian si Titus vor nceta prigoana mpotriva crestinilor.
avnd n vedere si refuzul acestora de a se altura insurgentei iudeilor. Au loc treceri la
crestinism n familia imperial (Flavius Sabinus. fratele lui Vespasian). Fapt mentionat de
1osefus Flavius n Rzboiul Iudeilor`. Perioad propice pentru dezvoltarea Bisericii
crestine de la Roma.
81 - 284
81 - 96 Domitian imperator. Represiune asupra bisericii crestine de la Roma. Domitian va
cuta s distrug existenta crestinismului n rndul cavalerilor si aristocratiei romane. n
ncercarea de a reimpune cultul zeilor. Cad Domitilla. consulul Achilio. Glabrione. consulul
Flavius Clementinus (vr cu Domitian).
97 - 105 Papa Evarist la Roma.
96 - 98 Nerva imperator;
98-117 Traian imperator. Vor desvrsi expansiunea imperiului n Sud-Estul Europei si Asia
Mic. Romanii cuceresc Armenia. Assiria. Mesopotamia. Dacia. Politica privind crestinii
este mai relaxat. Ierusalimul este partial repopulat cu evrei crestini. loiali imperiului. Au
loc lupte interne si rscoale n Iudeea. n urma unei rscoale a iudeilor. Simeon (care l-a
nlocuit pe Iacob cel Mic la conducerea Bisericii de la Ierusalim) este ucis n anul 107.
Locul lui este luat de Ioan de Efes (107-117). Ignatiu de Antiohia (prezbiterul Bisericii din
Antiohia) este dat spre a fi sfsiat de animale n amfiteatrul de la Roma (110). Policarp va
pstorii comunittile crestine. pn n 156. n calitate de episcop de Smirna.
87
105-115 Papa Alexandru I la Roma
117-138Adrian mprat. Stabileste granita pe Eufrat. ncheind pacea cu Partii. O rscoal a
iudeilor din 117 este nfrnt de trupele romane conduse de maurul Lucius Quietus. Acesta
devine Legat al Iudeii. Adrian era un mare admirator al culturii elene. Preconiza
unificarea imperiului prin sinteza culturii romane cu cea elen. Dorea s edifice un consens
comercial. edilitar si civic. n perioada 128-138 si va stabili resedinta la Atena.
115-125 Papa Sixt I ;
125-136 Papa Telsefor.
127 n urma participrii evreilor la o rscoal n Egipt. Adrian hotrste lichidarea
iudaismului. ncepnd cu interzicerea botezului mozaic (circumcizia). n anul 130 viziteaz
Ierusalimul si hotrste reconstructia orasului ca urbe de tip roman. sub numele de Aelia
Capitolina. Templul urma s fie reconstruit si nchinat lui 1upiter.
132 Dup doi ani de pregtire. iudeii ncep ultimul lor rzboi mpotriva Romei. Rabinul
Akiva l numeste pe Simon Ben Koshiba Mesia`. cu numele Bar Kohba (Fiul Stelei). si
conductor al armatelor iudee. Garnizoana condus de Tinus Rufus si ntririle venite din
Siria sunt nfrnte ; Ierusalimul este eliberat. Iudeii pedepsesc pe evreii crestini. care nu se
altur miscrii anti romane. mpratul cheam legiunile din Bretania. conduse de Iulius
Severus si preia conducerea campaniei. Este cucerit nti Galileea. n anul 134 este cucerit
Ierusalimul. Dup o rezistent ndelungat si distrugerea a cinzeci de localitti fortificate.
cade ultima citadel : Beter (135). unde moare si Bar Kohba. Iudeii vor mai rezista un timp
n pesterile de la Marea Moart (Ein Ghedi). Tinius Rufus va reconstrui Ierusalimul ca
urbe roman sub numele de Aelia Capitolina. Templele lui 1upiter. 1unona. Minerva vor fi
construite pe ruinele Marelui Templu. Templul Afroditei este amplasat pe Golgota; a lui
Zeus n Garizim si n Pdurea Sacr. a lui Adonis n jurul grotei de la Bethleem.
88
135-155 Fiinteaz ultima comunitate de evrei crestini dintre cei dispersati n Cisiordania
si Siria. Se vor numi Ebioniti (sraci) si vor adopta Evanghelia Evreilor`. Nu recunosteau
lui Iisus calitatea de Mesia si nici textele cuprinse n epistolele paveliene.
136 -140 Papa Igniu ; 140 -155 Papa Pius I ; 155 - 166 Papa Ancient la Roma
150 Iehuda Bar Ylai din Usha formeaz o nou Yesiva n Tveria.
155 Policarp de Smirna martirizat.
162-180 Marc Aureliu imperator. Emite Kaina Dogmata (Noi decrete) mpotriva crestinilor
din cauza miscrii eretice crestine a montanistilor (Montanism a fost o miscare crestin
numit dup numele fondatorului ei Montanus). Miscarea Montanistilor apare n Frigia
(160). Numit si Miscarea Noii Profetii` (Tertulian a fost el nsusi montanist) ea are un
spirit de devotiune. recomand asceza. intoleranta fat de practicile pgne si avea un
puternic spirit anti roman si anti statal. Li se opun. din interiorul crestinismului apologetii :
Melitone. Atenagora. Apollinnare ; care cer loialitatea crestinilor fat de statul Roman si se
opun manifestrilor fanatice ale montanistilor. Marc Aureliu va reactiona prin emiterea
Kaima Dogmata: urmrirea si persecutarea crestinilor care nu respect legile statului.
Apogeul este atins la Lyon unde mii de crestini montanisti sunt ucisi. Printre ei si apologetul
Iustin. Biserica crestin din Lion. decimat. este curnd revigorat datorit lui Irineu.
193-211 Septimiu Sever imperator. Relaxeaz politica antievreiasc si n egal msur
anuleaz prigoana mpotriva crestinilor. Este adeptul sincretismului religios (coexistenta
religiilor). Numeste un presedinte (nashi) din rndul nvtatilor iudei din Tveria. Nashi va fi
Iehuda Bar Ylai. n 212 va acorda evreilor cettenie roman (o dat cu toate popoarele
supuse imperiului.). n Ierusalim revin evreii din alte teritorii. Cea mai semnificativ. ca
numr. este comunitatea revenit din Babilon n urma prigoanei persane (212-241).
Deasemeni este asimilat la mozaism populatia Tadmoreean. dup nfrngerea ei de
romani (273).
89
C.V.2 N ANII OCUPATIEI BIZANTINE
284 - 638
284 Conducerea Imperiului este mprtit ntre Diocletian (de Apus) si Maxentiu (de
Rsrit).
311 La sfrsitul vietii imperatorul Galeriu decreteaz toleranta religioas pentru crestini.
306-337 Constantin cel Mare imperator.
312 Constantin nvinge pe Maximus la Ponte Milvio
(pe Tibru) sub semnul lui Iisus (crucea n sase colturi).
314-335 Papa Silvestru la Roma.
324 Constantin nvinge pe Liciniu n Orient. Legiunile de soldati crestini particip la
eliberarea Anatoliei. Constantin declar crestinismul religie de stat. ncepe imperiul
Romano-Crestin. Capitala imperiului se stabileste la Constantinopol. Palestina si
Ierusalimul trec sub conducerea evreilor crestini. Acestia adopt toponime elene. Pe
Golgota este construit Biserica Sfntului Mormnt. Evreii crestini repopuleaz
Ierusalimul. Zidul Plngerilor rmne sub jurisdictia comunittilor de evrei mozaici.
325 Conciliul ecumenic de la Niceea. La Niceea se definesc criteriile de apartenent la
catholica eclesia` :
Acceptarea tezei fundamentale :
Fiul este Dumnezeu din Dumnezeu. lumin din lumin. Dumnezeu adevrat din Dumnezeu
adevrat. generat nu creat. consubstantial cu tatl`.
Ordinea scaunelor episcopale : Roma. Alexandria. Antiohia
Aria de jurisdictie a episcopilor celor trei patriarhii.
Data Pastelui stabilit de comun acord (nu s-a respectat datorit diferentelor de calendar
ntre Orient si Occident).
90
Celibatul clericilor (cu care nu vor putea locui dect mamele si surorile).
351-353 Rscoal a evreilor mozaici de la Ierusalim. Sunt nfrnti. titlul de nashi`
(conductor al Comunitatilor cu drept de reprezentare n fata autorittilor) este desfiintat.
localittile Tveria. Tzipori si Bet Gallus sunt drmate. Ierusalimul rmne oras deschis
celor dou religii; este permis vizitarea locurilor sfinte. Misionarii crestini Ilarion si
Hariton ndeamn la construirea de biserici si mnstiri pe tot teritoriul Palestinei.
363 ncepe confruntarea ntre Romani si Persi. Ofensiva lui Constant al II-lea nfrnt.
Valentian. imperator crestin (363-375). Se dezvolt episcopia crestin din Milano sub
conducerea Episcopului Ambroziu (347-397). Scade influenta papilor de la Roma. Pn n
392 o perioad tulbure n Occident. dup care Teodosiu I devine imperator unic. cu intentia
de a mentine imperiul prin credinta crestin si institutiile ei. Un incident din perioada lui
Teodosiu ilustreaz gradul de intolerant la care ajunsese clerul crestin fat de poporul
primilor crestini. n anul 387. la Callinico. oras pe malul Eufratului. crestini fanatici au
incendiat o sinagog. mpratul Teodosiu I. desi crestin. cere episcopului de Milano.
Ambrozie. s reconstruiasc sinagoga cu banii episcopiei. Episcopul de Milano Ambrozie i
scrie : Va fi asadar un templu al nelegiuitilor iudei construit pe cheltuiala Bisericii`.
(Ambrozie Scrisoarea 74)
451 Marea schism crestin. Separarea bisericilor
Biserica de la Roma (catolic)
Biserica de la Constantinopol (ortodox)
Episcopul 1uvenal (de la Ierusalim) se altur Bisericii de la Constantinopol dar
majoritatea evreilor crestini se altur comunittilor evreiesti din Samaria. Crestinii rmn
minoritari n Ierusalim.
91
476 Cderea Imperiului Roman de Apus.
527-565 1ustinian mprat. Va reinstaura dominatia ortodoxismului n Ierusalim.
Drepturile evreilor mozaici vor fi limitate.
614 Evreii mozaici din Galileea si Nazaret se altur persilor. ajutndu-i s ocupe
Ierusalimul. Clerul mozaic va declansa o prigoan de amploare mpotriva populatiei
crestine. Vor fi drmate numeroase biserici. Preotul Zaharia si fruntasii crestini sunt
goniti din oras.
627 Pace ntre persi si bizantini. Revenirea clerului ortodox se face printr-o procesiune
condus de mpratul Heraclius. Clerul ortodox prigoneste pe mozaici.
638 Califatul Arab. ocup Ierusalimul si Palestina
C.V.3 N ANII OCUPATIEI CALIFILOR
638 - 1099
625 Expasiunea Arab se apropie de Palestina. Armata organizat de Profetul Mahomed
este privit cu team de populatie. Evrei. crestini si pgni. deopotriv si trimit delegatii
cu daruri pentru a obtine ~Act de Protectie(firman). ncep lupte ntre armatele arabe
si legiunile bizantine (632-638). Acestea din urm sunt nevoite s abandoneze Siria si
Palestina. dup btliile de la Bet Sen (635) Si Valea Iarmukului (636). n 638
Ierusalimul este ocupat de trupele musulmane. Comandantul trupelor bizantine
prseste orasul lsnd la conducerea acestuia pe episcopul crestin Sofronie. Acesta
pred orasul califului Omar. Tratatul ncheiat prevedea respectarea locasurilor de cult si
o anumit tolerant n practicarea celor trei culte: mozaic. crestin si musulman.
Teritoriul cucerit va fi numit de arabi Falastin`. Din cauza lipsei consoanei P` din
vocabularul arab.
92
661 Califul Muawaia i ia aliati n oras pe iudei. Va sprijini colonizarea lor n Liban si le d
conducerea orasului. Este construit Marea Moschee a lui Omar pe ruinele Marelui Templu
mozaic. Se construiesc moschei pe tot teritoriul Palestinei.
717 Califul Omar al II - lea instituie un regim de teroare religioas. El ncepe cu msuri
fiscale de genul taxei pe cap` (de necredincios musulman). Continu cu alte restrictii. Ne
musulmanii nu aveau voie s construiasc sau s repare locasuri de cult. Nu li se permitea
s oficieze procesiuni rituale sau s afiseze insemnele de cult (crucea. steaua lui David.
steaguri. icoane. etc) n locuri publice. Nu aveau voie s mpiedice rudele s se converteasc
la mahomedanism. Nu aveau voie s adopte obiceiuri musulmane. s participe la srbtori
musulmane. Nu aveau voie s construiasc locuinte mai nalte dect ale musulmanilor.
Ciudat de asemntoare cu cele aplicate n istorie de alte regimuri intolerante sau xenofobe.
pe criterii religioase sau nu - Inchizitia. fascismul. comunismul. etc Califii din dinastia Abas
au impus semne distinctive n vestimentatia necredinciosilor`. Iudeii trebuiau s poarte
plrii galbene. crestinii plrii de culoare albastr. iar ceilalti necredinciosi plrii de
culoare rosie. Au loc campanii de trecere fortat la mahomedanism. Datorit opozitiei
hotrte. att a mozaicilor ct si a crestinilor (care ncep un exod n mas din Ierusalim. ne
vrnd s renunte la credint) autorittile musulmane sisteaz convertirea fortat. Cei ce o
vor accepta vor primii functii publice. O vor face membrii unor familii cu stare iudee (si
mult mai putin crestinii). Acestia se vor constitui n factor de sprijin n infrastructura
puterii musulmane. Practicarea cultului de origine o vor tine n mare secret. Biserica
Sfntului Mormnt. de pe Golgota este drmat.
Comunittile crestine n Palestina sunt grupate n Ierusalim. Tveria. Bethleeem. Nazaret si
localittile maritime. Comunittile iudeilor sunt grupate n Galileea. Neghev si la Ierusalim.
