Evrei Si Crestini Fapte Eseu Documentar 2011-PPTSCRIBD

AMV Dessign
June 2011
VASILE MESAROS ANGHEL
Volumul III
EVREI SI CRESTINI `
-FAPTE-
Eseu Documentar / 2011
vmesarosanghel(yahoo.com
Motto.
Dumnezeu este Unul. Oamenii l-au fcut mai multi:
Unul Iudeu. Unul Crestin. Unul Musulman`.
,God is ONE; mankind made him many:
One Mosaic. one Christian. one Muslim`.
Dieu est Un. les gens ont fait de nombreux:
un 1uif. un Chrtien. un Musulman`.
Cuprins
CUVANT NAINTE LA EVREI SI CRESTINI - FAPTE` 1
Capitolul I. LEGILE SOCIALE ALE LUI MOISE 3
Capitolul II. APOSTOLI AI SIONISMULUI 19
Capitolul III. GENEZA REANTOARCERII EVREILOR N ERETZ ISRAEL 27
Capitolul IV. O ALIANT SEMITIC NTRE ARABI SI EVREI RATAT - HARTA SAN REMO 1920 47
Capitolul V. ORGANIZATII EVREIESTI DE AUTO APRARE N YISUV (Comunitatea evreilor din Palestina) 56
Capitolul VI. EVREI. CRESTINI SI MUSULMANI LA IERUSALIM. BREVIAR DE FAPTE ISTORICE 82
Capitolul VII. NICOLAE BLAN SI ALEXANDRU SAFRAN DOI CAVALERI AI APOCALIPSEI SECOLULUI XX 122
Capitolul VIII. PAPA IOAN AL XXIII-LEA .PAPA BUONO - FIS DOCUMENTAR 131
POSTFAT LA EVREI SI CRESTINI - FAPTE` 149
BIBLIOGRAFIE 150
DESPRE AUTOR 151
CUVANT NAINTE LAEVREI SI CRESTINI`
Dincolo de dorinta de a documenta un fapt care m-a preocupat mult timp. dup primele
lecturi privind SIONISMUL`[1] a fost de a m documenta asupra unui rezultat ne mai
ntlnit n epoca modern : ca. n 100 de ani. un popor prin vointa lui si a liderilor si. s se
ntoarc la matca sa dup 2000 de ani.
Am cutat s mi lmuresc mecanismul. Din ce am documentat rezult extraordinarul
efort de corelare pe trei planuri:
Organizational - cu toate diferendele si orgoliile specifice fiintei umane. Rabini. Bancheri.
Lideri politici cu diverse orientri (de la traditionalisti la socialisti si comunisti) si Oameni
de cultur converg eforturile de actiune la nfiintarea Congresului Mondial Evreiesc[2].
Educational - Actiunea sistematic de a crea o unitate educational. o limb unic. un
sistem de instruire avnd ca plecare instruirea religioas (de la vrsta de 3 ani) pn la cea
sportiv si de pregtire militar. care s uneasc viitorii evrei maturi n jurul unei educatii
religioase. culturale si cettenesti comune. n oricare locatie pe glob ar fi comunitatea.
Ar fi de adugat intercomunicarea ntre comunitti (bazat pe milenara experient a
responselor[3] rabinilor la ntrebrile evreilor aflati n locatii ndeprtate).
[1] Miscarea de Rentoarcere n Eretz Israel a Evreilor.
[2] n Congresul de la Basel din 1897.
[3] Dialog la distant ntre Evrei si Rabini. pe teme religioase. probleme Comunitare sau personale. Se
transmiteau prin curieri sau persoane ce fceau deplasri ntre localitatea unde se afla cel ce solicita un
rspuns si localitatea n care se afla Rabinul. Este cunoscut cazul Rabinului din Buhusi ("Buhusener").
Romnia. care primea astfel de scrisori din toat Europa de Rsrit.
1
2
Logistic - Crearea unui Sistem de Fonduri Financiare. functional. capabil s sustin att
Rentoarcerea n Eretz Israel ct si sustinerea reciproc ntre Comunitti Evreiesti pe ntreg
mapamondul.
Substratul axiologic poate fi exprimat simplu:
Credint. Disciplin. Corectitudine. Tenacitate....
Respectarea procedurilor o dat stabilite.
Creativitate n conditii de incertitudine si risc.
Atunci mi-a fost clar de ce au fost pogromuri si holocausturi ; celelalte popoare nu le aveau.
Le-a fost mai usor s i omoare si s le ia bunurile dect s construiasc n timp. mpreun
cu ei. o societate uman n spiritul poruncilor Dumnezeului Unic.
Deci. am pornit a descrie aceste lucruri n Eseul Documentar. n speranta c va ajunge la
lectura unor adevrati romni : tineri sau n puterea financiar vremelnic. preoti sau
politicieni ; oameni de bine sau oameni de cultur.
Si. dac nu stim cum s procedm. de ce nu. a-i ntreba pe Evrei: Cum a-ti fcut
Fratilor! Artati-ne si nou !`. Nu este o utopie : suficient ar fi ca un primar de pe la noi s
ia legtura direct. pe NET. cu un primar dintr-un Kibutz sau Mosav[1] din Israel. S
solicite sprijin logistic n organizarea Comunei sale. n realizarea de proiecte de valorificare
a resurselor locale si a modului de atragere a resurselor financiare. Sunt convins c. ineditul
apel va avea rspuns n conditiile n care va exista o adevrat credint n Dumnezeul Unic.
n Binele Comun.
Scopul era a sugera c si noi ne putem organiza astfel ; de a avea o voint si actiune
colectiv pentru poporul Romn. nu numai pentru fiecare din noi.
Apoi mi-am dat seama c sunt prea orgolios. Dar o dat lucrul fcut i-am dat drumul.
[1] Forme de Asociatii Cooperatiste Rurale din Israel.
Capitolul I. LEGILE SOCIALE ALE LUI MOISE
LEGILE SOCIALE ANTICE ce reglementau proprietatea si comportamentul social.
evolueaz pe un interval de timp de circa zece mii de ani. Fiecare din ele au un aspect mai
mult sau mai putin just. mai mult sau mai putin favorizant pentru clasa conductoare a
civilizatiei respective. Toate fac distinctie ntre Legile aplicate sclavilor si cele aplicate
oamenilor liberi. Cu exceptia Legilor Sociale ale lui Moise` care neag explicit sclavia n
Deuteronom` :
~Adu-ti aminte c si tu ai fost rob n pmntul Egiptului si te-a izbvit Domnul Dumnezeul
tu.
3
Ca o posibil schem (ne exhausiv) mentionez cteva concepte esentiale ale unor Coduri de
Legi:
HERMES TRISMEGISTUS (-10.000 BCE)
Comentat ca primul Vizionar cunoscut si Legiuitor. acum 10.000 de ani. n mitologia
Egiptean este asimilat cu zeul Thoth. Traditia hermeneutic a fost moderat si flexibil.
oferind o religie tolerant. o perceptie purificat a lui Dumnezeu. a Cosmosulului. si a
sinelui. O ncurajarea pozitiv pentru nevoile spirituale pe care discipolul le poate obtine de
oriunde. spune Tobias Churton.
Specialistii n Hermeneutic accept c au fost patruzeci si dou crti ale sale sale. cele
mai multe dintre aceste crti au fost distruse atunci cnd Mare Biblioteca din Alexandria a
fost ars [1].
Hermes Trismegistus a avut. dup Schour. viziunea lantului de rencarnri ale unui
suflet avnd ca final trecerea n Regatul Spiritual` sau aneantizarea n Hades`.
EGIPTUL ANTIC (-3150 . -30 BCE)
Mentinerea timp de 3000 de ani a civilizatiei Egiptene se explic prin trei vectori de actiune:
Abilitatea tehnologic - Civilizatia Egiptean a implementat. n timp. tehnologii si
constructii hidro (irigatii). prin care au controlat si valorificat inundatiile periodice ale
fluviului Nil. asigurnd un excedent permanent de alimente.
[1] Comentariu: Ptolemeu I a construit. n 288 .Hr.. un palat. care gzduia o universitate. o academie
si o bibliotec. La nceput mrimea bibliotecii se ridica la 400.000 de volume (papirusuri). ca pe timpul
lui Cezar s ajung la 700.000. Distrugerea ei s-a fcut n patru etape: rzboiul civil dintre Cezar si
Pompei (48 .Hr.); conflictele pentru putere dintre pgni si crestini (250 - 350); decretul lui Teofilus
din 391; cucerirea arab din jurul anului 650.
4
Acest fapt a determinat dezvoltarea industriilor miniere. de constructii. de echipament
militar. Repartitia deficitar. coruptia la nivelul administratiei statului Egiptean. n ultimii
trei sute de ani ai mileniului I BCE. a dus la slbirea puterii economice si militare; n final
la ocuparea Egiptului de ctre Romani si decderea pn la disparitie a nfloritoarei
civilizatii Egiptene.
Statul Egiptean a fost o Teocratie: Faraonul era desemnat de Preotii Templului din Teba.
Ei aveau capacitatea de a schimba succesiunea dac cel desemnat de Faraonul n functie nu
reprezenta cea mai bun solutie. cu alt urmas din familia Faraonului. Este si o cauz pentru
care Moise. initiat la Teba. a fost numit Mare Scrib` - inspector n teritoriu. de ctre
Ramses al II-lea - pentru a nu periclita alegerea fiului su Meneptah. considerat mai putin
pregtit dect Moise [1]. Moise. Mare initiat Teban. va impune perceptele Tebane.
realiznd. n 40 de ani de existent a Evreilor n Desert. un POPOR pentru o CREDINT.
Teologia Teban va influenta. prin deportarea preotilor Egiptului n Babilon
(Ashurbanipal. 669-627 BCE). teologia Greac si indirect cea Roman. Pythagoras. initiat
n Teologia Teban va implanta. prin revitalizarea cultului din Delphi (Grecia) si prin scoala
sa din Insula Croton (Italia). germenii celor patru secole de aur` ale Civilizatiei Grecesti.
Zamolxe. trimisul su n Tracia va genera Ritualul Dacic.
LEGILE SOCIALE ALE LUI MOISE
Voi ncepe prin a mentiona cteva citate din Deuteronom`. Sunt Comandamentele
(reguli de comportare) ce reglementeaz relatiile din cadrul Poporului lui Dumnezeu`
Izraelit.
[1] Ase vedea Volumul I: Lupta Evreilor Crestini Pentru Evanghelia Lui Iisus` pe Google
5
Percepte care. o dat cu Evanghelia lui Iisus si a primilor Apostoli Evrei Crestini. au
transgresat automat n Biblia Crestin - din Textul Vechiul Testament`. Ele sunt
fundamentul pentru ce se vor numi ulterior Legile sociale ale lui Moise`. Este cert c
acestea sunt primele Legi care pun accentul pe demnitatea persoanei si a valorii vietii
omului. Crima devine un delict nu numai asupra omului. ci la adresa lui Dumnezeu.
ncep cu citatele din Deuteronom`. ntr-o grupare nu neaprat cea mai bun:
1. BLESTEMUL PENTRU CEI CE IAU MIT
Capitolul 10 Paragraf 17 (Cap.10/17)
C Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor si Stpnul stpnilor.
Dumnezeu mare si puternic si minunat. Care nu caut la fat. nici nu ia mit`.
S nu strici legea. s nu cauti la fat si s nu iei mit. c mita orbeste ochii nteleptilor si
strmb pricinile drepte`.
Blestemat s fie cel ce va lua mit. ca s ucid suflet si s verse snge nevinovat! Si tot
poporul s zic: Amin!`
Comentariu: Calitatea de Stpnul Stpnilor` asociaz un dat ezoteric cu un act uman
concret (nu ia mit).
Lege pe care. multi stpni` din rndul oamenilor nu se grbesc s o respecte.
La al doi-lea si al trei-lea paragraf nu am ce comenta. Mai clar exprimat nu poate fi !
Insistenta si claritatea formulrii indic Mita` ca un pcat deosebit de grav - blestemat.
Din pcate numai n Biblie. nu si n realitatea uman...
6
2. A1UTORUL DAT CELOR N NEVOIE (orfanul. vduva. strinul)
Care face dreptate orfanului si vduvei si iubeste pe pribeag si-i d pine si hran.`
S iubiti si voi pe pribeag. c si voi ati fost pribegi n pmntul Egiptului.
S nu judeci strmb pe strin. pe orfan si pe vduv. si vduvei s nu-i iei haina zlog.`
Cnd vei secera holda n tarina ta si vei uita vreun snop n tarin. s nu te ntorci s-l iei. ci
las-l s rmn al strinului. sracului. orfanului si vduvei. ca Domnul Dumnezeul tu s
te binecuvnteze ntru toate lucrurile minilor tale.
Cnd vei scutura mslinul tu. s nu te ntorci s culegi rmsitele. ci las-le strinului.
orfanului si vduvei.`
Cnd vei strnge roadele viei tale. s nu aduni rmsitele. ci las-le strinului. orfanului si
vduvei.`
Comentariu: n text se precizeaz n mod expres c Dumnezeu face dreptate si d hran
orfanului. vduvei. pribeagului`.
Bine ar fi dac oamenii; n special cei aflati la conducerea statelor si comunittilor locale
ar repeta aceste Comandamente nainte de a lua decizii privind bugetele statelor si ale
comunittilor.
Aceste Comandamente erau respectate de Comunitatea Esenian si de primele
Comunitti Crestine.
7
Ele motivau un mod de ncadrare n activitatea comunittii a acestor defavorizati. pentru a
nu rmne. pe viat. n stadiul de paria.
De mai multe ori n Deuteronom` apare textul din Cap.10/19; o reamintire - a nu se uita de
unde evreii au plecat si privatiunile pe care si ei le-au suportat. la rndul lor ca paria` ai
Egiptenilor.
3. IERTRILE` DIN AL SAPTELEA AN.`
Iertarea ns va fi aceasta: tot mprumuttorul. care d mprumut aproapelui su. s ierte
datoria si s n-o mai cear de la aproapele su sau de la fratele su. c s-a vestit iertarea n
cinstea Domnului Dumnezeului tu.`
De la cel de alt neam s ceri datoria; iar ce vei avea la fratele tu. s ierti.`
Numai asa nu va fi srac printre voi; c te va binecuvnta Domnul n pmntul acela pe
care Domnul Dumnezeul tu ti-l d n stpnire. ca s-l ai mostenire.
Cci Domnul Dumnezeul tu te va binecuvnta. dup cum a grit si vei da mprumut altor
popoare. iar tu nu vei lua mprumut; si tu vei domni peste multe popoare. iar acelea nu vor
domni peste tine.`
Iar de va fi la tine srac vreunul din fratii ti. n vreuna din cettile tale de pe pmntul
tu pe care ti-l d Domnul Dumnezeul tu. s nu-ti nvrtosezi inima. nici s-ti nchizi mna
ta naintea fratelui tu celui srac.`
8
Ci s-i deschizi mna ta si s-i dai mprumuturi potrivite cu nevoia lui si cu lipsa ce
sufer.
Pzeste-te s nu intre n inima ta gndul nelegiuit si s zici: Se apropie anul al saptelea.
anul iertrii; si s nu se fac din pricina aceasta ochiul tu nemilostiv ctre fratele tu cel
srac si s-l treci cu vederea; c acela va striga mpotriva ta ctre Domnul si va fi asupra ta
pcat mare.`
D-i. d-i si mprumuturi cte-ti va cere si ct i va trebui. si cnd i vei da. s nu se
ntristeze inima ta. cci pentru aceasta te va binecuvnta Domnul Dumnezeul tu n toate
lucrurile tale si n toate cte se vor lucra de minile tale.`
Cci nu va lipsi srac din pmntul tu; de aceea ti si poruncesc eu: Deschide mna ta
fratelui tu. sracului tu si celui lipsit din pmntul tu.`
De ti se va vinde tie fratele tu. evreu sau evreic. sase ani s fie rob la tine. iar n anul al
saptelea s-i dai drumul de la tine. slobod.`
Iar cnd i vei da drumul ca s fie slobod. s nu-i dai drumul cu minile goale;`
Ci nzestreaz-l din turmele tale. din aria ta. de la teascul tu; d-i si lui din cele cu care te-
a binecuvntat Domnul Dumnezeul tu.`
9
S nu socotesti o greutate pentru tine cnd va trebui s-i dai drumul de la tine ca s fie
slobod. cci n sase ani ti-a muncit de dou ori ct plata unui strin si te va binecuvnta
Domnul Dumnezeul tu n toate cte vei face.`
Caut dreptate si iar dreptate. ca s triesti si s stpnesti pmntul pe care Domnul
Dumnezeul tu ti-l d.`
Comentariu: IERTRILE` DIN AL SAPTELEA AN.` reglementeaz acordarea
mprumutului Izraelitului si celui de alt neam - modul n care. dup sapte ani. se STINGE
DATORIA.
De remarcat Comandamentul prin care se cere izraelitului s imprumute altor neamuri
dar S NU CEAR MPRUMUT de la alte neamuri - ca o conditie de a domni peste alte
Popoare` - nu ca un INSTRUMENT DE A LE DOMINA SI SUB1UGA. A domnii` n
acceptia Biblic nseamn A CONDUCE - ASIGURA BUNA GESTIUNE A BUNURILOR.
Reglementeaz vnzarea` (de fapt angajarea de munc) pe timp de sapte ani a unui
evreu sau evreice.
Comandamentele indic statutul special al celui de acelasi neam. care slujeste sapte ani
la un evreu. Cerinta este de a nu l lsa s plece fr a l nzestra cu bunuri cu care s
rmn un om liber. cu propriile resurse de existent.
Este interesant remarcat din Cap. 15/18 - aceea c a muncit de dou ori ct plata unui
strin`. Gsim aici conceptul c evreii cu stare trebuie s foloseasc n primul rnd munca
celor de acelasi neam. Ne respectarea acestui Comandament a dus. n repetate rnduri
prejudicii Evreilor (si altor neamuri care practic munca strinilor / emigrantilor mai
ieftini` dect populatia de acelasi neam).
10
Acest fapt duce la cresterea numeri a populatiei strine. a / emigrantilore [1]. Ca exemplu
este folosirea fortei de munc arabe n primele ferme evreiesti. ntre 1880-1915. A dus la
cresteri masive a populatiei Arabe emergente din Egipt. Peninsula Arab. Siria si Liban. n
defavoarea olimilor evrei. Fenomenul a fost contracarat partial prin aparitia localittilor
agricole de tip Kibbutz. Moshav. dup 1905. Dar a rmas mult timp - 30 de ani - un avans
demografic al populatiei Arabe.
4. A1UTORUL ACORDAT VECINULUI EVREU (FRATELE`)
Cnd vei vedea boul fratelui tu sau oaia lui rtcite pe cmp; s nu treci pe lng ele. ci s
le ntorci fratelui tu.`
Dar dac fratele tu nu va fi aproape de tine sau nu-l cunosti. s le duci la casa ta si s sad
la tine pn le va cuta fratele tu si atunci s i le dai.`
Asa s faci si cu asinul lui. asa s faci si cu haina lui. asa s faci si cu orice lucru pierdut al
fratelui tu pe care el l va pierde si tu l vei gsi; de la aceasta nu te poti da la o parte.`
Cnd vei vedea asinul fratelui tu sau boul lui czuti n drum. s nu-i lasi. ci s-i ridici
mpreun cu el.`
Comentariu : Ajutorul acordat altui Evreu pentru a reintra n posesia propriettii.
Orice obiect sau animal gsit trebuie dat detintorului de drept. Acesta fiind cutat
pentru a i se napoia proprietatea.
[1] A se vedea: Capitolul V. Òrganizatii Evreiesti de auto aprare n Palestina (Yishuv)`
11
Ajutorul direct dat pentru ca cel n dificultate s se ntoarc acas.
Comandamentele sunt adnc nrdcinate la Evrei - aplicate si acum n majoritatea
situatiilor concrete de acest gen n Comunittile Mozaice.
5. CAMTA SI MPRUMUTUL
S nu dai cu camt fratelui tu nici argint. nici pine. nici nimic din cte se pot da cu
camt.`
Celui de alt neam s-i dai cu camt; iar fratelui tu s nu-i dai cu camt. ca Domnul
Dumnezeul tu s te binecuvnteze ntru toate cte se fac de minile tale n pmntul n
care mergi ca s-l iei n stpnire.`
Nimeni s nu ia zlog piatra de deasupra sau cea de dedesubt a rsnitei. c ar nsemna c
iei zlog nssi viata cuiva.`
De vei da aproapelui tu ceva mprumut. s nu te duci n casa lui ca s iei zlog de la el.`
Stai n ulit. si acela cruia i-ai dat mprumut s-ti scoat zlog n ulit.`
Iar dac acela va fi om srac. s nu te culci. avnd la tine zlogu lui.`
Ci s-i ntorci zlogul la asfintitul soarelui. ca s se culce n haina sa si s te binecuvnteze;
aceasta ti se va socoti ca o fapt bun naintea Domnului Dumnezeului tu.`
12
S nu ai n sculetul tu dou feluri de greutti pentru cumpn: unele mai mari si altele
mai mici.`
n casa ta s nu ai dou feluri de ef: una mai mare si alta mai mic.`
Greuttile pentru cumpna ta s fie adevrate si drepte si efa ta s fie adevrat si dreapt.
ca s se nmulteasc zilele tale pe pmntul pe care ti-l d Domnul Dumnezeul tu de
mostenire.`
C urciune este naintea Domnului Dumnezeului tu tot cel ce face strmbtate.`
Comentariu : Sunt asa de limpede expuse c nu cred s mai am ceva de adugat.
De remarcat la Cap.24/6: faptul c se refer direct la a nu lua cuiva resursa existentei (ar
nsemna c iei zlog nssi viata cuiva). Somajul. impozitarea. dobnzile bancare excesive.
asistenta sanitar gratuit dar mediocr. sunt cteva din exemplele privrii directe a
dreptului la viat.
6. PLATA MUNCITORULUI
S nu nedrepttesti pe cel ce munceste cu plat. pe srac si pe cel lipsit dintre fratii ti sau
dintre strinii care sunt n pmntul tu si n cettile tale.`
Ci s dai plata n aceeasi zi si s nu apun soarele nainte de aceasta. c el este srac si
sufletul lui asteapt aceast plat; ca s nu strige el asupra ta ctre Domnul si s nu ai
pcat.`
13
Comentariu : Reglementeaz plata pe care o d evreul s se fac n mod corect. la termenul
stabilit.
7. ROBIA
S nu dai pe rob n minile stpnului su. cnd acela va fugi de la Stpnul su la tine.`
Las-l s triasc la tine. las-l s locuiasc n mijlocul vostru. n locul ce-si va alege. n una
din cettile tale unde-i va place; dar s nu-l strmtorezi.`
De se va afla c cineva a furat pe vreunul din fratii si. din fiii lui Israel si. fcndu-l rob. l-
a vndut. s fie omort tlharul acela si s strpesti rul din mijlocul tu.`
Comentariu : Aceste legi sunt n opozitie cu legile aplicate robilor si cettenilor (supusi ale
unor state totalitare sau ce lipsesc de drepturile fundamentale pe supusi). Eesenta lor const
n aceea c Evreii. robi n Egipt. au fost eliberati prin VOINTA si PUTEREA lui Dumnezeu.
De aceea orice rob. de oriunde ar veni. este pentru un Evreu. un om om liber.
Sechestrarea unui Evreu trebuie pedepsit cu moartea criminalului... cam greu pentru
vremurile noastre. Paradoxal sau nu aceast lege se mai aplic n unele comunitti Islamice
- Legea Talionului. Dar nu n societtile democratice moderne. unde sunt ndelung`
judecati si arareori condamnati pe msura faptelor.
8. LCOMIA
S nu-si nmulteasc femeile. ca s nu se rzvrteasc inima lui. si nici argintul si aurul lui
s nu si-l nmulteasc peste msur.`
14
De vei intra n via aproapelui tu. poti s mnnci poam pn ce te vei stura. dar n
panerul tu s nu pui.`
Si cnd vei intra n grul aproapelui tu. rupe spice cu minile tale. iar secera s n-o pui n
ogorul aproapelui tu.`
Comentariu : Din pcate comandamente ne luate n seam n multe comunitti. de la cei
umili la conductorii locului. fie ei credinciosi` sau nu.
9. IMPOZITAREA (ZECIUIALA`)
Si s te veselesti de toate bunttile ce Domnul Dumnezeul tu ti-a dat tie si casei tale; dar
s se veseleasc si levitul si strinul care va fi la tine.`
Iar cnd vei osebi toate zeciuielile din roadele pmntului tu n anul al treilea. care este
anul zeciuielii. si le vei da levitului. strinului. orfanului si vduvei. ca s mnnce acestia n
locasurile tale si s se sature.`
Comentariu : Se aplic n cazul comunittilor locale si al statelor. Problema este a gradului
mai mare sau mai mic de incorectitudine att al celor ce l cer (prin impozitarea excesiv)
ct si al celor ce l primesc (prin evaziunea fiscal).
Problema. de fapt este redistribuirea veniturilor rezultate din zeciuial` - n favoarea celor
fr resurse pentru a locui sau a trii decent sau. mult mai frecvent n favoarea unor
conductori locali sau centrali si a grupului de interese asociat acestora.
15
Remarcabil la Evreii Sionisti. si nu numai. a fost o actiune sistematic si perfectibil de
redistribuire a veniturilor rezultate din zeciuial`. concretizat n contemporaneitate prin
organizarea si functionarea 1OINT-ului. Esential mi se pare accentul pus nu pe ct
strngem` ci pe cum redistribuim`.
Cei care invidiaz pe Evreii nevoiasi. care primesc periodic ajutoare n alimente.
mbrcminte si ncltminte si pentru a avea un acoperis deasupra capului si un trai
decent ar trebui s copieze` modelul Iudaic. cu traditie milenar. n propriile comunitti si
n propriile state. Dac nu pot. s apeleze la Evrei - nu la nivelul oficialittilor care de
fiecare dat si trag avantaje` din orice colaborare. ci la nivel inter - uman. La nivelul
actual de comunicare. gospodarii unei Comunitti umane din Serbia. de exemplu. ar putea
comunica cu oficialitti ale unui Kibbutz sau Moshav din Israel. n domeniul repartizrii
zeciuielii`: a acelui bun comun. acumulat prin impozitare.
16
17
NOTE AUTOR LA LEGILE SOCIALE ALE LUI MOISE.
Aceste traditii Mozaice se aflau n uzul Comunittilor Mozaice.
Rabbi Ionatan Sacks (Rabin Sef al Comenwealt-ului Britanic) observa: "n timpurile n
care erau prioritare viata colectivittilor. a natiunii. a imperiilor. Evreii au pus pe primul
plan demnitatea persoanei...
n ceea ce priveste Etica. Mozaismul a fost prima religie care insist asupra demnittii
persoanei si caracterul sacru al vietii umane. Pentru prima dat. individul nu mai poate fi
sacrificat obligatoriu. pentru supravietuirea unei comunitti. fr ca el s si asume
voluntar acest gest. A ucide un om nu este doar o crim mpotriva unui om . ci un pcat
mpotriva lui Dumnezeu.
Tora` se refer la creatia omului spunndu-ne: ~Dumnezeu l-a creat pe om ca fiind
propria Sa imagine. pentru a sublinia c n fiecare om se afl germenul dumnezeiesc.
n cazul n care fiecare persoan are scnteia lui Dumnezeu n el. orice persoan trebuie
tratat cu respect si demnitate.
Talmudul` ne spune c Dumnezeu a creat prima oar un om. pentru a ne nvta c:
cel ce salveaz un om. salveaz o lume; cel ce distruge o viat distruge o lume!
Conform conceptelor Talmudului. la Evrei. individul este un microcosmos al ntregii lumi.
Individul. n legea evreiasc. este de o important intrinsec. manifest ntr-o multitudine
de situatii. De exemplu. viata unui om nevinovat niciodat nu poate fi sacrificat pentru a
salva pe altcineva sau chiar un grup de persoane. Dac sunt mai multi oameni n situatia
ntre viat si moarte si suntem n situatia s nu putem salva dect una. de exemplu la un
cutremur sau un naufragiu. faptul c salvm o persoan. si celelelalte pot muri. nu am
cauzat direct moartea lor dar am ndeplinit comandamentul: am salvat un micro univers.
Dac actionm astfel si Dumnezeu ne mai d putere mai salvm o persoan. Nu numrul
conteaz n acele momente ci implicarea noastr. n virtutea comandamentelor lui
Dumnezeu. Un alt exemplu este problema avortului. acceptat n Halaka si Mishna doar n
cazul c existenta foetusul amenit direct viata mamei. Observm si aici respectarea
Comandamentului enuntat anterior din citatul din spusele Rabinului Ionatan Sacks. Etica
transmis de Dumnezeu nou. prin Profeti este CEA A FAPTELOR BUNE.
Drepturile Omului` au fost mai explicit sau mai putin explicit afirmate n Constitutiile
Statelor post feudale. Ultimul document pe care l mentionez este ~Declaratiei Drepturilor
Omului de la San Francisco (10 decembrie 1948).