93
998 Beduinii din tribul Tay sunt desemnati s guverneze Palestina n numele califilor.
Acestia se declar independenti. Urmeaz o perioad de rzboaie civile pn la venirea
cruciatilor. Fenomen ce va diminua viata economic. ruinnd comunittile locale si
determinnd o micsorare a numrului de locuitori din Palestina.Vor fi izgoniti de Cruciati.
C.V.4 N ANII OCUPATIEI CRUCIATILOR
1099 - 1291
1096 Regatele crestine. o dat constituite ntr-o aliant (care va duce la formarea Imperiului
Romano-German). sub conducerea spiritual a papilor. si canalizeaz forta expansiv sub
stindardul eliberrii Mormntului Sfnt. ncepe prima Cruciad. Trupele de mercenari
conduse de nobili Franci se deplaseaz spre Ierusalim. n drumul lor practic exterminarea
ne crestinilor. n spet din comunittile evreiesti ntlnite.
Motivul religios[1] era de fatad. Iisus a fost ucis. dup cum am vzut. de oligarhia
Sanhedrinului Mozaic si de acei evrei din Ierusalim. incitati de marele cler mozaic de
atunci. Se masca faptul c fr apostolii evrei crestini. popoarele crestine nu ar fi
fost.crestine. Era perioada n care. spre exemplu textul Lucanian Faptele Apostolilor` va
fi ascuns` uzului crestinului de rnd`. Era si firesc deoarece argumentul vinei` poporului
Evreu nu ar mai fi avut. argumente. Motivul real era mai prozaic : jaful evreilor. care
erau nstriti. Metoda se va aplica aproape nou sute de ani. Are loc lupta pentru Ierusalim.
30.000 de lupttori iudei se apr cu disperare si eroism. Marea majoritate cad n asediu.
Pe 15 iulie orasul este cucerit. Cei prinsi sunt vnduti ca sclavi nobililor crestini. Ceilalti
iudei se retrag la Askelon unde vor continua rezistenta pn n 1153. Comunittile de
crestini predau zona lor fr lupt. Perioada cruciat a lsat pe teritoriul
[1] vina poporului evreu de a l fi omort pe Iisus
94
Palestinei numerose biserici crestine. mnstiri si forturi. ale cror urme se gsesc si azi.
Multe din ele au fost transformate n moschei. Comunittile de iudei erau grupate n zona
rural deoarece cruciatii nu au omort aici oameni. avnd nevoie de produse agricole
pentru garnizoanele lor. Iudeii erau tratati la fel ca orice ne crestini. Cu mici exceptii li se
interzicea stabilirea la Ierusalim. Astfel un grup de 300 de rabini practicanti ferventi ai
cultului mozaic. din Franta si Anglia. primesc dreptul de a locui la Ierusalim (1210-1211).
Comunitti mai mari de evrei sunt la Askelon. Accra si n Galileea. Localnicii. fie ei crestini
sau iudei. practicau agricultura. micile meserii. comertul. Godefroy de Bouillon este
proclamat Rege al Ierusalimului. Nobilul franc Tancred devine Print de Galileea. Regatul
Crestin nfiintat este numit Regnum David` si n unele acte Israel`. El se ntindea de la
muntele Hermon si Damasc n Nord pn la portul Eliat n Sud.
1177 Alianta ntre Egipteni. Sirieni. Irakieni condus de Saladin[1]. n a se opune celei de a
dou-a cruciade. reuseste s ocupe Gaza. A dou-a cruciad se mpotmoleste n fata
Damascului.
1191A trei-a cruciad. condus de Richard Plantagenetul (Inim de Leu`) si Filip August.
reuseste s recucereasc de la Alianta Arab portul si cetatea Accra. Nentelegeri aprute
ntre conductorii ei fac ca armata crestin s nu valorifice fuga n derut a trupelor arabe.
Este ncheiat pace cu Saladin prin care este permis accesul liber la centrele de cult aflate n
zona arab.
1229 A sase-a cruciad este condus de regele Friderich al II - lea. Ierusalimul este
recucerit fr lupt. la fel ca orasele Lud. Ramala. Tzipori. Nazaret. n urma tratatului de
la Iaffa Muntele Templului rmne n posesia Sarazinilor (pe el se afla Moscheea lui
Omar). Cruciatii vor rezista pn la venirea Mamelucilor (1291).
[1] Salah ad-Dn Ysuf ibn Ayyb
95
C.V.5 N ANII OCUPATIEI MAMELUCILOR
1291 Mamelucii nving pe cruciati n btlia de la Accra. Restabilesc regimul musulman pe
sistemul de organizare autarhic. Astfel Palestina este izolat de regatele crestine. Este
interzis intrarea clugrilor crestini. de team c vor introduce o dat cu venirea lor
perceptele inchizitiei. Mamelucii permit ntoarcerea Evreilor. Fenomenul se va amplifica
dup Salv Conductul dat de Vatican (1488) prin care evreii persecutati pentru credint de
inchizitie pot pleca n Palestina. Astfel va ncepe o miscare uman de Rentoarcere a
Evreilor n Palestina. Ea va dura. cu variatii de intensitate. pn n secolul XX. n schimb
comunittile crestine se vor diminua. mentinndu-se mai mult pe teritoriul actualului Liban
(Ritul Maronit). Dominatia Mameluc se termin o dat cu invazia otoman.
96
C.V.6 N ANII OCUPATIEI OTOMANE.
SIONISMUL - GENEZA REANTOARCERII
1516 Trupele imperiului otoman ocup Palestina si Egiptul. n urma btliei de la Debek.
1481-1512 Baiazid Ilderim sultan. Revin grupuri mari de Evrei de rit Sefard[1] care se
instaleaz n peninsula Iberic. Au fost expulzati din Spania n 1492 si ulterior din
Portugalia.
1700-1777 Soseste un val de evrei askenazi[2] veniti din Polonia. n urma prigoanelor
antisemite. Puterile crestine ncearc sprijinirea emigrrii si implantrii de comunitti
formate din srbi. bulgari si greci.
[1] Evreii de rit Sefard sunt evreii de rit spaniol. Ei s-au instalat n Peninsula Iberic dup ce au fost
goniti din Iudeea: prima deportarea a avut loc n anul 70 si dup desfintarea Statului Iudeu de armata
Imperiului Roman (134-135). Arealul de dispersie a fost de-a lungul teritoriilor limitrofe Mrii
Mediterane. Ei s-au instalat n Peninsula Iberic o dat cu instalarea Califatelor Arabe (secolul VIII) n
Peninsula Iberic. Au fost expulzati din Spania n 1492 (prin Decretul din Alhambra. dat de Regina
Isabela si Regele Ferdinand. la ndemnul Episcopului Iezuit Francesco de Loyola) si ulterior din
Portugalia. Au emigrat n nordul Africii.n Italia. n Orientul Apropiat. n peninsula Balcanic si n
Sudul Romniei. ulterior n Anglia. Olanda si America (prima Comunitate nfiintat n jurul Sinagogii
`Kahal Zur Israel` din statul Pernambuco - Brazilia). Au vorbit vreme de sute de ani limba ladino sau
iudeo-spanio (avnd la baz dialectul castilian).
[2] Evreii de rit Askenaz dup ce au fost goniti din Iudeea: prima deportarea a avut loc n anul 70 si
dup desfintarea Statului Iudeu de armata Imperiului Roman (134-135). au emigrat n vestul si
centrul Europei. mai ales n trile germanice. ncepnd din primele secole ale primului mileniu al erei
noastre. n Evul Mediu. ei au migrat si spre estul Europei. Evreii askenazi utilizau limba idis. (un
idiom germanic) si cea ebraic / aramaic: n practicarea cultului. discursuri rabinice si legtura cu
Comunitti Everiesti mai ndeprtate.
97
Metoda era de a plti visteriei turcesti importante sume de bani pentru ca acela care si-a
mentinut credinta crestin s devin supus` austriac. englez sau francez. Astfel aveau
posibilitatea de a practica att cultul crestin (catolic. ortodox sau protestant) ct si de a
exercita o meserie pentru asigurarea existentei. Crestinii triau n jurul asezmintelor
religioase. care mai erau.
1789 Revolutia Francez d drepturi egale tuturor cettenilor. inclusiv evreilor din
comunittile aflate sub jurisdictie Francez. Primul Sanhedrin legal al evreilor din al
evreilor din epoca modern (1805) este tinut la Paris.
1830 - 1850 ALIA - nceputul miscarii de rentoarcere a Evreilor pe trmul strbunilor.
urmare a chemrii Rabinilor Yehuda Solomon Alkalai (rabin al unei mici comunitti
mozaice sefarde de lng Belgrad) si Zvi Hirsch Kalischer (rabin askenaz din Germania) de
ntoarcere activ n Trmul promis`[1]. Spre deosebire de practica rabinilor de a se ruga
ca Iahve (Dumnezeu) s i duc napoi n Trmul Promis`. el militeaz pentru
rentoarcerea efectiv a evreilor n Palestina. cu sprijinul tuturor comunittilor evreiesti
din Galut (diaspora evreiasc). Grupul de adepti creste pn la decesul rabinului. Acestia
duc aceste idei n comunittile de provenient. Printre ei este si bunicul lui Thomas Herzl.
Din Comunitatea Evreiasc din Budapesta ; bancher. El va dedica viata lui si averea
familiei realizrii practice a acestui deziderat. realiznd coagularea Miscrii de
Rentoarcere a Evreilor n jurul Congresului Mondial Sionist de la Basel (1897).
1850-1914Actiuni individuale ale unor magnati evrei pentru Rentoarcere. Dezvoltarea
miscrilor Sioniste n trile Europene si SUA devine motorul si sponsorul principal (prin
organizatiile de tip 1oint) al diverselor etape de Rentoarcere. Constiinta national se
dezvolt n comunittile evreiesti din Europa n baza a doi vectori sociali:
[1] Adresa Link Video: http://www.youtube.com/watch?vrdeXa1oz9D8
98
1. Succesiunea a dou stri de spirit n comunittile din Europa: de integrare n
majoritate a evreilor; de rezistent si organizare n fata manifestrilor de intolerant si
antisemitism din partea populatiei crestine. Cum aceast succesiune avea timpi diferiti n
diferite tri Europene. inclusiv Imperiul Rus. comunittile evreiesti erau ntr-o continu
cutare de solutii.
2. Formarea constiintei nationale. Ralierea evreilor n jurul Credintei Mozaice si a vointei
de a se Rentoarce n Tinutul Fgduit` pentru a reface Tara lui Israel.
Un mare numr de emigranti au luat drumul Americii (de unde. peste nici 70 de ani si pn
acum va veni principalul suport financiar al 1oint-ului). O alt initiativ a fost a magnatului
evreu Moriz de Hirsh (finantator. printre altele a construirii cilor ferate din Balcani si
Orient) de a trimite 7000 de evrei pauperi din Rusia n Argentina. Magnatul Rotchschild
finanteaz direct (1870-1910) nfiintarea unor asezri compacte n Palestina.
1897 la Basel (Elvetia): primul Congres Mondial Sionist. initiat de Theodor Herzl[1].
Provenind dintr-o familie de bancheri din Budapesta. absolvent al faculttii de drept din
Viena. va intra n jurnalistic. n calitate de corespondent de pres la Paris. particip la
isteria provocat de procesul Dreyfuss. pe parcursul a zece ani de zile. n Franta. Acest
fenomen l face s vad c singura solutie este Rentoarcerea n Israel a evreilor. Scrie un
text. ce va deveni primul manifest al Sionismului. Der 1udenstaat` (Statul Evreu) n care
preconizeaz nfiintarea unui Stat Evreu modern. multirasial si religios tolerant.
Contacteaz magnati evrei (Hirsh. Rotchschild) fr succes datorit orgoliului su si al lor
(Rotchschild i-a spus. n btaie de joc. c nu vede cum ar reface Statul Israel cu 100.000 de
shnorreri`-amrti). Va lua legtura. prin Bismark si mpratul Germaniei Wilhelm al II-
lea. cu sultanul Turc (n dou cltorii. vizitnd si asezrile evreiesti din Palestina).
[1] Adresa Link Video: http://www.youtube.com/watch?vgwlVshHtK5Q
99
Acesta i propune Rentoarcerea nelimitat a evreilor pe pmntul lor. n schimbul
acoperirii deficitului enorm al visteriei imperiului Otoman. Marii bancheri evrei din
Europa nu l sprijin. Se va ndrepta spre miscrile de tineret (Chovevei Zion) spre
intelectualitatea nationalist evreiasc. spre evreii din clasa mijlocie din toate trile
Europei. Eforturile sale sunt ncununate de Congresul Sionist de la Basel - Elvetia (1897).
Sunt definite directile de actiune (organizatoric. financiar. religioas. cultural) pentru
Rentoarcere. n timp organizatia va lua numele de Congresul Mondial Evreiesc`.
Rentoarcerea va continua att prin voluntariatul tinerilor evrei din Europa. ct si prin
emigrarea familiilor din zone supuse miscrilor anti semite (Rusia. Galitia. Lituania.
Polonia. Bielorusia). sau a miscrilor revolutionare (1905).
1917 - 1918 La intrarea trupelor Engleze (conduse de gen. Allenby) n Palestina. populatia.
format din 560.000 de Arabi. 55.000 de evrei tria pe un teritoriu arid si srcit de
administratia Turc; de rzboi si blocad. Tineri evrei si familiile lor vin s cultive
pmntul n Israel . Alia-ua evreilor se extinde de la zonele urbane spre cele rurale. Evreii
noi veniti reiau ocupatii agricole n conditii foarte grele secnd mlastini; fcnd fat
penuriei alimentare si bolilor (n spet malaria). De mentionat c primii evrei emigranti.
care au nfiintat localitti agricole n zone aride au fost cei din Romnia (condusi de Mose
David Iancovici). Au urmat cei din Yemen (1882). Rusia (bilumilii. ncepnd cu 1903).
Ucraina si Basarabia (Har Halutz - pionieri`. 1905-1925). Acestia din urm vor forma
primele comunitti stesti. forma de organizare avnd o pregnant asemnare cu modelul
esenian din perioada lui Iisus. Primul a fost kibutul Dgania (nfiintat la initiativa lui Iosif si
Miriam Baratz).
100
C.V.7 N ANII OCUPATIEI BRITANICE
1917 - 1948
1918 n ianuarie. dup Declaratia Balfour dat la Liga Natiunilor de la Geneva. au loc
contacte ntre reprezentanti si lideri ai Miscrii Sioniste[1] si Miscarea Pan Arab[2].
1918-1919 Tratativele ntre presedintele Congresului Mondial Evreiesc. Chaim
Weitzmann[3] si Emirul Feisal[4] tindeau ctre o Aliant Semitic` dar interesele Angliei si
Frantei au blocat acest moment unic de posibil colaborare. ducnd la un rzboi ntre veri`
ce dureaz pn acum.
n vara anului 1918. Chaim Weizmann are o ntlnire la Akaba. port la Marea Rosie n
peninsula Sinai. cu Feisal (fiul emirului Hussein si lider al Revoltei Arabe din timpul
primului Rzboi Mondial). El sustine ideea unei aliante n tratativele de pace de la Paris.
[1] Miscarea Nationalist Evreiasc. statutat n urma Congresului de la Basel -1897: Scopul ei era
Rentoarcerea Evreilor pe teritoriul Vechiului Israel. pentru a si restabili un Cmin National. punnd
capt peregrinrii si persecutiilor - ca minoritari - n tri strine.
[2] Miscare Nationalist de formare a Marelui Stat Arab - care ar fi inclus actualul teritoriu din Iran.
Irak. Arabia Saudit. Iemen. Palestina. Siria. Sinai ; initiat de Emirul Hussein. la nceputul secolului
XX. avnd ca mentor pe Lordul Lawrance si consilieri militari Englezi.
[3] Lider al Congresului Mondial Sionist. unul dintre primii membrii ai organizatiei de tineret
Chovevei Zion din Berlin (Cei ce iubesc Zion-ul - anii 1870 - 1880 - care militau practic pentru
Rentoarcerea n Israel principal negociator ntre 1918 -1948; primul Presedinte al Statului Israel
dup mai 1948.
[4] Viitorul conductor al Arabiei Saudite.
101
Feisal spera s obtin sprijinul Sionist n lupta de culise pe care o ducea cu diplomatia
Francez pentru cotrolul Siriei.
Punctul culminant (pozitiv) apare n decembrie 1918. la un prnz oferit de lord
Rotchschild. Aici Feisal declar[5].
Nici un Arab nu poate s fie suspicios n ce priveste nationalismul Evreu.spun Evreilor
Bine ati venit Acas si vom coopera cu ei n limitele Statului Arab`[6].
Se semneaz o Declaratie Comun n care se traseaz directiile de principiu ale relatiei
ntre Statul Arab si Miscarea Sionist. Conditia Emirului a fost ca aceasta s rmn
secret pn la declararea independentei Statului Arab. si n urma respectrii articolelor si
conventiilor de ctre ambele prti. Interesant este forma de prezentare de la nceputul
Protocolului :
Majestatea sa Regal Emirul Feisal. reprezentnd si actionnd din partea Regatului Arab
din Hejaz. si Dr. Chaim Weizmann. reprezentnd si actionnd din partea Organizatiei
Sioniste. n numele originii comune rasiale si a legturilor strvechi existente ntre poporul
Arab si Evreu. si realiznd c modul cel mai sigur pentru atingerea aspiratiilor nationale
este pe calea unei strnse colaborri n dezvoltarea Statului Arab si a Palestinei. dorim s
confirmm buna ntelegere ce exist ntre cele dou prti. asupra urmtoarelor Articole.`
Privind ce se ntmpl acum nici nu ar fi de crezut c a existat o astfel de Declaratie.
[5] Conform unor notite ale lui T.E.Lawrence. consilierul su.
[6] Statul Arab. n viziunea lui Feisal cuprindea Palestina. n totalitate. urmnd a se stabili o
form de autonomie pentru teritoriul acordat Evreilor. n cadrul acestui stat.
102
!Se garanta evreilor emigrarea liber si asezarea lor pe teritoriul Palestinei.
!Se ofereau garantii reciproce n ce priveste siguranta arabilor si a posesiunilor acestore.
precum si sprijinul financiar. asistenta tehnologic. acordate de evrei pentru dezvoltarea
economic a populatiei arabe din Palestina. O sptmn mai trziu partea sionist convine
cu partea arab cteva cerinte esentiale: Portul Haifa va fi zon liber pentru ambele prti;
Akaba va deveni port liber.
Pe 6 februarie 1919 Emirul Feisal. n cuvntarea sustinut n fata Conferintei de Pace de
la Paris. n care solicit independenta Arabiei. mentioneaz acordul si garantia sa pentru o
Palestin : enclav a Sionistilor Evrei`.
Speranta lui Feisal era ca Weitzmann s sprijine total pe arabi n diferendul lor cu Franta
pentru litoralul Sirian. formnd o Antant Semitic`. Chaim Weitzmann era dependent de
politica Englez ce avea n vedere doar mprtirea Orientului Mijlociu ntre Anglia si
Franta. sub forma asa numitelor Mandate` ce le asigura controlul puterii si a resurselor
petroliere. Ambele mari puteri nu doreau un Stat Arab puternic. detintor al majorittii
cmpurilor petroliere. Pe scurt principiul Roman Divide et impera` a fost de ne depsit
pentru miscarea Sionist. Weitzmann sftuieste pe Arabi s nu se interfereze cu Francezii n
problema litoralului Sirian. n vara lui 1919 Feisal ntrerupe ntlnirile cu partea sionist si
adopt doctrina Palestinei Arabe. indic emisarilor evrei s poarte tratative directe cu
arabii Palestinieni si n toamna lui 1919 ntrerupe orice tratative cu evreii sionisti. Tratatul
rmne secret. ne fiind mentionat ani multi nici de partea conducerii arabe. nici de evrei.
Coincident sau nu. din toamna anului 1919 ncep revoltele Arabilor Palestinieni mpotriva
comunittilor evreesti. Trupele de ocupatie Engleze reactioneaz mai de loc pentru
mentinerea ordinii.
1920 Are loc prima revolt arab (4 aprilie 1920) cu ocazia festivalului de primvar Nabi
Musa (n arab ~Profetul Moise - celebrarea profetului n folclorul musulman palestinian.
timp de sapte zile - consta ntr-un pelerinaj arab la Ierusalim la mormntul profetului
(considerat de arabi a se afla n zona localittii 1eriho). Pelerinajul a fost instituit de Salah
ad-Dn Ysuf ibn Ayyb (Saladin) pe la anii 1150. pentru a contracara srbtorile crestine
de paste din Ierusalim. Dup trei zile de confruntri : 5 evrei morti. 211 rniti ; 4 arabi
morti. 21 arabi rniti si sapte soldati britanici. Trei sute de evrei sunt izgoniti (evacuati`)
din Vechiul Oras. Paradoxal: au fost atacate locuinte ale evreilor ortodocsi - dusmani
nversunati ai Miscrii Sioniste... n perioada comemorrii de ctre palestinienii arabi a
profetului Moise... Una din cele mai importante consecinte ale rscoalei din 1920 a fost c
evreii din Yisuv au realizat c aprarea din partea autorittilor Britanice de ocupatie este
incert n fata unor revolte arabe. Ei au reactionat punnd n practic ideea unor unitti
paramilitare de autoaprare care s asigure o reactie consistent la atacurile extremistilor
arab. pe ntreg teritoruil Palestineii. Astfel iau nastere. n 1921 unittile paramilitare
Haganah` ` (Aprare` n ivrid Ha`Haganah`). Aceste unitti vor fi acceptate volens nolens
de autorittile Mandatului Britanic. Se vor converti n unitti militare regulate ale Armatei
Israeliene. dup declararea Independentei statului Eretz-Israel (14 Mai 1948). n 28 Mai
1948.
n aceste conditii Comisia de la San Remo elaboreaz Harta Mandatului
Britanic n Palestina (1920). Se stabileste o granit fireasc ntre evrei si
arabi : fluviul Iordan. ntre Iordan si Marea Mediteran evreii. De la Iordan
spre Peninsula Arabic. palestinienii. Era rezolvat astfel problema
neinterferrii celor dou prti aflate n conflict n teritoriu si a securittii
ambelor prti. de o parte si de alta a fluviului Iordan.
103
1921 n 1921 77 din teritoriul Palestinei. stabilit la San Remo. este alocat unui nou stat:
Emiratul Arab al Iordaniei. n felul acesta Marea Britanie si asigura controlul asupra unui
teritoriu revendicat de Regele Feisal al Arabiei Saudite. acorddu-l unui fidel al ei . Emirul
Hussein (din familia Hasemit fidel coroanei. pe care o va sprijini economic. narma
modern si instrui sub conducerea generalului englez Glubb). viitorul Rege al Iordaniei.
Practic era vorba despre teritoriul Palestinei la dreapta de fluviul Iordan care. conform
Hrtii San Remo era alocat populatiei palestiniene.
n mod tacit Marea Britanie a impus o viitoare mprtire a teritoriului alocat
comunittilor de evrei (Yisuv)... ntre evrei si arabi - fr posibilitatea de a stabili o granit
teritorial natural - fluviul Iordan.
104
1922-1939
1922 Natiunile unite acord Marii Britanii mandat de guvernare asupra celor 23 din
teritoriu rmas din Harta San-Remo. Astfel Imperiul Britanic face legea. Acolo unde
trebuia. n viziunea Hrtii San Remo. s se formeze un singur stat: cel Israelian (partea de
Est de la Rul Iordan la Marea Mediteran). Marea Britanie a obligat pe Evrei si Arabi s
l mpart pe viitor ntre ei. Astfel. asa numita ~Pax Britanica a fost un principal germene
al nvrjbirii ntre comunittile arabe si evreiesti din teritoriul sub Mandat Britanic.
Acestea au fost coordonatele impuse pentru un rzboi ndelungat pe un teritoriu insuficient
pentru fiecare din cele dou popoare si transformarea unei reale sperante sociale ntr-un
sngeros joc de-a soarecele si pisica` ce tine de aproape o sut de ani.
Evreii se confrunt cu mixajul revoltelor arabe si al intereselor britanice n zon.
Britanicii vroiau s mentin n sfera lor de influent noul stat Arabia Saudit. precum si
accesul privilegiat la resursele petroliere din Irak. Arabia Saudit. Iran. Kuweit. Emiratele
din Golful Persic. De aceea revoltele arabe din Palestina erau un semn c relatiile speciale`
cu Miscarea Sionist trebuiau temperate.
!Drept urmare. ncepnd cu 1922. primirea de evrei n Palestina este limitat la 50.000-
75.000 pe an. Nici aceast cifr nu este respectat. de-a lungul anilor. pn n 1948.
1929 n 23 - 24 august 1929 are loc atacul asezrii Hebron. Situat la 30 km de Ierusalim.
Este locul n care se afl localizat Mormntul Patriarhilor si locul n care Regele David a
fost investit. Bilantul : 67 evrei morti. averea locuitorilor evrei furat. comunitatea de evrei
din Hebron desfiintat (cu mici ncercri de refacere. n 1931 - 160 persoane revin. dar sunt
din nou evacuati n timpul revoltelor arabe din 1936-1937) pn la rzboiul din 1967[1].
[1] Puteti consulta "ORGANIZATII EVREIESTI DE AUTO APRARE N YISHUV" la adresa de
Link: http://www.scribd.com/doc/37149763/1EWISH-ORGANIZATIONS-FOR-SELF-DEFENSE-IN-YISHUV-
1EWISH-COMUNITIES-IN-PALESTINA-PPT
105
1939 - 1948
1939 - 1945 Holocaustul evreilor n Europa (1939-1945). Interdictia emigratiei Evreiesti n
Palestina. de ctre britanici. va mri enorm numrul victimelor n rndul Evreilor. Apar
organizatii evreiesti care aduc ilegal grupuri de evrei n Israel si organizeaz atentate la
Ierusalim mpotriva armatei Britanice.
Organizatiile Haganah. Palmah si Irgun sustin direct emigratia ilegal ; cteva exemple:
1937 - 164 imigranti ilegali din Austria;
1938 - 1940 din Polonia si Austria;
1939 - 1980 din Polonia si Romnia;
1940 - 2300 din Europa;
1940 - 1944 - 18000 din Europa
Organizatiile Extremiste din Palestina. cum ar fi Irgun si Lehi. organizeaz atentate
asupra personalittilor si a unittilor Britanice aflate la fata locului. mpotriva extremistilor
Arabi. Mentionm:
6.11.1944 - Lehi ucide pe Lordul Moyne la Cairo. Acesta era oficialitatea cu rang cel mai
nalt al guvernului Britanic n zon[3].
22.07.1946 - Irgun dinamiteaz Hotelul Regele David`. Statul Major al armatei
britanice: 91 morti 46 rniti.
12.01.1947 - Lehi atac cu dinamit postului de politie Britanic din Haifa. 4 morti si 140
rniti.
[3] Mai trziu. Yitzhak Shamir a afirmat c asasinatul a fost determinat de sprijinul
acordat liderilor Arabi si a propovduirii inferiorittii rasiale a Evreilor fat de Arabi.
106
4.05.1947 - Irgun atac fortreata nchisoare Accra. 20 prizonieri Irgun si 7 prizonieri
Lehi sunt eliberati. 9 lupttori Irgun sunt ucisi. 182 detinuti arabi reusesc s fug.
29.02.1948 - Lehi mineaz si arunc n aer un tren militar Britanic. la Nord de Rehovot :
28 soldati morti. 35 rniti.
9.04.1948 Lehi si Irgun atac localitatea arab Deir Yassin. Sunt omorti ntre 100-120
civili.
17.09.1948 Lehi asasineaz mediatorul ONU Folke Bernadotte. la Ierusalim.
1947 - 1948 Rzboiul Civil ntre Arabi si Evrei. A nceput dup 30.12.1947. dat la care
Organizatia Natiunilor Unite (Rezolutia Adunrii Generale a ONU 181) a stabilit data de
14.05.1948 ca dat de ncetare a Mandatului Britanic n Palestina si a aprobat. Planul de
mprtire a Palestinei dup ncetarea Mandatului.