18
Capitolul II. APOSTOLI AI SIONISMULUI
SIONISM (ZIONISM) Miscarea National de Reasezare a Evreilor n Tara Sionului`
si de formare a statului Eretz Israel (nu este neaprat o definitie).
19
Dezvoltarea miscrilor Sioniste n trile Europene si SUA (jumtatea sec. XIX - sec. XX) devine
motorul si sponsorul principal (prin organizatiile de tip `1oint`) al diverselor etape ale
Rentoarcerii Evreilor pe un trm pe atunci arid si neprimitor ; fenomen social ce poart
numele generic : ALIA. Constiinta national se dezvolt n comunittile evreiesti din Europa
secolului XIX n baza a doi vectori sociali:
1. Manifestarea simultan. n comunittile din Europa. a dou stri de spirit contradictorii:
De integrare n viata cotidian a populatiilor majoritare a evreilor (si n unele cazuri. la
asimilare prin cstorii mixte).
De rezistent si organizare n fata manifestrilor de intolerant si antisemitism din partea
populatiilor din alte etnii majoritare.
Cum aceast succesiune avea timpi diferiti n diferite tri Europene. inclusiv Imperiul Rus.
comunittile evreiesti erau ntr-o continu cutare de solutii.
2. Formarea constiintei nationale. Ralierea evreilor n jurul Rabinilor. ca exponenti ai Credintei
Mozaice si a vointei Liderilor Sionisti de a organiza Rentoarcerea Evreilor n Tinutul Fgduit`
pentru a reface Tara lui Israel. Asta cu toate c. de nenumrate ori. au existat conflicte deschise
ntre rabini. Cu toate c multe familii de evrei din clasa de mijloc nu realizau de ce s plece n
pustiu cnd o duceau foarte bine acolo unde triau. mpreun cu populatia majoritar.
De aceea primii care au plecat au fost cei srmani - schnorerii [1]. Un mare numr de emigranti
au luat drumul Americii la nceputul sec. XIX (de unde. peste nici 70 de ani si pn acum va veni
principalul suport financiar al `1oint`-ului).
O alt initiativ a fost a magnatului evreu Hirsh (finantator. printre altele a construirii cilor
ferate din Balcani si Orient) de a trimite 7000 de evrei pauperi din Rusia n Argentina.
[1] Termen ce desemneaz pe cei srmani. aflati la pragul de subzistent. La acea dat erau milioane
de evrei n Europa si Rusia. n aceast stare social.
20
Magnatul Rotchschild finanteaz direct (1870-1910) nfiintarea unor asezri compacte n
Palestina... Manifestri individuale si punctuale. A fost s fie ca. naintea lui Messaiah (trimisul
Domnului) cel asteptat. un pumn de evrei. de la rabini la avocati. bancheri. oameni de cultur.
etc; din toate comunittile evreiesti din Europa si Rusia; de conditii sociale foarte diferite; dar
uniti de credinta c Rentoarcerea este singura cale adevrat pentru linistea si demnitatea
poporului Evreu. Fapt confirmat n mod tragic de Soah-ul evreilor n perioada fascismului si
comunismului European. prevestit de nenumratele pogromuri din cartierele evreiesti din orase
mari. dar si din micile asezri urbane la sfrsitul sec. XIX si nceputul secolului XX. Neplcut
este. dar corect de mentionat. c acest proces nu a fost de loc idilic.
Cei cinci vectori sociali: rabinatul (cel clasic si cel hassidic aflate ntr-un continuu rzboi surd
de dominatie reciproc). clasa avut (marii bancheri ai Europei. obisnuiti cu gesturi generoase
singulare. prea plini de ei pentru a se amesteca cu turma - este celebr replica bancherului
Rotchschild data sionistului Theodor Herzl: `Cum crezi tu c. cu 100.000 de snoreri (srmani) o
s refaci `Tara lui Israel?!``). clasa mijlocie ( oscilnd ntre multumirea emanciprii recente si
ideea de a sprijinii financiar si prin participarea - n special a tinerilor evrei din aceste familii - la
construirea infrastructurii economice a proiectatului nou stat Evreu). Pe ei va reusii s i
mobilizeze Theodor Herzl. dup ce a fost refuzat de bancherii Hirsch si Rotchschild). poporul
srac (oameni obisnuiti s triasc de azi pe mine. cot la cot cu sracii populatiei majoritare.
dar avnd un nivel de educatie comunitar si de credint exersat de mii de ani. Vor constitui
majoritatea n primele esaloane ALIA si n lagrele de exterminare din Europa pn n Siberia).
sionistii (grup eterogen ca provenient din clase sociale si tri de origine. strns n jurul ideii
realizrii statului Evreu - Eretz Israel n perioada 1840 - 1897 pe care o vor statuta de drept si de
fapt n Congresul de la Basel din 1897. Au avut multe momente de n care opiniile si atitudinile
au fost divergente. Unitatea de scop si miracolul aflrii unor lideri potriviti n acest ultim Exod
al poporului Evreu s-a materializat n nfiintarea Statului Evreu (1948). Drumul a fost deschis de
activitatea a doi rabini: Yehuda Solomon Alkalai. Rabbi Zvi Hirsch Kalischer.
21
PRECURSORI AI MISCRII SIONISTE
Rabinul Yehuda Solomon Alkalai. rabin de rit Sefard[1] (Yehudah Ben
Shlomo Alkalai. 1udah Alkalai) (1798-1878) s-a nscut la Saraievo. n Bosnia.
Dup o perioad de studii la Ierusalim (unde devine adeptul perceptelor
initiatice ale nvtturii Kabbala) se rentoarce n Serbia unde conduce o mic comunitate
sefard n localitaea Semlim (Zemun) de lng Belgrad (1825). Sub influenta miscrilor de
sorginte nationaliste din Balcani si Europa (care vor culmina cu Revolutiile 1848 de pe tot
continentul). dar si n consonant cu dorinta de reformare a vietii comunitare. care a
generat. n sec. XVIII Miscarea spiritual Hassidic. initiat de Yisroel (Israel) ben Eliezer
supranumit Baal Shem Tov (Besht - bet ayin shin tes) (1698 -1760) si Dov Ber din Mezritsh
(1704-1772). Alkalai n lucrarea sa din 1834. `Shema Yisrael` ('Ascult popor al lui Israel')
porneste de la ideea c a te ruga si a deplnge starea evreului din Galut (exil) n fata lui
Dumnezeu cernd ca prin manifestarea Fortei Lui s fie din nou strmutat n `Pmntul
Promis - Tara Sfnt`
[1] Evreii de rit Sefard sunt evreii de rit spaniol. Ei s-au instalat n Peninsula Iberic dup ce au fost
goniti din Iudeea: prima deportarea a avut loc n anul 70 si dup desfintarea Statului Iudeu de armata
Imperiului Roman (134-135). Arealul de dispersie a fost de-a lungul teritoriilor limitrofe Mrii
Mediterane. Ei s-au instalat n Peninsula Iberic o dat cu instalarea Califatelor Arabe (secolul VIII).
Au fost expulzati din Spania n 1492 (prin Decretul din Alhambra. dat de Regina Isabela. la ndemnul
Episcopului Iezuit Francesco de Loyola) si ulterior din Portugalia. Au emigrat n nordul Africii. n
Italia. n Orientul Apropiat. n peninsula Balcanic si n Sudul Romniei. ulterior n Anglia. Olanda si
America (prima Comunitate nfiintat n jurul Sinagogii `Kahal Zur Israel` din statul Pernambuco -
Brazilia). Au vorbit vreme de sute de ani limba ladino sau iudeo-spaniola (avnd la baz dialectul
castilian).
22
23
(lucru practicat n mod curent n sinagogile comunittilor evreiesti din Diaspora si din
Ierusalim; unde se predica asteptarea lui Messaiah pentru a i readuce pe Evrei n Israel si
eliberarea lor din Galut) nu este suficient. Evreii trebuie s actioneze practic si organizat
pentru Rentoarcerea ct mai multora si resezarea lor ca viat spiritual si real n tara lor.
n acele vremuri numit Palestina. Àtunci Dumnezeu va veni !` spunea rabinul Alkalai. Tot
aici el emite prima doctrin modern privind independenta poporului lui Israel. Maestru n
studiul Kabbalei. el sustine ca anul 5600(1840) este anul nceputului Rentoarcerii - ALIA.
n introducerea la o carte de gramatic Evreiasc (`Darkhei No'am`). din 1839. si n
`Shelom Yerushalayim` (1840). el ndeamn poporul s se pregteasc att spiritual ct si
prin strngerea resurselor materiale - propune alocarea de fiecare familie de evrei a unei
zecimi din venituri `tithe` pentru sustinerea celor ce vor s se stabileasc n Ierusalim.
Prevede deasemeni viitoarele pericole ale automultumirii traiului din Diaspora si viitoarele
reactii ale populatiilor majoritare la bunstarea acumulat exponential de evrei datorit
educatiei precoce a copiilor. a sistemului de socializare si sprijin specific comunittilor
evreiesti. pe care majoritarii nu stiu a o aplica si le genereaz forme incipiente de
antisemitism - lucru care de fapt se va ntmpla de-a lungul decadelor imediat urmtoare...
n acelasi an. 1840 n Damasc. evrei sunt omorti sub motivul de a fi ucis crestini pentru
ritualul fabricrii matzot-ului (azima) de Pasti.. Era vorba de fratele franciscan Thomas si
servitorul su grec. dati dispruti. Consulul francez de la Damasc alerteaz guvernatorul
turc sustinnd c este un omor ritual practicat de evrei. Se porneste o investigatie. n cursul
creia un brbier evreu recunoaste sub tortur fapta si i acuz pe nc trei. Au loc actiuni
de tip pogrom la adresa asezrilor de evrei din ntreg Orientul Mijlociu.
Funeraliile celor doi crestini dispruti sunt tinute n absenta corpurilor acestora... Asta l
convinge pe Alkalai c Evreii pot fi liberi doar n propria lor patrie si doar prin propria lor
actiune dus n mod sistematic. O form concret pe care Rabinul Alkalai a promovat-o n
demersurile sale prin capitale Europene a fost aceea a strngerii de fonduri pentru
cumprarea de pmnt n Israel (de la Imperiul Otoman) pe care s se ntemeieze asezri
evreiesti. Idee preluat si de Theodor Herzl (al crui bunic a fost prieten cu Alkalai). n
1874 se stabileste n Palestina pentru a contribui direct la organizarea asezrilor de evrei.
Moare n 1878.
n aceasi perioad un rabin askenaz din Polonia milita pentru aceasi idee:
Rabbi Zvi Hirsch Kalischer rabin de rit Askenaz[1] (1795 - 1874). rabin al
comunittii din Torun. n 1862 el declar c Rentoarcerea n tara Sionului
trebuie s nceap prin actiunea poporului Evreu de a se reinstala concret.
practicnd agricultura si autoaprarea ca mijloace de implantare. El a parcurs de-a lungul
si de-a latul Germania solicitnd strngerea de fonduri de ctre evreii cu stare pentru
proiectele de reasezare a familiilor evreiesti n Palestina. Demers fcut. de exemplu. ctre
bancherii din ramura Berlinez a familiei Rothschild.
[1] Evreii de rit Askenaz dup ce au fost goniti din Iudeea: prima deportarea a avut loc n
anul 70 si dup desfintarea Statului Iudeu de armata Imperiului Roman (134-135). au
emigrat n vestul si centrul Europei. mai ales n trile germanice. ncepnd din primele
secole ale primului mileniu al erei noastre. n Evul Mediu. ei au migrat si spre estul
Europei. Evreii askenazi utilizau limba idis. (un idiom germanic) si cea ebraic / aramaic:
n practicarea cultului. discursuri rabinice si legtura cu Comunitti Evreesti mai
ndeprtate.
24
25
n 1862 public lucrarea `Drishat Tziyon veHevrat Erez Noshevet` (~Cutndu-l pe
Sion). un prim manual pentru formarea asezrilor moderne agricole n Israel.
Amndoi erau constienti c emanciparea comunittilor evreiesti din prima decad a
secolului al XIX-lea din Franta de ctre Napoleon I. Imperiul Habsburgic si Germania. nu
era suficient. Ea inducea o automultumire a clasei de mijloc si a magnatilor evrei vis-a-vis
de traiul cotidian: un pericol mortal pentru inducerea acelei stri de spirit de sacrificiu ce o
impunea stabilirea pe pmntul arid si reactia ne ospitalier a populatiei localnice din
Palestina (ceea ce s-a si ntmplat dup 1890). De aceea militau pentru dezvoltarea
sistematic a constiintei nationale n interiorul comunittilor de evrei. n strns conlucrare
cu instruirea talmudic si de socializare comunitar a tinerei generatii ca prim etap al
procesului de Rentoarcere. Kalisher reuseste. n 1864 s nfiinteze Comitetul Central
pentru Asezarea n tinutul Israel. la Berlin. Reuseste s sensibilizeze Alianta Izraelit
Universal n a sprijinii asezrile agricole n Eretz Israel si nfiitarea primei scoli agricole:
Mikve Yisrael n 1870. El propune ca locuitorii asezrilor s combine activitatea agricol cu
aceea de autoaprare. organizndu-se n unitti de paz local pentru a contracara
atacurile de jaf ale populatiei ne evreiesti. Astzi. un kibut religios din Valea Bet Shen
poart numele su.
26
NOT AUTOR la APOSTOLI AI SIONISMULUI`
Ambii promotori ai ALIA au ntmpinat rezistenta rabinilor traditionalisti din vremea
lor dar au deschis prin ideile lor calea Rentoarcerii celor ce le-au urmat si dezvoltat.
practic si teoretic activitatea. nceputul organizat a fost declansat la Congresul Mondial
Sionist de la Basel (1897) deTheodr Herzl. urmat de o pleiad de militanti: 1udah Leib
(Leon) Pinsker. Ber Borochov. Nachman Syrkin. Ze'ev (Vladimir) 1abotinsky. Asher
Ginsberg (Ahad HaÀm); rabinii Shmuel Mohilever. Naftali Zvi Yehudah; Chaim
Weizmann. cel ce va deveni. n 1948. primul Presedinte al Statului Eretz Israel. Menahem
Beghin. primul Prim Ministru al Statului Eretz Israel... Si multi. multi alti lupttori
anonimi care au ajuns n Eretz Israel legal sau ilegal. Au nvtat s lucreze pmntul. s si
cultive traditiile si cultura; s se organizeze si s se apere.
Menahem Beghin
Liderii Hashomer`
Chaim Weizmann
Sigla Haganah`
Sigla Legiunii
Evreiesti
1oseph Trumpledor
Zeèv 1abotinski
August 1897 -
Elvetia - Basel
1UDENSTAAT` Theodor Herzl
Rabinul Yehuda
Solomon Alkalai
Rabbi Zvi Hirsch
Kalischer
Moritz de Hirsch Edmond Benjamin
1ames de
Rothschild
Max Nordau
David Wolffsohn
27
Capitolul III.
GENEZA REANTOARCERII EVREILOR N
ERETZ ISRAEL
DE LA VIZIUNE LA FAPT
CONGRESUL DE LA BASEL 1897
Theodor Herzl (Binyamin Ze'ev Herzl) (1860 - 1904) s-a nscut la
Budapesta. ntr-o familie de bancheri evrei sefarzi originari din Zemun
(unde bunicul su a fost discipol al rabinului Yehuda Solomon Alkalai.
precursor al Miscrii Sioniste). Cnd avea 18 ani. familia s-a mutat la
Viena. Urmeaz Facultatea de Stiinte 1uridice la Viena. Dup
terminarea faculttii o scurt perioada activeaz la Ministerul de 1ustitie
din Imperiul Habsburgic dup care. n calitate de corespondent de pres
al ziarului .Neue Freie Presse (Viena) la Paris viziteaz Londra si Istambul. Are o
activitate literar de foiletonist si din punct de vedere religios nu era preocupat de destinul
comunittilor Evreiesti - pn la Izbucnirea ~Afacerii Dreyfuss n Franta ( Paris 1894).
Timp de 10 ani. aceast confruntare ntre antisemitism si pro-adevr din societatea
francez va mobiliza n tnrul ziarist o energie ce va declansa un demers. la nceput
propriu. apoi colectiv. pentru Rentoarcerea Evreilor n Eretz Israel.
Cteva cuvinte despre Afacera Dreyfuss`. Cpitanul de artilerie Alfred
Dreyfuss. functionar mediu n cadrul serviciului de spionaj francez (Biroul
Doi) este anchetat. ncepnd cu 13 octombrie 1894 sub acuzatia de a fi
furnizat informatii secrete serviciului de spionaj german.
28
Cu toate c expertiza grafologic a nscrisului cu acele date secrete nu era relevant si
ancheta era n curs. se scurg informatii spre ziare. n 29 octombrie ncepe n ziarul ~La
Libre Parole o campanie de pres preluat de jurnalele cu orientare antisemit ca mijloc
de presiune asupra Statului major al Armatei Franceze. n data de 4 decembrie Consiliul de
Rzboi se reuneste pentru a judeca acest caz. Cpitanul este declarat vinovat. fr a se tine
cont de inexistenta unui aviz final din partea comisiei de anchet. pe baza unor afirmatii ne
verificate. emise de un general (Mercier) si de un colonel (Henry). Condamnat (22
noembrie) apoi degradat n public (5 ianuarie 1895) este deportat pe Insula Diavolului n
Guiana Francez. Fratele su si un prieten (scriitorul Bernard Lazare) ncep demersuri
pentru revizuirea procesului. Se adreseaz deputatului evreu Iosif Reinah si marelui rabin
al Frantei Zadoc Kahn. Amndoi adopt pozitia neimplicrii. Initiatorii revizuirii
procesului actioneaz fr nici un suport din partea comunittii evreiesti si a opacittii
Ministerului de Rzboi. n martie 1886 noul anchetator: Picquart. descoper identitatea
scrisului cu a comandantului Ferdinand Walsin Esterhazy (cunoscut prin viata sa
aventuroas). Ministerul de Rzboi decide a nu redeschide cazul. Aflnd de acest fapt.
Bernard Lazare trece la sensibilizarea presei. publicnd n noiembrie 1886 brosura .O
eroare 1udiciar - adevrul asupra afacerii Dreyfuss. Problema revizuirii procesului
ajunge n senatul francez. sprijinit de aceast dat de deputatul evreu Iosif Reinah. De la
intelectuali de calibrul scriitoruilor Charles Pguy. Andr Gide. Marcel Proust. Daniel
Halvy. Lucien Herr. Emile Zola. la populatia francez. lumea se mparte n pro si contra
Dreyfuss. n 1899. dup diverse diversiuni de a mentine acuzatiile si de a-l exonera pe
Esterhazy prin false declaratii si nscrisuri. n fata probelor. Statul major este nevoit s l
aduc din detentie la Reine pentru a fi rejudecat. Alfred Dreyfuss este exonerat de acuzatii.
dar trece ceva timp pn cnd va fi reintegrat n armat (21 iulie 1906). Va lupta n Primul
Rzboi Mondial si se va retrage cu gradul de locotenent colonel.
29
30
Cu toate c a fost criticat de unii lideri evrei pentru atitudinea sa obedient. de-a lungul
celor 12 ani. omul Dreyfuss a demonstrat un stoicism si respect fat de lege ce i face cinste
(mai ales c nainte de acest dezastru n viata sa personal era cotat ca fiind un militar de
viitor strlucit de ctre seful Statului Major. gen. Boisfedre).
n perioada de nceput a .Afacerii. n calitate de jurnalist la Paris. pozitia tnrului
Theodor Herzl se radicalizeaz n fata valului de antisemitism generat. Influentat de ideile
rabinilor Alkalay si Kalischer el devine un fervent adept al Rentoarcerii Evreilor n Eretz
Israel. ntelege c ideile asimilismul evreilor n rndul majoritarilor prin performanta
fiecruia (idei promovate n cadrul miscrii de emancipare .Haskala - evreu n
comunitate; cettean egal n societatea din tara respectiv) si speranta c antisemetismul
este de domeniul istoriei si nu se va mai repeta sunt iluzorii si contraproductive pentru
poporul Evreu. Aceleasi idei sunt mprtsite si de Max Nordau[1]. pe care l va ntlni la
Paris n perioada de nceput al procesului Dreyfuss. Amndoi mprtsesc convingerea c
antisemitismul este un proces universal de nenlturat; c asimilismul practicat de evrei
este falimentar; c Rentoarcerea n Eretz Israel si formarea unui stat evreu este singura
cale pentru existenta evreilor. Devine prieten si tovars de idei si promovare a miscrii
sioniste cu Theodor Herzl.
[1] Max Nordau s-a nscut n 1849 la Budapesta. fiul lui Gabriel Sdfeld. un rabin ortodox
de origine Sephard. Urmeaz cursurile primare la o scoal evreiasc. colegiul catolic si
obtine licienta n medicin. Se cstoreste cu o crestin protestant si se stabileste la Paris
unde si deschide un cabinet de medicin. n acelasi timp este scriitor si corespondent de
pres. l ntlneste pe Theodor Herzl n fazele preliminare ale procesului Dreyfuss.
Max Nordau se va remarca n calitate de organizator al primelor congrese
sioniste. La primul Congres (1897) va fi secretarul Congresului. n cuvntarea
sa. adresat celor prezenti n sal. el puncteaz ca o caracteristic a
comunittilor de evrei de pretutindeni mizeria. nu att material - prezent
mai mult sau mai putin solidar cu mizeria existent n viata populatiei majoritare n care
trieste fiecare comunitate- ct de natur moral. Chiar si n trile vest - europene.
egalitatea declarat a evreilor cu majoritatea. de ctre stat. este dublat de nencrederea
majorittii populatiei c un evreu poate avea un simt al onoarei. sentiment al datoriei.
moralitate si patriotism precum o au majoritarii. Argumente determinate de sentimente
pre-existente erau de a detesta un evreu. Emanciparea evreilor din vestul Europei a creat
printre ei sentimentul c .getoul evreiesc a devenit o ncorsetare a vietii lor cotidiene locul
n care au suferit rusine si umilinte. Ei uit faptul c timp de sute de ani el a fost locul de
refugiu si a pstrrii valorilor spirituale si morale ale poporului... Cei ce aleg drumul
asimilrii. mimeaz social si cultural a fi francez. german... nainte de a se considera evreu.
creznd astfel ntr-o viat mai demn si mai decent n societatea majoritar n care triesc.
Din acest postur minimalizeaz manifestrile de anti semitism pe care le observ n jurul
lor. Dar aceste fenomene. aparent mai mult sau mai putin minore. le induc n timp
sentimentul mizeriei morale. n lipsa suportului social nativ al Comunittii Evreiesti din
care au plecat pe drumul asimilrii. El solicit Congresului s gseasc mijloacele
financiare si s construiasc structuri educationale capabile n mod unitar a realiza
recuperarea spiritual a evreilor prin educatie instruire si reluarea legturilor cu
Comunittle locale. Va rmne n staff-ul viitoarelor congrese. ca presedinte sau
vicepresedinte. promovnd un caracter democratic n dezbateri si luarea deciziilor. n 1892
public lucrarea sa cea mai cunoscut:
31
.Degenerarea n care critic asa numita arta degenerat pe fondul efectelor sociale
negative pe care o avea urbanizarea rapid asupra corpului si psihicului uman. Moare n
1923)
Avnd n vedere spiritul su pragmatic. Theodor Herzl trece la actiuni imediate de
sensibilizare a magnatilor Evrei din Europa. fr prea mult succes. ntrevederea cu
bancherul belgian Moritz de Hirsch[1] are loc n mai 1895.
Baronul Moritz de Hirsch avea un talent remarcabil n domeniul bancar
Ascensiunea este garantat de cstoria cu Clara Bischoffsheim. fiica
proprietarului bncii .Bischoffsheim & Goldschmidt (1855). Curnd
nfiinteaz propria banc si investeste n construirea de ci ferate. plantatii de
zahr. si mine de cupru. Se foloseste de falimentul unui bancher pentru a
prelua contractul de construire a cilor ferate din Imperiul Turc si n Balcani. finaliznd
prima legtur a Europei cu Orientul n 1883. prin inaugurarea cii ferate Viena -
Constantinopol. Devine foarte bogat si apreciat n High Life-ul European (cum ar fi:
prieten al Printului de Wales. viitorul Rege Edward al Angliei). Din aceast pozitie se va
preocupa de viata evreilor srmani din trile limitrofe Europei de Vest. supusi restrictiilor
de sorginte social (angajarea) si etnice (antisemitism).
[1] Moritz De Hirsch s-a nscut la Munchen. n 9.12.1831. Apartinea unei familii de
bancheri evrei care sustineau pe regele Bavariei. Familia a primit un rang nobiliar de
baron: .von Hirsch. Au pstrat credinta mozaic. Au construit o mic sinagog n propria
cas. Aici Moritz a nvtat perceptele instruirii religioase Iudaice si limba Ivrid. Scoala a
urmat-o la Munchen. fr a excela n studiu. La 17 ani este angajat ntr-o pozitie de nou
angajat la o puternic banc: .Bischoffsheim & Goldschmidt din Bruxell.
32
A donat 1.000.000 franci (1873) Aliantei Israelite Universale (din Paris) pentru a nfiinta
Scoli de Comert pentru evrei n Balcani si n Turcia. proces continuat prin donatii anuale de
400.000 franci. n 1889 nfiinteaz un Fond Filantropic de sprijin al refugiatilor evrei
persecutati n Imperiul Rus. de care a beneficiat. ntr-o mai mic sau mai mare msur
5.000.000 evrei din Rusia. Lituania si Polonia asezati n asa numita .regiune Pale (din care
evreilor nu le era permis s ias n acele timpuri). Aici plteau taxe duble si nu le era permis
s locuiasc n orasele mari. Suportau pogromuri succesive ce le distrugea casele. afacerile
si sinagogile. Din 1887 evreilor li se interzice accesul la nvtmntul secundar din regiunea
Pale. Hirsch propune suma de 50.000.000 franci pentru a nfiinta scoli separate pentru evrei
n regiune dar este refuzat pentru c stipula conditii ca aceste sume s nu fie dijmuite de
oficialii imperiului tarist. Familiile de evrei fugeau cu miile spre granita Austro-Ungariei. n
jurul orasului Brod. n aceste conditii Hirsch sustine din 1891. Asociatia Colonizrii
Evreilor (1ewish Colonization Association (1CA) din Anglia) s sprijine colonizarea Evreilor
din Rusia n Argentina si oriunde nu vor fi supusi discriminrii - n Europa. Asia. America
de Nord sau de Sud. pentru a se stabili pentru a avea .activitti agricole. comerciale.
lucrative de orice gen. Trimite emisari pentru a cumpra pmnt n Argentina. Canada.
Avea intentia s asigure eliberarea de pasapoarte rusesti pentru plecarea a 20.000 de evrei
n primul an. 1CA acoperea costul cltoriei spre America de Sud. Chiar dac circa doar
7.000 de evrei au urmat acest drum. a fost primul experiment de reintegrare a populatiei
evreiesti la viata pastoral pe care a practicat-o nainte de a fi izgoniti din Israel ( n sec I si
II al primului mileniu). n Europa a finantat. n anii 1880 1900. deplasarea populatiei din
Pale spre zone mai putin restrictive (Polonia. Ucraina. Austro-Ungaria. Bucovina.
Romnia). n America de Nord formeaz comunitti de fermieri n New 1ersey. finantnd si
un Colegiu Agricol.
33
Hirsch va lsa prin testament la moartea sa (1899) 45.000.000 $ pentru 1ewish Colonization
Association.
ntrevederea ntre Herzl si Hirsch este dur si fr efect. Poate orgoliul baronului von
Hirsch. poate stilul direct. ardent si ne protocolar al tnrului Herzl... Oricum. a mai fost o
ocazie ca attea altele n care dou personalitti avnd fiecare o adnc procupare pentru
viata comunittii nationale (fie ei Evrei. sau de alte neamuri). nu s-au nteles ntre ei. Cei
care au avut de pierdut. dincolo de destinul celor doi. au fost conationalii lor. A mai trecut
ceva timp. si un Soah[1]. pn cnd a intrat n reflexul comportamentului fiecrui Evreu a
si ajuta neconditionat semenul Evreu. Fapt capital n reusita acestui neam. demn de a fi
studiat si implementat si de conductorii altor neamuri.
Tenace. Theodor Herzl scrie o ciorn pentru discutie. pe 64 de pagini. numit ulterior
.Der 1udenstaat (~Statul Evreu). Pregteste astfel ntlnirea din noiembrie 1895. cu
bancherul englez Edmond 1ames de Rothschild[2].
Baron Edmond Benjamin 1ames de Rothschild era preocupat de art. cu o
vast colectie de tablouri. multe donate Muzeului "Louvre din Paris. Va
sprijinii asezrile evreilor din Erez Israel (1882). aflate la mare ananghie.
Doneaz sume enorme de bani din averea sa pentru a cumpra pmnt n
Palestina. A nfiintat primele dou asezri evreiesti care au cultivat mari
suprafete de vit de vie : Rezon LeZion si Zichron Yaakov (dup numele bunicului su). A
finantat dezvoltarea industriei vinului si dezvoltarea economic a asezrilor evreiesti din
Orientul Mijlociu fondnd n acest scop Asociatia de Colonizare Evreiasc din Palestina
[1] Pogromurile succesive care au culminat cu Holocaustul Evreilor din secolul XX. din Europa.
[2] Baron Edmond Benjamin 1ames de Rothschild (19.08.1845-02.11.1934) s-a nscut la Paris n
castelul familiei de bancheri francezi Rothschild.
34
(Palestine 1ewish Colonization Association - PICA). Dup primul Congres Sionist de la
Basel. va sprijini n nume propriu Miscarea Sionist. fr a se integra direct n structura ei
organizatoric si politic.
ntrevederea. n care Herzl propune bancherului s preia conducerea unei largi
organizatii. a tuturor Evreilor. pentru acumularea mijloacelor financiare si organizarea
actiunilor de Rentoarcere n Eretz Israel. are replica:`Cum crezi tu c. cu 100.000 de
snoreri[1] o s refaci `Tara lui Israel?!`. Replica lui Herzl a fost: .Atunci m voi ndrepta
ctre popor!.
Si n acest caz nereusita a fost rodul unor atitudini subiective dintre cei doi. Fiecare va
contribui decisiv la crearea bazelor teoretice. organizatorice (Herzl) sau finantarea formrii
statului Eretz Israel (Rothschild). O alt perspectiv. n ambele cazuri. ar fi: asa trebuia s
fie! - va fi efortul concertat al ntregului popor evreu. pornind de la vizionarul Herzl. cei ce
l-au urmat dup Congresul de la Basel si de ce nu. al majorittii elitei financiare si
industriale evreiesti. care s-a raliat pe parcurs structurii organizate dup Congresul de la
Basel (1897). contribuind financiar si logistic. pe drumul de nici o sut de ani pn la
nfiintarea Statului Eretz Israel. Chiar dac m repet: un exemplu de efort concertat demn
de urmat de alte neamuri. pentru a fi aplicat. adaptat. la propria lor propsire.
Nereusita ntlnirii este compensat de valoarea ciornei. care. publicat prima oar la
Viena n 14 februarie 1895. se rspndeste cu viteza focului pe toate palierele comunittlor
evreiesti. De la tinerii studenti evrei din capitalele Europene la comunittile din guberniile
Rusiei (unde era copiat de mn n mii de exemplare).
[1] Termen ce desemneaz pe cei srmani. aflati la pragul de subzistent. La acea dat erau milioane
de evrei n Europa si Rusia. n aceast stare social.
35
Un exemplu este David Wolffsohn[1].
David Wolffsohn. imediat dup lecturarea crtii lui Herzl. va pleca la Viena
pentru a se ntlni cu autorul. I se altur. cltoreste mpreun cu el . n 1888
la Constantinopol si n Eretz Israel. ntlnindu-se cu mpratul Wilhelm al II -
lea. Wolffsohn va devenii primul presedinte al .Trustului Colonial Evreiesc
care avea ca scop acumularea resurselor financiare si utilizarea acestora n
Eretz Israel pentru cumprarea de pmnt si implantarea asezrilor Evreiesti. Dup
moartea lui Herzl (1904). est presedinte al .Organizatiei Mondiale Sioniste pn n 1911.
Reactia Rabinatului a fost. cu unele exceptii (de exemplu Marele Rabin al Vienei)
retinut si. uneori. n derdere Herzl era botezat ca fiind un .cucurigu al Rentoarcerii.
Din aprilie 1896. cnd apare n editia englez ~Statul Evreu. Theodor Herzl este
recunoscut ca lider al Miscrii de Rentoarcere n Eretz Israel - a sionismului (zionism).
"Der 1udenstaat (~Statul Evreu). coaguleaz energii n comunittile evreiesti de-a
lungul si de-a latul Europei. si Rusiei. Statelor Unite. Lucru firesc. avnd n vedere ideile
simple. clare si revolutionare cuprinse n text.
Anti-semitismul apare oriunde se afl un numr semnificativ de evrei. fiind manifest nu
la mult timp dup prezenta lor. n orice loc. n cadrul populatiei majoritare. El se observ n
diverse forme. de la scoal. sport. comert. intolerant religioas. si chiar ca motiv pentru
auto-aprarea popualatiei majoritare. Este un fenomen care nu poate fi contracarat n plan
local. regional; trebuie abordat de conducerea trilor. ntr-un consiliu.
Opresiunea si persecutia nu a putut extermina pe evrei. Problema integrrii evreilor n
societatea locului nu se rezolv nici prin renuntare la traditia iudaic. mimetism. asimilare
[1] Nscut n Lituania. n localitatea Darbenai. mpreun cu Max Bodenheimer va nfiinta n localitatea
german Colonia. .Asociatia pentru dezvoltarea agriculturii n Tara Israel. sub egida organizatiei
locale .Chovevei Zion.
36
prin cstorii mixte. Problema evreilor pauperi. care migreaz n mod curent dintr-un loc
n altul. n cutarea unor locuri de munc. nu se rezolv prin actiuni filantropice
individuale: ele putnd fi generate sau generatoare de antisemitism.
Acolo unde emigreaz. n scurt timp evreii din clasa de mijloc acumuleaz putere
economic. Mai devreme sau mai trziu populatia majoritar va reactiona prin inducerea
unor forme de comportament antisemit. Exemplul dat este Franta (n care tocmai se derula
prima parte. isteric antisemit. din .Afacerea Dreyfuss).
Emigrarea Evreilor ntr-un numr mare. colonizarea lor n Eretz Israel trebuie asistat
financiar si logistic pentru ca nivelul de trai s nu fie mai sczut pentru cei ce ajung acolo
dect cel avut n locul de unde au plecat. Acest lucru nu poate fi realizat. financiar si
logistic. de un singur filantrop. de ctiva. Este necesar o organizatie. cruia Herzl i d
numele: .Societatea Evreilor si o vede sub forma unei corporatii. dublat de o .Companie
Evreiasc ca instrument economic productiv de resurse si gestionar al utilizrii acestora.
Herzl descrie detaliat modul de functionare si ntreptrundere ntre: Comunitatea
Local. ca structur de baz; Societatea Evreilor. ca organ superior comun tuturor
comunittilor prin reprezentanti alesi; Compania Evreiasc: sustinerea financiar a
proiectelor de Rentoarcere a Evreilor n Eretz Israel.
n capitolul .Comunitti locale Theodor Herzl descrie sugestiv dificultatea migratiei
masive. ca avnd oprelisti psihice pentru plecare (atasament fat de loc. vecini. morminte.
traditii). Propune formula de emigrare n grup. Pregtirea grupurilor se va face din timp
prin .cluze. avnd fiecare un .district arondat si un comitet de reprezentanti.
desemnat n acest sens n cadrul fiecrei Comunitti locale. Fiecare familie poate alege.
functie de posibilitti modul de a emigra. n acelasi timp Compania va asigura mijloace de
transport (tren. vapor) si spatii de cazare pentru prima perioad a asezrii. n grup sau
37
individual. n Eretz Israel. Herzl pune accent pe cooperarea cu Rabinii Comunittilor
Locale. Fiecare grup va avea Rabinul. conductorul spiritual. care va primi informri
periodice de la Societate si Companie. si le va difuza si explica membrilor Grupului
Comitetului reprezentantilor. care va fi condus de Rabin. Cldirile vor fi vndute sau mai
curnd donate pentru sprijinul acordat de populatia Crestin local. Grupurile locale vor
primi n compensatie cldiri gratuit si facilitti de reconstruire n .noua tar.
Institutiile Filantropice. care actioneaz trebuie incluse ntr-un sistem care s permit
complementaritatea actiunilor si a fondurilor. Educatia membrilor comunittii. n sensul
instruirii pentru activitti productive n noua locatie va fi coordonat de .Societate si
sustinut de Comunitatea local. Populatia n vrst va fi angrenat n activitti usoare
pentru a avea sentimentul utilittii. alturi de membrii Comunittii. nu n azile.
El scrie. n final: .Vom face ce este mai bine pentru a utiliza forta moral a mntuirii prin
munc a oricrui om de orice vrst si clas (social); si astfel poporul nostru si va regsi
din nou puterea lucrnd pe propriul su pmnt sapte ore pe zi.
.Societatea Evreilor este gndit ca promotoare a conceptului de .Stat spiritual: un
stat care mbin conceptul lui 1.1. Rouseau privind statul ca un contract social cu cel
statutat de rabinul Yohanan ben Zakkai. n ~Conciliul de la 1asmina (70-90). Forma de
organizare trebuie s promoveze si s transmit conceptele de dezvoltare spiritual.
educational si organizatoric. unitar. n toate Comunittile locale Evreiesti.
Compania Evreiasc este o form de organizare ce are ca scop achizitionarea de teren
n Palestina. Deasemeni. n calitate de administrator al bunurilor evreiesti. reglementeaz
conversia valoric a bunurilor netransferabile (pmnt. cldiri. etc) din tara de plecare. n
noua locatie din Eretz Israel. Angajeaz si coordoneaz antreprizele de constructii evreiesti
si muncitori evrei (d exemplu Rusia si Romnia). asigurnd conditii de munc (7 ore) si de
plat n natur si n bani. Asigur fonduri pentru subzistenta celor ce nu pot lucra
38
(femei gravide. copii. btrni); fonduri pentru educatie; fonduri pentru auto-aprare a
asezrilor evreiesti. Faciliteaz comertul cu bunuri de consum n interiorul si cu exteriorul
asezrilor evreiesti din Palestina. Va facilita investitii n mica industrie. nchirierea de
utilaje agricole si industriale. Pe parcursul deplasrilor grupurilor de emigranti Compania
va asigura toate costurile directe si indirecte.
n aprilie 1896. el face prima cltorie la Constantinopol. prin mediera Marelui Duce de
Baden (care l va sprijini ulterior n demersurile pentru asezarea legal a Evreilor si
cumprarea de pmnt n Palestina - aflat sub administrae otoman). Aici poart primele
convorbiri cu oficialitti otomane. La ntoarcere viziteaz comunittile evreiesti din Sofia.
Viena. Berlin. Londra. Peste tot poporul l primeste si l sustine cu entuziasm ; elita cu
unele rezerve (este cazul. de exemplu. al Grupului Macabeilor din Londra). Sentimentul c
ceva groaznic este pe cale s se ntmple populatiei evreiesti din diaspora[1] i d energia de
a persevera.
n iulie 1896 are o nou ntlnire cu Baronul Edmond de Rothschild. Cele dou ci:
infiltrarea cu orice pret n mod ilegal (Edmond de Rothschild a aplicat aceast metoda
ncepnd cu 1882 - prima Aliya. ducnd la nfiintarea primelor asezri rurale de tip
Moshav). si emigrarea legal cu asistenta autorittilor otomane sustinut de Herzl. nu
gsesc la aceast ntlnire o formul de compromis. n aceasi perioad. ncepe s
organizeze Miscarea Sionist cu sprijinul lui Max Nordau. Aryeh Leib Motzkin si Avraham
Usishkin. Prima organizatie: ~Asociatia Evreilor - Association of the 1ews. n martie 1897
are loc Conferinta preparatorie. Congresul urma s fie tinut la Mnhen. Opozitia
rabinatului si a liderilor comunittilor Evreiesti din Germania determin schimbarea
locatiei.
[1] Lucru care va deveni vizibil imediat dup 1904 - pogromul de la Chisinu - Basarabia si moartea a
6.000.000 de evrei n anii `30-`45 ai secolului XX
39
August 1897 - Elvetia - Basel : la hotelul pe frontonul cruia flutura
steagul alb cu dungi albastre si Magen David (Steaua n sase colturi a lui
David). reprezentanti ai evreilor din 16 tri au dezbtut pentru prima
oar planul de Rentoarcere n Eretz Israel - Planul Basel si formarea
Organizatiei Mondiale Sioniste. cu urmtoarele coordonate:
! Sustinerea sistematic si programatic a dezvoltrii asezrilor evreiesti agricole.
industriale si de mestesugari (artizanat`).
! Unificarea organizatiilor evreiesti n plan statal al fiecrei tri. n concordant cu legile
statului respectiv.
! ntrirea spiritului de constiint individual si national a Evreimii.
! Pregtirea activittii de obtinere de la diverse guverne a aceptului si sprijinului pentru
obiectivul sionist al Rentoarcerii n Eretz Israel.
! Formarea unui Comitet de Actiune. cu sediul la Viena. care s cuprind reprezentanti ai
marilor comunitti evreiesti.
! Max Bodeheimer propune nfiintarea unei Bnci si al unui Fond National. care s
centralizeze si s gestioneze resursele financiare acumulate din donatiile colective sau
individuale.
! Profesorul Shapira propune nfiintarea unei Universitti Evreiesti n Palestina.
A luat fiint prima Organizatie Sionist. A fost intonat pentru prima oar imnul viitorului
Stat Evreu (Hatikvah - Speranta) pe versurile poetului Naftali Herz Imber (1856 - 1909) si
muzica lui Bedrich Smetana.
Herzl considera obtinerea unei carte internationale privind asezarea evreilor n Eretz
Israel ca fiind sigur. Pe acest motiv a criticat infiltrarea ilegal (Aliya ilegal). Acest punct
de vedere a creat confuzie n abordarea Rentoarcerii. Ea se va desfsura n fapt.
40
41
pn la nfiintarea Statului Israel. pe ambele ci: legal si ilegal. functie de conjunctura
politic international.
n iunie 1898. pe propria cheltuial nfiinteaz sptmnalul `Die Welt` (`Lumea`). n care
se dezbat tacticile n plan politic. social. educational pentru unificarea spiritual si
lingvistic a diverselor comunitti din Europa. Rusia. si America; pentru sprijinul ce se
acorda asezrilor Evreiesti din Palestina.
n august 1898. are loc al doi-lea Congres Sionist la Basel. n cadrul acestuia s-a decis
formarea Trustului Colonial Evreiesc - avnd ca rol coordonarea sumelor donate spre
cumprarea de pmnt. dezvoltarea agricol si industrial. educatia. asistenta social a
celor ce se Rentorc.
Theodor Herzl a lansat conceptul .Cucerirea Comunittilor - ca reactie la atitudinile
ostile a unor rabinate si lideri de opinie evrei din Europa fat de nou nfiintatele organizatii
sioniste. Se prevedea focalizarea atentiei si fonduri necesare sprijinirii armonizrii
structurilor educationale din interiorul comunittilor. Si sprijin mutual n caz de opresiuni
din partea .majorittii populatiei opresiunii de stat din tara respectiv (se aveau n vedere
realitti imediate din Imperiul Rus). Acest mod de organizare si gestionare a unor fonduri
la nivel mondial este strbunicul actualului .1oint al evreilor si, n acelasi timp. a
simbiozei ntre sionismul politic si cel social. n interiorul Congresului. lideri socialisti au
solicitat reprezentare n conducerea organizatiei.
n octombrie 1898. Herzl soseste la Ierusalim n fruntea unei delegatii Evreiesti. n care
erau membrii ai Congresului Mondial Sionist (printre care si David Wolffshon). Viziteaz
pentru prima oar pmntul strmosesc. Este impresionat de vitalitatea locuitorilor evrei
din localittile agricole. Este nsotit de un grup de clreti care l protejeaz.
Sunt voinici. sntosi. muncesc propriul pmnt. Compar mental vitalitatea si libertatea
acestor evrei cu acea stare de subzistent n srcie. team de pogromuri. de ziua de mine
si umilintele cotidiene a miilor de evrei din Europa si Rusia. Are viziunea concret a ce va
nsemna pentru sute de mii de evrei Rentoarcerea n Eretz Israel si calea: pe care o vede n
concertarea eforturilor evreilor din Diaspora pentru acumularea de fonduri. cumprarea
de pmnt n Palestina si organizarea revigorrii spirituale. devenind oameni liberi n
propria tar. mpratul Wilhelm al II - lea viziteaz aceasi zon n fruntea unei delegatii
oficiale a Imperiului German n Turcia. Este ocazia lui Herzl de a i prezenta asezri
agricole evreiesti. Sunt vizitate 1affa si mosavurile Rishon Lezion. Ness Ziona. Rehovot
precum si Scoala agricol Mikve Israel.
n martie 1899 Trustul Colonial Evreiesc este nregistrat la Londra n calitate de banc pe
actiuni.
n mai 1899. Herzl face o nou cltorie la Istambul unde. (prin medierea meditatorului
sorei sultanului) are o ntrevedere cu sultanul pe tema cumprrii de pmnt n Palestina.
Sultanul i cere n schimb s acopere deficitul enorm al visteriei otomane. Demersurile
fcute ulterior bancherilor evrei europeni de a creea un fond comun n acest sens esueaz
(cu toate c ulterior grupuri financiare evreiesti vor pune n practic. separat. aceast
finantare dar fr efectul scontat n ce priveste ideea lui Herzl).
Al trei-lea Congres de la Basel are loc n august 1899. n cadrul acestuia Herzl face un
raport asupra demersurilor si ntlnirilor cu oficialitti Germane (inclusiv cu Kaizerul
Wilhelm al II le la Constantinopol si Ierusalim). Chiar dac recunoaste c demersurile nu
au avut un efect concret. el insist asupra aspectului cresterii n prestigiu a Organizatiei
Sioniste. Congresul limiteaz utilizarea fondurilor la Palestina si Siria. Se aud voci care i
reproseaz lui Herzl c neglijeaz obiectivele atasate demersului educational-cultural
42
al organizatiei. Se emite Statutul si platforma politic a Organizatiei Mondiale Sioniste.
Modul personal si nedemocratic n care Herzl ia deciziile n Organizatie creeaz animozitti
n rndul membrilor Congresului. cum ar fi Asher Ginzberg (Ahad Ha Am).
Anul 1900 si 1901 este o perioad de eforturi sterile pe care liderul sionist le face pe lng
canceleriile Europene si al Imperiilor Otoman si Rus. Congresul de la Londra (al patru-lea -
1900) se locheaz pe probleme ca situatia muncitorilor evrei din Palestina si miscarea
sportiv din comunittile evreiesti. Herzl ia atitudine fat de expatriera a mii de evrei din
Romnia dar nu mentioneaz persecutiile majore din Imperiul Tarist. El spera c
tratativele duse cu oficiali Rusi vor da rezultate pozitive. Sunt rabini care cer limitarea
Organizatiei numai la aspecte politice (pentru a nu se interfera cu domeniul spiritual si
cultural al rabinatelor).
Al cince-lea Congres de la Basel (decembrie 1901) confirm ineficienta contactelor
politice cu Imperiul Otoman. Se formeaz n cadrul Congresului o opozitie la adresa
modului n care Theodor Herzl conduce - numit Factiune Democratic`. Grupul condus
de Leo Motzkin. Martin Buber si Chaim Weizmann cer focalizarea pe un program privind
realizarea unei educatii si culturi unitare n rndul comunittilor evreiesti. Deasemeni cer
democratizarea conducerii miscrii. ca un avertisment la conducerea unipersonal a lui
Herzl. Singura realizare concret. cu impact n viitorii ani. va fi statutarea Fondului
National Evreiesc (1ewish National Fund - 1NF). care avea ca obiectiv acumularea de
fonduri pentru cumprarea de pmnt n Palestina.
Cntecul de lebd al vizionarului Herzl se materializeaz. n 1902 prin publicarea. n
octombrie 1902 a Eseului Àltneuland` (Noul nostru Tinut). El descrie un stat evreu cu o
cultur european cu o dezvoltat protectie social. O tar liberal. avnd o complet
libertate a religiilor. separate de puterea politic;
43
44
n care evreii si neevreii s aibe drepturi egale: `Statul evreu nu este o tar a opresiunii
nationale ci un loc n care sentimentul de frtie si egalitate va prevala`. Imediate reactii vor
pleca de la faptul c Herzl nu a specificat c singura limb va fi ivrid. Ahad Ha Am devine
un aprig si constant critic al ,ideilor cosmopolite` din acel eseu politic al lui Herzl.
Anul 1902-1903 sunt pentru Herzl ani de tatonri pe lng oficialittile britanice. otomane
si rusesti. Merge n Rusia pentru a diminua opresiunea evreilor de ctre legile ohranei
tariste. Este primit cu deosebit cldur si sperant de evreii din zona Pale. avnd o
grandioas primire la Vilnius. Prins n hora promisiunilor si a falselor alternative. pe de o
parte. si a situatiei din ce n ce mai precare a evreilor din Estul Europei. supusi
pogromurilor devastatoare si a lipsei de perspectiv de a iesi din acest cerc vicios. Herzl
accept propunerea Secretarului de Stat Britanic pentru Colonii. 1oseph Chamberlain
(octombrie 1903). de a se stabili un Stat Evreiesc pe actualul teritoriu al Ugandei - ca
solutie a emigrrii imediate a sutelor de mii de evrei oropsiti. Proiectul este supus celui de al
sase-lea Congres de la Basel (decembrie 1903). Comentariile sunt puternic contradictorii.
De la acuzatii de trdare a idealurilor miscrii la ideea c ar fi o solutie asemntoare unui
àdpost de noapte` (Max Nordau). Rezolutia de luare n studiu a `Planului Uganda` este
votat cu 295 voturi pentru. 178 mpotriv (toti delegatii sionisti rusi) si 98 abtineri.
Prestigiul de lider a lui Herzl va fi serios atins n interiorul congresului. Dar demersurile
sale privind iminenta unor actiuni de amploare pentru salvarea evreilor din Estul Europei
se confirm n curnd: Pogromul de la Chisinu din 6 -7 aprilie 1903[1].
[1] n 6 aprilie. un copil rus este gsit ucis n localitatea Dubsari. Ziare antisemite locale
incit la rzbunare mpotriva evreilor pe motiv c ar fi un omor ritual - snge pentru
producerea matzot-ului de Paste - ulterior s-a aflat c a fost ucis de o rud...
Theodor Hertl. n traseul su din 1903 n Imperiul Rus. constat c toate promisiunile
autorittilor sunt de form. dispretul manifest fat de situatia evreilor de rnd este dublat de
scopul ca acestia s fie folositi ca supap de defulare a nemultumirii populatiei majoritare fat de
ineficienta administrrii imperiului. a foametei si mizeriei sociale generalizate din imperiul rus.
Miscrile antitariste[1] vor mcina imperiul pn la desfintarea lui. n 1917.
1904 - Bolnav si aproape singur. mai are o serie de ntlniri: cu Papa si Regele Italiei - ianuarie;
cu Comitetul de actiune sionist - aprilie (pentru a aplana conflictele din cadrul Miscrii Sioniste).
Moare n sanatoriul din Badlach (Austria) rpus de pneumonie. la 44 de ani.
Vestea mortii a ajuns cu viteza telegrafului n toate comunittile. Mii de evrei
au luat drumul Vienei. pentru a fi alturi de liderul lor vizionar.
Cortegiul mortuar se scurgea fr sfrsit pe bulevardele Vienei. ctre
cimitirul evreiesc de rit sefard. Acea multime tcut. n momentul coborrii n
mormnt se anim brusc. Strigte de durere; evreii si rup hainele de pe ei; strigtele de
disperare a mii de oameni. n acelasi timp creaz un moment de neuitat. de care si vor aminti
att prietenii ct si dusmanii si (cum a fost Stefan Tveig scriitor si publicist evreu austriac.
adept al asimilismului si oponent constant al lui Herzl. care asistnd la funeralii a recunoscut n
manifestrile evreilor suprema atestare a valorii de simbol al lui Herzl pentru milioanele de evrei
din galut[2]). Theodor Herzl a fost primul evreu care. dup 1800 de ani. ia atitudine si declar n
fata lumii c evreii sunt un popor. cu drepturile oricrui popor; si continu prin a convinge
milioane de evrei s l urmeze. O face n pofida dovezilor de dispret si nencredere a unor
reprezentanti evrei (spirituali sau financiari). urmnd viziunea organizrii miscrii sioniste pn
la materialitatea ei - Organizatia Mondial Sionist.
[1] un alt pogrom. 19-20 octombrie 1905 . tot la Chisinu. va rezulta ca o diversiune spre a deturna o
astfel de revolt prin jefuirea Comunittii Evreiesti Locale; soldat cu 19 evrei. ce vor fi ucisi si 56
maltratati.
[2] Denumeste Diaspora Evreiasc - cei ce nu se afl n Eretz Israel.
45
46
NOT AUTOR la " GENEZA REANTOARCERII EVREILOR N ERETZ ISRAEL "
Theodor Hertl a avut viziunea salvrii poporului su de la opresiune si umilint. n urma
unor situatii concrete imediate (vezi si cazul Dreyfuss). El avea geniul unor solutii imediat
posibile. Dar multi din conationalii si de vaz nu i s-au raliat ne avnd viziunea pericolului
ce plana asupra propriului popor. materializat n Soah-ul anilor `40 din secolul XX.
A fost din acei putini oameni din istorie care nu numai au prezis viitorul ci l-au si creat.
Un Evreu care se ncadreaz perfect n cele spuse de Rabbi Zvi Yehuda Kook : Realitatea
si organizarea vietilor noastre. toate au nceput cu Herzl. Unii oameni l-au numit eretic.
Scrierile sale nu reflect erezie. mai mult ele arat c a avut credint. El a scris n jurnalul
su: `POPORUL NOSTRU NU POATE FI O NATIUNE FR CREDINTA SA`. Cine
gndeste si scrie astfel este UN OM AL CREDINTEI`.
Dup moartea lui Theodor Hertl. drumul sionist. de 41 de ani pn la formarea statului
Eretz Israel va fi coordonat prin confruntarea si cooperarea ntre trei mari curente: cel
politic. cel cultural. cel religios confirmnd rspunsul proorocului Bileam madianitul dat
regelui Balak din Moab. cnd acesta l-a invitat s blesteme triburile semitiei lui Israel. iesite
de curnd din robia egiptean: CCI E UN POPOR DE SINE STTTOR. FR A
TINE SOCOTEAL DE CELELALTE NATII` (Numerii 23.9.)`
Capitolul IV.
O ALIANT SEMITIC NTRE ARABI SI
EVREI RATAT
HARTA SAN REMO 1920
PALESTINA LA SFARSITUL PRIMULUI RZBOI MONDIAL
La intrarea trupelor Engleze (conduse de general Allenby) n Palestina. n 1917 - 1918
populatia era format din 560.000 de Arabi. 55.000 de Evrei. care triau pe un teritoriu
arid si srcit de administratia Turc; de rzboi si blocad.
n ianuarie 1918. dup Declaratia Balfour. dat la Liga Natiunilor de la Geneva. au loc
contacte ntre delegatia Miscrii Sioniste (condus de Chaim Weizmann : lider al
Congresului Mondial Sionist. unul dintre primii membrii ai organizatiei de tineret Chovevei
Zion din Berlin - Cei ce iubesc Zion-ul - anii 1870 - 1880 - care militau practic pentru
Rentoarcerea Evreilor n Israel; principal negociator sionist ntre 1918 -1948; primul
Presedinte al Statului Israel dup mai 1948) si delegatia Condus de Emirul Faisal.
47
viitorul rege al Arabiei Saudite. Statul Arab. n viziunea lui Faisal cuprindea Palestina. n
totalitate. urmnd a se stabili o form de autonomie pentru teritoriul acordat Evreilor. n
cadrul acestui stat. Punctul culminant (pozitiv) apare n decembrie 1918. la un prnz oferit
de lord Rotchschild. Aici Emirul Faisal declar (conform unor notite ale lui T.E.Lawrence.
consilierul su) Nici un Arab nu poate s fie suspicios n ce priveste nationalismul
Evreu.spun Evreilor Bine ati venit Acas si vom coopera cu ei n limitele Statului Arab`.
Se semneaz o Declaratie Comun n care se traseaz directiile de principiu ale relatiei
ntre Statul Arab si Miscarea Sionist. Conditia Emirului a fost ca aceasta s rmn
secret pn la declararea independentei Statului Arab. si n urma respectrii articolelor si
conventiilor de ctre ambele prti.
Se garanta Evreilor emigrarea liber si asezarea lor pe teritoriul Palestinei.
Se ofereau garantii reciproce n ce priveste siguranta Arabilor si a posesiunilor acestore.
precum si sprijinul. asistenta tehnologic. acordate de Evrei pentru dezvoltarea economic
a populatiei Arabe din Palestina.
O sptmn mai trziu partea Sionist convine cu partea Arab cteva cerinte esentiale:
Portul Haifa va fi zon liber pentru ambele prti; Akaba va deveni port liber.
Pe 6 februarie 1919 Emirul Faisal. n cuvntarea sustinut n fata Conferintei de Pace. n
care solicit independenta Arabiei. mentioneaz acordul si garantia sa pentru o Palestin :
enclav a Sionistilor Evrei`. Speranta lui Faisal era ca Weitzmann s sprijine total pe Arabi
n diferendul lor cu Franta pentru litoralul Sirian. formnd o Antant Semitic`.