Fiecare stat ar cuprinde trei mari sectiuni. si o enclav arab la Iaffa.
Evreii obtin 56 din teritoriu (499000 evrei si 438000 arabi).
Palestinienii primesc 44 din teritoriu (818000 arabii si 10000 evrei).
Ierusalim si Betleem urmau s fie administrate de ONU.
ONU a stabilit c n acest interval de timp Mandatul Britanic si unittile militare
britanice aveau rolul s asigure ordinea n Palestina.
107
Momentul a produs o mare bucurie n rndul evreilor din Yisuv si
dezndejde printre arabi. Nici Marea Britanie nu era multumit.
Concurs de mprejurri sau strategie premeditat ?! S-a aplicat schema conform creia
trebuia s se demonstreze c teritoriul era neguvernabil prin sine nsusi` - s se provoace
un rzboi civil ntre evrei si arabi n interiorul Palestinei. folosindu-se de starea tensionat
dintre cele dou comunitti.
Au renceput violentele. Populatia de 2.000.000 (Arabi si Evrei) a suferit mii de pierderi
umane. morti si rniti n aceast nclestare ntre veri`.
S-au implicat. lupttori din Palestina si din afara ei. Armata de eliberare arab si-a extins
atacurile locale n arealul evreilor. Lupttori arabi din Egipt au venit. sub comanda Abd al-
Qadir al-Husayni. fr a ntmpina nici o reactie din partea armatei Britanice...Miile de
voluntari arabi recrutati au realizat blocada a 100000 de evrei din Ierusalim. ncercrile
Haganah` de a trimite alimente si a sparge blocada s-au soldat cu mii de lupttori evrei.
morti si rniti. cu sute de masini si autobuze blindate distruse. Atacurile arabe se extind n
Negev si Galileea de Nord.
Populatia Evreiasc apra fiecare palm de pmnt.
Convinsi de propaganda Arab. c n curnd evreii vor fi aruncati n Mare` o sut de
mii din arabii palestinieni se refugiaz n lagre din afara Palestinei.
Englezii propun anexarea zonei Arabe la Transiordania (regatul Hasemit al Iordaniei)...
Ben Gurion cere ca fiecare brbat si femeie s fie antrenati militar si ncorporati n unitti
Haganah`. Golda Meir obtine fonduri imense de la evreii din Diaspora si sprijinul oficial al
lui Stalin. acordat Miscrii Sioniste. Sunt obtinute nsemnate cantitti de echipament
militar prin aportul exportatorilor de arme si a agentior Haganah` n Europa. Acestea
ajung pe teatrul de lupt n martie 1948.
108
Ygal Yadim elaboreaz planul de rspuns la o anuntat invazie Arab international n
Palestina (planul Dalet). ntre 5-20 aprilie 1948 are loc btlia pentru deblocarea
Ierusalimului . n care moare si liderul arab Abd al-Qadir al-Husayni. Tot n acest timp are
loc masacrul populatiei arabe din Deir Yassin (organizatiile Irgun` si Lehi` ); fapt care.
asociat cu decesul liderului arab (egiptean). determin un nou val de emigranti palestinieni.
prinsi la mijloc` si deprimati de ineficienta faptelor de arme a liderilor si. Are loc
nfrngerea Armatei Arabe de Eliberare de la Mishmar HaEmek (Kibbut; baz de
antrenament al unittilor Hagana`. ncepnd din 1942) de ctre unitti Palmah` si
retragerea lupttorilor Druzi din alianta cu arabii. Pentru a asigura legtura ntre asezrile
Evreilor. Trupele Haganah` si Irgun` cuceresc localittile Tiberias. Haifa. Safed. Beisan.
1affa. Acra. Alti 250.000 de arabi palestinieni iau drumul exilului. Speranta celor rmasi
era Legiunea Arab a Iordaniei. bine echipat si instruit de britanici. Aceasta atac Kfar
Etzion n 13 Mai 1948. n 14 Mai 1948. David Ben-Gurion declar Independenta Statului
Israel. n aceasi zi. prin invazia trupelor celor cinci state Arabe ncepe primul rzboi Arabo-
Israelian.
n 31.05.1948 Haganah` si Palmah` sunt declarate formal Israeli Defence Force` - IDF;
devenind armata regulat a Statului Eretz Israel.
109
110
C.V.8 N ANII STATULUI ERETZ ISRAEL
1948 - 2005
1948 La 15 Mai. o dat cu retragerea Britanic. Ben Gurion declar independenta Statului
Eretz Israel. n aceasi noapte ncep confruntrile primului Rzboi arabo-israelian. ncheiat
prin armistitiu la 20 iulie 1949. Vor urma confruntri continue pn azi.
Din punct de vedere religios statul evreu este tolerant dar nedoritor de a-si aminti de
originile iudaice ale crestinismului. Din informatiile pe care le am (1994). la Ierusalim exist
o comunitate de Evrei crestini de circa 3.000 de oameni. provenit din cstorii mixte. Nu
este bine vzut de conationalii lor mozaici. Exist deasemeni crestini de origine
palestinian (de rit maronit. ca si crestinii din Liban). mai ales la Bethleem. Ramala. n
Cisiordania.
n contemporaneitate exist cteva curente pro crestinism de sorginte iudaic. Mentionez
pe cel al Iudeilor Mesianici. Iudaismul Mesianic este o miscare religioas al crei aderenti
sustin c Isus din Nazaret (cu numele evreiesc Yeshua`) este. pe de o parte. Messia Evreilor
renviat. pe de alta parte avnd o origine divin. n 1993 erau 160.000 adepti n Statele
Unite si 350.000 n lume. n 2003 existau circa 150 sinagogi Mesianice n Statele Unite si cca
400 n lume. Evreii Mesianici practicanti se consider observanti autentici ai Torei si de
formatie Cultural Iudaic. Mesianismul Iudaic este considerat de Evreii de Rit Mozaic si
de multe rituri crestine ca fiind o form de Crestinism. Mesianismul Iudaic s-a format n
Sec. XIX. Congregatii de Evrei Crestini s-au format prima oar n Anglia. Ea a fost fondata
de 41 de Evrei Crestini sub numele Beni Abraham`.
111
Era o forma de Crestinism cu background` Iudaic. n 1866 ia fiint Alianta Evreilor -
Crestini din Marea Britanie. ale crei ramuri se regsesc si azi n Europa si Statele Unite. n
1915 ia fiint Alianta International a Evreilor - Crestini din America (The Hebrew-
Christian Alliance of America` - HCAA). n 1925 se formeaz Alianta International a
Evreilor - Crestini (The International Hebrew-Christian Alliance` - IHCA). Iudaismul
Mesianic este revigorat de Martin Chernoff (presedinte HCAA). n 1975 HCAA devine
Alianta Mesianic din America (Messianic 1ewish Alliance of America` - M1AA). de care
se disociaz congregatii mai mici (cum ar fi Messianic Israel Alliance. First Fruits of Zion.
and the Coalition of Torah Observant Messianic Congregations).
Teologic Iudaismul Mesianic este studiul lui Dumnezeu si al Scripturii din perspectiva sa.
Canonice sunt Vechiul Testament. Noul Testament ca fiind un text inspirat de Dumnezeu.
Epistolele Sf. Paul considerate pe deplin congruente cu Iudaismul Mesianic (respinse de
unele congregatii ca fiind canonice). Textele canonice sunt: Torah. Nevi`im. Ketuvim.
Evangheliile dup Matei.Marcu.Luca si Ioan. Faptele Apostolilor (Luca). Epistolele lui
Ioan. Petru si Paul adresate Evreilor. Apocalipsa (Cartea Revelatiei din Noul Testament).
Doctrine Fundamentale:
Dumnezeu - Credinta n Dumnezeul (Elohim) Biblic: atotputernic. omniprezent. etern.
creator. infinit si binevoitor.
Yehshua (Iisus) Messia - Messia Iudeu. ca fiind YHVH` (Ye Ho Vau He - Eu Sunt Cel Ce
Sunt) ntrupat n carne` si Salvatorul sufletelor.
Torah Scris - Torah (Pentateuth). Cele Cinci Crti ale lui Moise sunt considerate ca
fiind depline pentru convenantul cu Divinitatea.
112
Att Paul ct si Iisus au respectat n totalitate Comandamentele Torah.
S nu credeti c Eu am venit s distrug Legea ci s o mplinesc` (Matei 5:17-19 17).
Paul (pe care deseori l denumesc cu numele su Evreiesc : Sha`ul) a rmas un Phariseu
Iudeu credincios. ucenic al lui Gamaliel cel Btrn. pn la moartea sa; un continuu
observant al legilor si traditiilor Iudaice. Cuprinse n conceptul `Noua perspectiv asupra
lui Paul` ele au o mare important n Iudaismul Mesianic.
Recomandarea Conciliului Rabinic al Iudeilor Mesianici este respectarea srbtorilor
Evreiesti. Sabat-ul. regulile de diet.
Obiectia principal a Iudeilor Mozaici vs. Iudeii Mesianici consta n aceea c. chiar dac
Iudaismul este Mesianic. Yehshua (Iisus) nu este Mesia.
Iudeii Mesianici nu sunt recunoscuti ca Iudei n Statutul Israel si n Statutul Legii
Rentoarcerii n Israel a evreilor. Evreii ortodocsi` consider miscarea ca fiind o trdare. o
form subversiv de apostazie; mai rea dect orice form de rit crestin manifestat deschis.
Conform unui citat din Central Conference of American Rabbis (2008) Pentru noi. n
comunitatea Evreilor. oricine sustine c Iisus este salvatorul su nu mai este Evreu si este
un apostat. Acestia se plaseaz n afara comunittii Evreiesti. Fie c se numesc Crestini sau
'fulfilled 1ew' 'Messianic 1ew' sau n oricare alt mod este irelevant. Pentru noi este limpede
un Crestin`.
Not la BREVIAR DE FAPTE ISTORICE
n acest selectiv BREVIAR DE FAPTE se ascunde o implicit ntrebare. formulat ca
titlu. la un celebru roman despre primii crestini a polonezului Henryk Sienkiewiczi `QUO
VADIS DOMINE?`.
113
Ceea ce prea ca fiind imposibil ; a devenit realitate ! Pentru
c doi cavaleri ai adevratei credinte. din neamuri diferite. s-
au regsit printr-o singur fraz. ca fiind copii aceluiasi
popor : Poporul lui Dumnezeu` si salvnd viata a 700.000 de
suflete.
NICOLAE BLAN SI ALEXANDRU SAFRAN DOI CAVALERI
AI APOCALIPSEI SECOLULUI XX
CRESTINI SI EVREI - FAPTE (III)
109
Nicolae Blan - Preot Crestin Ortodox. participant activ la actul Unirii din 1918. n
anul 1942 este Episcop de Sibiu si intim al Maresalului Ion Antonescu.
Alexandru Safran - cel mai tnr Mare Rabin al Comunittilor Evreiesti din Romnia.
n cea mai grea perioad : Soahul[1] anilor `30 - `40 din secolul XX.
Pe teritoriul Basarabiei si Transnistriei (ocupate la nceputul invaziei Uniunii Sovietice si
aflate sub jurisdictia autorittilor statului Romn) Soah-ul a nceput mult mai devreme. El
a fost generat de un concurs de mprejurri mai complex. pe fondul antisemitismului de stat
(introdus de guvernul Octavian Goga n 1940) dar si al strii de spirit antievreiesti din
[1] Soah este temenul utilizat n traditia evreilor. care desmneaz uciderea fr vin a evreilor
din cele mai vechi timpuri (perioada egiptean. assirian. roman. etc) pe tot mapamondul n
perioada galutului (bejenia evreilor n afara pmntului sfnt - tara lui Iisrael). El se refer la
orice agresiune. jaf. ucidere. viol mpotriva unei comunitti de evrei indiferent de dimensiunea
acesteia. Fiecare moment al Soah-ului are un loc si un timp . comemorate si separat (de exemplu :
pogromul de la Chisinu din 1904. scufundarea vasului cu emigranti Struma n Mediterana.
dup ce autorittile engleze din Palestina au interzis debarcarea lor. n 1942). Holocaustul anilor
`30 - `40 din Europa este ultimul pe lista nenumrabil a momentelor Soahului.
114
rndul populatiei romnesti (folosit ca diversiune de Miscarea Legionar[1] condus de Horia
Sima. n lupta pentru acapararea puterii n stat).
Fenomenul avea la origine aderenta multor etnici evrei la Partidul Comunist Romn. aflat la
acea vreme n ilegalitate. Din rndul acestora au fost recrutati spioni si sabotori de ctre
N.K.V.D. (serviciul secret sovietic) si COMINTERN (internationala comunist afiliat
Moscovei). Incidentele au nceput cu focuri de arm trase asupra soldatilor romni aflati n
retragere din Basarabia (Dorohoi. vara anului `40).
Au culminat cu aruncarea n aer a statului major al armatei romne de la Odessa. (din toamna
anului 41)
[1] Miscarea Legionar din Romnia si are obrsia (ca si alte miscri de acest gen din Europa)
n transeele Primului Rzboi Mondial (1914 -1918). Tinerii intelectuali ai vremii vor s revigoreze
spiritul national si s ridice nivelul moral si de educatie al romnilor. Promovat de la nceputuri
de intelectuali. precum Nicolae Iorga. Vasile Conta. C. Rdulescu Motru. Vasile Prvan. Ion
Eliade Rdulescu. Nae Ionescu. . Miscarea se radicalizeaz sub conducerea lui Corneliu Zelea
Codreanu. devenind un real pericol mpotriva clasei politice aflat n functii` n acele vremi.
Reactia acesteia este pe msur. Legionarii sunt urmriti. scosi n afara legii. Capii miscrii sunt
ucisi. A dou-a garnitur de conducere. a lui Horia Sima. aserveste miscarea coloanei a cincea` de
spionaj si sabotaj germane. Reuseste. n `40. pe fondul cedrii Ardealului. abdicarea Regelui
Carol al II-lea. Dup un scurt mariaj politic cu generalul Ion Antonescu. n ianuarie `41 ncearc
s l rstoarne organiznd un puci. Sprijinit de armata Romn si de autorittile Germane.
Antonescu i elimin de pe scena politic (Sima si cu o parte din ai lui primesc azil n Germania).
ntre anii `20 - `40 au organizat numeroase jafuri. vandalizri. pogromuri mpotriva evreilor.
pentru a atrage de partea lor lumpen proletariatul. trnimea srac. si oameni fr cpti
(care au si ajuns . n `35 - `40 n conducerea miscrii).
115
Masacrul de la Odessa - octombrie 1940. n octombrie 1940 trupele romne. sprijinite
de armata german cuceresc Odesa. port la Marea Neagr. Statul major al unittilor
romne de ocupatie se stabileste n una din putinele cldiri din oras rmase intacte. fostul
sediu al N.K.V.D. (organul de securitate al U.R.S.S). Seful de Stat Major primeste o
informatie c aceast cldire este minat. dar nu i acord atentie. La scurt timp cldirea
sare n aer omornd soldatii si ofiterii romni aflati acolo. Retorsiunea autorittilor de
ocupatie romne a fost imediat. dur si disproportionat. la nivelul ntregii populatii
evreiesti Zvonul c evreii comunisti din Odesa au pus la cale minarea cldirii l determin
pe Maresalul Antonescu s ordone uciderea a ctorva mii de evrei din Odesa. ca represalii.
Familiile de evrei sunt scoase din locuinte. masate n niste foste magazii si grajduri mari.
Acestea sunt nconjurate de armat. Cldirile. cu brbati. femei. copii. btrni. de-a valma
nuntrul lor. sunt stropite cu benzin. mitraliate. li se d foc. Toti care au reusit s scape
din flcri au fost ucisi de glont. Una din cldiri este aruncat n aer la ora la care a fost
aruncat n aer Statul Major. Populatia evreiasc. care a reusit s fug din oras este omort
de soldatii romni la ordinul ofiterilor. trupele speciale SS ce nsoteau armata romn.
populatia local n jaful locuintelor prsite de evrei si din dorinta de a si manifesta n
acest mod atasamentul fat de noua ordine`. A fost un masacru. n care au murit zeci de
mii de evrei. Populatia evreiasc din Odesa era de aproximativ 50.000 de suflete. la care se
adugau n acel moment evreii refugiati din fata armatelor romne si germane de ocupatie.
si al cror numr nu este cunoscut. Putinii care au mai rmas au murit ulterior de foame si
de frig pe cmpurile Transnistriei. Astfel Comunitaea Evreiasc din Odesa a fost desfintat
n cteva zile.
Ulterior. sute de mii de evrei din cele dou regiuni au fost exterminati prin foame si
frig n bejenia. din loc n loc. n acest cazan al iadului`. pn la moarte. Au fost cazuri n
116
care romni au salvat evrei : cazul comandantului lagrului de evrei comunisti de la
Vapniarca. care a salvat viata detinutilor n drum spre Romnia n fata unittilor germane
care pzeau podul de trecere de peste Nistru. Au fost cazuri cnd mita` oferit de ctre
evrei l-a fcut pe Guvernatorul Basarabiei si Transnistriei. Alexianu. s salveze punctual.
cazuri de evrei. Au fost mult mai multe cazurile n care dorinta de jaf si viol s i fac pe
unii localnici s presteze crima ca pe o afacere profitabil. Cercettorul Izraelian 1ean
Ancel estimeaz ntre 400.000 si 700.000 numrul populatie evreiesti ucise n Basarabia si
Transnistria. ntre 1940 - 1944.
Al doi-lea fapt provine din tactica de exterminare aplicat de trupele SS n toat Europa.
Consta n concentrarea treptat a populatiei evreiesti din teritoriu n cteva centre (vezi
getoul din Varsovia) si o treptat autoexterminare (prin numirea unor autoritti evreiesti
agreate` ; obligate s fac munca murdar de selectie a celor ce urmau a fi trimisi n
lagre). Basarabia si Transnistria au excelat n a fi zonele n care evreii din sud-estul
Europei erau trimisi s moar dezorganizat` : de foame si frig. Spre deosebire de cei din
restul Europei. exterminati prin executie masiv n lagre organizate ca fabrici ale mortii`.
UN MIRACOL N PLIN APOCALIPS
n primvara anului 1942 se rspndise zvonul c s-ar pregti aplicarea solutiei finale n
problema Evreilor` si Comunittilor Evreiesti din Moldova. Muntenia si partea din Ardeal
aflat sub jurisdictie Romneasc. Asta nsemna nceputul deportrii celor aproximativ
700.000 de Evrei[1] din Vechiul Regat` (Muntenia si Moldova) ctre complexul de
exterminare din Polonia (Auscwitz. Birkenau. Monowitz. Treblinka si alte 45 lagre satelit).
Fenomen deja aflat n desfsurare n teritoriile ocupate de armata german si aliatii ei.
Alexandru Safran afl c urma s aib loc o ntlnire tehnic` ntre specialistii germani
[1] n Vechiul Regat`. ca urmare a fermittii si abilittii unor lideri ai comunittilor
evreiesti (Safran. Filderman). evreii au fost dijmuiti de averi. pusi s munceasc n folosul
comunittii sau n lagre de munc. dar au supravietuit n majoritate soahului anilor `30 -
`40. n jur de 700.000. Ceea ce nu s-a ntmplat. de exemplu cu evreii din Ungaria si
Ardealul cedat maghiarilor. n anul `40. unde au fost exterminati n lagrele naziste circa
400.000 de Evrei n unsprezece luni (1944-1945).
[4] Nicolae Blan era adept al ideilor legionare care promovau nlturarea alogenilor(etnici
neromni) de la a detine prghii n economia. stiinta si educatia romnilor. Si cum etnici
evrei detineau o bun parte a acestor prghii (att la nivel macroeconomic - bnci. fabrici.
comert. cultur. sntate. nvtmnt. pres) ct si microeconomic (ateliere de diverse
tipuri. comert cu amnuntul. etc). acesta nu avea de loc o simpatie pentru ei.
117
118
si romni pentru organizarea logistic a transporturilor pe calea ferat spre lagrele de
concentrare din nordul Europei. Bate la usile politicienilor de frunte ai vremii si la Regina
Maria pentru a stopa fenomenul ; dar fr succes. n disperare de cauz se hotrste s
apeleze la episcopul Nicolae Blan. Stia c acesta este un adept al ideilor Miscrii Legionare
din Romnia[1]). Stia c ar putea fi singura persoan care l-ar putea influenta pe Maresalul
Antonescu s stopeze pregtirile n curs. Deoarece nu avea voie s se deplaseze n alt
localitate fr avizul autorittilor. trimite un emisar la Sibiu cernd lui Blan s l
primeasc. atunci cnd vine la Bucuresti. Nu avea prea mari sperante. Dar. dup cteva
zile este chemat de acesta. Asa cum descrie rabinul n autobiografia sa (Un tciune smuls
flcrilor`). preotul romn l - a primit crispat. A ascultat nemiscat pe scaun pledoaria
evreului. Totul prea fr folos.
[1] Nicolae Blan era adept al ideilor legionare care promovau nlturarea alogenilor(etnici
neromni) de la a detine prghii n economia. stiinta si educatia romnilor. Si cum etnici evrei
detineau o bun parte a acestor prghii (att la nivel macroeconomic - bnci. fabrici. comert.
cultur. sntate. nvtmnt. pres) ct si microeconomic (ateliere de diverse tipuri. comert cu
amnuntul. etc). acesta nu avea de loc o simpatie pentru ei. A militat pentru ideea trimiterii lor n
Palestina (lucru promovat. din cu totul alte motive de Miscarea Sionist prin numita Alia` -
Rentoarcerea pe pmntul strbun. care la acel moment era sugrumat` de autorittile
Mandatului Britanic din Palestina. pn la constituirea statului Eretz Israel. n mai 1948). A se
vedea Video la adresa: http://www.scribd.com/doc/26192011/Organizatii-Evreesti-de-Auto-
Aparare-in-Yisuv-Clipe-de-Sionism-IV
119
Atunci rabinul i spune c. ajuns n fata lui Dumnezeu va depune mrturie c preotul nu si-
a fcut datoria fat de toti cei aflati n pstorirea sa. Acest apel. ce ne-ar prea multora
disperat sau fr nici o logic era de fapt un mesaj initiatic. Fcut de un cavaler al credintei
ctre cellalt cavaler. Asa se si explic de ce rezultatul a fost pe msur. Preotul se scoal
brusc de pe scaun. merge o perioad n sus si n jos de-a latul camerei. fr a rosti nici unul
vreun cuvnt. Se opreste. pune mna pe telefon. formeaz numrul de la Cabinetul Sefului
Statului. i cere o audient. Maresalul Antonescu l invit la prnz. n drum spre masin
Nicolae Blan i spune c dup amiaz va primi un telefon. nainte de a nchide portiera i
spune s nu uite nici o dat aceast zi.
Iat cum. n dementa intolerantei ce guverna Europa. de la centrele de putere pn la
ultimul om. doi oameni. printr-o singur fraz ce face referire la faptul c slujesc aceluiasi
Dumnezeu si au aceleasi comandamente (obligatii) fat de toti cei pe care i pstoresc.
pregtesc un miracol. Acesta se produce la cteva ore dup ntlnire.
La Alexandru Safran acas telefonul sun. Nicolae Blan i spune c pregtirea
transporturilor evreilor din Romnia spre Germania a fost oprit din ordinul Maresalului
Ion Antonescu. Oprirea a fost definitiv pn la 23 August 1944.
La rndul su Marele Rabin al Romniei va ntoarce gestul cavaleresc Patriarhului
Nicolae Blan. n 1946. Ocupantii rusi vroiau s l condamne la moarte pe Patriarh. Atunci
Safran intervine la autorittile din acel moment si obtine anularea ordinului. Nicolae Blan
va recunoaste n septembrie 46. cu ocazia ceremoniilor de Rentregire a Romniei. de la
Cluj. dup Slujba de Multumire adresat lui Dumnezeu pentru acest fapt. c dac nu ar fi
fost Alexandru Safran el nu ar fi avut a tine aceast slujb (ne mai find n viat...).
120
NOTE LA CRESTINI SI EVREI (III)
Walter 1ohannes Stein[1] l caracteriza pe Hitler de a fi cutat initierea n transcedental
pentru dobndirea constient a fortelor Luciferice` utiliznd ca vehicul` substante
halucinogene (peyotl sau mescalin). Acest Lup Singuratic` a stiut: prin oportunism.
viclenie. brutalitate. santaj al slbiciunilor altora; dar si un dezvoltat simt organizatoric s
formeze o hait[2] care a ajuns la putere peste turma German` (1933). umilt n 1918.
disperat si nfometat dup criza economic mondial din 1929 -1933. n sapte ani a
transformat poporul German ntr-o hoard cu care a invadat Europa aplicnd selectia
rasial; mprtind oamenii n arieni` si suboameni` (untermensch) si organiznd
exterminarea celor din urm.
[1] L-a cunoscut n perioada studentiei sale pe Adolph Hitler avnd repetate convorbiri n
perioada 1909 - 1913. A fost consilierul personal al primului ministru britanic. Sir Winston
Chuchill n ce priveste modul de gndire si comportamentul Furerului. n timpul celui de al
doi-lea Rzboi Mondial
[2] Partidul Muncitoresc German - septembrie 1919
121
PAPA IOAN AL XXIII-LEA .PAPA BUONO
CRESTINI SI EVREI (IV)
Angelo Giuseppe Roncalli. s-a nscut n localitatea Sotto il Monte (Bergamo - Italia) la 25
decembrie 1881. A fost ales Pap (cu numele Ioan al XXIII-lea) la 28 octombrie 1958 si a
condus destinele Curiei Romane pn la decesul su - 3 iunie 1963.
Cteva coordonate existentiale:
! Este numit episcop titular de Areopolis si vizitator apostolic n Bulgaria (1925-1934).
! Nuntiu apostolic n Turcia si Grecia cu rang de arhiepiscop (1935 - 1944).
! Nuntiu apostolic n Franta. la Paris (1944 - 1951).
!Observator al Sfntului Scaun pe lng UNESCO (1951-1952).
! Cardinal-patriarh al Venetiei (1953 - 1958).
! Pap. cu numele Papa Ioan XXIII (1958 - 1963).
122
!Are un rol de mediere activ n dezamorsarea .crizei rachetelor din Cuba (octombrie-
noiembrie 1962).
! Convoac si organizeaz preliminariile Conciliului Vatican al II-lea (1962 - 1965) si
particip. pn la deces. la lucrri.
! Enciclicile sale:
MATER ET MAGISTRA. a fost publicat n 15.05.1961.
PACEM IN TERRISa fost publicat n 11.04.1963.
!A fost beatificat (declarat .fericit) de Curia Romano-Catolic (2000).
! Este propus (de Fundatia Wallenberg si Comitetul Roncalli - n 2009) a i se acorda titlul
de `Drept ntre Natiuni`. de ctre Yad Vashem (autoritatea national israelian de studiu a
Holocaustului - ucidera n mas a populatiei Evreiesti ntre 1933 - 1945).
Cine este acest OM. cu un destin asemntor cu al sutelor de mii de OAMENI. rmasi
anonimi. care n perioada istoriei secolului XX au luptat mpotriva INTOLERANTEI.
ORGOLIULUI si a URII? Cu umilele mele resurse voi ncerca o documentare privind
momente semnificative din activitatea acestui pontif supranumit de multi Papa cel Bun` si
de rusi Papa Tran`.
Printii numeroasei sale familii: treisprezece frati si surori. erau lucrtori agricoli -
viticultori. Angello va remarca. la maturitate. conditia social din care provenea cu
metafora: Sunt numai trei ci n care un brbat se poate ruina: femeile. jocurile de noroc
si... a fi fermier. Tatl meu a ales-o pe cea mai plictisitoare din cele trei.