Deasemeni. n Declaratia Organizatiei Mondiale Sioniste la Conferinta de Pace de la Paris.
sunt mentionate urmtoarele:
48
49
Nu se va prejudicia n nici un fel drepturile civile si religioase ale populatiei ne evreiesti.
Nu se va face nici o discriminare ntre locuitori privind drepturile cettenesti si cele civile
pe motiv de religie sau ras.
Nu va reveni n Palestina toat populatia evreieasc (estimat la acel moment la
14.000.000). Reasezarea evreilor se va face din comunittile Europei Centrale si de Est. zone
n care acestea duc o viat de subzistent. Investitiile financiare si logistice le vor asigura
conditii de munc si viat decente. dezvoltarea infrastructurii de sosele. ci ferate. irigatii.
Deasemeni acest aport masiv de capital va duce la cresterea numrului de locuri de munc.
mbunttirea general a nivelului de trai a ntregii populatii.
Crearea Cminului Evreiesc n Palestina va da un plus de sigurant evreilor de
pretutindeni si va atrage resurse financiare si logistice. att ct va fi nevoie`.
Totul prea a se ndrepta ctre Alianta Semitic dar intervin interesele Angliei si Frantei n
zon. Politica Englez avea n vedere doar mprtirea Orientului Mijlociu ntre Anglia si
Franta. sub forma asa numitelor Mandate` ce le asigurau controlul puterii si a resurselor
petroliere. Ambele mari puteri nu doreau un Stat Arab puternic. detintor al majorittii
cmpurilor petroliere. Chaim Weitzmann era dependent de politica Marii Britanii. Pe
scurt principiul Roman Divide et impera` a fost de ne depsit pentru miscarea Sionist.
Weitzmann sftuieste pe Arabi s nu se interfereze cu Francezii n problema litoralului
Sirian.
n vara lui 1919 Faisal ntrerupe ntlnirile cu partea Sionist si adopt doctrina
Palestinei Arabe. indic emisarilor Evrei s poarte tratative directe cu Arabii Palestinieni si
n toamna lui 1919 ntrerupe orice tratative cu Evreii Sionisti. Tratatul rmne secret. ne
fiind mentionat ani multi nici de partea conducerii Arabe. nici de Evrei.
Din toamna anului 1919. coincident sau nu. ncep rscoale Arabe n Palestina. Sunt
atacate asezri Evreiesti. sute de Evrei mcelriti. Trupele engleze aflate la fata locului
intervin de form. avnd n vedere interesele viitorului Mandat Britanic n Palestina.
n aceste conditii Comisia de la San Remo elaboreaz Harta Mandatului Britanic n
Palestina. Ei stabilesc o granit fireasc ntre Evrei si Arabi : Iordanul. ntre Iordan si
Marea Mediteran Evreii. De la Iordan spre peninsula Arabic. Arabii. Era rezolvat astfel
problema neinterferrii celor dou prti aflate n conflict n teritoriu si a securittii
ambelor prti. de o parte si de alta a fluviului Iordan.
Harta San Remo 1920 Rezultat n urma negocierilor
preliminare Tratatului de pace de la Paris. purtate de
Consiliul Mondial Evreiesc (Chaim Weitzmann).
Arabi (Faisal) si puterile Antantei (Anglia . Franta)
la San Remo . n ultima parte a anului 1920; nainte
de a fi trecut teritoriul Palestinei sub Mandat Britanic si al
Siriei sub Mandat Francez.
n 1921 77 din teritoriul Palestinei. stabilit la
San Remo. este alocat unui nou stat: Emiratul Arab.
al Iordaniei. n felul acesta Marea Britanie si asigura
controlul asupra unui teritoriu revendicat de Regele Faisal
al Arabiei Saudite. acorddu-l unui fidel al ei . Emirul
Hussein. viitorul Rege al Iordaniei. Noul stat este sustinut
material. financiar si militar de Imperiul Britanic.
Practic era vorba despre teritoriul Palestinei la dreapta de
fluviul Iordan care. conform Hrtii San Remo era alocat populatiei palestiniene.
50
51
n mod tacit Marea Britanie a impus o viitoare mprtire a teritoriului alocat
comunittilor de evrei (Yishuv)... ntre evrei si arabi - fr posibilitatea de a stabili o
granit teritorial natural - ca n harta initial (fluviul Iordan). Aceasta va fi una din
cauzele esentiale care au generat lupta ntre comunittile Evreiesti si Arabe din Palestina. si
n timp. situatia actual.
n 1922 Natiunile Unite acord Marii Britanii Mandat de guvernare asupra celor 23
din teritoriu rmas din Harta San-Remo. Astfel Imperiul Britanic face legea. Acolo unde
trebuia. n viziunea Hrtii San Remo. s se formeze un singur stat: cel israelian. aplicnd
politica ~DIVIDE ET IMPERA celor dou comunitti de pe teritoriul Mandatului:
nemultumea pe fiecare si motiva c nu poate da mai mult datorit intereselor celeilalte
comunitti. Asa numita ~Pax Britanica a fost un alt germene al nvrjbirii ntre
comunittile arabe si evreiesti din teritoriul sub viitorul Mandat.
52
DECESUL ALIANTEI SEMITICE`
NCEPUTUL CONFLICTULUI ARABO-ISRAELIAN.
REVOLTA DIN 1920
Extremismul Arab n Palestina si are rdcinile n ~directiva dat de Emirul Faisal n
urma esurii tratativelor ntre el si Chaim Weitzmann. Imediat dup acest moment are loc
prima revolt arab (4 aprilie 1920) cu ocazia festivalului de primvar Nabi Musa (n
arab ~Profetul Moise - celebrarea profetului n folklorul musulman palestinian. timp de
sapte zile). si consta ntr-un pelerinaj arab la Ierusalim la
mormntul profetului (considerat de arabi a se afla n zona
localittii 1eriho). Pelerinajul a fost instituit de Salah
ad-Dn Ysuf ibn Ayyb (Saladin) pe la anii 1150. pentru
a contracara srbtorile crestine de paste din Ierusalim.
In dimineata zilei de 4 aprilie. grupuri de arabi din multimea strns ntre zidurile cettii
atac evrei. locuinte. magazine si locasuri de cult din ~Vechiul Oras Evreiesc. incitat de
discursuri antisioniste sustinute din balconul Clubului Arab de mai multi lideri (unul din ei
era Hajj Amin al-Huseini. instalat ulterior. cu acordul britanicilor. n functia de Mare
Muftiu al Ierusalimului - 1921) n aplauzele multimii si a organelor de ordine (politisti
arabi). Este distrus scoala religioas Torath Chaim Yeshiva (nfiintat de Rabinul Yitzchak
Winograd n 1866) si suluri de Carte Sfnt (Torah) rupte si aruncate pe jos. Evreii sunt
btuti si ucisi. relatri obiective fiind fcute chiar de cetteni arabi (Khalil al-Sakakini).
Reactia echipelor de autoaprare evreiesti (conduse de Zeèv 1abotinski) a fost s cear
protectia armatei britanice (col. Storrs i confisc pistolul). Apoi 200 de voluntari din
armata britanic reinstaureaz calmul. Sunt arestati ctiva zeci de arabi. ulterior eliberati a
dou-a zi. Zi n care violentele cresc n intensitate.
53
Britanicii institue Legea Martial dar jafurile. distrugerea si incendierea de locuinte
continu. Soldatii britanici se retrag. spre sear din Orasul Vechi. Oamenii lui 1abotinski
nu pot intervenii fiind blocati n afara zidurilor. Evreii din interior nu au arme. Doi dintre
voluntarii lui 1abotinski (unul fiind tatl viitorului Yitzak Rabin) se infiltreaz n Cartierul
Evreiesc pentru a organiza asistenta sanitar si a ncropi un soi de auto aprare. Ctiva
soldati britanici ncep s dezarmeze putinii voluntari evrei. la sugestia liderilor revoltei
Arabe. Sunt sparte casele liderilor sionisti (1abotinski si Weitzman). Nou evrei sunt
arestati. eliberati. apoi rearestati peste cteva ore... Linistea din a trei-a zi aduce cu ea un
bilant : 5 evrei morti. 211 rniti ; 4 arabi morti 21 arabi rniti ; sapte soldati britanici
rniti. Trei sute de evrei sunt izgoniti (evacuati`) din Vechiul Oras. Paradoxal: au fost
atacate persoane si locuinte ale evreilor ortodocsi - dusmani nversunati ai Miscrii
Sioniste... n perioada comemorrii de ctre palestinienii arabi a lui Moise Profetul
poporului Evreu... Sunt nchisi 200 de participanti la rscoal. dintre care 39 de evrei.
Reactia de form` a autorittilor militare Britanice era determinat de socoteala c
astfel si vor consolida pozitia la Liga Natiunilor n a i se acorda Mandatul asupra
Palestinei.
Modul de desfsurare a conflictului a revelat scopul Emirului Faisal si al liderilor arabi
Palestinieni : De a i izgonii pe evrei din Ierusalim. De a nspimnta att populatia
evreiasc local ct si pe cei ce ar fi dorit s vin n Palestina. Un semnal clar al
nemultumirii lui Faisal fat de sfatul dat de Chaim Weitzman de a-si limita pretentiile
teritoriale.
54
De acum ncolo. pozitia liderilor arabi se va centra n jurul urmtoarelor idei:
1. Nemultumirea lor c. promisiunea dat de oficialitti ale Antantei n timpul primului
Rzboi Mondial nu a fost ndeplinit - n fapt va urma declararea Independentei Arabiei
Saudite si a Regatului hasemit al Iordaniei. Dar nu li s-a dat Palestina. Libanul si Siria
(aflate sub Mandat Englez si Francez).
2. Declaratia Balfour a rpit dreptul populatiei arabe din Palestina la auto-determinare.
Venirea imigrantilor evrei n Casa National` (Palestina) va duce la subjugarea lor
economic si politic de ctre Evrei.
Aceste idei. ce vor amplifica stri conflictuale la dimensiunea ntregii Palestine (sau mai
exact la ce va mai rmne dup ciuntirea cu 77 din teritoriu. operat de Britanici prin
ntemeierea Regatului Iordaniei). sunt induse din exterior:
Pe de o parte de sustintorii Emirului (viitor rege Faisal). care proclam unilateral
alipirea Siriei (nerealizat n fapt) si trec la dezvoltarea unor curente de mas Pan Arabe si
Pan Islamiste avnd ca pivot ura mpotriva Evreilor si a Puterilor Occidentale ce i sustin.
semnatare a Declaratiei Balfour.
Pe de alt parte activitatea Congresului Mondial Sionist. sustinut de resursele si
influenta Evreilor de-a lungul si de-a latul ntregii lumi.
Ulterior vor intra n joc. dup 1933 organizatiile de spionaj Germane. care. pentru a
dezvolta coloana a cincea` n zon va ndoctrina. recruta si instruii agentura arab pro
german. care va avea o fundamental pozitie anti-sionist si anti-evreiasc.
55
CONCLUZIA AUTORULUI la HARTA SAN REMO 1920`
Harta San Remo rmne nu numai ca o mrturie a unei sanse de pace si ntelegere
ratat. ci ca o dovad c. nc oamenii nu sunt pe msura croielii` fcute de Dumnezeu si
aduse pentru noi de Profeti. nc ne este greu s transpunem n fapt un lucru BINE
GANDIT pentru c orice BUN INTENTIE este conditionat subiectiv de orgoliu.
suspiciune si intolerant fat de oponent. Si iese un lucru PROST FCUT. Pe care l
suport milioane de suflete. de la restrictii sociale la pierderea violent a vietii lor. Cei aflati
la mna celor care detin PUTEREA si o aplic cum i taie capul. n total dispret fat de
soarta celor multi. pe care ar trebui s i pstoreasc cu o adevrat fric` de
comandamentele Domnului si al Profetilor si. Fie ei Tebani. Mozaici. Cestini.
Musulmani.
Spiritul de organizare al comunittilor Evreiesti. resursele lor logistice si financiare;
abilittile comune. ale Evreilor si Arabilor. n domeniul comertului si afacerilor ar fi dus la
o ALIANT SEMITIC. Aceasta. n mod cert. ar fi schimbat fata lumii... Oricum. nu ar
mai fi murit. de poman`. attia oameni nevinovati.
Capitolul V. ORGANIZATII EVREIESTI DE
AUTO APRARE N YISUV
(COMUNITTILE EVREIESTI DIN PALESTINA)
NCEPUTUL.
S-a nscut la Saraievo. n Bosnia. Dup o perioad de studii la Ierusalim (unde devine
adeptul perceptelor initiatice ale nvtturii Kabbala) se rentoarce n Serbia unde conduce
o mic comunitate sefard n localitatea Semlim (Zemun) de lng Belgrad (1825). Numele
lui: Rabbi Yehuda Solomon Alkalay[1].
Alkalay. n lucrarea sa din 1834. `Shema Yisrael` ('Ascult popor al lui Israel') porneste
de la ideea c a te ruga si a deplnge starea evreului din Galut (exil) n fata lui Dumnezeu
cernd. ca prin manifestarea Fortei Lui. poporul Evreu s fie din nou strmutat n
`Pmntul Promis - Tara Sfnt`
[1] A se vedea Capitolul II: Apostoli ai Sionismului`
56
57
trebuie nlocuit cu o actiune organizat si sustinut financiar pentru Rentoarcerea pe
Pmntul Promis`. Fenomenul de Rentoarcere a populatiei de Evrei n Palestina. asociat
cu achizitionarea de pmnt. a produs. n 70 de ani. cresterea numrului de Evrei din acest
tinut. Pretul a fost degradarea relatiilor ntre Arabi si Evrei n Palestina. Relatia de
coabitare ntre ei este erodat de un fenomen care elimin linistea: expansiunea intolerantei
pe care o provoac o masiv miscare de populatie. Este. pe de alt parte o manifestare a
dispretului pe care o au cei ce detin puterea (potentati Evrei sau Seici Arabi) fat de
oamenii pe care i conduc si fat de perceptele Dumnezeului Unic (fie El : YHWH. IISUS.
ALLAH.) Deoarece liderii nu stiu s guverneze altfel. au folsit URA. INTOLERATA. si
CONFRUNTAREA. de ce? numai Dumnezeu stie!. Rezultatul a fost lupta ntre Evrei si
Arabi. pentru supravietuire n Palestina.
Fenomenul dezvoltrii auto aprrii populatiei din Yisuv[1] n perioada 1918 - 1948 a
fost ndelungat si cu numeroase sincope`. provocate att de conditiile existente n perioada
ocupatiei Britanice (1918-1920). a Mandatului Britanic asupra Palestinei (1922-1948). ct si
a faptului c populatia evreiasc din Palestina nu avea experienta atacurilor extremiste. ce
au nceput n 1920. mpotriva asezrilor Evreiesti din regiune.
Pentru a ntelege unde ar fi trebuit s se ajung. prezentm cteva fragmente din
Declaratia Organizatiei Mondiale Sioniste`. fcut la 03.02.1919. n plenul Conferintei de
Pace de la Paris:
~I. Palestina trebuie s fie plasat n astfel de conditii politice. administrative si economice
care vor asigura acolo o Cas National Evreieasc` ... fiind n mod clar de nteles c
[1] Nume generic ce desemneaz populatia evreiasc din Palestina
58
nimic nu se va face. care poate aduce atingere drepturilor civile si religioase existente ale
Comunittilor ne - evreiesti din Palestina sau la drepturile politice de care s-a bucurat
statutul de evrei. n orice alt tar....
~II. Va fi pentru totdeauna o cea mai complet libertate a cultelor religioase pentru toate
crezurile din Palestina. Nu exist nici o discriminare n rndul locuitorilor cu privire la
cettenie si drepturi civile. pe motive de religie sau de ras.
~III. Palestina nu este suficient de mare pentru a primi mai mult de o parte a evreilor din
lume. Cea mai mare parte a celor paisprezece milioane. mprstiate prin mai toate trile
trebuie s rmn n localittile lor actuale...Casa National Evreiasc va fi de mare valoare
pentru ei .... va inspira aceste milioane de evrei. de multe ori pn acum dezndjduiti. o
nou sperant ... va avea un standard ridicat de viat. pentru cettenii evrei si ne evrei n
locurile n care acestia locuiesc
Se solicita stabilirea granitei n urmtoarele coordonate (A se vedea Harta de la Capitolul
IV): Nord: Marea Mediteran la sud de Sidon. pe linia izvoarelor de captare din Muntii
Liban (EL KARAON) la EL BIRE urmnd linia de delimitare ntre cele dou bazine: Wad
EL Kook si Wadi ET TEIM. de acolo ntr-o directie de la linia de delimitare ntre pantele la
Est si Vest de Hermon.
Est: Hermon. NAHR MUGHANIYE. urmnd calea ferat Hedjaz. la Sud de Golful Akaba.
Sud: se va negocia cu Guvernul Egiptean
Vest : Marea Mediteran
n urma tratativelor de pace. la San Remo (Italia) se va definitiva Harta San Remo
1920` pentru Palestina. care asigura o separare clar a celor dou zone (Evrei si Arabi)
avnd ca granit rul Iordan.
59
Recitirea acestui document mi aminteste de Eseul Àltneuland` (Noul nostru Tinut`)
scris de Theodor Hertl n octombrie 1902. El descrie un Stat Evreu cu o economie bazat pe
noi tehnologii. cu o cultur european. cu o dezvoltat protectie social. O tar liberal.
avnd o complet libertate a religiilor. separate de puterea politic; n care evreii si ne evreii
s aibe drepturi egale: `Statul Evreu nu este o tar a opresiunii nationale ci un loc n care
sentimentul de frtie si egalitate va prevala` scria Vizionarul Sionismului.
Erau premizele unei rezolvri a Rentoarcerii Evreilor pe Pmntul Promis`. pentru
constituirea unui stat multirasial n care ar fi prosperat att Evreii ct si Arabii. beneficiind
de tehnologie si fonduri infuzate de Organizatia Mondial a Evreilor.
Au existat ntre 1918-1920 tratative ntre Chaim Weitzmann (lider al Congresului
Mondial Sionist) si Emirul Faisal. viitorul rege al Arabiei Saudite.
n 6 februarie 1919 Emirul Faisal. n cuvntarea sustinut n fata Conferintei de Pace. n
care solicit independenta Arabiei. mentioneaz acordul si garantia sa pentru o Palestin :
enclav a Sionistilor Evrei`. Speranta lui Faisal era ca Weitzmann s sprijine total pe arabi
n diferendul lor cu Franta pentru litoralul Sirian. formnd o antant Semitic`.
Tratativele esueaz n 1920; dat de la care ncep revoltele Arabe` n Palestina.
Lovitura de gratie dat acestei sanse de coabitare ntre Arabi si Evrei este a Imperiului
Britanic. n 1921 77 din teritoriul Palestinei. stabilit la San Remo. este alocat unui nou
stat: Emiratul Arab al Iordaniei. (A se vedea Harta de la Capitolul IV ). n felul acesta
Marea Britanie si asigura controlul asupra unui teritoriu revendicat de Regele Faisal al
Arabiei Saudite. acorddu-l unui fidel al ei . Emirul Hussein. viitorul Rege al Iordaniei.
Noul stat este sustinut material. financiar si militar de Imperiul Britanic. Practic era vorba
despre teritoriul Palestinei la dreapta de fluviul Iordan care. conform Hrtii San Remo
60
era alocat populatiei palestiniene.
n mod tacit Marea Britanie a impus o viitoare mprtire a teritoriului alocat
comunittilor de evrei (Yisuv)... ntre evrei si arabi - fr posibilitatea de a stabili o granit
teritorial natural - fluviul Iordan.
n 1922 Natiunile Unite acord Marii Britanii mandat de guvernare asupra celor 23
din teritoriu rmas din Harta San-Remo. Astfel Imperiul Britanic face legea. Acolo unde
trebuia. n viziunea Hrtii San Remo. s se formeze un singur stat: cel Israelian (partea de
Est de la Rul Iordan la Marea Mediteran). Marea Britanie a obligat pe Evrei si Arabi s
l mpart pe viitor ntre ei. Astfel. asa numita ~Pax Britanica a fost un principal germene
al nvrjbirii ntre comunittile arabe si evreiesti din teritoriul sub Mandat Britanic.
Acestea au fost coordonatele impuse pentru un rzboi ndelungat pe un teritoriu insuficient
pentru fiecare din cele dou popoare si transformarea unei reale sperante sociale ntr-un
sngeros joc de-a soarecele si pisica` ce tine de aproape o sut de ani.
ntre 1920 - 1947 rata de crestere economic n Palestina a fost de 13.2 la evrei
(datorit infuziei de fort de munc imigrat si de capital) si 6.5 la arabi. Rata de
absolvire a unor scoli normale si cursuri a fost de 86 la evrei si de 22 la arabi. n
aceast perioad arabii din Palestina au evoluat mult. nivelul lor de viat fiind printre cele
mai ridicate din zon. al doile-a dup arabii din Liban. Dintr-o statistic ONU rezult c n
anul 1939. evreii din Palestina se aflau pe locul 15 ; arabii din Palestina pe locul 30 (fat de
Egipt - 33 si Turcia - 35). Se poate concluziona c. din punct de vedere social-economic. cele
dou comunitti au evoluat spre o bunstare social. Convietuirea ntre marea majoritate a
arabilor si evreilor ~de rnd a existat. n pofida extremismului arab si ulterior evreu.
UNITATEA PARAMILITAR BAR GIORA`
Unitatea paramilitar Bar Giora` - nfiintat n 1907 - apartinea organizatiei
clandestine evreiesti cu acelasi nume din timpul celei de A Dou-a Alia[1]. Majoritatea
emigrantilor proveneau din Rusia si Polonia. tri n care instabilitatea social si
pogromurile mpotriva comunittilor evreiesti erau n floare`. Circa jumtate dintre ei vor
prsi Palestina. n timpul Primului Rzboi Mondial. Membrii ei. n jur de 100. aveau ca
obiectiv s nlocuiasc mercenarii arabi. pltiti de fermierii evrei pentru a le apra
propriettile. fapt care favoriza penetrarea si furtul pe aceste proprietti (n care munca era
prestat tot de arabi). Initiatorul miscrii a fost un grup de militanti ai organizatie Poale
Zion` - Partidul Social Democrat Muncitoresc Evreiesc (miscare a muncitorilor evrei. de
factur Marxist. nfiintat n Rusia n 1901). Lideri erau Itzac Ben-Zvi (viitor al doi-lea
presedinte al statului Eretz-Israel. n 1952) si Israel Schocat.
Acestia militau pentru o schimbare fundamental de optic fat de situatia din acel
moment: Rezultat al investitiilor bancherului Edmond de Rotschild. din perioada 1890 -
1910. a fost formarea unei pturi de mici latifundiari evrei. detintori de plantatii relativ
ntinse. Acestia foloseau lucrtori agricoli si paznici arabi. mult mai ieftini` dect confratii
lor evrei. Consecinta. n perioada respectiv. a fost o crestere mult mai accelerat a
populatiei arabe emigrate n Palestina Otoman. dect a celei evreiesti de imigratie. Acest
fenomen de migratie va avea consecinte majore n perioada interbelic: n sensul mririi
numrului de lumpeni-proletari arabi - surs de Carne de Tun` pentru extremismul arab.
Fenomenul l ntlnim si azi . n trile Europene unde extremismul arab si recruteaz
adepti n rndul emigratiei musulmane (veniti a muncii n locul localnicilor mai scumpi`).
[1] Emigrarea a 40.000 evrei n Palestina Otoman - ntre 1904 - 1914
61
62
dar si occidentali. n Orient. recrutarea se face n campusurile refugiatilor Palestinieni din
Teritoriul Arab Palestinian. Iordania. Iran... De peste tot unde sunt arabi ce triesc n
conditii proaste si cu ura acumulat de-a lungul generatiilor de pribegi.
Singura cale de a deveni o natiune era pentru evreii din Palestina Otoman de a muncii
si a-si apra singuri pmntul. Numele organizatiei a fost dat. ca simbol al independentei
evreilor. cu numele unui conductor al rscoalelor Iudeilor mpotriva Romanilor din anul
68 - Simon Bar Giora. Aveau ca banner un citat din poemul "Habiryonim"(Yaakov
Cohen): n foc si snge Iudeea a czut ; prin snge si foc Iudeea va renaste`. Membrii
organizatiei aveau experient n munca cmpului. Au fcut agricultur si paz n Galileea
muncind si pzind fermele din zona Sejera si Mes'ha (Kfar Tavor). Organizatia va fi
nglobat - 1909 - n organizatia HaShomer`.
63
UNITATEA PARAMILITAR HASHOMER`
Unitatea paramilitar HaShomer` (Omul de Paz` -
'Shomrim') - 1909 nfiintat de Israel Shochat. Manya
Shochat. Yitzhak Ben-Zvi. Rachel Yanait. Mendel Portugali
(membrii fondatori si ai organizatiei Bar Giora`).
Scopul organizatiei era s asigure serviciul de paz pentru toate
comunittile evreiesti din Palestina (Yisuv). eliminnd paza
mercenar arab. de attea ori nesigur. Se mbrcau dup portul circazian. beduin sau al
druzilor. Actionau pe jos sau clare. Armele erau diverse: de la vechile muschete turcesti la
pistoale Mauser si arme de vntoare. La o asa panoplie era aproape imposibil de obtinut
gloante. Au fost ncropite mici ateliere rudimentare de fabricare a munitiei. Codul de
conduit (redactat de Mendel Portugali) era s izgoneasc pe intrusi din teritoriul evreilor
cu focuri de arm trase n aer. Folosirea direct a focului ctre intrus era n caz de
autoaprare. Organizatia a avut succes n Yisuv dar a trezit ura fostilor paznici arabi. care
acum incitau la atacuri populatia arab. pentru a speria locuitorii evrei. Multi din veteranii
asezmintelor evreiesti se temeau c prezenta Shomrimilor n teritoriu va destabiliza relatia
64
de coabitare cu populatia arab. Autorittile otomane priveau cu suspiciune prezenta
acestora. n timpul celui de al doi-lea rzboi mondial multi au fost exilati n Anatolia sau
ucisi. Erau considerati ca posibili membrii ai agenturilor de spionaj Britanice din regiune -
lucru n mic msur confirmat de capturarea grupului de spionaj pro Britanic Nili .
condus de Yosef Lishanski. Samuel Belkind ; n care s-au aflat si 12 membrii HaShomer. dar
nu si organizatia n ansamblul ei. Dup primul Rzboi Mondial se decide unificarea
aprrii vechilor si noilor comunitti de o singur organizatie - Haganah`. Membrii
HaShomer se vor altura o parte Legiunii Evreiesti apoi organizatiei Haganah` . altii se vor
nrola n Politia Clare. instituit de autorittile Britanice de ocupatie. n Palestina.
65
ZEÈV 1ABOTINSKI
Zeèv 1abotinski (Vladimir Evghenievici 1abotinski) s-a nscut n 18
octombrie 1880 n Rusia. ntr-o familie de evrei askenazi. din clasa de mijloc.
la Odessa. Urmeaz scoala primar. gimnazial si liceul n sistemul de
nvtmnt tarist. nvat n particular Ivrid. Ydis era limba pe care o vorbea
n familieTalentul de jurnalist si-l afirm din liceu. Dup absolvire va pleca la Berna si n
Italia (unde urmeaz Facultatea Drept de la Universitatea din Roma) n calitate de
corespondent de pres a unor ziare rusesti si evreiesti.
Pogromul . din aprilie 1903 de la Chisinu[1] i radicalizeaz atitudinea. Se altur
Miscrii Sioniste. n curnd se afirm talentul su de lider. orator si organizator. n fata
deselor abuzuri si pogromuri la adresa populatiei evreiesti din zon. va initia la Odessa si
nfiinta prima organizatie de autoaprare a comunittilor evreiesti din ntreaga Rusie. Asa
cum s-a mai ntmplat cu o seama de lideri sionisti (vezi cazul lui Theodor Herzl): el intr
[1] n 6 aprilie. un copil rus este gsit ucis n localitatea Dubsari. Ziare antisemite locale incit la
rzbunare mpotriva evreilor pe motiv c ar fi un omor ritual - snge pentru producerea matzot-ului
de Paste - ulterior s-a aflat c a fost ucis de o rud... ntre 7-9 aprilie comunitatea din Chisinu este
devastat: 49 morti. 59 grav rniti. 500 rniti. 700 de locuinte distruse. Interventia autorittilor tariste
este inexistent. n timpul desfsurrii pogromului. Dispretul manifest fat de situatia evreilor de rnd
este dublat de scopul ca acestia s fie folositi ca supap de defulare a nemultumirii populatiei
majoritare fat de ineficienta administrrii imperiului. a foametei si mizeriei sociale generalizate din
Imperiul Rus
66
n conflict cu autorittile comunittilor evreiesti locale. conservatoare. care temporizeaz
procesul de realizare concret a echipelor de auto aprare. Erau motive att de orgoliu local
ct si teama de o retorsiune mai accentuat a populatiei ruse. Consecinta a fost c
urmtoarele pogromuri. din perioada 1904 - 1917 au gsit comunittile evreiesti din Rusia
nepregtite pentru auto aprare... Ca fapt pitoresc. acum si schimb prenumele din
Vladimir` n Zeèv (Lup`). Tot n anul 1903 devine membru al Delegatiei Sioniste din
Rusia la al VI-lea Congres Sionist de la Basel. Dup moartea lui Theodor Herzl (1904). va fi
liderul cercului de dreapta din Congres. n 1906. la Helsinki. lanseaza teza autonomiei
minorittilor etnice locale. ca solutie a mentinerii viabilittii economice. sociale. culturale
ale comunittilor din Rusia. Deviza congresului: ~Munca n prezent se refer la ansamblul
vietii comunitare. la modernizarea scolilor religioase si laice evreiesti. a protectiei populatiei
din comunitti. Ele nu au fost aplicate dect o scurt perioad de timp dup Revolutia din
1917 din Rusia. Dar. Zeèv 1abotinski extinde acest concept si asupra viitoarei convietuiri
ntre evrei si arabi. n Palestina: ~Fiecare comunitate etnic va fi recunoscut ca autonom
si egal n fata legii. Faptul c nu s-a realizat nu este vina lui. Si dup douzeci de ani.
pentru a apra acest concept n fata extremismului arab si a tolerrii acestuia de ctre
administratia Mandatului Britanic din anii 30. va deveni conductorul uneia din cele mai
virulente unitti evreiesti extremiste din Palestina: Irgun` Zeva'i Le'umi (Organizatia
Militar National - Etzel. I.Z.L. - 1935).
n perioada primului Rzboi Mondial. mpreun cu 1oseph Trumpeldor va contribui la
nfiintarea unui prim batalion auxiliar evreiesc n armata Britanic (1915). care se va
distinge n luptele de la Gallipoli. Apoi va initia formarea celor trei batalioane evreiesti din
Legiune Evreiasc Se distinge n luptele din Valea Iordanului (1918) si este decorat pentru
bravur cu ~Ordinul Membrilor Imperiului Britanic.
Dup rzboi este ales n prima Adunare Legislativ a Yisuv (Comunittile Evreiesti din
Palestina) si n Comitetul executiv al Organizatiei Mondiale Sioniste. Participarea sa la
aprarea evreilor n timpul actiunilor extremiste arabe din aprilie 1920 - prima Rscoala
Arab` n fapt o actiune comandat de Emirul Faisal - viitorul rege al Arabiei Saudite - ca
nemultumire fat de nencheierea Aliantei semitice`[1] . nfiinteaz organizatia Irgun` -
1935 - milita practic pentru o liber emigrare (legal sau nu) a evreilor n Eretz Israel.
opus ca mod de actiune celui promovat de Chaim Weitzmann (emigrarea legal). Unittile
Irgun` vor lupta att mpotriva arabilor ct si al membrilor armatei britanice de pe
teritoriul Mandatului. pe toat perioada 1935 - 1948.
1OSEPH TRUMPELDOR
1oseph Trumpeldor s-a nscut la data de 1.12.1880 n localitatea Pyatigorsk
din Rusia. Tatl su. Wulf Trumpeldor. a slujit 25 de ani n Armata Rus.
fiind copil de trup n Rzboiul din Caucaz. n luptele date si pierde un brat.
Fiind printre putinele familii de Evrei considerate "evreu folositor". familiei
sale i s-a permis s se stabileasc n afara zonei de resedint. din vestul Imperiului Rus
(Zona Pale). n afara creia le era interzis evreilor s locuiasc.
1oseph Trumpeldor a intrat ca voluntar n Armata Rus n anul 1902. n timpul
rzboiului ruso-japonez (1904-1905). a participat la aprarea portului Port Arthur de
asediul armatei japoneze. si pierde mna stng dar cere s lupte n continuare. Dup
cucerirea portului este luat prizonier de japonezi pn la ncetarea ostilittilor. Repatriat n
Rusia primeste patru decoratii si ordinul Crucea Sf. Gheorghe`. n 1906 primeste
[1] A se vedea capitolul IV Harta San Remo - o alint Semitic Ratat`.
67
68
deasemeni gradul de cpitan n rezerv al armatei tariste (caz unic - evreii nu aveau
dreptul la grade superioare n armata Rus).
Urmeaz Facultatea de Drept din Sankt Petersburg. n anul 1911 emigreaz mpreun
cu un grup de tineri sionisti din Rusia n Palestina (sub ocupatie otoman) unde lucreaz la
o ferm. Particip la crearea primului Kibbutz (comunitate agricol socialist): Degania.
La nceputul primului rzboi mondial. faptul c nu accept cettenia otoman. l face s fie
expulzat la Alexandria (Egipt). mpreun cu alte sute de evrei de origine Rus (inamici ai
Turciei. aliat cu Imperiile German si Austrio-Ungar). Aici se ntlneste cu Zeèv (Vladimir)
1abotiski. mpreun pun bazele Legiunii Evreiesti - modalitate de a participa la efortul de
rzboi Britanic pentru eliberarea Palestinei si edificarea Statului Eretz Israel. Se formeaz
corpul de clreti ai Sionului (Zion Mule Corp). Particip cu aceast unitate (nglobat
armatei Britanice) n luptele de la Gallipoli. Este din nou rnit la umr. Unitatea este
desfintat n 1915. mpreun cu 1abotinski fac demersuri doi ani de zile pentru nfiintarea
Legiunii Evreiesti (1917).
n 1918 se rentoarce la Petersburg. Aici formeaz detasamente de auto aprare ale
comunittilor de Evrei n fata actelor de vandalism al bandelor ce bntuiau Rusia n timpul
Rzboiului Civil (1917 - 1921). n paralel nfiinteaz organizatii ce i pregteau pe tinerii
Evrei s vin n Israel (`HeHalutz`).
Revenit n Palestina (1919) devine membru fondator al Miscrii Sionist Socialiste din Yisuv.
Locuieste n kibbutzul Kfar Giladi unde conduce o unitate de autoaprare Hashomer
Hatzair pentru zona coloniilor de Evrei din Galileea Superioar. n data de 1 martie 1920.
mpreun cu zece camarazi. vine s apere kibbutzului Tel Chai (Tel Hai). Moare. mpuscat
n mn si n stomac. n seara zilei.
Despre el spunea: "eu sunt un anarho-comunist si un sionist." A militat pentru formarea
unei retele sindicaliste si comunitti socialiste de Evrei n Rusia. A contribuit la generarea
miscrii de nfiintare a asezrilor Evreiesti cu organizare de tip socialist (kibbutz) care au
constituit coloana vertebral a procesului de Rentoarcere a Evreilor si a unittilor de auto
aprare.
Membrii miscrii Sioniste ce se aflau n Palestina la acea perioad au
considerat Episodul Aprrii asezrii evreiesti de la Tel Chai ca prima lupt
major pentru aprarea asezrilor evreiesti din Palestina. A constituit n
egal msur momentul schimbrii mentalittii: de la pasivitate n fata
persecutiilor la o nou tipologie: reactia puternic si aprarea cu resurse
proprii. fr a mai astepta ca s vin altii s le ofere protectie` (vezi. n cazul concret -
autorittile Mandatului Britanic).
Cazul eroului Trumpledor este n sine demonstrativ: provenind dintr-o familie de evrei
rusi asimilati` populatiei majoritare. ne cunoscnd din copilrie traditia iudaic si limba
Yiddish. A plecat la rzboi n armata imperial Rus. atunci cnd multi tineri evrei
ncercau s se sustrag nrolrii. A excelat ca soldat n aprarea citadelei Port-Artur. Grav
rnit cere s lupte n continuare. Suport prizonieratul n 1aponia. Primeste onorul militar
- ~Crucea Sf. Gheorghe si este primul ofiter evreu n armata Rus. Toate acestea nu
seamnau de loc cu imaginea traditional a evreului din acele vremi: inhibat si temtor n
fata adversarului. El a aprat pn la ultima suflare kibbutul Tel Chai si a murit rostind
nu conteaz. este bine s mori pentru tara ta` (`tov lamut b'ad artseinu` - cuvinte relatate
de un camarad: Pinchas Shneiurson); cuvinte ce au devenit slogan national pentru
lupttorii ce aprau Yisuvul. pentru `Haganah` si ulterior pentru poporul Evreu din Eretz
Israel.
69
Marcarea anuala a Zilei Tel Chai (11 Adar) s-a constituit ntr-un ritual la scar media
national - n institutii si scoli. n pelerinaje. Titulatura de erou amputat` (ha-gibor ha-
gidem) l aureoleaz. Ziua devine o comemorare a soldatului Evreu anonim. dup
nfiintarea statului Eretz Israel. Noul ritual`. legat de personalitatea acestui antemergtor
al noii tipologii de comportament al poporului Evreu. a fost esential n perioada formrii
statului Eretz Israel si un comportament de referint pentru miile de eroi si eroine
Trumpeldor` care s-au jertfit n luptele pentru identitatea teritorial. care au urmat.
LEGIUNEA EVREIASC
Leguinea Evreiasc - Creat n 1915 din 500 de evrei de origine rus.
expulzati din Palestina n Egipt de autorittile otomane. Condus de Zeèv
1abotinski si 1oseph Trumpeldor. este recunoscut oficial. n 1917. ca
Batalionul 38. Va include ulterior evrei din Palestina. evrei veniti din Rusia
ajungnd la peste 1000 de combatanti. La el se adaug. n aprilie 1918 Batalionul 39 format
din evrei veniti din SUA si Canada. Legiunea a luptat pe pe frontul din Orientul Mijlociu.
condus de Generalui Allenby. pn la ncheierea ostilittilor. La sfrsitul rzboiului avea
efectivul : 5000 de militari n 5 batalioane. Conform statisticii fcute de Zeèv 1abotinski:
erau 34 din SUA. 30 din Palestina. 28 din Marea Britanie. 6 din Canada. 1 din
Argentina. n iunie 1918. voluntarii de la Batalionul 38 au nceput luptele cu armata turc.
la aproximativ 20 mile nord de Ierusalim. n Valea Iordan. Legionarii Evrei au participat si
n btlia de la Megiddo la mijlocul lunii septembrie 1918. Au traversat prin lupt rul
Iordan. si s-au angajat n btlia decisiv de cucerire a Damascului.
70
NCEPUTUL EXTREMISMULUI ARAB N PALESTINA 1920
Extremismul Arab n Palestina si are rdcinile n ~directiva dat de Emirul Faisal n
urma esurii tratativelor ntre el si Chaim Weitzmann[1]. Imediat dup acest moment are
loc prima revolt arab (4 aprilie 1920) cu ocazia festivalului de primvar Nabi Musa (n
arab ~Profetul Moise - celebrarea profetului n folclorul musulman palestinian. timp de
sapte zile - consta ntr-un pelerinaj arab la Ierusalim la mormntul profetului (considerat
de arabi a se afla n zona localittii 1eriho). Pelerinajul a fost instituit de Salah ad-Dn
Ysuf ibn Ayyb (Saladin) pe la anii 1150. pentru a contracara srbtorile crestine de paste
din Ierusalim. Dup trei zile de confruntri : 5 evrei morti. 211 rniti ; 4 arabi morti. 21
arabi si sapte soldati britanici rniti. Trei sute de evrei sunt izgoniti (evacuati`) din Vechiul
Oras. Paradoxal: au fost atacate locuinte ale evreilor ortodocsi - dusmani nversunati ai
Miscrii Sioniste... n perioada comemorrii de ctre palestinienii arabi a profetului Moise...
1abotinski este arestat pentru posesie de arme si condamnat la 15 ani nchisoare. Trimis n
puscrie n Egipt si apoi la Accra. la presiunea evreilor din Anglia si America i se comut
pedeapsa la un an. Sunt nchisi 200 de participanti la rscoal. dintre care 39 de evrei.
Una din cele mai importante consecinte ale rscoalei din 1920 a fost c evreii din Yisuv
au realizat c aprarea din partea autorittilor Britanice de ocupatie este incert n fata
unor revolte arabe. Ei au reactionat punnd n practic ideea unor unitti paramilitare de
autoaprare care s asigure o reactie consistent la atacurile extremistilor arabi. pe ntreg
teritoriu al Palestinei. Astfel iau nastere. n 1921 unittile paramilitare Haganah` `
(Aprare` n ivrid Ha`Haganah` `). Aceste unitti vor fi acceptate volens nolens de
[1] A se vedea capitolul IV Harta San Remo - o alint Semitic Ratat`.
71
autorittile Mandatului Britanic. Se vor converti n unitti militare regulate ale Armatei
Israeliene. dup declararea Independentei statului Eretz-Israel (14 Mai 1948). n 28 Mai
1948.
UNITATEA PARAMILITAR `HAGANAH`
HA HAGANAH` - APRAREA`
Initial era format din membrii fostei Legiuni. membrii organizatiei protejau fermele
(mosav-uri si kibbut-uri). preveneau locuitorii despre posibile atacuri iminente ale unor
bande. interveneau n luptele locuitorilor cu acestea.
n perioada 1920 -1929. Haganah` a dus lipsa unei autoritti centrale de coordonare.
Locuitorii se aprau cum puteau iar interventia membrilor `Haganah` era de multe ori
tardiv. n 23 - 24 august 1929 are loc atacul asezrii Hebron. Situat la 30 km de Ierusalim.
Este locul n care se afl localizat Mormntul Patriarhilor si locul n care Regele David a
fost investit.
Populatia (arabi si evrei) a convietuit de-a lungul a 2000 de ani. Dup 1920. ca n toat
Palestina. incidentele minore provocate de extremisti arabi erau cotidiene. Cotidiene erau si
plngerile evreilor adresate autorittilor Mandatului Britanic asupra Palestinei (1921-
1948). n 15 August are loc o demonstratie la Ierusalim prin care tinerii Evrei revendicau
72
dreptul de a se ruga la Zidul de Vest. rmsit a Templului de la Ierusalim (aflat sub
esplanada pe care este construit Moscheea AlÀqsa. de Califul ommeiad Abd al-Malik si
terminat de fiul su al-Walid n 705). Demonstratia. aprobat de autoritti. care au
asigurat si mentinerea ordinii. a fost folosit de extremistii arabi (cu zvonuri c au fost
atacati localnici arabi si s-au proferat injurii la adresa Profetului Mahomed) pentru a
declansa. n zilele ce au urmat. atacuri asupra Evreilor la Zidul de Vest. Un tnr evreu este
omort. Funeraliile lui se transform n noi momente de confruntare. ntlnirea liderilor
Britanic. Arab. Evreu (Comisar Harry Luca. 1amal al-Husayni. si Yitzhak Ben-Zvi) nu
duce la o solutie fezabil. Deoarece Haganah` avea informatii c va fi atacat asezarea
Evreilor din Hebron ofer acestora un sprijin cu aprtori. Autorittile Comunittii
Evreiesti din Hebron refuz sprijinul[1] sustinnd c vor fi aprati de autoritatea arab
local (A`yan). Extremistii Arabi lanseaz zvonul c evreii vor s atace Moscheea AlÀqsa.
Bandele lor au atacat pe locuitorii evrei. n Hebron si pe teritoriul sub Mandat Britanic. n
Hebron erau 40 de politisti (39 arabi si un evreu). n dup amiaza zilei este atacat Yesiva
(scoala Iudaic) din Hebron (este omort un tnr). A dou-a si a trei-a zi arabii atac pe
evrei. cas cu cas. Au loc crime feroce. mutilri. violuri. Mare parte din evrei fug din oras;
multi dintre ei sunt ascunsi de vecinii lor arabi. Ajutoarele cerute la Ierusalim ajung prea
trziu. Bilantul : 67 evrei morti. averea locuitorilor evrei furat. comunitatea de evrei din
Hebron desfiintat (cu mici ncercri de refacere. n 1931 - 160 persoane revin. dar sunt din
nou evacuati n timpul revoltelor arabe din 1936-1937) pn la rzboiul din 1967.
[1] Este semnificativ relatarea membrului Hagana. Baruh Katinka. care a ajuns n preziua
masacrului cu 12 lupttori (10 brbati si 2 femei) n casa lui Eliezer Dan. Bancherul Slonim Dwek
refuz ajutorul pe motiv c arabii. creditorii lui. vor apra pe Evrei. Zece din ei. urmati ulterior de
ceilalti doi sunt trimisi napoi la Ierusalim.
73
n total 195 arabi si 34 de evrei au fost condamnati de ctre instantele de judecat ale
Mandatului Britanic. Condamnarea la moarte pentru 17 arabi si 2 de evrei. a fost mai
trziu comutat cu pedepse cu nchisoarea. Trei arabi au fost spnzurati. S-au oferit
compensatii financiare pentru familiile care au avut morti prin amendarea localittilor
arabe din care provenea criminalii.
n urma luptelor din 1929 Haganah` se reorganizeaz prin nrolarea de voluntari din
fiecare asezare. pe ntreg teritoriul. tineri si adulti (ca un exemplu: Ariel Sharon era la 13
ani observator` al aparitiei unor grupuri de banditi n prejma mosavului Kfar Malal.n
care locuia. La 17 ani intr n Trupele Haganah` ). Sunt achizitionate arme si se
organizeaz n asezrile Evreiesti mici ateliere artizanale de realizare a munitiei si a
grenadelor. Haganah` devine o puternic organizatie militar subteran`. n 1936 unittile
Haganah` dispuneau de 10.000 lupttori si 40.000 de rezervisti. n perioada 1936-1939 ele
au participat activ la nbusirea revoltelor extremiste. Autoritatea Britanic nu recunostea
oficial Haganah`. dar colabora cu membrii ei. nglobnd membrii Haganah` n Unitti
Auxiliare ale fortelor Britanice Speciale de patrulare (instruite si conduse de colonelul
britanic Orde Wingate). Ei primesc o instruire militar complet.
Membrii Haganah` erau nemultumiti de pozitia liderilor Evrei din Yisuv. de retinere
(havlagah); de a nu initia contraatacuri asupra localittilor din care proveneau membrii
bandelor extremiste. Pe cale de consecint. apar miscrile Evreiesti Extremiste.
Organizatia Irgun` ` sustine direct emigratia ilegal ; cteva exemple:
1937 - 164 imigranti ilegali din Austria;
1938 - 1940 din Polonia si Austria;
1939 - 1980 din Polonia si Romnia;
1940 - 2300 din Europa;
74
75
1940 - 1944 - 18000 din Europa.
Din rndul ei s-a desprins un grup (1940) numit Lehi` (cunoscut sub denumirea de "Stern
Gang" dup numele liderului. Abraham Stern). Lehi` si Irgun` vor ataca. pn n 1948.
obiective militare britanice si centre ale extremismului arab. Mentionm:
6.11.1944 - Lehi` ucide pe Lordul Moyne la Cairo. Acesta era oficialitatea cu rang cel
mai nalt al guvernului Britanic n zon. Mai trziu. Yitzhak Shamir a afirmat c asasinatul
a fost determinat de sprijinul acordat liderilor Arabi si a propovduirii inferiorittii rasiale
a Evreilor fat de Arabi.
22.07.1946 - Irgun` dinamiteaz Hotelul Regele David`. Statul Major al armatei
britanice: 91 morti 46 rniti.
12.01.1947 - Lehi` atac cu dinamit postului de politie Britanic din Haifa. 4 morti si
140 rniti.
4.05.1947 - Irgun` atac fortreata nchisoare Accra. 20 prizonieri Irgun` si 7
prizonieri Lehi` sunt eliberati. 9 lupttori Irgun` sunt ucisi. 182 detinuti arabi reusesc s
fug.
29.02.1948 - Lehi` mineaz si arunc n aer un tren militar Britanic. la Nord de
Rehovot : 28 soldati morti. 35 rniti.
9.04.1948 Lehi` si Irgun` atac localitatea arab Deir Yassin. Sunt omorti ntre 100-
120 civili.
17.09.1948 Lehi` asasineaz mediatorul ONU Folke Bernadotte. la Ierusalim.
n 1939 autorittile Madatului Britanic. institue restrictii severe privind imigratia
evreilor n Palestina. Asta n conditiile n care exterminarea si izgonirea evreilor ncepuse de
6 ani n Germania si n scurt timp se va extinde n toat Europa. o dat cu ocupatia
76
German. Haganah` ia n grij asigurarea venirii ilegale a evreilor n Palestina (organizatia
Palmah`). Pn la sfrsitul rzboiului. a sustinut aducerea a peste 100.000 de evrei. pe nave
care au spart blocada naval Britanic a Palestinei. Multe alte nave au fost oprite. att de
britanici ct si de fortele navale Germane (a se vedea. de exemplu. cazul scufundrii vasului
Struma`). A organizat numeroase actiuni de protest fat de aceast coalitie ad hoc ntre
germani si britanici. prin reducerea cotei legale de emigrare. Organizatiile Irgun` si Lehi`
trec la actiuni armate. sabotarea liniilor de comunicatie. unittilor si reprezentantilor
britanici si arabi. Din 1943 conducerea Irgun` este preluat de Menahem Beghin.
UNITTILE MILITARE PALMAH`
nceputul celui de al II-lea rzboi Mondial determin autorittile Britanice s cear
evreilor din Yisuv s contribuie cu unitti militare la efortul de rzboi. Se nfinteaza
unittile militare Palmah` . din efectivele Haganah`. n total 12 companii (3 batalioane). n
19 mai 1941. Membrii Palmah` erau recrutati n majoritate din locuitorii Kibbuturilor. ce
aveau o puternic educatie de sprjinire reciproc si colectiv. Ei desfsurau n continuare
lucrrile agricole si erau mobilizati functie de actiunile militare ale unittilor de care
apartineau. Au reprezentat vrful de lance al auto aprrii militare n Yisuv. Actiunile
aveau o palet larg : de la sprijinirea trupelor regulate engleze pn la actiuni de spionaj
militar. cei selectionati fiind foarte buni cunosctori ai limbii si obiceiurilor arabe din zon.
Dup btlia de la ElÀlaim. unittile Palmah` sunt desfintate la ordinul armatei
Britanice. dar se mentine coeziunea lor n ilegalitate. Fiecare kibbutz asigura hrana si
cazarea unui pluton de lupttori. Acestia asigurau paza dar si lucrau cot la cot cu membrii
77
kibbutz-ului la munca cmpului. Fiecare avea 8 zile de antrenament militar. 14 zile de lucru
agricol. 7 zile libere. Aceast organizare asigura flexibilitatea actiunilor de auto aprare si
facilita recrutare de noi membrii din asezri (kibbutz si mosav); strngerea de fonduri
pentru narmare pentru organizatia Haganah`. formarea de lupttori nstruiti militar si
motivati moral sionist. Miscarea Tineretului Sionist a convenit ca fiecare tnr s execute.
ntre vrstele de 18 si 20 de ani. instruirea de ctre membrii Palmah`: exercitii sportive.
orientare n teren. primul ajutor. operatii n detasamentul de auto aprare. antrenament cu
arme usoare. Cei mai performanti erau instruiti n mnuirea explozivelor si sabotaj.
recunoastere si spionaj. comunicatii morse si radio. utilizarea armamentului greu. Se
efectuau marsuri si trageri cu armamentul disponibil. Astfel pregtiti multi dintre ei vor
deveni membrii ai asezrilor Nahal` (asezri militare ntrite. numite si turnul si
palisada`. ce vor fi implantate pe principalele rute strategice de acces la asezrile Evreiesti)
n urmtorii ani dup Declaratia de Independent` (15.05.1948). ntre 1945-1946 Palmah`
va ataca infrastructura unittilor Britanice: poduri. linii ferate. posturi de politie si radar.
n 29.06.1946 unittile britanice desfsoar o vast operatie de dezarmare a unittilor
evreiesti de auto aprare: Haganah` . Palmah`. Irgun` . Lehi` (cifra de soldati britanici
angrenati. estimat ntre 10000 si 25000). Era o operatie de retorsiune la un atac feroviar
(1.06.1946 - Lehi` ) si a rpirii a sase ofiteri britanici (17.06.1946 - Irgun` ). Au fost
capturate sute de arme. mortiere. mii de grenade si sute de mii de munitie aferent. Au fost
arestati 2500 de lupttori si lideri. La tratativele ce au urmat. n schimbul eliberrii si a
comutrii unor condamnri la moarte a lupttorilor evrei Haganah` si Palmah` au
convenit oprirea ostilittilor. Ele au fost continuate sporadic de Lehi` si Irgun` . Palmah`
a avut un rol esential n contracararea bandelor de lupttori arabi. care la rndul lor
pregteau izgonirea evreilor din Palestina
prin declansarea Rzboiului Civl ntre arabi si evrei (1947-1948). n Rzboiul de
independent (1948-1949) Palmah` s-a constituit n trei brigzi de lupt conduse de Yigal
Alon. Ele au luptat cu armatele regulate a cinci State Arabe (Egipt. Irak. Iordania. Liban .
Siria).
Prin structura sa si coeziunea cadrelor Haganah` si Palmah` au fost nucleul n jurul
cruia a luat fiint. armata noului stat Eretz Israel. Conductorii unittilor Palmah`.
printre care mentionm : Yigal Allon. Moshe Dayan. Yitzhak Rabin. Haim Bar-Lev. Uzi
Narkiss. Ezer Weizman vor deveni lideri militari si politici n noul Stat Eretz Israel.
RZBOIUL CIVIL NTRE ARABI SI EVREI 1947 - 1948
A nceput dup 30.12.1947. dat la care Organizatia Natiunilor Unite (Rezolutia
Adunrii Generale a ONU 181) a stabilit data de 14.05.1948 ca dat de ncetare a
Mandatului Britanic n Palestina si a aprobat. Planul de mprtire a Palestinei dup
ncetarea Mandatului.
Fiecare stat ar cuprinde trei mari sectiuni. si o enclav arab la Iaffa.
Evreii obtin 56 din teritoriu (499000 evrei si 438000 arabi).
Palestinienii primesc 44 din teritoriu (818000 arabii si 10000 evrei).
Ierusalim si Betleem urmau s fie administrate de ONU.
78
ONU a stabilit c n acest interval de timp Mandatul Britanic si unittile militare
britanice aveau rolul s asigure ordinea n Palestina.
Momentul a produs o mare bucurie n rndul evreilor din Yisuv si dezndejde printre
arabi. Nici Marea Britanie nu era multumit.
Concurs de mprejurri sau strategie premeditat ?! S-a aplicat schema conform creia
trebuia s se demonstreze c teritoriul era neguvernabil prin sine nsusi` - s se provoace
un rzboi civil ntre evrei si arabi n interiorul Palestinei. folosindu-se de starea tensionat
dintre cele dou comunitti.
Au renceput violentele. Populatia de 2.000.000 (Arabi si Evrei) a suferit mii de pierderi
umane. morti si rniti n aceast nclestare ntre veri`.
S-au implicat. lupttori din Palestina si din afara ei. Armata de eliberare arab si-a extins
atacurile locale n arealul evreilor. Lupttori arabi din Egipt au venit. sub comanda Abd al-
Qadir al-Husayni. fr a ntmpina nici o reactie din partea armatei Britanice...Miile de
voluntari arabi recrutati au realizat blocada a 100000 de evrei din Ierusalim. ncercrile
Haganah` de a trimite alimente si a sparge blocada s-au soldat cu mii de lupttori evrei.
morti si rniti. cu sute de masini si autobuze blindate distruse. Atacurile arabe se extind n
Negev si Galileea de Nord.
Populatia Evreiasc apra fiecare palm de pmnt.
Convinsi de propaganda Arab. c n curnd evreii vor fi aruncati n Mare` o sut de
mii din arabii palestinieni se refugiaz n lagre din afara Palestinei.
Englezii propun anexarea zonei Arabe la Transiordania (regatul Hasemit al Iordaniei)...
Ben Gurion cere ca fiecare brbat si femeie s fie antrenati militar si ncorporati n unitti
Haganah`. Golda Meir obtine fonduri imense de la evreii din Diaspora si sprijinul oficial al
lui Stalin. acordat Miscrii Sioniste. Sunt obtinute nsemnate cantitti de echipament
79
militar prin aportul exportatorilor de arme si a agentior Hagana` n Europa. Acestea
ajung pe teatrul de lupt pn n martie 1948. Ygal Yadim elaboreeaz planul de rspuns la
o anuntat invazie Arab international n Palestina (planul Dalet). ntre 5-20 aprilie 1918
are loc btlia pentru deblocarea Ierusalimului . n care moare si liderul arab Abd al-Qadir
al-Husayni. Tot n acest timp are loc masacrul populatiei arabe din Deir Yassin
(organizatiile Irgun` si Lehi` ); fapt care. asociat cu decesul liderului arab (egiptean).
determin un nou val de emigranti palestinieni. prinsi la mijloc` si deprimati de ineficienta
faptelor de arme a liderilor Arabi. Are loc nfrngerea Armatei Arabe de Eliberare de la
Mishmar HaEmek (Kibbut; baz de antrenament al unittilor Hagana`. ncepnd din
1942) de ctre unitti Palmah` si retragerea lupttorilor Druzi din alianta cu arabii. Pentru
a asigura legtura ntre asezrile Evreilor. Trupele Haganah` si Irgun` cuceresc localittile
Tiberias. Haifa. Safed. Beisan. 1affa. Acra. Alti 250.000 de arabi palestinieni iau drumul
exilului. Speranta celor rmasi era Legiunea Arab a Iordaniei. bine echipat si instruit de
britanici. Aceasta atac Kfar Etzion n 13 Mai 1948. n 14 Mai 1948. David Ben-Gurion
declar Independenta Statului Israel. n aceasi zi. prin invazia trupelor celor cinci state
Arabe ncepe primul rzboi Arabo-Israelian.
n 31.05.1948 Haganah` si Palmah` sunt declarate formal Israeli Defence Force` - IDF;
devenind armata regulat a Statului Eretz Israel.