! Scoala primar o urmeaz n Bergamo. Este instruit n primele taine ale credintei
crestine si. la doisprezece ani (1903) devine discipol al Seminarului Catolic din Bergamo.
Apoi. n 1904. primeste o burs a Fundatiei Cerasoli. care i permite s continue studiile la
123
.Apollinaris[1] n Roma.
! Cu o dorint de cunoastere iesit din comun Angelo Roncalli este deschis curentelor
moderne de initiere spiritual. studiind lucrrile filosofului German Rudolf Steiner privind
treptele Initierii spirituale (vezi Anexa: Ioan XXIII si Miscarea Masonic). ncheie studiile
cu un doctorat n Drept Canonic si este hirotonit n 1904. Episcopul din Bergamo. Giacomo
Radini-Tedeschi nsrcinat cu problemele sociale. apreciaz calittile de preot si spiritul su
organizatoric. l numeste secretar al su. Timp de nou ani Roncalli va efectua o munc
asidu pentru ajutorarea celor sraci din regiune si mediaz conflicte ntre patroni si
salariati. pentru obtinerea unor conditii decente de lucru si de viat. Contactul cu
problemele clasei muncitoare. dar si originea sa de fermier srac i va da o competent
deosebit n ntelegera ulterioar a situatiei celor multi si npstuiti. indiferent din ce
neamuri sunt ei. n vremurile negre ce vor urma. n plan ecleziastic si continu studiile n
Drept Canonic si tine cursuri de Patrologie. Apologetic si Istoria Bisericii (pe care o
studiase cu maestrul Umberto Benigni la Roma) la Seminarul din Bergamo. n timpul
primului Rzboi Mondial este capelan pe front (1914 -1918). Este chemat de Papa
Benedict al XV - lea la Roma unde intr n rndul Congregatiei "Propaganda de Fide.
Pn n 1925 este profesor la Universitatea Lateran din Roma. Viziunea sa integratoare
privind unitatea Crestinismului o regsim nc din aceast perioad. n 1926. ntr-o
scrisoare adresat Clerului Ortodox din Ucraina:
[1] .Pontificia Universitaria Lateranense . numit de Papa Ioan Paul al II lea ca fiind
.Universitatea Papei. a fost nfiintat de Papa Clement XIV n 1773. Cuprindea sectiile de
Stiinte Teologice si Filosofice a Colegiului Roman. n 1824 primeste ca sediu palatul Apollinaris.
n 1853 se nfiinteaz sectiile de Drept Canonic si Drept Civil. Ioan Paul al II-lea n 1981 a
adugat Institutul Pontifical pentru Studii pe problemele Cstoriei si Familiei care are dreptul
de a conferi grade academice
124
Catolicii si ortodocsii nu sunt dusmani. ci frati. Avem aceeasi credint; ne mprtsesc
aceleasi sacramente. si mai ales Euharistia. Suntem mprtiti Cei care au fost cauza acestor
dezacorduri sunt morti de secole. S renuntm la disputele vechi si. fiecare n comunitatea
sa. s lucrm pentru a face bine fratilor nostri. oferindu un bun exemplu. Mai trziu. desi
cltorind pe ci diferite. vom realiza unirea dintre bisericile. pentru a forma mpreun
adevrata si unica Biseric a Domnului nostru Isus Hristos.`
Numit vizitator apostolic n Bulgaria. n 1934. el se implic att n conservarea
drepturilor minorittii catolice ct si n dezvoltarea unor legturi bune cu reprezentantii
Bisericii ortodoxe (majoritare) prin gesturi concrete. cum ar fi sprijinul n alimente si
mbrcminte pentru populatia local dup un cutremur de pmnt. Crestinii ortodocsi
Bulgari au rspuns cu simpatie deschiderii si afectiunii trimisului papal.
Este numit. n 1935 Nuntiu apostolic n Turcia si Grecia. cu sediul la Istambul. Aici. n
spiritul carittii crestine va sprijinii pe Armenii si Grecii aflati n dificultate sub regimul
Turc si cu populatia Musulman. i ndemna s uite ancestrala ur religioas si recentele
dezastre (mcelul Armenilor din Imperiul Otoman - 1915) pentru a construi. prin efort
interconfesional si eliminarea bigotismului. Turcia modern instaurat de Mustafa Kemal
Ataturk - 1923. Ca un detaliu semnificativ a nvtat limba Turc pentru a rosti mesa de
Crciun n aceast limb. continund n Greac. Italian. Francez. Armean. Contactul cu
clericii de rit ortodox si cu traditia ortodoxismului grec l-a motivat ulterior n demersurile
de reunificare a celor dou Biserici surori la Conciliului Vatican al II-lea (1962 - 1965).
Marele su aport de solidaritate uman va fi sprijinul si suportul acordat poporului Evreu.
aflat n vizorul politicii pe termen lung de exterminare al regimului nazist. dup 1933.
Fenomen care s-a extins ca un prjol din Germania n toat Europa. o dat cu expansiunea
armatelor si agenturii de spionaj Germane. pn n Republica Turc. Angello Roncalli va
125
sesiza din timp semnele fiarei` dintr-un loc aparent ndeprtat de brlogul hitlerist`; n
perioada cnd nsisi Evreii nu sesizau imensitatea si forta organizatoric a mecanismului
de ucidere n mas ce se constituia. Astfel: un initiat crestin a prevzut din semne aparent
insignifiante din anii `35 - `40. neluate n seam de marile Cancelarii Politice ale vremii; si a
actionat preventiv n consecint. Este recunoscut faptul c a fost primul care a atentionat n
documente oficiale existenta lagrelor de exterminare nazist. ncepnd cu ianuarie 1941. A
ajutat populatia evreiasc printr-o multitudine de forme:
21 de documente oficiale adresate autorittilor competente ale Sfntului Scaun. n perioada
ianuarie 1941 - martie 1945 privind diverse aspecte si situatii ale grupurilor de evrei.
pentru care solicita sprijinul Curiei Romane.
Punerea la dispozitia Agentiei Evreesti pentru Emigrare de la Istambul (condus de Haim
Barlas). a retelei logistice a ordinului Ficelor Sionului`.
Folosirea relatiilor cu autorittile guvernului Turc (n special cu ministru de externe
Memencioglu) si conlucrarea n demersul de aducere n Turcia a evreilor de cettenie
Turc` (cettenie acordat pentru a i salva de la exterminare) din Franta rmas sub
conducerea guvernului de la Vichy.
Apelul la ambasadorul German din Turcia (Frantz von Pappen) pentru a permite
trenurilor de supusi evrei turci` s tranziteze trile ocupate de Reich. spre Istambul.
Alertarea autorittilor turce si demersuri pe lng ambasadorul German pentru anularea
transportului pe mare a copiilor Evrei spre Germania. De mentionat c. la Procesul
criminalilor de Rzboi de la Nremberg. din 1945. Angeloo Roncalli a contribuit decisiv la
exonerarea lui Frantz von Pappen de la crime mpotriva umanittii.
Demersuri pentru salvarea evreilor din Grecia
Demersul pe lng Tarul Boris al Bulgariei pentru protectia evreilor Bulgari.
126
Demersuri pentru salvarea evreilor din Slovacia si Croatia.
Demersuri pentru salvarea evreilor din Ungaria. inclusiv via Romnia.
Eliberarea Certificatelor de Emigrare` si demersul ca acestea s ajung la Nuntiul papal
din Budapesta (arhiepiscopul Angelo Rotta) si la Nuntiul papal din Bucuresti (Cardinal
Casullo) pentru salvarea de vieti ale evreilor deportati n Transnistria si directionarea lor pe
cale maritim ctre Istambul.
Eliberarea Certificatelor de Botez` pentru a salva copii evrei de trimiterea n lagre de
exterminare. Unui astfel de copil i-a zis: Devenind Catolic nu esti mai putin Evreu`.
Sprijinul logistic acordat unittilor paramilitare Evreiesti (Palmah. Haganah. Iirgun)
pentru transferul emigrantilor Evrei din Turcia n Palestina; cu toat opozitia militar.
terestr si naval a autorittilor Britanice din Palestina[1]
Atentionarea diplomatilor Americani de la Ankara privind diversele informatii privind
Holocaustul European. nc din faz incipient si conlucrarea cu acestia pentru
coordonarea actiunilor de salvare (prin relatia personal cu ambasadorul SUA - Ira
Hirshman).
Este de mentionat c initiatul prelat catolic nu a fost singur. El a stiut s se ncadreze n
imensul lant uman; s mobilizeze si s organizeze resursele multiple si disparate ntr-o
orchestr a BINELUI mpotriva RULUI. Se evalueaza c astfel au fost salvati 19.000
evrei turci` si circa 100.000 evrei din Europa sub ocupatie German.
n 1944 este numit Nuntiu Apostolic la Paris. n proaspt eliberata Frant a lui Charles
de Gaulle. Era un post dificil; predecesorul lui Roncalli colaborase cu ocupantii germani.
Datorit legturilor ce le avea n capitala Frantei cu personalitti culturale si politice.
[1] A se vedea video si Organizatii Evreiesti de Auto Aprare n Yisuv - Clipe de Sionism (IV)` de
la Adresa: http://www.youtube.com/watch?v5EKMsrVk1cc
127
Angelo Roncalli reuseste n scurt timp s elimine anatema de "colaborationisti pus
preotilor catolici francezi si s restabilesc bunele relatii ntre Statul Francez si Statul
Vatican. Mi-au rmas n minte cuvintele sale n discursul su. n 1946. cnd se mplineau
100 de ani de la aparitia Sfintei Fecioare n fata a doi copii din localitatea la Salette
(Franta):"Se lucreaz mult pentru pace. dar pace nu va fi ntre oameni ct timp nu se va
face pace cu Dumnezeu. si aceasta nu se poate nfptui fr rugciune si
pocint".
Rezultat al actiunilor sale concertate cu oficialittile UNESCO (cu sediul
la Paris) creeaz un climat de cooperare ntre Biserica Romano Catolic
si acest instrument international de promovare a valorilor ~Declaratiei
Drepturilor Omului de la San Francisco (10 decembrie 1948). Datorit lui se creaz
strnse legturi cu ONU. UNESCO si organizatiile conexe. Este desemnat n 1951 primul
Observator al Sfntului Scaun pe lng UNESCO. Dincolo de strlucita manevr a politicii
papale la care a contribuit decisiv. convingerea sa era c libertatea si drepturile omului
trebuie s aib alturi forta si autoritatea papal. Fapt pe care l regsim n textul enciclicei
sale PACEM IN TERRIS n ultimile momente ale vietii sale lumesti. Rezultatul n timp
au fost periodicele ntlniri ntre suveranii pontifi si directorii UNESCO. conlucrarea ntre
entittile educationale. juridice. culturale ale organizatiei cu organismele specializate ale
Statului Papal. precum si participarea autorittilor de nivel nalt ale organizatiei la toate
ceremoniile importante de la Vatican. De fapt. deschiderea sa spre toate azimuturile
existentei umane contemporane. prin valorificarea aspectelor pozitive. indiferent de
pozitionarea lor n curcubeul uman ne catolic. De la protestanti la crestini ortodocsi si
anglicani; de la mozaici la musulmani. de la socialisti (Edouard Herriot) si comunisti
(laureatul Premiului Nobel Giacomo Manzu); la Miscarea Masonic (Baron Yves
128
Marsaudon) si atei. A surprins de multe ori pe cei ce conduceau destinele curiei Romane; a
generat adversari ,pe termen lung`. Angelo Roncalli va observa cu umor la amurgul
existentei sale "Sunt papa care a tinut piciorul apsat pe acceleratie. Fireasc este
ntrebarea de ce nu a suferit o admonestare din partea Papei Pius al XII - lea[1]. Fr a
avea pretentia de exegez (pentru care nici nu am o calificare motivele ,clementei papale` ar
fi echilibrul ntre initiere spiritual si adevrata sa credint n forta Crestinismului Catolic.
capacitatea de a penetra cu buntate. ntelegere si de a organiza mersul spre un benefic
punct comun cu aproape orice fel de partener. Era tactul su de a eluda discordantele
retinnd doar ceea ce i-ar putea aduce alturi pe oameni. orict de putin ar fi.
fr a face de fapt nici un compromis fat de Evanghelia lui Iisus si a Apostolilor si.
La 12 ianuarie 1953 devine Cardinal patriarh al Venetiei. si asum calitatea de Pstor
sufletesc "chemat s-si ndeplineasc misiunea fat de cei mici cum a fost nsrcinat de
Domnul. Am putine date despre aceast perioad despre care care cred c a fost cea mai
prolific n sinteza spiritual a experientei acumulate. Este mentionat faptul c a participat
activ la viata eclezial. social si cultural a parohiilor din subordine. Este mentionat c a
nfiintat treizeci de noi parohii. Am de asemeni mrturia pozitiei constructive luate la
Congresul Partidului Socialist Italian din februarie 1957. ce a avut loc la Venetia: "Salut
semnificatia exeptional a acestui eveniment. important pentru viitorul trii noastre. As
vrea s cred c motivul principal al reuniunii dumneavoastr este de a ntelege conditiile
contemporaneittii si dorinta de a v devota pentru a face orice este posibil pentru a ridica
conditiile de viat si bunstarea social. Departe de a fi un adept socialist. cardinalul
Roncalli avea experienta familiei sale de muncitor agricol. experienta revendicrilor
muncitorilor din anii 1910 - 1925 pe care le-a mediat n conflictele cu patronii. si ntrevedea
[1] Se stia c. n 1925 exista un dosar la Oficiul Sfnt n care era .suspectat de modernism.
129
utilitatea ca clasa muncitoare Italian s aib un partid socialist determinat si eficient.
Lucru care s-a si ntmplat n anii care au urmat.
n 28 octombrie 1958. 51 de cardinali particip la alegerea lui Angelo Giuseppe Roncalli
ca pap: Ioan XXIII. Nume ales de el in memoriam lui Ioan Boteztorul si a Apostolului
Ioan. Era omniprezent ideea c acest nalt prelat catolic. n vrst de 76 de ani era
rezultatul unui compromis. n urma celor dousprezece tururi de scrutin ce a precedat
alegerea sa si c prezenta sa nu va aduce nimic nou. Un editor baptist scria. cu ocazia
mplinirii a 77 de ani a noului pap: "Numai tciunii viziunii rmn ntr-un om de 76 de
ani... Putini stiau ce zestre spiritual. de credint. de voint era acumulat n acest ,servus
servorum Dei` - servitor al servitorilor lui Dumnezeu. ntr-o succesiune neasteptat de
comprimat n timp. La nici trei luni de la instalare; dup ce particip la "Sptmna de
Rugciune pentru Unitatea Crestin (promovat n anii ' 50 de abatele Paul Couturier.
numit si 'apostolul unittii` prin rugciune. n speranta c Dumnezeu nsusi stie timpul si
forma n care se va realiza deplina unitate a Bisericii pe pmnt). pe data de 25 ianuarie
1959. cnd se celebra Convertirea Sfntului Paul. n fata a optesprezece cardinali reuniti
lng locul n care. prin traditie. a fost decapitat Sfntul Paul. Papa Ioan XXIII. succesorul
lui Sfntul Petru. spune:
~Venerabili confrati si iubiti fii: Tremurnd un pic de emotie. dar cu umilint si n acelasi
timp fermitate a scopului. v voi spune acum despre dou reuniuni. Voi propune chemarea
unui Sinod Diecezan si a unui Conciliu Ecumenic pentru Biserica Universal. De fapt erau
trei teme:
Convocarea unui Sinod Diecezan Roman.
Adunarea unui Conciliu Ecumenic.
Revizuirea si o nou codificare a Dreptului Canonic.
130
Se spune c nici un cardinal nu a avut un cuvnt de rspuns la acest anunt. n acel moment.
Propunerea papei se referea la trei cercuri concentrice` existentiale si axiologice:
Unitatea credintei Crestine cu speranta reunirii ntre Catolicism si Ortodoxie. Sau cum
spunea Papa Ioan XXIII Nu voim s cutm cine are sau nu dreptate: rspunderea este
mprtit. Voim doar s spunem: Veniti s fim mpreun. s punem capt dezbinrii.
Ecumenismul: ca principal cale pentru coexistent religioas si pace.
Actualizarea ('Agiornamento`) si Reforma Bisericii de la Roma. ncepnd cu nssi Curia
Roman.
Cardinalul secretar Domenico Tardini este numit Presedinte al Comisiei Pregtitoare.
ntre timp papa ia n obiectiv rezolvarea problemelor pastorale concrete si le trateaz n
Enciclice.
15.12.1958 Mreste numrul Cardinalilor la 75; n 1959 vor fi 79; n 1962 vor fi 87. Papa
Ioan XXIII a folosit de la nceputul pontificatului instrumentul Conducerii Colective cu un
dublu scop: de a eficientiza actiunile si de a crea o emulatie de echip n Colegiul
Cardinalilor.
29.06.1959 Enciclica AD PETRI CATHEDRAM`- anunt scopul pe care urma s l
aib proiectatul Conciliu de la Vatican n promovarea conceptelor crestine ale adevrului.
iubirii fat de aproape pentru a edifica o lume a pcii.
18.07.1959 Elimin din canon referirea la Islam asociat cu Idolatria. Ulterior l va primi
n vizit pe Sahinsahul Iranului. Reza Pahlevi Aryamer.
1.08.1959 Enciclica comemornd pe Ioan Maria Vianney - preot paroh din Ars n care
face sinteza statutului preotului pstor si cheam tinerii credinciosi pe calea preotiei.
26.09.1959 Enciclica GRATA RECORDATIO` n care subliniaz forta Rugciunii
Sfntului Rozariu n practicarea credintei si aducerea n fata lui Dumnezeu a sperantelor
131
crestinilor catolici. de reusit a Conciliului anuntat.
Enciclica privind Misiunile Catolice n ntreaga lume 29.11.1959 n care subliniaz rolul
preotilor misionari si a laicilor angrenati n educatia crestin si formarea unei erarhii
ecleziale din rndul localnicilor
8.05.1960 Consacrarea a 14 episcopi din rndul popoarelor din Africa. Asia. America.
15.05.1960 Enciclica MATER ET MAGISTRA` - Trateaz relatiile ntre popoare n
Noua ordine social pe care o prefigura. Autorul afirm. la nceputul unei lucrri de circa
19.917 de cuvinte (versiunea englez): ~Biserica Universal a fost fondat de Iisus Cristos
astfel ca toti cei care de-a lungul secolelor vin la ea pentru a fi mbrtisati cu iubire s
gseasc deplintatea unei vieti superioare si garantia mntuirii. Enciclica este o analiz a
aspectelor contemporane din viata umanittii. n toate planurile majore: de la familie la
viata social si stiint. Recomand ci de reconstruire a relatiilor sociale bazate pe
ncredere. dreptate si iubire.
n iunie 1960 se nfiinteaz zece comisii. un secretariat pentru promovarea unittii
crestinilor care s preia. s prelucreze propunerile si s le sintetizeze n scheme` ce urmau
s fie supuse dezbaterilor. n 2 februarie papa anunt data desciderii pe 11 octombrie 1962.
Noiembrie 1960 - Primeste pe Episcopul de Canteburry Geofrey Fisher. De altfel n
scurtul interval de patru ani va primii n vizite oficiale reprezentanti ale principalelor religii
necatolice: mozaic. islamic. ortodox. protestant. baptist. sintoist. Militeaz pentru
sprijinirea preotilor catolici prigoniti n Ungaria. Iugoslavia. China. Pe baza bunelor relatii
cu N.S. Hrusciov va declansa n 1962 eliberarea treptat a preotilor greco-catolici
Ucrainieni si Romni din lagre.
11.11.1961 Enciclica unittii Biserici Catolice si a primatului magisteriului pe care
conductorul ei o are.
132
bazele unor continui tratative de dezarmare si limitare a narmrilor nucleare (acestea
cu nu prea mare succes. avnd n vedere c atunci erau 4 puteri nucleare si acum sunt 9).
Tot atunci. primeste vizita unor personalitti ca familia fiicei lui N.S.Hrusciov (care i spune
c n Rusia este numit ,papa tran`). a sotiei presedintelui Kennedy si a altor musafiri.
religiosi si laici. cum nu au fost nici o dat la Vatican.
11.04.1963 emite Enciclica "PACEM IN TERRIS. "Pacea pe Pmnt. pe care orice om.
n orice timp si-a dorit--o cu intensitate poate ntr-adevr fi stabilit numai dac ordinea
legiuit de Dumnezeu pe Pmnt va fi observat si urmat ca obligatie".
22.02.1962 Emite Constitutia Apostolic - expresie a pstrrii traditiilor liturgice si de
limb latin n activitatea pastoral a fratilor preoti.
11.10.1962 Deschide Lucrrile Conciliului Vatican II.
Cuvntul su este un demers al unittii credintei n armonia diversittilor cultelor. "avnd
ca tel deplinul triumf al vietii si ideii crestine si pentru o adevrat libertate religioas...
Providenta Divin ne va cluzi ctre o nou ordine a relatiilor umane. Era demersul spre
un Consens al Comandamentelor Dumnezeului Unic. n diversitatea practicrii formelor de
cult.
20.10.1962 Criza rachetelor din Cuba`. Serviciile de spionaj americane depisteaz
baze de rachete amplasate de U.R.S.S. n Cuba. Ele puteau lansa ncrcturi nucleare ce ar
fi lovit orice teritoriu din S.U.A. pe o raz de 2000 km. n 10-30 minute. S.U.A realizeaz
blocada naval si aerian a Cubei. Sovieticii directioneaz flota strategic spre Cuba.
Conflictul nuclear prea de ne oprit. (mi amintesc. fiind adolescent starea de asteptare a
apocalipsei. a printilor mei si a celor din jur - nimeni nu mai fcea planuri. nici mcar
pentru sfrsitul sptmnii). Oamenii si popoarele erau ntr-o stare de asteptare cataleptic
- asemenea mielului cnd ciobanul i apropie cutitul de gt. Papa Ioan XXIII. alturi de
133
Secretarul-General al ONU. generalul U.Thant porneste instantaneu o adevrat ,cruciad
a pcii` folosind toate instrumentele: de la mass-media la mobilizarea prietenilor si si celor
ce l respectau. Sprijin apelul trilor nealiniate (40) adresat conductorilor Americani si
Sovietici. Creaz acea atmosfer combativ n care cele dou mari puteri nteleg c nu pot
justifica prin acuzarea celuilalt pornirea rzboiului nuclear. Astfel n 28.10. 1962
N.S.Hrusciov anunt nceputul dezmembrrii rampelor de lansare si repatrierea armelor n
U.R.S.S. n noimbrie 1962 1.F.Kennedy ridic blocada naval a Cubei si ulterior si retrage
proiectilele nucleare din Turcia. Cei doi conductori se vor ntlni la Viena unde vor pune
- Prima sectiune stabileste natura si forma relatiilor ntre individ si societate. a drepturilor
omului si a ndatoririlor sale morale. Enumernd dreptul persoanei umane la viat. respect.
libertate. educatie. munc.
- A dou-a sectiune se refer la relatia ntre om si stat insistnd asupra necesittii respectrii
si aplicrii autorittii colective de ctre stat. n exercitarea puterii.
- A trei-a sectiune stabileste cerintele pentru instaurarea egalittii ntre natiuni si cerintele
pentru stat de a stabili drepturile si ndatoririle cettenilor si.
- A patra sectiune trateaz dezvoltarea relatiilor ntre state. n directia asistrii colective si
reciproce.
Enciclica se ncheie cu comandamentul adresat Catolicilor de a asista pe ne Crestini si ne
Catolici n rezolvarea diverselor aspecte ale vietii sociale si politice.
03.06.1963 moare. nu nainte de a dedica viata reusitei Lucrrilor
Conciliului. Conciliul va continua sub veghea Papei Paul al VI - lea. ales la 21.06.1963.
134
ANEXA 1: IOAN XXIII SI MISCAREA ATEISMULUI.
Ateismul ca miscare a fost rezultatul a mai multor vectori sociali. din care mentionez :
- O lips a instruirii religioase sistematice. de la cea mai fraged vrst - care s dezvolte
armonios legtura ntre Dumnezeu si sufletul copilului. tnrului. cnd va devenii matur.
- O reactie la tendinta manifestat de clerici. dup iesirea crestinismului din ilegalitate (pe
vremea lui Constantin cel Mare). de a acumula averi pe seama celor aflati n pstorire. fr
a redistribui o parte rezonabil. direct sau indirect. membrilor comunittii si celor sraci.
- O reactie la caracterul restrictiv si punitiv luat de reprezentantii unui cult fat de oamenii
din comunitate. perceput de cei vizati ca o ngrdire a liberttii de gndire si a demnittii
personale.
Aceast form de existent spiritual a avut momentele ei de maxim impact n multe
comunitti religioase. Ca exemplu iluminismul Evreilor (,Hascala` - sec. XIX). sau
iluminismul n trile catolice (sec. XIV-XX).
Angello Roncalli. a nteles c politica anterioar a bisericii de a emite forme de penalizare
asupra ateilor a fost o eroare. El a optat la formula 'drumurilor paralele` si a conlucrrii
spre binele reciproc si al celor din jur. convins c. n timp. harul credintei va pogor asupra
lor si a urmasilor acestora. Lucru care se ntmpl.
135
ANEXA 2: IOAN XXIII SI MISCAREA MASONIC.
Mary Ball Martinez scrie c Angelo Roncalli a fost cunoscut n tinerete ca discipol al lui
Rudolf Steiner
A fost initiat n Loja Marelui Orient. n 1935. la Paris n Ordinul Rosacrucian. Loja
Masonic a Marelui Orient .
A participat la activitatea Lojii masonice din Istambul n perioada cnd a fost Nuntiu
Papal n Turcia (1935 -1944).
n perioada cnd a fost Nuntiu Papal la Paris (1947-1952) a primit rangul 33 rosacrucian
n ramura masonic a Cavalerilor de Malta (mare maestru Baron Yves Marsaudon).
Perioad n care mai multi clerici catolici si laici (printele iezuit 1oseph Berteloot. preotul
Heim. Marsaudon. Albert Lantoine. Herriot. Auriol. etc) participau la Miscarea Masonic.
n calitate de pap Angello Roncalli opreste sirul de condamnri si excomunicri ale
clericilor catolici ce aveau apartenent la Miscarea Masonic. Initiaz un proces de relaxare
a relatiei ntre Biserica Romano Catolic si Miscarea Masonic. prin clarificarea metodic a
principiilor de coexistent.
Aceast activitate se ncadra n viziunea initiatului Angello Roncalli privind o apropiere
rational. tolerant (si n cele din urm de bun simt uman) ntre diverse ideologii.
Acest mesaj se regseste n Enciclicile sale ,90709,897,. si !,.023%0778(Printele
Esposito remarca metaforic c. n perioada de pregtire a Conciliului de la Vatican (1962-
1965). Angello Roncalli a mobilizat comunitatea eclezial n meticuloasa construire` a
catedralei viitorului).
136
NOTELE AUTORULUI LA CRESTINI SI EVREI (IV)`
Cteva consemnri privind personalitatea lui Angelo Giuseppe Roncalli - Papa Ioan
XXIII.
!"Credinta n Cristos si Biserica Sa a fost secretul care l-a fcut pe Papa Ioan al XXIII-lea
un promotor al pcii n lumea ntreag.... a fost un preludiu si o profetie a experientei de
paternitate pe care Dumnezeu urma s ne-a ofere din belsug prin cuvintele. gesturile si
slujirea eclesial a Bunului Pap...Harul lui Dumnezeu a pregtit un anotimp promittor
pentru Biseric si pentru societate. si a gsit n ascultarea fat de Duhul Sfnt. care a
caracterizat ntreaga viat a Papei Ioan al XXIII-lea. pmntul bun pentru a face s
ncolteasc armonia. speranta. unitatea si pacea. pentru binele ntregii omeniri" a afirmat
Papa Benedict al XVI-lea n cadrul celebrrii legate de mplinirea a 50 de ani de la alegerea
"Bunului Pap". (28 octombrie 2008). Dincolo de aceste cuvinte este CONTINUITATEA
REFORMEI pe care cei trei papi care au urmat: Papa Paul al VI-lea. Papa Ioan Paul al II-
lea. Papa Benedict al XVI-lea. au asigurat-o drumului de "aducere la zi. n Dogm.