Astfel se ncheie. cu lumini si umbre. istoria Miscrii de auto aprare a Evreilor din Yisuv
(Palestina) timp de 41 de ani. O poveste demn de a fi povestit oricrui popor. prieten sau
adversar al poporului Evreu. pentru c:
este un exemplu de adaptare si organizare rapid la un context initial defavorabil -
superioritatea numeric si ura extremistilor arabi. ncepnd cu 1920. la adresa unei
populatii (evreii din Yisuv) ne pregtiti moral si militar pentru lupta armat.
80
81
este un exemplu de mbinare a eroismului individual cu cel de grup din partea lupttorilor
evrei. Dac le murea un lider erau alti cinci pregtiti s preia conducerea. La arabi dac murea
un lider ( cazul Abd al-Qadir al-Husayni) o armat se desfiinta instantaneu. Dup multi ani. un
alt lider militar Arab - Osama Ben Laden va ncorpora experienta Evreilor` n organizarea
trupelor Al Quaida...
este un exemplu de mobilizare de fonduri si resurse logistice din ntreaga Comunitate a
Evreilor din lume. bine gestionat de evrei de convingeri diferite. avnd acelasi scop:
Rentoarcerea pe pmntul strmosesc. Care popor nu ar dori s aib un asemenea grup de
lideri si organizare la vreme de restriste!
NOTE AUTOR la "AUTO APRAREA N YISUV"
Din aceste documentri a rezultat c exemplul poporului Evreu: coeziunea n credint.
respectarea regulilor: de la cele sociale la cele alimentare. sprijinul logistic acordat fratilor:
de la nivelul comunittii la nivel global. instruirea sistematic a tinerilor evrei de la 3 ani:
de la religie. cunostinte generale la sport; sunt tot attea chei` demne de a fi de urmat. nu
de a fi blamate. din neputinta de a le urma.
Capitolul VI.
EVREI. CRESTINI SI MUSULMANI
LA IERUSALIM
BREVIAR DE FAPTE ISTORICE
82
N ANII OCUPATIEI ROMANE
-63 Consulul Pompei. n tentativa de a se opune lui Cezar si stabileste sediul la Damasc.
Pentru a si asigura resursele de alimente ocup Ierusalimul si ntregul regat Iehuda.
Reusit favorizat de apelul partidului phariseilor pentru nlturarea monarhiei si
reinstaurarea conducerii iudeilor de ctre Adunarea Rabinilor (Sanhedrinul Marelui
Templu Mozaic de la Ierusalim). n ntelegere cu acestia Pompei atac Ierusalimul si dup o
rezistent de trei luni ntre zidurile Templului. Aristobul al II-lea este luat prizonier. Hirkan
al II-lea (Horkonos) este numit print autonom sub suzeranitatea Romei. Numele regatului
este schimbat din Iehuda n Iudeea.
-54 - 49 Consulul Crasus conduce prima campanie roman mpotriva Partilor. Trecnd
prin Ierusalim el jefuieste Templul. Evreii se revolt. Are loc lupta si ndelungata rezistent
a insurgentilor asmoreeni. condusi de fiul lui Aristobul al II-lea. Alexander. Acesta este ucis
si 30.000 de evrei din Galileea sunt vnduti ca sclavi.
-51 Consulul Cezar cucereste Egiptul si o declar pe Cleopatra regin.
-48 Lupta ntre Cezar si Pompei se decide n btlia de la Pharsalos. Pompei este ucis.
Dintre nobilii iudei care l sprijin pe Cezar se remarc Hirkan Antipater (Antipatros
Horkonos). un print hasmonait. Cezar l numeste Etnarh al Iudeii. Hirkan. mpreun cu
legiunile romane puse la dispozitie de proasptul imperator nfrnge pe evreii strnsi n
jurul lui Ezechias si intr cu legiunile sale n Ierusalim. Numeste pe fiul su Irod (Horodos)
ca guvernator al Galileei (Galil). Acesta se remarc nbusind miscrile de revolt
antiroman a evreilor.
83
-44 Brutus l ucide pe Cezar n Senat. Antonius este declarat imperator. n Iudeea.
adversarii lui Hirkan se revolt. Acesta este otrvit (-43).
-40 Partii ocup Iudeea. Numesc rege pe Antigonus. Au loc lupte ntre demnitarii iudei :
unii i sprijin pe romani. altii pe parti. pn n anul (-38) cnd partii sunt nfrnti de
romani.
-37 Irod intr cu 16 legiuni romane. conduse de Sosius. n Ierusalim si unific Iudeea. El
este numit de Senatul Roman Amicus et Socius Populi` (Prietenul si Aliatul poporului
Roman).
-31 Imperatorul Antonius este nfrnt de Octavianus Augustus n lupta de la Actium.
-31 - 14 Octavianus Augustus mprat la Roma. Aliat cu nvingtorul este si Irod. Noul
imperator l va numi Rege al Iudeii. Regatului i se adaug. la dispozitia lui Octavian : Gaza.
Ierihon si portul Iafa (Iaffo). Irod preia si functia de Mare Preot al Templului. Urmeaz o
perioad de mari constructii a infrastructurii urbane si portuare : sunt reconstruite
localittile Antipatros. Sebastos. Cesareea (numit astfel n cinstea cezarului roman
Augustus). Sunt construite porturi la Cesareea si Antedon. Este organizat o retea de
irigatii n agricultur. Marele Templu de la Ierusalim este reconstruit (-20 ; -19). Irod se
rzbun fr iertare mpotriva celor ce i se opun.. si va ucide doi din proprii fii : pe unul
din ei n urma unei revolte antiromane (-12). pe cellalt cu putin timp nainte de moarte (4).
n plan religios au loc lupte n Sanhedrin si n afara acestuia ntre cele trei mari grupri
religioase Saducei. Pharisei. Esenieni. Irod si va asocia la putere reprezentanti ai
esenienilor si ntr-o mai mic msur a phariseilor.
84
-27 Siria devine provincie imperial condus de un Legat`. Iudeea sub diversi demnitari
romani : Quirinus (-12 -9. -4 4). Varus (-6 -4).
Recensmintele efectuate de romani. pentru a cunoaste ceea ce noi numim acum baza de
impozitare. ntmpin o puternic rezistent a clasei de mijloc` iudee. dar si a celor sraci.
6.000 de rabini pharisei refuz jurmntul de credint cerut de autoritatea roman
(sprijinit de saducei). Tara se confrunt cu o revolt mocnit care va exploda dup
moartea lui Irod.
-7 Se naste Ioan Boteztorul. fiul rabinului Zaharia si al Elisabetei. Va fi Antemergtorul lui
Iisus. aplicnd evreilor un botez de purificare n apele Iordanului..
-6 Nasterea lui Iisus n timpul unui recensmnt la Bethleem. Pruncul este recunoscut ca
fiind Mesia de ctre ciobanii Misrael. Stefan si Chiriac ; precum si de magii Gaspar.
Melchior si Baltazar (condusi de o stea` pn la staulul n care Maria l-a nscut). La
patruzeci de zile el este confirmat (conform ritualului mozaic) n Marele Templu din
Ierusalim de ctre un preot n prezenta ortodoxului credincios mozaic Simeon si a
vizionarei Ana. veniti n Templu la chemarea Duhului Sfnt`. Simeon prevesteste mamei
menirea Pruncului si durerea ei. ca mam ce o va avea. n viitor de pe urma acestuia ; dup
care adreseaz osana lui Dumnezeu c i-a respectat promisiunea de a-l tine n viat pn la
venirea lui Mesia ; acum el murind fericit c l-a vzut.
85
Irod cere s fie omorti pruncii pn n doi ani ; de team ca acest copil s nu devin un
nou Iuda Macabeul[1] (se pare c a dou-a zi dup plecarea lui Iosif. Maria si Iisus din
Bethleem). Familia lui Iisus se refugiaz n Egipt. n Delta Nilului.
4 Moare regele Irod. Fiul su Arhelaus este desemnat de Irod ca urmas. Senatul roman
decide mprtirea regatului Iudeii n trei provincii: Irod Antipas primeste Galileea si
tinutul Perea; Arhelaus Iudeea si Samaria; Filip (fiul Cleopatrei si a lui Antonius) primeste
Betania. Traconitida. Auranitida si Ituria (Paneas). Filip extinde orasele Betsaida si
Cesareea. Este trimis la Ierusalim Sabinus. n calitate de procurator al bunurilor
imperiale. pentru a face un inventar al resurselor regatului.
[1] n perioada domniei lui Antiohus Epifanes (- -200) grecii au venit la Ierusalim pentru a
impune cultul zeilor. Miscarea de rezistent a fost initiat si condus de Mathatias fiul lui
Ioan si de cei cinci fii ai si : Ioan zis si Gaddis ; Simon zis si Thasi. ; Iuda. zis si Macabeul ;
Eleazar. zis si Abaron ; Ionathan zis si Apphus. Ei au eliberat Ierusalimul si tinuturile
iudeilor gonind pe greci. pe acei evrei ce pactizaser cu ocupantul si distrugnd altarele
zeilor pe tot ntinsul regatului lui Iehuda. Urmeaz ani de lupte grele. mpotriva
macabeilor fiind mobilizate trupe ce au ajuns la sute de mii de soldati. Are loc si un asediu
al Ierusalimului. Din cauza vestii unor rscoale n Antiohia grecii se retrag. Un alt general.
Nicanor. este nfrnt n lupta de la Bethoron. Pn la urm macabeii vor initia o aliant cu
tnra republic Roman. n -146. romanii ocup Grecia. Statul Iudeu va beneficia de
independent ntre -142 si -63. Teama lui Irod era ca miscarea anti-roman s nu si
gseasc un conductor de talia Macabeilor. Macabeu` n ebraic nseamn cel care
loveste` ; n greac cel care lupt`.
86
Recensmntul fcut de romani si slujbasi iudei determin revolta populatiei. sustinut si
de o parte a rabinilor.
Se configureaz o miscare antiroman. de eliberare. sub conducerea lui Iehuda Galileanul
si a rabinului phariseu Sadoc. Sabinus cheam legiunile lui Varus. pentru a restabili pax
romana`. Mii de rsculati sunt crucificati n anul 6.
5 - 30
5 Nasterea lui Saul din Tars (localizat de diverse surse ntre 5-10). Provenit dintr-o familie
de nobili iudei. creia i se acordase cettenie roman. el va fi instruit pentru a deveni rabin
la Yesiva lui Gamaliel cel Btrn din Tars. Ca tnr membru n Sanhedrin se va remarca n
prigoana mpotriva comunittilor de evrei crestini. Va participa direct la asasinarea
Sfntului diacon Stefan. Reconvertit la Crestinism sub numele Pavel. va dezvolta
misionarismul Evangheliei lui Isus. ntre evrei si ne evrei n arealul Orientului Mijlociu si
Mediteraneean.
6 Iudeea este declarat provincie roman condus de un procurator. Arhelaus este exilat n
Galia. Quirrinus. numit procurator ncepe reinventarierea bunurilor regatului lui Arhelaus.
Continu rscoalele conduse de Iehuda si Sadoc. Ei sunt numiti de romani zeloti`.
Rentoarcerea familiei lui Iisus din Egipt. Se vor stabili n Nazaret. Se sustin prin
meseria de tmplar a lui Iosif. pe care o va nvta si Iisus. La srbtorile de Pasti. tnrul
va uimi pe nvtatii din Templu prin adnca ptrundere n nvtturile Torei.
6 Ann (Hanan). fiul lui Seth este numit de Quirrinus Mare preot al Templului..
87
14 Moare mpratul Augustus. Este ales mpratul Tiberius (14 - 37). Va fi contemporan cu
nasterea sectei lui Crestus` si cu primele reprimri din partea evreilor mozaici. Va trata
diferendul ca o problem intern Legii Mozaice. pedepsind doar ce contravenea Legii
Romane.
17 Urmare a opozitiei surde a Sanhedrinului fat de romani Valerius Gratus l nlocuieste
pe Ann cu Iosef Ben Caiafa (17 - 37).
26 Pilat din Pont (Pontius Pilat) este numit procurator al Iudeii. El va apra interesele
Romei exploatnd rivalittile din interiorul oligarhiei iudaice din Ierusalim ; ntre Caiafa.
Irod Antipa. Filip. Va lupta pentru anihilarea miscrii de revolt condus de ziloti. El d
verdictul crucificrii lui Iisus. la cererea Sanhedrinului si a multimii strnse la judecarea
acestuia de ctre rabinii Templului (30).
27 Ioan Boteztorul este arestat (dup ce l-a botezat pe Iisus apa rului Iordan). Va fi
decapitat la insistenta sotiei (si fostei cumnate) a lui Irod Antipa. nencetnd n detentie a
blama ca imorale moravurile destrblate ale anturajului regal. Ulterior. toti misionarii lui
Iisus vor prelua Botezul cu Ap ca PRIMA FORM DE RECUNOASTERE a unui adept
ca fiind ntr-o comunitate de crestini. Ioan va fi sanctificat de ctre Biserica crestin de la
Ierusalim sub numele de Antemergtorul`.
28 ncepe misiunea Profetului Iisus. nti n Iudeea apoi n toat Galileea. Evanghelizarea
se adresa n egal msur nevoilor oamenilor simpli. prin miracole de nsntosire si
spiritului prin pilde morale. El dezvluie credinciosilor evrei un Dumnezeu care iubeste pe
om. asa cum omul ar trebui s si iubeasc semenul.
88
De asemeni definea accesul la Viata de apoi` si 1udecata de apoi` ca fiind criteriile de
evaluare a comportamentului fiecruia. legtura cu Dumnezeu ne ncheindu-se o dat cu
viata. Ca mod de reorganizare a vietii civile el preconiza o comunitate de tip esenian
(bunurile n comun. ntr-ajutorarea membrilor comunittii. eliminarea sacrificiilor si
ofrandelor materiale ; singura ofrand` fiind cinta zilnic pentru greseli si oferirea
spiritului pentru a fi judecat de blndetea Divin). Mesianismul su va genera o polarizare
a celor sraci si a celor nemultumiti de asuprirea administratiei iudeo-romane. cptnd n
anul 29 - 30 accente de revolt pasiv.
30 Iisus este crucificat pe 14 Nissan. n timpul srbtorilor de Pasti (dup alte izvoare n
anul 33) fiind perceput de oligarhia iudeo-roman ca un reformator social si religios foarte
periculos.
30 - 50
30 - 35 Formarea primelor mari comunitti de evrei crestini la Ierusalim si n Iudeea.
Confruntri cu evreii mozaici n Marele Templu.
Lapidarea Sfntului diacon Stefan. Plecarea elenistilor` n comunitti evreiesti din afara
Iudeii (Antiohia. Bere. Tars. etc).
Convertirea rabinului Saul. pe drumul Damascului. Se va retrage n Tars. pentru a nu fi
ucis att de habotnicii mozaici ct si de evreii elenisti` (pentru lapidarea lui Stefan).
33 mpratul Tiberius d dispozitie Legatului de Siria. Vitelius. s destitue pe marele rabin
Caiafa si recheam pe reprezentantul Romei Pilat. fiind nlocuit cu senatorul Marcel.
89
Iacob cel Mic preia conducerea comunittii crestine din Ierusalim. Apostolul
Petru va prsi Ierusalimul continund misiunea apostolic. Prezenta lui Petru la Roma
este localizat n 42. dup Eusebius:
La nceputul principatului lui Claudiu. providenta l -a luat de mn pe Petru si l-a
condus la Roma`. (Cronica 2.14.6). Dup alte izvoare documentare n 48-49.
44 Moare Agrippa I.
44 - 52 Iudeea condus de procuratori romani : Cuspus Fadus (44-46). Tiberius
Alexandrus (46-48). Ventidus Cumanus (48-52).
48 - 50 Prima misune apostolic a lui Saul (apostolul Pavel). mpreun cu Barnabe n
Siria (Antiohia) si Cipru (Antiohia de Pisida. Listros. si Derbe - unde Saul va lua numele
de apostolul Pavel).
49 Dezordini de strad provocate de conflictele ntre evreii crestini si mozaici la Roma.
Claudiu d un edict prin care evreii crestini sunt izgoniti din Roma.
49 - 50 ncepe elaborarea Evangheliei lui Marcu. (concomitent cu predicarea lui Petru la
Roma. la cererea cavalerilor romani crestinati).
50 - 80
50 Are loc Conciliul Bisericii Crestine de la Ierusalim. Conductorii Bisericii dezbat
cum trebuie s respecte noii adepti ne evrei Legea Crestin. Este emis Epistola de la
Ierusalim prin care popoarele de alte rituri dect cel mozaic se pot converti la crestinism
fiind exceptati de la stricta respectare a Legii Mozaice. Printre altele ei nu erau obligati
la botezul circumciziei sau s respecte regulile alimentare stricte (interdictia de a
consuma alimente spurcate`. definite n ritualul iudaic).
90
Nu le era interzis s intre n casele celor de alt religie sau a i primi ca musafiri. Singurele
cerinte erau s primeasc botezul cu ap. s nu fac ofrande sau sacrificii zeilor ; s
respecte Cele Zece Porunci ; s se abtin de la consumul de animale sugrumate sau de
snge. Aceste derogri nu erau valabile pentru evreii crestini. ei trebuind s respecte n
egal msur perceptele Legii Mozaice.
50 - 53 A dou-a misiune apostolic a lui Pavel n Macedonia (Filipium) si Grecia (Salonic.
Corint. Atena. Efes). Aici. grupul misionar primeste n rndurile initiatilor primul discipol
impur` etnic. Este vorba de Timotei. originar din Listros. Pentru a nu nclca pozitia
initiatilor evrei crestini. el este botezat nti n rit mozaic. apoi crestin : cu ap si botezul
prin Spiritul Sfnt. Activitatea intens a grupului misionar nu ntmpin greutti serioase
din partea autorittilor romane. Opozia evreilor mozaici se manifest direct sau indirect
prin incitarea populatiei locale. Astfel n 51 la Corint sau n 53 la Efes. prin incitarea
argintarilor. care si vedeau munca periclitat prin renuntarea celor crestinati la
construirea de temple si statui pentru zei. Va fi nfiintat a dou-a mare Biseric Crestin din
Antiohia. Ea va lua locul Bisericii de la Ierusalim ca centru al dezvoltrii mesianismului
crestin. n 57 i se va altura Biserica crestin din Efes. Acestea sunt primele n care
preponderenta este de partea crestinilor ne evrei.
52-60 Felix Antonius devine procurator al Siriei (si Iudeii). El ia de sotie pe Drusila. sora lui
Agrippa II. Va nbusi revolte ale zilotilor. l va condamna la moarte. n 58. pe Marele Preot
Ionathan (participant activ la miscarea de independent a iudeilor).
91
53-57 A trei-a misiune a lui Pavel n Grecia (Efes si Corint). nfiintarea Scolii de Initiere
crestin de la Efes. n 57. n Tars. Luca mentioneaz prima oar ritualul euharistic de
duminic n cadrul comunittii crestine.
54-68 Nero imperator la Roma. l numeste pe Agrippa al II-lea rege n Galileea. Perea si
Inspector al Marelui Templu.
57 De Pasti. la Ierusalim. Pavel ncearc s elimine disputele din interiorul comunittii de
evrei crestini. Atacat n fata Templului de un grup de evrei pentru a fi lapidat. este salvat
de garnizoana roman. Lisias l trimite n Cesareea la procuratorul Felix. pentru a l
proteja de intentia perpetu a rabinilor din Sanhedrin de a ucide ereticul` apostol.
Rmne n detentie doi ani.
59 1udecata lui Pavel n fata regelui Agrippa al II - lea are loc n Cesareea. Este prezent
Legatul roman Festus si o delegatie a Sanhedrinului. Decizia favorabil a regelui este
contestat de Marele rabin Ann. Pavel cere si obtine trimiterea lui spre a fi judecat de
instanta imperial de la Roma. unde ajunge n 60.
62 Prefectul Romei. Burro l declar nevinovat pe Apostolul Pavel. Misunea evanghelic a
lui Pavel la Roma (60-67).
62 Nero declar zeificarea sa obligatorie n ntregul imperiu. Sunt urmriti cei ce nu o
respect (stoicii greci si crestinii). Evreii mozaici din Roma folosesc toate mijloacele
(inclusiv bunvointa sotiei evreice a lui Nero. Pomponia) pentru a genera o atmosfer de
suspiciune si ur mpotriva crestinilor la Roma.
64 Pentru a descrie un incendiu care s fie consemnat n opera sa poetic. Nero
organizeaz incendierea Romei. Dup care declar vinovati pe crestini.
92
Procuratorul Romei. Tigellinus. organizeaz arestarea n mas a crestinilor. uciderea lor n
amfiteatre. Nero pune la dispozitie pentru masacre propriile grdini.
66-73 Iudeea se rscoal mpotriva dominatiei Romane. Rezistenta dureaz sapte ani.
Insurectia Iudeilor este punctul culminant al revoltelor ce s-au desfsurat nc de la
nceputul secolului. dup moartea lui Irod (4). Ierusalimul este eliberat prin actiunea
comun a poporului si a rabinilor. Cestius Gallus mobilizeaz legiunea a XII-a si alte
cohorte. pentru a ataca Ierusalimul. Este nfrnt de Succot (srbtoarea corturilor).
Iudeea este declarat independent. Se formeaz un Guvern Insurectional` format din 70
membrii. Iudeii formeaz trei armate : cea de la Ierusalim condus de Iosef Gurion si
Marele rabin Hanaan ; cea din tinutul Edomitilor condus de Iehosuah Ben Tzefafa si
Eleazar Ben Hnani ; cea din Galileea condus de Iosef Ben Matitahu. Erau n total 100.000
rzboinici. Nero desemneaz pe Vespasian si Titus. n fruntea a 600.000 de soldati s atace
trupele iudee. Romanii debarc la Accra (Acco) pe care o cuceresc. Trupele din Galileea
sunt nfrnte si generalul 1oseph Ben Matitahu se pred (va fi considerat de evrei trdtor
si numele su va fi sters din istoria evreilor; dar va rmne n istoria universal ca 1osefus
Flavius prin lucrrile sale privind Rzboaiele Iudeilor`). n 70 Titus ocup Ierusalimul.
Marele Templu este incendiat. Din el va rmne doar Zidul Plngerii`. pn astzi. Evreii
rezist n diverse fortificatii. Au loc lupte n interiorul taberei iudeilor ntre adepti ai pcii
cu romanii si zilotii lui Ioan de Gishala. Simon Bar Giora reuseste s formeze o nou
armat si atac Ierusalimul dar. datorit disensiunilor interne evreii sunt din nou nfrnti.
93
Ultima fortificatie care cade va fi Massada. aprat de sicarii lui Eleazar. n anul 73. de
Pasti. toti aprtorii mpreun cu familiile lor se vor sinucide. Evreii sunt vnduti ca sclavi
sau ucisi n luptele de gladiatori din Siria. O parte din tineri sunt nrolati n Legiunea
roman Macedonica` (care va ajunge si pe meleagurile oltene). Averile templelor mozaice
sunt date templelor romane. Bar Giora este ucis n timpul celebrrii triumfului lui
Vespasian si Titus la Roma.
Perioada este marcat de aparitia unor texte mesianice la evrei. Apocalipsa dup Ioan`
pentru evreii crestini (la Patros. n Grecia) ; Mishna` si Zohar` pentru evreii mozaici.
nvtatii mozaici. sub conducerea rabinului Iohanan Ben Zakai si a lui Gamaliel dÌavne
(70) formeaz la Iavne (Iasmina) o yesiva la care sunt instruiti rabinii pentru rezistenta
prin conceptul de Stat Spiritual Evreu`. Poporul este unit nu prin unitatea de teritoriu ci
PRIN UNITATEA N CREDINT. Evreii crestini refuz s se alture insurgentilor.
67 Apostolii Petru si Pavel martirizati la Roma.
68 Nero se sinucide. Galba imperator.
69 - 79 Vespasian imperator. Vespasian si Titus vor nceta prigoana mpotriva crestinilor.
avnd n vedere si refuzul acestora de a se altura insurgentei iudeilor. Au loc treceri la
crestinism n familia imperial (Flavius Sabinus. fratele lui Vespasian). Fapt mentionat de
1osefus Flavius n Rzboiul Iudeilor`. Perioad propice pentru dezvoltarea Bisericii
crestine de la Roma.
81 - 284
81 - 96 Domitian imperator. Represiune asupra bisericii crestine de la Roma.
94
Domitian va cuta s distrug existenta crestinismului n rndul cavalerilor si
aristocratiei romane. n ncercarea de a reimpune cultul zeilor. Cad Domitilla. consulul
Achilio. Glabrione. consulul Flavius Clementinus (vr cu Domitian).
97 - 105 Papa Evarist la Roma.
96 - 98 Nerva imperator;
98-117 Traian imperator. Vor desvrsi expansiunea imperiului n Sud-Estul Europei si
Asia Mic. Romanii cuceresc Armenia. Assiria. Mesopotamia. Dacia. Politica privind
crestinii este mai relaxat. Ierusalimul este partial repopulat cu evrei crestini. loiali
imperiului. Au loc lupte interne si rscoale n Iudeea. n urma unei rscoale a iudeilor.
Simeon (care l-a nlocuit pe Iacob cel Mic la conducerea Bisericii de la Ierusalim) este ucis
n anul 107. Locul lui este luat de Ioan de Efes (107-117). Ignatiu de Antiohia (prezbiterul
Bisericii din Antiohia) este dat spre a fi sfsiat de animale n amfiteatrul de la Roma (110).
Policarp va pstorii comunittile crestine. pn n 156. n calitate de episcop de Smirna.
105-115 Papa Alexandru I la Roma
117-138Adrian mprat. Stabileste granita pe Eufrat. ncheind pacea cu Partii. O rscoal
a iudeilor din 117 este nfrnt de trupele romane conduse de maurul Lucius Quietus.
Acesta devine Legat al Iudeii. Adrian era un mare admirator al culturii elene. Preconiza
unificarea imperiului prin sinteza culturii romane cu cea elen. Dorea s edifice un consens
comercial. edilitar si civic. n perioada 128-138 si va stabili resedinta la Atena.
115-125 Papa Sixt I ;
125-136 Papa Telsefor.
127 n urma participrii evreilor la o rscoal n Egipt. mpratul Adrian hotrste
lichidarea iudaismului. ncepnd cu interzicerea botezului mozaic (circumcizia).
95
n anul 130 viziteaz Ierusalimul si hotrste reconstructia orasului ca urbe de tip roman.
sub numele de Aelia Capitolina. Templul urma s fie reconstruit si nchinat lui 1upiter.
132 Dup doi ani de pregtire. iudeii ncep ultimul lor rzboi mpotriva Romei. Rabinul
Akiva l numeste pe Simon Ben Koshiba Mesia`. cu numele Bar Kohba (Fiul Stelei). si
conductor al armatelor iudee. Garnizoana condus de Tinus Rufus si ntririle venite din
Siria sunt nfrnte ; Ierusalimul este eliberat. Iudeii pedepsesc pe evreii crestini. care nu se
altur miscrii anti romane. mpratul cheam legiunile din Bretania. conduse de Iulius
Severus si preia conducerea campaniei. Este cucerit nti Galileea. n anul 134 este cucerit
Ierusalimul. Dup o rezistent ndelungat si distrugerea a cinzeci de localitti fortificate.
cade ultima citadel : Beter (135). unde moare si Bar Kohba. Iudeii vor mai rezista un timp
n pesterile de la Marea Moart (Ein Ghedi). Tinius Rufus va reconstrui Ierusalimul ca
urbe roman sub numele de Aelia Capitolina. Templele lui 1upiter. 1unona. Minerva vor fi
construite pe ruinele Marelui Templu. Templul Afroditei este amplasat pe Golgota; a lui
Zeus n Garizim si n Pdurea Sacr. a lui Adonis n jurul grotei de la Bethleem.
135-155 Fiinteaz ultima comunitate de evrei crestini dintre cei dispersati n Cisiordania si
Siria. Se vor numi Ebioniti (sraci) si vor adopta Evanghelia Evreilor`. Nu recunosteau lui
Iisus calitatea de Mesia si nici textele cuprinse n epistolele paveliene.