Structuri si Actiune. a Biserici Romano Catolice. la temele existentiale si axiologice ale
vremurilor de azi.
! ~Ioan XXIII a fost un om natural si supranatural n acelasi timp. Natura sa si gratia
divin formau un tot unic n care se aflau n uitate o complet carism si o vizune a
diversittii din jurul su. ...
El tria n prezenta lui Dumnezeu cu simplitatea unuia care mergea pe jos n orasul su
natal.
(1. Robert Nelson director of the Institute of Religion at the Texas Medical Center in
Houston. SUA. 1982).
Fascinanta experient existential a lui Angelo Roncalli - pornit dintr-o familie
137
numeroas de fermieri din Italia si ajuns conductorul Bisericii Romano-Catolice; reflect
rolul vointei divine mbinat cu constiinta datoriei a celui nnobilat de destin. din mii de
oameni potential capabili de a fi ca el. acei mii de anonimi care au lucrat pentru a salva
victimile Holocaustului (nu numai Evrei). constienti de forta Binelui pe care o serveau.
Acest destin m duce cu gndul la observatia fcut de Lev Tolstoi. n romanul Rzboi si
Pace`. atunci cnd Contele Vronschi visa. n noaptea dinaintea btliei de la Borodino. c l
va lua prizonier pe Napoleon: anume c au fost mii de Napoleoni nainte de Napoleon; vor fi
mii dup el; dar numai el a ntrunit simbioza ntre geniu[1] individual si destin care s l
fac s fie Napoleon. Angelo Roncalli a fost cel care a scos Curia Roman din nchistarea
sacerdoctal. A fost primul pap modern care a iesit n afara Vaticanului. printre cei sraci.
printre detinuti. printre cei bolnavi n faz terminal... Primul care a primit n mod oficial
si la vederea` mass media pe toti cei ce doreau facerea de bine` emitnd si aplicnd teoria
drumurilor paralele`: fiecare avem crezul nostru dar mpreun putem conlucra pentru cei
aflati n dificultate. Mai presus de faptele sale. partial prezentate mai sus. este faptul c a
creat o scoal de gndire crestin apostolic a vremurilor moderne` continuat de Papii ce
i-au succedat[2]
nchei cu un citat din Testamentul Spiritual al Papei Ioan XXIII.
! "M-am nscut srac. dar ca un copil al unor oameni cinstiti si modesti si sunt fericit s
mor srac. dup ce am mprtit sracilor si sfintei Biserici care m-a hrnit. ceea ce mi-a
stat. de altfel. ntr-o foarte modest msur la dispozitie n calitatea mea de preot si episcop.
[1] Geniu` ese un termen utilizat n sensul definirii dat de Albert Einstein: om cu un
numr semnificativ mai mare de celule gliale.
[2] Papa Paul al VI -lea. Papa Ioan Paul al II - lea. Papa Benedict al XVI-lea
138
n functie de cerintele vietii mele simple si modeste. Multumesc lui Dumnezeu pentru acest
har al srciei. pe care nc din tineretea mea l-am ludat: ca preot al Preasfintei Inimi. o
srcie adevrat. Ea mi-a dat tria s nu cer niciodat nimic. nici post. nici bani. nici
favoruri. nici pentru mine. nici pentru ai mei sau pentru prieteni se confesa n fata
Domnului. Angelo Roncalli n adevrat traditie a Sfntului Francisc de Assisi. pe care l-a
venerat.
139
POST SCRIPTUM
Am ntocmit acesat documentare respectnd o recomandare emis acum 37 de ani de un
manager indian: suficient de scurt ca s trezeasc interesul. suficient de lung s acopere
esentialul. Las celor care o vor lectura a decide dac am reusit sau nu.
Motivatia realizrii acestei Documentri a pornit de la dorinta de a pune o pietricic` la
construirea unei viziuni a armoniei. pornind de la credinta n Dumnezeul Unic dat nou prin
Trimisii si.
!Nu esti mai putin Romn dac ai ales Crezul Musulman sau Mozaic.
!Nu esti mai putin Arab dac ai ales Crezul Mozaic sau Crestin.
!Nu esti mai putin Evreu dac ai ales Crezul Crestin sau Musulman.
Toate sunt ramuri ale unui Trunchi. ale unui Singur Crez. care cuprinde:
Iubirea de semeni aduse de Domnul Iisus Hristos.
Legile de Echitate Social aduse de Moise.
Legile Morale aduse Mahomed n Surele din Coran.
Fiecare din noi putem ncheia propriul Contract cu Dumnezeu` prin a respecta. pe ct posibil
cele Zece Porunci` n viata de zi cu zi. n comunitatea uman n care trim. fie ea Mozaic.
Crestin. Musulman respectm ritualul prin care aceast comunitate si exprim aderenta la
Crezul n Dumnezeul Unic. Comunitatea Uman are premiza de a reconstrui toleranta. respectul
si sprijinul reciproc. pe cei trei piloni.
Pe de alt parte vizualizez ca ntr-un film sirul de crime fcute de oameni asupra semenilor lor.
Am speranta c cel ce va parcurge textul se va simti ca ntr-o Catedral. Moschee sau Sinagog a
linistii interioare.
Mesaros - Anghel Vasile iunie 2010
To my Mother: Thaci Raisa
Ghershovici
To my Wife: Anghel
Magdalena
145
DESPRE AUTOR
PROFIL
Nume: Vasile Mesaros - Anghel
Vrsta: 62 ani
Profesia: IT Trainer
Studii:
Universitatea Bucuresti - Facultatea de Matematic Mecanic (1971)
Analist de Sistem - Post Universitar - C.E.P.E.C.A. (1975)
Motivatia Lucrrii:
Documentarea unor Teme care m-au preocupat n ultimii ani.
AMV Dessign/2010
Pentru link-uri la lucrri : Insert pe GOOGLE text : mesaros anghel on net
$eIectati site-uI: http://www.scribd.com/doc/36795854/VASLE-MESAROS-ANGHEL-LNK-uri-la-
LUCRAR-PE-NET-LNKS-FOR-WORKS-POSTED-ON-THE-NET
E-mail: vanghelthacimyahoo.com
140
BIBLIOGRAFIE CRESTINI SI EVREI (I). (II)
Faptele Apostolilor` - Apostolul Luca
Vechiul Testament` ```
Platon Opere` vol II Editura Stiintific si Enciclopedic Bucuresti. 1976
Cuvinte de aur` Fabre d`Olivet Editura Typografie de la Ville. Paris. 1873
Mari initiati ai Ezoteriei Antice` Eduard Schoure. Editura Gallimard 1923
Treptele Initierii` Rudolph Steiner Editura Princeps Iasi. 1993
Istoria Israelului` Mose Maur Tel Aviv` 1975
Biserica n primele secole` Fracesco Paolo Rizzio Editura Serafica Roman. 2002
BIBLIOGRAFIE CRESTINI SI EVREI (III)
,Un tciune smuls flcrilor` Alexandru Safran Editura Hasefer Bucuresti
Auscwitz - Wikipedia
,The Spear of Destiny` Trevor Ravenscroft Londra 1973
BIBLIOGRAFIE CRESTINI SI EVREI (IV)
1. ``` Wikipedia - 'Papa Ioan XXIII`
2. Papa Ioan XXIII Enciclica "Ad Petri Cathedram 29.06.1959
3.Papa Ioan XXIII Enciclica "Mater et Magistra 15.05.1961
4. Papa Ioan XXIII Enciclica "Pacem in Terris 11.04.1963
5.1ohn XXIII: His Council and Achievement Remembered` by 1. Robert Nelson.- 1982.
Copyright by the Christian Century Foundation and used by permission. Prepared for
Religion Online by Ted & Winnie Brock.
6. ``` Wikipedia Biserica Greco-Catolic Ucrainean`
7. 'Istoria Papilor` - August Franzer. Remigius Baumer Editura Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1996.
8. ``` Wikipedia Missing in Action: Raoul Wallenberg` - Marion Marrache
9. ``` Wikipedia Notes and telegrams exchanged between the Vatican's State Secretary and
the Nunciatures of the different relevant countries during the Second world War - are
published in 11 volumes edited by the Holy See under the title: "Actes et documents du
Saint-Sige relatifs a la Seconde Guerre Mondiale":
10. 'Teme de Istorie a Religiilor` - Emil Dumea Editura SAPIENTIA Institutul Teologic
Romano-Catolic 2002
11. Inceputul luptei Evreilor Crestini pentru Evanghelia lui Iisus - editia III 2009
Eseu Documentar - Mesaros Anghel Vasile
http://www.scribd.com/doc/12778437/Inceputul-Luptei-Evreilor-Crestini-Pentru-
Evanghelia-Lui-Iisus-Editia-III-v2
12. Hebrew Christians fight Beginings for the Gospel of 1esus - 1ehosuah 2009
Essay Documentary - Mesaros Anghel Vasile
13. Breviar de Fapte Istorice - Evrei Crestini si Musulmani la Ierusalim
Text Documentar - Mesaros Anghel Vasile
http://www.scribd.com/doc/14119853/Hebrew-Christians-fight-Beginings-for-the-Gospel-of-
1esus-1ehosuah-
14. Hebrews. Christians. Muslims in 1erusalem Compendium of Historical Facts
Documentaru Text - Mesaros Anghel Vasile
http://www.scribd.com/doc/14678744/Hebrew-Christians-Muslims-in-1erusalem-
Compendium-of-Historical-Facts
141
BIBLIOGRAFIE: VIDEO LINK-URI
1. Angelo Roncalli: the first years of Iohannes XXIII - part 1 - Activitatea lui Angelo
Roncalli pn la al II -lea Rzboi Mondial
Film Documentar Partea I - Darsham You Tube
http://www.youtube.com/watch?v1lx4sRHMx-s&featureplayerembedded
2. Angelo Roncalli: the first years of Iohannes XXIII - part 2 - Activitatea lui Angelo
Roncalli de la al II -lea Rzboi Mondial pn la
sfrsitul Pontificatului - Film Documentar Partea II - Darsham You Tube
http://www.youtube.com/watch?vIbqa0SacrCI&NR1
3. Pope Iohannes XXIII: pontificate and council - Dialogul Cu Lumea; Conciliului
II Vatican (1962-1965) - Film Documentar Partea II -
Darsham You Tube
http://www.youtube.com/watch?vWz8W961rEM&NR1
4. Iohannes XXIII: the good Pope - papa Ioan XXIII - papa care a nceput
Agiornamento da la Chiesa` - si Drumurile Papei printre
cei umili si pireduti` - Film Documentar Partea II - Darsham You Tube
http://www.youtube.com/watch?v1lx4sRHMx-s&featureplayerembedded
5. Il Papa Buono` Film Partea I Darsham You Tube
Studentia la Seminarul Catolic din Bergamo;
Secretar al lui Giacomo Radini-Tedeschi. nsrcinat cu problemele sociale. Timp de nou
ani Roncalli va efectua o munc asidu pentru ajutorarea celor sraci din regiune si
mediaz conflicte ntre patroni si salariati. pentru obtinerea unor conditii decente de Lucru
si de viat.
142
143
Perioada Nunciaturii n Turcia si Grecia cu rang de arhiepiscop (1935 - 1944) cu resedinta
la Istambul.
http://www.youtube.com/watch?vinqIAnUGdk&featurerelated
6. Il Papa Buono` Film Partea a II - a Darsham You Tube
Demersurile adresate Ambasadorului German Frantz von Pappen pentru salvarea unui lot
de copii Evrei ce urmau s fie trimisi cu vaporul n lagre de exterminare din Europa.
Alegerea sa ca Pap - Papa Ioan XXIII (28 octombrie 1958)
http://www.youtube.com/watch?vPcro2egDYXU&NR1
7. Il Papa Buono` Film Partea a III - a Darsham You Tube
Vizita la detinutii nchisorii din Roma
Anuntarea Conciliului II Vatican
Vizita la un spital de copii de Crciun 1962
http://www.youtube.com/watch?vTLdxfXyT9hg&NR1
8. Il Papa Buono` Film Partea a IV - a Darsham You Tube
Pregtirea si deschiderea lucrrilor Conciliului Vatican II (11.10.1962)
Criza Rachetelor din Cuba (octombrie. noiembrie 1962)
http://www.youtube.com/watch?vBCWdmfoawig&featurerelated
9. Il Papa Buono` Film Partea a V - a Darsham You Tube
Publicarea Enciclicei ~Pacem in Terris 11.04.1963
Ultimele momente din viata sa
http://www.youtube.com/watch?vUzdseOW57mY&featurerelated
10. Angelo Roncalli Papa 1oan XXIII - Clipe de Viat - Versiunea Video vmesarosanghel2
video channel / 2010
http://www.youtube.com/watch?vUzdseOW57mY&featurerelated
144
11. Organizatii Evreiesti de Auto Aprare n Yisuv - Clipe de Sionism (IV)
Mesaros Anghel Vasile You Tube
http://www.youtube.com/watch?v5EKMsrVk1cc
12 Inceputul luptei Evreilor Crestini pentru Evanghelia lui Iisus - editia III 2009
Eseu Documentar - Mesaros Anghel Vasile You Tube
http://www.youtube.com/watch?v5EKMsrVk1cc
13 Hebrew Christians fight Beginings for the Gospel of 1esus - 1ehosuah 2009
Essay Documentary - Mesaros Anghel Vasile You Tube
http://www.youtube.com/watch?vf60kVYo-zuE
14 Breviar de Fapte Istorice - Evrei Crestini si Musulmani la Ierusalim
Text Documentar - Mesaros Anghel Vasile You Tube
http://www.youtube.com/watch?vf60kVYo-zuE
15 Hebrews. Christians. Muslims in 1erusalem Compendium of Historical Facts
Documentary Text - Mesaros Anghel Vasile You Tube
http://www.youtube.com/watch?vPFvWHuseZ2c