136 -166 Papa Igniu ; 140 -155 Papa Pius I ; 155 - 166 Papa Ancient la Roma
150 Iehuda Bar Ylai din Usha formeaz o nou Yesiva n Tveria.
155 Policarp de Smirna martirizat.
96
162-180 Marc Aureliu imperator. Emite Kaina Dogmata (Noi decrete) mpotriva
crestinilor din cauza miscrii eretice crestine a montanistilor (Montanism a fost o miscare
crestin numit dup numele fondatorului ei Montanus). Miscarea Montanistilor apare n
Frigia (160). Numit si Miscarea Noii Profetii` (Tertulian a fost el nsusi montanist) ea are
un spirit de devotiune. recomand asceza. intoleranta fat de practicile pgne si avea un
puternic spirit anti roman si anti statal. Li se opun. din interiorul crestinismului
apologetii : Melitone. Atenagora. Apollinnare ; care cer loialitatea crestinilor fat de statul
Roman si se opun manifestrilor fanatice ale montanistilor. Marc Aureliu va reactiona
prin emiterea Kaima Dogmata: urmrirea si persecutarea crestinilor care nu respect
legile statului. Apogeul este atins la Lyon unde mii de crestini montanisti sunt ucisi.
Printre ei si apologetul Iustin. Biserica crestin din Lion. decimat. este curnd revigorat
datorit lui Irineu.
193-211 Septimiu Sever imperator. Relaxeaz politica antievreiasc si n egal msur
anuleaz prigoana mpotriva crestinilor. Este adeptul sincretismului religios (coexistenta
religiilor). Numeste un presedinte (nashi) din rndul nvtatilor iudei din Tveria. Nashi va
fi Iehuda Bar Ylai. n 212 va acorda evreilor cettenie roman (o dat cu toate popoarele
supuse imperiului.). n Ierusalim revin evreii din alte teritorii. Cea mai semnificativ. ca
numr. este comunitatea revenit din Babilon n urma prigoanei persane (212-241).
Deasemeni este asimilat la mozaism populatia Tadmoreean. dup nfrngerea ei de
romani (273).
97
Papi Ia Roma, pn Ia cderea ImperiuIui Roman de Apus
Perioada Pap Perioada Pap
(166-175)
(175-189)
(189-199)
(199-217)
(217-222)
(222-230)
(230-235)
(235-236)
(236-250)
(251-253)
(253-254)
(254-257)
(257-258)
(259-268)
(269-304)
(308-309)
(309-310)
(311-314)
(314-335)
(336-336)
(337-352)
Soteru
Eleuterius
Victor
Zeferin
Calist
Urban
Pontian
Antero
Fabian
Cornel
Luciu
Stefan
Sixt
Dioniziu
Marcelin
Marcel
Eusebiu
Midziade
Silvestru
Marcu
uliu
(352-366)
(364-384)
(384-399)
(399-402)
(402-417)
(417-418)
(418--422)
(422-432)
9432-440)
(440-461)
(461-468)
Liberiu
Damasus
Siriciu
Anastaziu
nocentiu
Zosimo
Bonifaciu
Celestin
Sixt al -lea
Leon (cel Mare)
lariu
98
Imprati Romani
Perioada mperator
(161-180) Marc Aureliu
(180-192) Comodus
(193-211) Septimiu Sever
(211-218) Caracala
(218-222) Elagabalo
(222-235) Alexandru Sever
(235-284) Anarhia Militar
(284-305) Diocletian (Orient)
(285-305) Maximian (Occident)
(305-311) Galeriu (Orient)
(305-306) Constantiu (Occident)
(306-311) Constantin si Maxentiu
(312-337) Constantin cel Mare imperator unic
(337-353) Period de interegn
(353-363) Constant al lea imperator unic
(363-364) Giovan imperator crestin
(364-375) Valentian imperator crestin
(375-383) Gra ian si Valentian
(372-392) Teodosiu imperator crestin n Orient
(392-395) Teodosiu imperator crestin unic
(395-423) Honoriu n Occident
(395-408) Arcadiu n Orient
(408-450) Teodosiu al -lea n Orient
(423-455) Valentian al -lea n Occident
(455-476) Dezagregarea puterii n Occident
(450-457) Marcian n Orient
(457-473) Leon n Orient
(473-474) Leon n Orient
(474-476) Zenon n Orient
99
N ANII OCUPATIEI BIZANTINE
284 - 638
284 Conducerea Imperiului este mprtit ntre Diocletian (de Apus) si Maxentiu (de
Rsrit).
311 La sfrsitul vietii imperatorul Galeriu decreteaz toleranta religioas pentru crestini.
306-337 Constantin cel Mare imperator.
312 Constantin nvinge pe Maximus la Ponte Milvio (pe Tibru)
sub semnul lui Iisus (crucea n sase colturi).
314-335 Papa Silvestru la Roma.
324 Constantin nvinge pe Liciniu n Orient. Legiunile de soldati crestini particip la
eliberarea Anatoliei. Constantin declar crestinismul religie de stat. ncepe imperiul
Romano-Crestin. Capitala imperiului se stabileste la Constantinopol. Palestina si
Ierusalimul trec sub conducerea evreilor crestini. Acestia adopt toponime elene. Pe
Golgota este construit Biserica Sfntului Mormnt. Evreii crestini repopuleaz
Ierusalimul. Zidul Plngerii rmne sub jurisdictia comunittilor de evrei mozaici.
325 Conciliul ecumenic de la Niceea. La Niceea se definesc criteriile de apartenent la
catholica eclesia` :
Acceptarea tezei fundamentale :
Fiul este Dumnezeu din Dumnezeu. lumin din lumin. Dumnezeu adevrat din Dumnezeu
adevrat. generat nu creat. consubstantial cu tatl`.
Ordinea scaunelor episcopale : Roma. Alexandria. Antiohia; Ariile de jurisdictie ale
episcopilor.
100
Data Pastelui stabilit de comun acord (nu s-a respectat datorit diferentelor de calendar
ntre Orient si Occident).
Celibatul clericilor (cu care nu vor putea locui dect mamele si surorile).
351-353 Rscoal a evreilor mozaici de la Ierusalim. Sunt nfrnti. titlul de nashi`
(conductor al Comunitatilor cu drept de reprezentare n fata autorittilor) este desfiintat.
localittile Tveria. Tzipori si Bet Gallus sunt drmate. Ierusalimul rmne oras deschis
celor dou religii; este permis vizitarea locurilor sfinte. Misionarii crestini Ilarion si
Hariton ndeamn la construirea de biserici si mnstiri pe tot teritoriul Palestinei.
363 ncepe confruntarea ntre Romani si Persi. Ofensiva lui Constant al II-lea nfrnt.
Valentian. imperator crestin (363-375). Se dezvolt episcopia crestin din Milano sub
conducerea Episcopului Ambroziu (347-397). Scade influenta papilor de la Roma. Pn n
392 o perioad tulbure n Occident. dup care Teodosiu I devine imperator unic. cu intentia
de a mentine imperiul prin credinta crestin si institutiile ei. Un incident din perioada lui
Teodosiu ilustreaz gradul de intolerant la care ajunsese clerul crestin fat de poporul
primilor crestini. n anul 387. la Callinico. oras pe malul Eufratului. crestini fanatici au
incendiat o sinagog. mpratul Teodosiu I. desi crestin. cere episcopului de Milano.
Ambrozie. s reconstruiasc sinagoga cu banii episcopiei. Episcopul de Milano Ambrozie i
scrie : Va fi asadar un templu al nelegiuitilor iudei construit pe cheltuiala Bisericii`.
(Ambrozie Scrisoarea 74)
101
451 Marea schism crestin. Separarea bisericilor
Biserica de la Roma (catolic)
Biserica de la Constantinopol (ortodox)
Episcopul 1uvenal (de la Ierusalim) se altur Bisericii de la Constantinopol dar
majoritatea evreilor crestini se altur comunittilor evreiesti din Samaria. Crestinii rmn
minoritari n Ierusalim.
476 Cderea Imperiului Roman de Apus.
527-565 1ustinian mprat. Va reinstaura dominatia ortodoxismului n Ierusalim.
Drepturile evreilor mozaici vor fi limitate.
614 Evreii mozaici din Galileea si Nazaret se altur persilor. ajutndu-i s ocupe
Ierusalimul. Clerul mozaic va declansa o prigoan de amploare mpotriva populatiei
crestine. Vor fi drmate numeroase biserici. Preotul Zaharia si fruntasii crestini sunt goniti
din oras.
627 Pace ntre persi si bizantini. Revenirea clerului ortodox se face printr-o procesiune
condus de mpratul Heraclius. Clerul ortodox prigoneste pe mozaici.
638 Califatul Arab. ocup Ierusalimul si Palestina.
102
N ANII OCUPATIEI CALIFILOR
638 - 1099
625 Expasiunea Arab se apropie de Palestina. Armata organizat de Profetul Mahomed
este privit cu team de populatie. Evrei. crestini si pgni. deopotriv si trimit delegatii cu
daruri pentru a obtine ~Act de Protectie(firman). ncep lupte ntre armatele arabe si
legiunile bizantine (632-638). Acestea din urm sunt nevoite s abandoneze Siria si
Palestina. dup btliile de la Bet Sen (635) si Valea Iarmukului (636). n 638 Ierusalimul
este ocupat de trupele musulmane. Comandantul trupelor bizantine prseste orasul lsnd
la conducerea acestuia pe episcopul crestin Sofronie. Acesta pred orasul califului Omar.
Tratatul ncheiat prevedea respectarea locasurilor de cult si o anumit tolerant n
practicarea celor trei culte: mozaic. crestin si musulman. Teritoriul cucerit va fi numit de
arabi Falastin`. Din cauza lipsei consoanei P` din vocabularul arab.
661 Califul Muawaia i ia aliati n oras pe iudei. Va sprijini colonizarea lor n Liban si le d
conducerea orasului. Este construit Marea Moschee a lui Omar pe ruinele Marelui Templu
mozaic. Se construiesc moschei pe tot teritoriul Palestinei.
717 Califul Omar al II - lea instituie un regim de teroare religioas. El ncepe cu msuri
fiscale de genul taxei pe cap` (de necredincios musulman). Continu cu alte restrictii. Ne
musulmanii nu aveau voie s construiasc sau s repare locasuri de cult. Nu li se permitea
s oficieze procesiuni rituale sau s afiseze insemnele de cult (crucea. steaua lui David.
steaguri. icoane. etc) n locuri publice. Nu aveau voie s mpiedice rudele s se converteasc
la mahomedanism. Nu aveau voie s adopte obiceiuri musulmane. s participe la srbtori
musulmane.
103
Nu aveau voie s construiasc locuinte mai nalte dect ale musulmanilor. Ciudat de
asemntoare cu cele aplicate n istorie de alte regimuri intolerante sau xenofobe. pe criterii
religioase sau nu - Inchizitia. fascismul. comunismul. etc Califii din dinastia Abas au impus
semne distinctive n vestimentatia necredinciosilor`. Iudeii trebuiau s poarte plrii
galbene. crestinii plrii de culoare albastr. iar ceilalti necredinciosi plrii de culoare
rosie. Au loc campanii de trecere fortat la mahomedanism. Datorit opozitiei hotrte. att
a mozaicilor ct si a crestinilor (care ncep un exod n mas din Ierusalim. ne vrnd s
renunte la credint) autorittile musulmane sisteaz convertirea fortat. Cei ce o vor
accepta vor primii functii publice. O vor face membrii unor familii cu stare iudee (si mult
mai putin crestinii). Acestia se vor constitui n factor de sprijin n infrastructura puterii
musulmane. Practicarea cultului de origine o vor tine n mare secret. Biserica Sfntului
Mormnt. de pe Golgota este drmat. Comunittile crestine n Palestina sunt grupate n
Ierusalim. Tveria. Bethleeem. Nazaret si localittile maritime. Comunittile iudeilor sunt
grupate n Galileea. Neghev si la Ierusalim.
998 Beduinii din tribul Tay sunt desemnati s guverneze Palestina n numele califilor.
Acestia se declar independenti. Urmeaz o perioad de rzboaie civile pn la venirea
cruciatilor. Fenomen ce va diminua viata economic. ruinnd comunittile locale si
determinnd o micsorare a numrului de locuitori din Palestina. Vor fi izgoniti de Cruciati.
104
N ANII OCUPATIEI CRUCIATILOR
1099 - 1291
1096 Regatele crestine. o dat constituite ntr-o aliant (care va duce la formarea Imperiului
Romano-German). sub conducerea spiritual a papilor. si canalizeaz forta expansiv sub
stindardul eliberrii Mormntului Sfnt. ncepe prima Cruciad. Trupele de mercenari
conduse de nobili Franci se deplaseaz spre Ierusalim. n drumul lor practic exterminarea
ne crestinilor. n spet din comunittile evreiesti ntlnite.
Motivul religios[1] era de fatad. Iisus a fost ucis. dup cum am vzut. de oligarhia
Sanhedrinului Mozaic si de acei evrei din Ierusalim. incitati de marele cler mozaic de
atunci. Se masca faptul c fr apostolii evrei crestini. popoarele crestine nu ar fi fost.
crestine. Era perioada n care. spre exemplu textul Lucanian Faptele Apostolilor` va fi
ascuns` uzului crestinului de rnd`. Era si firesc deoarece argumentul vinei` poporului
Evreu nu ar mai fi avut. argumente. Motivul real era mai prozaic : jaful evreilor. care
erau nstriti. Metoda se va aplica aproape nou sute de ani.
Are loc lupta pentru Ierusalim. 30.000 de lupttori iudei se apr cu disperare si eroism.
Marea majoritate cad n asediu. Pe 15 iulie orasul este cucerit. Cei prinsi sunt vnduti ca
sclavi nobililor crestini. Ceilalti iudei se retrag la Askelon unde vor continua rezistenta pn
n 1153. Comunittile de crestini predau zona lor fr lupt. Perioada cruciat a lsat pe
teritoriul Palestinei numerose biserici crestine. mnstiri si forturi. ale cror urme se gsesc
si azi. Multe din ele au fost transformate n moschei.
[1] vina poporului evreu de a l fi omort pe Iisus
105
Comunittile de iudei erau grupate n zona rural deoarece cruciatii nu au omort aici
oameni. avnd nevoie de produse agricole pentru garnizoanele lor. Iudeii erau tratati la fel
ca orice ne crestini. Cu mici exceptii li se interzicea stabilirea la Ierusalim. Astfel un grup de
300 de rabini practicanti ferventi ai cultului mozaic. din Franta si Anglia. primesc dreptul
de a locui la Ierusalim (1210-1211). Comunitti mai mari de evrei sunt la Askelon. Accra si
n Galileea. Localnicii. fie ei crestini sau iudei. practicau agricultura. micile meserii.
comertul. Godefroy de Bouillon este proclamat Rege al Ierusalimului. Nobilul franc
Tancred devine Print de Galileea. Regatul Crestin nfiintat este numit Regnum David` si n
unele acte Israel`. El se ntindea de la muntele Hermon si Damasc n Nord pn la portul
Eliat n Sud.
1177Alianta ntre Egipteni. Sirieni. Irakieni condus de Saladin[2]. n a se opune celei de a
dou-a cruciade. reuseste s ocupe Gaza. A dou-a cruciad se mpotmoleste n fata
Damascului.
1191A trei-a cruciad. condus de Richard Plantagenetul (Inim de Leu`) si Filip August.
reuseste s recucereasc de la Alianta Arab portul si cetatea Accra. Nentelegeri aprute
ntre conductorii ei fac ca armata crestin s nu valorifice fuga n derut a trupelor arabe.
Este ncheiat pace cu Saladin prin care este permis accesul liber la centrele de cult aflate n
zona arab.
1229 A sase-a cruciad este condus de regele Friderich al II - lea. Ierusalimul este
recucerit fr lupt. la fel ca orasele Lud. Ramala. Tzipori. Nazaret. n urma tratatului de
la Iaffa Muntele Templului rmne n posesia Sarazinilor (pe el se afla Moscheea lui Omar).
Cruciatii vor rezista pn la venirea Mamelucilor (1291).
[2] Salah ad-Dn Ysuf ibn Ayyb
106
N ANII OCUPATIEI MAMELUCILOR
1516 Mamelucii nving pe cruciati n btlia de la Accra. Restabilesc regimul musulman pe
sistemul de organizare autarhic. Astfel Palestina este izolat de regatele crestine. Este
interzis intrarea clugrilor crestini. de team c vor introduce o dat cu venirea lor
perceptele inchizitiei. Mamelucii permit ntoarcerea Evreilor. Fenomenul se va amplifica
dup Salv Conductul dat de Vatican (1488) prin care evreii persecutati pentru credint de
inchizitie pot pleca n Palestina. Astfel va ncepe o miscare uman de Rentoarcere a
Evreilor n Palestina. Ea va dura. cu variatii de intensitate. pn n secolul XX. n schimb
comunittile crestine se vor diminua. mentinndu-se mai mult pe teritoriul actualului Liban
(Ritul Maronit). Dominatia Mameluc se termin o dat cu invazia otoman.
107
N ANII OCUPATIEI OTOMANE.
SIONISMUL - GENEZA REANTOARCERII
1516 Trupele imperiului otoman ocup Palestina si Egiptul. n urma btliei de la Debek.
1481-1512 Baiazid Ilderim sultan. Revin grupuri mari de Evrei de rit Sefard[1] care se
instaleaz n peninsula Iberic. Au fost expulzati din Spania n 1492 si ulterior din
Portugalia.
1700-1777 Soseste un val de evrei askenazi[2] veniti din Polonia. n urma prigoanelor
antisemite. Puterile crestine ncearc sprijinirea emigrrii si implantrii de comunitti
formate din srbi. bulgari si greci.
[1] Evreii de rit Sefard sunt evreii de rit spaniol. Ei s-au instalat n Peninsula Iberic dup ce au fost goniti din
Iudeea: prima deportarea a avut loc n anul 70 si dup desfintarea Statului Iudeu de armata Imperiului Roman (134-
135). Arealul de dispersie a fost de-a lungul teritoriilor limitrofe Mrii Mediterane. Ei s-au instalat n Peninsula
Iberic o dat cu instalarea Califatelor Arabe (secolul VIII) n Peninsula Iberic. Au fost expulzati din Spania n 1492
(prin Decretul din Alhambra. dat de Regina Isabela la ndemnul Episcopului Iezuit Francesco de Loyola) si ulterior
din Portugalia. Au emigrat n nordul Africii. n Italia. n Orientul Apropiat. n peninsula Balcanic si n Sudul
Romniei. ulterior n Anglia. Olanda si America (prima Comunitate nfiintat n jurul Sinagogii `Kahal Zur Israel`
din statul Pernambuco - Brazilia). Au vorbit vreme de sute de ani limba ladino sau iudeo-spaniola (avnd la baz
dialectul castilian).
[2] Evreii de rit Askenaz dup ce au fost goniti din Iudeea: prima deportarea a avut loc n anul 70 si dup desfintarea
Statului Iudeu de armata Imperiului Roman (134-135). Ei au emigrat n vestul si centrul Europei. mai ales n trile
germanice. ncepnd din primele secole ale primului mileniu al erei noastre. n Evul Mediu. ei au migrat si spre estul
Europei. Evreii askenazi utilizau limba idis. (un idiom germanic) si cea ebraic / aramaic: n practicarea cultului.
discursuri rabinice si legtura cu Comunitti Everiesti mai ndeprtate.
108
Metoda era de a plti visteriei turcesti importante sume de bani pentru ca acela care
si-a mentinut credinta crestin s devin supus` austriac. englez sau francez. Astfel aveau
posibilitatea de a practica att cultul crestin ct si de a exercita o meserie pentru asigurarea
existentei. Crestinii triau n jurul asezmintelor religioase. care mai erau.
1789 Revolutia Francez d drepturi egale tuturor cettenilor. inclusiv evreilor din
comunittile aflate sub jurisdictie Francez. Primul Sanhedrin legal al evreilor din al
evreilor din epoca modern (1805) este tinut la Paris.
1830 - 1850 ALIA - nceputul miscarii de rentoarcere a Evreilor pe trmul strbunilor.
urmare a chemrii Rabinilor Yehuda Solomon Alkalai (rabin al unei mici comunitti
mozaice sefarde de lng Belgrad) si Zvi Hirsch Kalischer (rabin askenaz din Germania) de
ntoarcere activ n Trmul promis`[1]. Spre deosebire de practica rabinilor de a se ruga
ca Iahve (Dumnezeu) s i duc napoi n Trmul Promis`. ei militeaz pentru
rentoarcerea efectiv a evreilor n Palestina. cu sprijinul tuturor comunittilor evreiesti
din Galut (diaspora evreiasc). Grupul de adepti creste. Acestia duc aceste idei n
comunittile de provenient. Printre ei este si bunicul lui Thomas Herzl. Din Comunitatea
Evreiasc din Budapesta. de profesie bancher. El va dedica viata lui si averea familiei
realizrii practice a acestui deziderat. realiznd coagularea Miscrii de Rentoarcere a
Evreilor n jurul Congresului Mondial Sionist de la Basel (1897).
1850-1914Actiuni individuale ale unor magnati evrei pentru Rentoarcere. Dezvoltarea
miscrilor Sioniste n trile Europene si SUA devine motorul si sponsorul principal (prin
organizatiile de tip 1oint) al diverselor etape de Rentoarcere. Constiinta national se
dezvolt n comunittile evreiesti din Europa n baza a doi vectori sociali:
[1] A se vedea Capitolul II Apostoli ai Sionismului
109
1. Succesiunea a dou stri de spirit n comunittile din Europa: de integrare n
majoritate a evreilor; de rezistent si organizare n fata manifestrilor de intolerant si
antisemitism din partea populatiei crestine. Cum aceast succesiune avea timpi diferiti n
diferite tri Europene. inclusiv Imperiul Rus. comunittile evreiesti erau ntr-o continu
cutare de solutii.
2. Formarea constiintei nationale. Ralierea evreilor n jurul Credintei Mozaice si a vointei
de a se Rentoarce n Tinutul Fgduit` pentru a reface Tara lui Israel.
Un mare numr de emigranti au luat drumul Americii (de unde. peste nici 70 de ani si pn
acum va veni principalul suport financiar al 1oint-ului). O alt initiativ a fost a magnatului
evreu Moriz de Hirsh (finantator. printre altele a construirii cilor ferate din Balcani si
Orient) de a trimite 7000 de evrei pauperi din Rusia n Argentina. Magnatul Rotchschild
finanteaz direct (1870-1910) nfiintarea unor asezri compacte n Palestina.
1897 la Basel (Elvetia): primul Congres Mondial Sionist. initiat de Theodor Herzl[1].
Provenind dintr-o familie de bancheri din Budapesta. absolvent al faculttii de drept din
Viena. va intra n jurnalistic. n calitate de corespondent de pres la Paris. particip la
isteria provocat de procesul Dreyfuss. pe parcursul a zece ani de zile. n Franta. Acest
fenomen l face s vad c singura solutie este Rentoarcerea n Israel a evreilor. Scrie un
text. ce va deveni primul manifest al Sionismului. Der 1udenstaat` (Statul Evreu) n care
preconizeaz nfiintarea unui Stat Evreu modern. multirasial si religios tolerant.
Contacteaz magnati evrei (Hirsh. Rotchschild) fr succes datorit orgoliului su si al lor
(Rotchschild i-a spus. n btaie de joc. c nu vede cum ar reface Statul Israel cu 100.000 de
shnorreri`-amrti). Va lua legtura. prin Bismark si mpratul Germaniei Wilhelm al II-
lea. cu sultanul Turc (n dou cltorii. vizitnd si asezrile evreiesti din Palestina).
[1] A se vedea Capitolul III Geneza Rentoercerii Evreilor n Eretz Israel
110
Acesta i propune Rentoarcerea nelimitat a evreilor pe pmntul lor. n schimbul
acoperirii deficitului enorm al visteriei imperiului Otoman. Marii bancheri evrei din
Europa nu l sprijin. Se va ndrepta spre miscrile de tineret (Chovevei Zion) spre
intelectualitatea nationalist evreiasc. spre evreii din clasa mijlocie din toate trile
Europei. Eforturile sale sunt ncununate de Congresul Sionist de la Basel - Elvetia (1897).
Sunt definite directile de actiune (organizatoric. financiar. religioas. cultural) pentru
Rentoarcere. n timp organizatia va lua numele de Congresul Mondial Evreiesc`.
Rentoarcerea va continua att prin voluntariatul tinerilor evrei din Europa. ct si prin
emigrarea familiilor din zone supuse miscrilor anti semite (Rusia. Galitia. Lituania.
Polonia. Bielorusia). sau a miscrilor revolutionare (1905).
Tineri evrei si familii vin s cultive pmntul n Israel . Alia-ua evreilor se extinde de la
zonele urbane spre cele rurale. Evreii noi veniti reiau ocupatii agricole n conditii foarte
grele secnd mlastini; fcnd fat penuriei alimentare si bolilor (n spet malaria). De
mentionat c primii evrei emigranti. care au nfiintat localitti agricole n zone aride au fost
cei din Romnia (condusi de Mose David Iancovici). Au urmat cei din Yemen (1882). Rusia
(bilumilii. ncepnd cu 1903). Ucraina si Basarabia (Har Halutz - pionieri`. 1905-1925).
Acestia din urm vor forma primele comunitti stesti. forma de organizare avnd o
pregnant asemnare cu modelul esenian din perioada lui Iisus. Primul a fost kibutul
Dgania (nfiintat la initiativa lui Iosif si Miriam Baratz).
111
N ANII OCUPATIEI BRITANICE
1917 - 1948
La intrarea trupelor Engleze (conduse de general Allenby) n Palestina. n 1917 - 1918
populatia era format din 560.000 de Arabi. 55.000 de Evrei tria pe un teritoriu arid si
srcit de administratia Turc; de rzboi si blocad.
1918 n ianuarie. dup Declaratia Balfour dat la Liga Natiunilor de la Geneva. au loc
contacte ntre reprezentanti si lideri ai Miscrii Sioniste[1] si Miscarea Pan Arab[2].
1918-1919 Tratativele ntre presedintele Congresului Mondial Evreiesc. Chaim
Weitzmann[3] si Emirul Faisal[4] tindeau ctre o Aliant Semitic` dar interesele Angliei si
Frantei au blocat acest moment unic de posibil colaborare. ducnd la un rzboi ntre veri`
ce dureaz pn acum[5].
[1] Miscarea Nationalist Evreiasc. statutat n urma Congresului de la Basel -1897: Scopul ei era
Rentoarcerea Evreilor pe teritoriul Vechiului Israel. pentru a si restabili un Cmin National. punnd
capt peregrinrii si persecutiilor - ca minoritari - n tri strine.
[2] Miscare Nationalist de formare a Marelui Stat Arab - care ar fi inclus actualul teritoriu din Iran.
Irak. Arabia Saudit. Iemen. Palestina. Siria. Sinai ; initiat de Emirul Hussein. la nceputul secolului
XX. avnd ca mentor pe Lordul Lawrance si consilieri militari Englezi.
[3] Lider al Congresului Mondial Sionist. unul dintre primii membrii ai organizatiei de tineret
Chovevei Zion din Berlin (Cei ce iubesc Zion-ul - anii 1870 - 1880 - care militau practic pentru
Rentoarcerea n Israel). A fost principalul negociator ntre 1918 -1948; primul Presedinte al Statului
Israel dup mai 1948.
[4] Viitorul conductor al Arabiei Saudite.
[5] Pentru detalii a se vedea Capitolul IV: Harta San Remo` - o Aliant Semitic ratat`
112
1920 Comisia de la San Remo elaboreaz Harta Mandatului Britanic n Palestina [1].
Se stabileste o granit fireasc ntre evrei si arabi : fluviul Iordan. ntre Iordan si Marea
Mediteran evreii. De la Iordan spre Peninsula Arabic. palestinienii. Era rezolvat astfel
problema neinterferrii celor dou prti aflate n conflict n teritoriu si a securittii ambelor
prti. de o parte si de alta a fluviului Iordan.
!La 4 aprilie are loc prima revolt arab cu ocazia festivalului de primvar Nabi Musa[2].
Dup trei zile de confruntri : 5 evrei morti. 211 rniti ; 4 arabi morti. 21 arabi rniti si sapte
soldati britanici. Trei sute de evrei sunt izgoniti (evacuati`) din Vechiul Oras. Paradoxal: au fost
atacate locuinte ale evreilor ortodocsi - dusmani nversunati ai Miscrii Sioniste... n perioada
comemorrii de ctre palestinienii arabi a profetului Moise...
!Una din cele mai importante consecinte ale rscoalei din 1920 a fost c evreii din Yisuv[3] au
realizat c aprarea din partea autorittilor Britanice de ocupatie este incert n fata unor
revolte arabe. Ei au reactionat punnd n practic ideea unor unitti paramilitare de
autoaprare care s asigure o reactie consistent la atacurile extremistilor arabi. pe ntreg
teritoriu al Palestinei.
1921 Iau nastere. unittile paramilitare Haganah (Aprare`; n ivrid Ha`Haganah` `). Aceste
unitti vor fi acceptate volens nolens de autorittile Mandatului Britanic. Se vor converti n
unitti militare regulate ale Armatei Israeliene. dup declararea Independentei statului Eretz-
Israel; n 28 Mai 1948.
[1] Pentru detalii a se vedea Capitolul IV: Harta San Remo` - o Aliant Semitic ratat`
[2] n arab: ~Profetul Moise - celebrarea profetului n folclorul musulman palestinian. timp de sapte
zile - consta ntr-un pelerinaj arab la Ierusalim la mormntul profetului (considerat de arabi a se afla
n zona localittii 1eriho). Pelerinajul a fost instituit de Salah ad-Dn Ysuf ibn Ayyb (Saladin) pe la
anii 1150. pentru a contracara srbtorile crestine de paste din Ierusalim.
[3] Comunittile Evreiesti Din Palestina
113
n 1921 77 din teritoriul Palestinei. stabilit la San Remo. este alocat unui nou stat:
Emiratul Arab al Iordaniei. Practic era vorba despre teritoriul Palestinei la dreapta de
fluviul Iordan care. conform Hrtii San Remo era alocat populatiei palestiniene.
1922-1939
1922 Natiunile Unite acord Marii Britanii mandat de guvernare asupra celor 23 din
teritoriu rmas din Harta San-Remo. Astfel Imperiul Britanic face legea. Acolo unde
trebuia. n viziunea Hrtii San Remo. s se formeze un singur stat: cel Israelian (partea de
Est de la Rul Iordan la Marea Mediteran). Marea Britanie a obligat pe Evrei si Arabi s
l mpart pe viitor ntre ei. Astfel. asa numita ~Pax Britanica a fost un principal germene
al nvrjbirii ntre comunittile arabe si evreiesti din teritoriul sub Mandat Britanic.
Acestea au fost coordonatele impuse pentru un rzboi ndelungat pe un teritoriu insuficient
pentru fiecare din cele dou popoare si transformarea unei reale sperante sociale ntr-un
sngeros joc de-a soarecele si pisica` ce tine de aproape o sut de ani.
!Evreii se confrunt cu mixajul revoltelor arabe si a intereselor britanice n zon. Britanicii
vroiau s mentin n sfera lor de influent noul stat Arabia Saudit. precum si accesul
privilegiat la resursele petroliere din Irak. Arabia Saudit. Iran. Kuweit. Emiratele din
Golful Persic. De aceea revoltele arabe din Palestina erau un semn c relatiile speciale` cu
Miscarea Sionist trebuiau temperate. Drept urmare. ncepnd cu 1922. primirea de evrei
n Palestina este limitat la 50.000-75.000 pe an. Nici aceast cifr nu este respectat. de-a
lungul anilor. pn n 1948.
1929 n 23 - 24 august 1929 are loc atacul asezrii Hebron[1]. Situat la 30 km de Ierusalim.
Este locul n care se afl localizat Mormntul Patriarhilor si locul n care Regele David a
fost investit.
[1] Pentru Detalii a se vedea Capitolul V: 'Organizatii Evreiesti de Auto Aprare n Yisuv'
114
Bilantul : 67 evrei morti. averea locuitorilor evrei furat. comunitatea de evrei din Hebron
desfiintat (cu mici ncercri de refacere. n 1931 - 160 persoane revin. dar sunt din nou
evacuati n timpul revoltelor arabe din 1936-1937) pn la rzboiul din 1967.
1939 - 1948
1939 - 1945 Holocaustul evreilor n Europa (1939-1945). Interdictia emigratiei Evreiesti n
Palestina. de ctre britanici. va mri enorm numrul victimelor n rndul Evreilor. Apar
organizatii evreiesti care aduc ilegal grupuri de evrei n Israel si organizeaz atentate la
Ierusalim mpotriva armatei Britanice. Organizatiile Haganah. Palmah si Irgun sustin
direct emigratia ilegal[1].
1947 - 1948 Rzboiul Civil ntre Arabi si Evrei. A nceput dup 30.12.1947. dat la care
Organizatia Natiunilor Unite (Rezolutia Adunrii Generale a ONU 181) a stabilit data de
14.05.1948 ca dat de ncetare a Mandatului Britanic n Palestina si a aprobat. Planul de
mprtire a Palestinei dup ncetarea Mandatului [1].
Fiecare stat ar cuprinde trei mari sectiuni. si o enclav arab la Iaffa.
Evreii obtin 56 din teritoriu (499000 evrei si 438000 arabi).
Palestinienii primesc 44 din teritoriu (818000 arabii si 10000 evrei).
Ierusalim si Betleem urmau s fie administrate de ONU.
ONU a stabilit c n acest interval de timp Mandatul Britanic si unittile militare
britanice aveau rolul s asigure ordinea n Palestina.
Momentul a produs o mare bucurie n rndul evreilor din Yisuv si dezndejde printre
arabi. Nici Marea Britanie nu era multumit. Concurs de mprejurri sau strategie
premeditat:
[1] Pentru Detalii a se vedea Capitolul V: 'Organizatii Evreiesti de Auto Aprare n Yisuv'
115
S-a aplicat schema conform creia trebuia s se demonstreze c teritoriul era neguvernabil
prin sine nsusi` - s se provoace un rzboi civil ntre evrei si arabi n interiorul
Palestinei. folosindu-se de starea tensionat dintre cele dou comunitti.
Au renceput violentele. Populatia de 2.000.000 (Arabi si Evrei) a suferit mii de pierderi
umane. morti si rniti n aceast nclestare ntre veri`. S-au implicat. lupttori din
Palestina si din afara ei. Armata de eliberare arab si-a extins atacurile locale n arealul
evreilor. Lupttori arabi din Egipt au venit. sub comanda Abd al-Qadir al-Husayni. fr a
ntmpina nici o reactie din partea armatei Britanice...Miile de voluntari arabi recrutati au
realizat blocada a 100000 de evrei din Ierusalim. ncercrile Haganah` de a trimite
alimente si a sparge blocada s-au soldat cu mii de lupttori evrei. morti si rniti. cu sute de
masini si autobuze blindate distruse. Atacurile arabe se extind n Negev si Galileea de Nord.
Populatia Evreiasc apra fiecare palm de pmnt. Convinsi de propaganda Arab. c n
curnd evreii vor fi aruncati n Mare` o sut de mii din arabii palestinieni se refugiaz n
lagre din afara Palestinei. Englezii propun anexarea zonei Arabe la Transiordania
(regatul Hasemit al Iordaniei)... Ben Gurion cere ca fiecare brbat si femeie s fie antrenati
militar si ncorporati n unitti Haganah`. Golda Meir obtine fonduri imense de la evreii
din Diaspora si sprijinul oficial al lui Stalin. acordat Miscrii Sioniste. Sunt obtinute
nsemnate cantitti de echipament militar prin aportul exportatorilor de arme si a agentior
Haganah` n Europa. Acestea ajung pe teatrul de lupt pn n martie 1948. Ygal Yadim
elaboreaz planul de rspuns la o anuntat invazie Arab international n Palestina
(planul Dalet). ntre 5-20 aprilie 1918 are loc btlia pentru deblocarea Ierusalimului . n
care moare si liderul arab Abd al-Qadir al-Husayni. Tot n acest timp are loc masacrul
populatiei arabe din Deir Yassin (organizatiile Irgun` si Lehi` ); fapt care. asociat cu
decesul liderului arab (egiptean). determin un nou val de emigranti palestinieni.
116
prinsi la mijloc` si deprimati de ineficienta faptelor de arme a liderilor si. Are loc
nfrngerea Armatei Arabe de Eliberare de la Mishmar HaEmek (Kibbut; baz de
antrenament al unittilor Hagana`. ncepnd din 1942) de ctre unitti Palmah` si
retragerea lupttorilor Druzi din alianta cu arabii. Pentru a asigura legtura ntre asezrile
Evreilor. Trupele Haganah` si Irgun` cuceresc localittile Tiberias. Haifa. Safed. Beisan.
1affa. Acra. Alti 250.000 de arabi palestinieni iau drumul exilului. Speranta celor rmasi
era Legiunea Arab a Iordaniei. bine echipat si instruit de britanici. Aceasta atac Kfar
Etzion n 13 Mai 1948.
14 Mai 1948 David Ben-Gurion declar Independenta Statului Israel. n aceasi zi. prin
invazia trupelor celor cinci state Arabe ncepe primul rzboi Arabo-Israelian.
117
N ANII STATULUI ERETZ ISRAEL
1948 - 2005
1948 La 14 Mai. o dat cu retragerea Britanic. Ben Gurion declar independenta Statului
Eretz Israel. n aceasi noapte ncep confruntrile primului Rzboi arabo-israelian. ncheiat
prin armistitiu la 20 iulie 1949. Vor urma confruntri continue pn azi.
Din punct de vedere religios statul evreu este tolerant dar nedoritor de a-si aminti de
originile iudaice ale crestinismului. Din informatiile pe care le am (1994). la Ierusalim exist
o comunitate de Evrei crestini de circa 3.000 de oameni. provenit din cstorii mixte. Nu
este bine vzut de conationalii lor mozaici. Exist deasemeni crestini de origine
palestinian (de rit maronit. ca si crestinii din Liban). mai ales la Bethleem. Ramala. n
Cisiordania.
n contemporaneitate exist cteva curente pro crestinism de sorginte iudaic. Mentionez
pe cel al Iudeilor Mesianici. Iudaismul Mesianic este o miscare religioas al crei aderenti
sustin c Isus din Nazaret (cu numele evreiesc Yeshua`) este. pe de o parte. Messia Evreilor
renviat. pe de alta parte avnd o origine divin. n 1993 erau 160.000 adepti n Statele
Unite si 350.000 n lume. n 2003 existau circa 150 sinagogi Mesianice n Statele Unite si cca
400 n lume. Evreii Mesianici practicanti se consider observanti autentici ai Torei si de
formatie Cultural Iudaic. Mesianismul Iudaic este considerat de Evreii de Rit Mozaic si
de multe rituri crestine ca fiind o form de Crestinism. Mesianismul Iudaic s-a format n
Sec. XIX. Congregatii de Evrei Crestini s-au format prima oar n Anglia. Ea a fost fondata
de 41 de Evrei Crestini sub numele Beni Abraham`.
118
Era o forma de Crestinism cu background` Iudaic. n 1866 ia fiint Alianta Evreilor -
Crestini din Marea Britanie. ale crei ramuri se regsesc si azi n Europa si Statele Unite. n
1915 ia fiint Alianta International a Evreilor - Crestini din America (The Hebrew-
Christian Alliance of America` - HCAA). n 1925 se formeaz Alianta International a
Evreilor - Crestini (The International Hebrew-Christian Alliance` - IHCA). Iudaismul
Mesianic este revigorat de Martin Chernoff (presedinte HCAA). n 1975 HCAA devine
Alianta Mesianic din America (Messianic 1ewish Alliance of America` - M1AA). de care
se disociaz congregatii mai mici (cum ar fi Messianic Israel Alliance. First Fruits of Zion.
and the Coalition of Torah Observant Messianic Congregations).
Teologic Iudaismul Mesianic este studiul lui Dumnezeu si al Scripturii din perspectiva sa.
Canonice sunt Vechiul Testament. Noul Testament ca fiind un text inspirat de Dumnezeu.
Epistolele Sf. Paul considerate pe deplin congruente cu Iudaismul Mesianic (respinse de
unele congregatii ca fiind canonice). Textele canonice sunt: Torah. Neviìm. Ketuvim.
Evangheliile dup Matei.Marcu.Luca si Ioan. Faptele Apostolilor (Luca). Epistolele lui
Ioan. Petru si Paul adresate Evreilor. Apocalipsa (Cartea Revelatiei din Noul Testament).
Doctrine Fundamentale:
Dumnezeu - Credinta n Dumnezeul (Elohim) Biblic: atotputernic. omniprezent. etern.
creator. infinit si binevoitor.
Yehshua (Iisus) Messia - Messia Iudeu. ca fiind YHVH` (Ye Ho Vau He - Eu Sunt Cel Ce
Sunt) ntrupat n carne` si Salvatorul sufletelor.
Torah Scris - Torah (Pentateuth). Cele Cinci Crti ale lui Moise sunt considerate ca
fiind depline pentru convenantul cu Divinitatea.
119
Se consider faptul c Iisus a reafirmat si predicat Credinta sa n Torah.
Fii lui Israel` au fost. sunt si vor rmne a fi poporul lui Dumnezeu; fcnd parte din
Planul su Divin negnd nlocuirea sa de orice fel de Biseric din Planul Divin.
Biblia -Tanakh si Scrierile Apostolice (B`rit Chadasa`) sunt de Inspiratie Divin pentru
Iudeii Mesianici.
Eschatologia - Evreii Mesianici sunt adepti ai urmtoarelor credinte eschatologice: Ziua
Sfrsitului. A Doua Venire a lui Iisus ca un Messia nvingtor. reconstruirea Israelului.
reconstruirea celui de al trei-lea Templu. Renvierea Mortilor (precum si Iisus a renviat).
Shabat-ul Milenar (domnia lui Iisus peste o lume avnd caracteristicile Paradisului).
Legea Oral - Tora Oral ncriptat n Talmud. observanta legilor iudaice si a traditiilor
din Halaka.
Nu sunt adeptii convertirilor. Acestea sunt rare si rezultatul unor identificri spirituale cu
Iudaismul Mesianic. ndelung probate si urmrite de Comunitatea n care aspir cel vizat.
Ei consider rentoarcerea fiilor lui Israel rspnditi printre Neamuri` ca fiind n
momentul rentoarcerii lui Iisus.
Mentin respectarea celor 613 Mitzvot - uri. Sunt mpotriva sacrificiior de animale sau de
Evrei (sunt citati Rabbi Akiva si Rabbi Tarfon: daca a fost n Sanhedrin. nimeni. nici o
data nu poate fi omort` (Mishnah Makot 1:10). Se condamn indirect trimiterea la moarte
a lui Iisus. Stefan. si a altor Evrei crestini. de-a lungul timpului de ctre Sanhedrin[1].
Practicarea legilor Torah duce la Sanctificare. nu si la Salvare; atribuit doar lui Messia.
[1] Autoritate de conducere colectiv. format din rabinii Templului Mozaic.
120
Att Paul ct si Iisus au respectat n totalitate Comandamentele Torah.
S nu credeti c Eu am venit s distrug Legea ci s o mplinesc` (Matei 5:17-19 17).
Paul (pe care deseori l denumesc cu numele su Evreiesc : Shaùl) a rmas un Phariseu
Iudeu credincios. ucenic al lui Gamaliel cel Btrn. pn la moartea sa; un continuu
observant al legilor si traditiilor Iudaice. Cuprinse n conceptul `Noua perspectiv asupra
lui Paul` ele au o mare important n Iudaismul Mesianic.
Recomandarea Conciliului Rabinic al Iudeilor Mesianici este respectarea srbtorilor
Evreiesti. Sabat-ul. regulile de diet.
Obiectia principal a Iudeilor Mozaici vs. Iudeii Mesianici consta n aceea c. chiar dac
Iudaismul este Mesianic. Yehshua (Iisus) nu este Mesia.
Iudeii Mesianici nu sunt recunoscuti ca Iudei n Statutul Israel si n Statutul Legii
Rentoarcerii n Israel a evreilor. Evreii ortodocsi` consider miscarea ca fiind o trdare. o
form subversiv de apostazie; mai rea dect orice form de rit crestin manifestat deschis.
Conform unui citat din Central Conference of American Rabbis (2008) Pentru noi. n
comunitatea Evreilor. oricine sustine c Iisus este salvatorul su nu mai este Evreu si este
un apostat. Acestia se plaseaz n afara comunittii Evreiesti. Fie c se numesc Crestini sau
'fulfilled 1ew' 'Messianic 1ew' sau n oricare alt mod este irelevant. Pentru noi este limpede
un Crestin`.
n acest selectiv BREVIAR DE FAPTE se ascunde o implicit ntrebare. formulat ca
titlu. la un celebru roman despre primii crestini a polonezului Henryk Sienkiewiczi `QUO
VADIS DOMINE?`.
121
122
Ceea ce prea ca fiind imposibil ; a devenit realitate ! Pentru c doi
cavaleri ai adevratei credinte. din neamuri diferite. s-au regsit printr-o
singur fraz. ca fiind copii aceluiasi popor : Poporul lui Dumnezeu` si
salvnd astfel. viata a 700.000 de suflete.
Capitolul VII.
NICOLAE BLAN SI ALEXANDRU SAFRAN
DOI CAVALERI AI APOCALIPSEI
SECOLULUI XX
123
Nicolae Blan - Preot Crestin Ortodox. participant activ la actul Unirii din 1918. n
anul 1942 este Episcop de Sibiu si intim al Maresalului Ion Antonescu.
Alexandru Safran - cel mai tnr Mare Rabin al Comunittilor Evreiesti din Romnia.
n cea mai grea perioad : Soahul[1] anilor `30 - `40 din secolul XX.
Pe teritoriul Basarabiei si Transnistriei (ocupate la nceputul invaziei Uniunii Sovietice si
aflate sub jurisdictia autorittilor statului Romn) Soah-ul a nceput mult mai devreme. El
a fost generat de un concurs de mprejurri mai complex. pe fondul antisemitismului de stat
(introdus de guvernul Octavian Goga n 1940) dar si al strii de spirit antievreiesti
[1] Soah este temenul utilizat n traditia evreilor. care desmneaz uciderea fr vin a evreilor din
cele mai vechi timpuri (perioada egiptean. assirian. roman. etc) pe tot mapamondul n
perioada galutului (bejenia evreilor n afara pmntului sfnt - tara lui Iisrael). El se refer la
orice agresiune. jaf. ucidere. viol mpotriva unei comunitti de evrei indiferent de dimensiunea
acesteia. Fiecare moment al Soah-ului are un loc si un timp . comemorate si separat (de exemplu :
pogromul de la Chisinu din 1904. scufundarea vasului cu emigranti Struma n Mediterana.
dup ce autorittile engleze din Palestina au interzis debarcarea lor. n 1942). Holocaustul anilor
`30 - `40 din Europa este ultimul pe lista nenumrabil a momentelor Soahului.
124
din rndul populatiei romnesti (folosit ca diversiune de Miscarea Legionar[1] condus de
Horia Sima. n lupta pentru acapararea puterii n stat).
Fenomenul avea la origine aderenta multor etnici evrei la Partidul Comunist Romn. aflat la
acea vreme n ilegalitate. Din rndul acestora au fost recrutati spioni si sabotori de ctre
N.K.V.D. (serviciul secret sovietic) si COMINTERN (internationala comunist afiliat
Moscovei). Incidentele au nceput cu focuri de arm trase asupra soldatilor romni aflati n
retragere din Basarabia (Dorohoi. vara anului `40). A urmat pogromul din 29 iunie 1941. la Iasi:
14.000 evrei ucisi. A culminat cu aruncarea n aer a statului major al armatei romne de la
Odessa. din vara anului 1941.
[1] Miscarea Legionar din Romnia si are obrsia (ca si alte miscri de acest gen din Europa)
n transeele Primului Rzboi Mondial (1914 -1918). Tinerii intelectuali ai vremii vor s revigoreze
spiritul national si s ridice nivelul moral si de educatie al romnilor. Promovat de la nceputuri
de intelectuali. precum Nicolae Iorga. Vasile Conta. C. Rdulescu Motru. Vasile Prvan. Mircea
Eliade. Nae Ionescu. . Miscarea se radicalizeaz sub conducerea lui Corneliu Zelea Codreanu.
devenind un real pericol mpotriva clasei politice aflat n functii` n acele vremi. Reactia
acesteia este pe msur. Legionarii sunt urmriti. scosi n afara legii. Capii miscrii sunt ucisi. A
dou-a garnitur de conducere. a lui Horia Sima. aserveste miscarea coloanei a cincea` de spionaj
si sabotaj germane. Reuseste. n `40. pe fondul cedrii Ardealului. abdicarea Regelui Carol al II-
lea. Dup un scurt mariaj politic cu generalul Ion Antonescu. n ianuarie `41 ncearc s l
rstoarne organiznd un puci. Sprijinit de armata Romn si de autorittile Germane.
Antonescu i elimin de pe scena politic (Sima si cu o parte din ai lui primesc azil n Germania).
ntre anii `20 - `40 au organizat numeroase jafuri. vandalizri. pogromuri mpotriva evreilor.
pentru a atrage de partea lor lumpen proletariatul. trnimea srac. si oameni fr cpti
(care au si ajuns . n `35 - `40 n conducerea miscrii).
Masacrul de la Odessa - octombrie 1940. n octombrie 1940 trupele romne. sprijinite
de armata german cuceresc Odessa. port la Marea Neagr. Statul major al unittilor
romne de ocupatie se stabileste n una din putinele cldiri din oras rmase intacte. fostul
sediu al N.K.V.D. (organul de securitate al U.R.S.S). Seful de Stat Major primeste o
informatie c aceast cldire este minat. dar nu i acord atentie. La scurt timp cldirea
sare n aer omornd soldati si ofiterii romni aflati acolo. Retorsiunea autorittilor de
ocupatie romne a fost imediat. dur si disproportionat. la nivelul ntregii populatii
Evreiesti. Zvonul c evreii comunisti din Odessa au pus la cale minarea cldirii l determin
pe Maresalul Antonescu s ordone uciderea a ctorva mii de evrei din Odessa. ca represalii.
Familiile de evrei sunt scoase din locuinte. masate n niste foste magazii si grajduri mari.
Acestea sunt nconjurate de armat. Cldirile. cu brbati. femei. copii. btrni. de-a valma
nuntrul lor. sunt stropite cu benzin. mitraliate. li se d foc. Toti care au reusit s scape
din flcri au fost ucisi de glont. Una din cldiri este aruncat n aer la ora la care a fost
aruncat n aer Statul Major. Populatia evreiasc. care a reusit s fug din oras este omort
de soldatii romni la ordinul ofiterilor din trupele speciale SS ce nsoteau armata romn.
Populatia local jefuieste locuintele prsite de evrei si din dorinta de a si manifesta n
acest mod atasamentul fat de noua ordine`. A fost un masacru. n care au murit zeci de
mii de evrei. Populatia evreiasc din Odessa era de aproximativ 50.000 de suflete. la care se
adugau n acel moment evreii refugiati din fata armatelor romne si germane de ocupatie.
si al cror numr nu este cunoscut. Putinii care au mai rmas au murit ulterior de foame si
de frig pe cmpurile Transnistriei. Astfel Comunitatea Evreiasc din Odesa a fost desfintat
n cteva zile.
Ulterior. sute de mii de evrei au fost exterminati prin foame si frig n bejenia. din loc n
loc. n acest cazan al iadului`. pn la moarte.
125
126
Au fost cazuri n care ofiteri romni au salvat evrei : cazul comandantului lagrului de
evrei comunisti de la Vapniarca. ce a salvat viata detinutilor n drum spre Romnia n fata
unittilor germane care pzeau podul de trecere de peste Nistru. Au fost cazuri cnd mita`
oferit de ctre evrei l-a fcut pe Guvernatorul Basarabiei si Transnistriei. Alexianu. s
salveze punctual. cazuri de evrei. Au fost mult mai multe cazurile n care dorinta de jaf si
viol s i fac pe unii localnici s presteze crima ca pe o afacere profitabil.
Istoricul Izraelian 1ean Ancel estimeaz ntre 400.000 si 700.000 numrul populatiei
evreesti ucise n Basarabia si Transnistria. ntre 1940 - 1944. Afirmatie care nu poate fi
contestat deoarece. spre deosebire de nemti. autorittile romnesti nu au avut nici o
evident. Totul s-a desfsurat n devlmsie`...
Al doi-lea fapt provine din tactica de exterminare aplicat de trupele SS n toat Europa.
Consta n concentrarea treptat a populatiei evreiesti din teritoriu n cteva centre (vezi
getoul din Varsovia) si o treptat autoexterminare (prin numirea unor autoritti evreiesti
agreate` ; obligate s fac munca murdar de selectie a celor ce urmau a fi trimisi n
lagre).
Basarabia si Transnistria au excelat n a fi zonele n care evreii din sud-estul Europei erau
trimisi s moar dezorganizat` : de foame si frig. Spre deosebire de cei din restul Europei.
exterminati prin executie masiv n lagre organizate ca fabrici ale mortii`.
127
UN MIRACOL N PLIN APOCALIPS
n primvara anului 1942 se rspndise zvonul c s-ar pregti aplicarea solutiei finale n
problema Evreilor` si Comunittilor Evreiesti din Moldova. Muntenia si partea din Ardeal
aflat sub jurisdictie Romneasc. Asta nsemna nceputul deportrii celor aproximativ
700.000 de Evrei[1] din Vechiul Regat` (Muntenia si Moldova) ctre complexul de
exterminare din Polonia (Auscwitz. Birkenau. Monowitz. Treblinka si alte 45 lagre satelit).
Fenomen deja aflat n desfsurare n teritoriile ocupate de armata german si aliatii ei.
Alexandru Safran afl c urma s aib loc o ntlnire tehnic` ntre specialistii germani
si romni pentru organizarea logistic a transporturilor pe calea ferat spre lagrele de
concentrare din nordul Europei. Bate la usile politicienilor de frunte ai vremii si la Regina
Maria pentru a stopa fenomenul ; dar fr succes. n disperare de cauz se hotrste s
apeleze la episcopul Nicolae Blan.
[1] n Vechiul Regat`. ca urmare a fermittii si abilittii unor lideri ai comunittilor
evreiesti (Safran. Filderman). evreii au fost dijmuiti de averi. pusi s munceasc n folosul
comunittii sau n lagre de munc. dar au supravietuit n majoritate soahului anilor `30 -
`40. n jur de 700.000. Ceea ce nu s-a ntmplat. de exemplu cu evreii din Ungaria si
Ardealul cedat maghiarilor. n anul `40. unde au fost exterminati n lagrele naziste circa
400.000 de Evrei n unsprezece luni (1944-1945).
128
Stia c acesta este un adept al ideilor Miscrii Legionare din Romnia[1]). Stia c ar putea
fi singura persoan care l-ar putea influenta pe Maresalul Antonescu s stopeze pregtirile
n curs. Deoarece nu avea voie s se deplaseze n alt localitate fr avizul autorittilor.
trimite un emisar la Sibiu cernd lui Blan s l primeasc. atunci cnd vine la Bucuresti.
Nu avea prea mari sperante. Dar. dup cteva zile este chemat de acesta. Asa cum descrie
rabinul n autobiografia sa (Un tciune smuls flcrilor`). preotul romn l - a primit
crispat. A ascultat nemiscat pe scaun pledoaria evreului. Totul prea fr folos. Atunci
rabinul i spune c. ajuns n fata lui Dumnezeu va depune mrturie c preotul nu si-a fcut
datoria fat de toti cei aflati n pstorirea sa. Acest apel. ce ne-ar prea multora disperat
sau fr nici o logic era de fapt un mesaj initiatic. Fcut de un cavaler al credintei ctre
cellalt cavaler. Asa se si explic de ce rezultatul a fost pe msura unui miracol.
[1] Nicolae Blan era adept al ideilor legionare care promovau nlturarea alogenilor(etnici
neromni) de la a detine prghii n economia. stiinta si educatia romnilor. Si cum etnici evrei
detineau o bun parte a acestor prghii (att la nivel macroeconomic - bnci. fabrici. comert.
cultur. sntate. nvtmnt. pres) ct si microeconomic (ateliere de diverse tipuri. comert cu
amnuntul. etc). acesta nu avea de loc o simpatie pentru ei. A militat pentru ideea trimiterii lor n
Palestina (lucru promovat. din cu totul alte motive de Miscarea Sionist prin numita Alia` -
Rentoarcerea pe pmntul strbun. care la acel moment era sugrumat` de autorittile
Mandatului Britanic din Palestina. pn la constituirea statului Eretz Israel. n mai 1948). A se
vedea Capitolul III: Geneza Rentoarcerii Evreilor n Eretz Israel`
129
Preotul se scoal brusc de pe scaun. merge o perioad n sus si n jos de-a latul camerei. fr
a rosti nici un cuvnt. Se opreste. pune mna pe telefon. formeaz numrul de la Cabinetul
Sefului Statului. i cere o audient. Maresalul Antonescu l invit la prnz. n drum spre
masin Nicolae Blan i spune c dup amiaz va primi un telefon. nainte de a nchide
portiera i spune s nu uite nici o dat aceast zi.
Iat cum. n dementa intolerantei ce guverna Europa. de la centrele de putere pn la
ultimul om. doi oameni. printr-o singur fraz ce face referire la faptul c slujesc aceluiasi
Dumnezeu si au aceleasi comandamente (obligatii) fat de toti cei pe care i pstoresc.
pregtesc un miracol. Acesta se produce la cteva ore dup ntlnire.
La Alexandru Safran acas telefonul sun. Nicolae Blan i spune c pregtirea
transporturilor evreilor din Romnia spre Germania a fost oprit din ordinul Maresalului
Ion Antonescu. Oprirea a fost definitiv pn la 23 August 1944.
La rndul su Marele Rabin al Romniei va ntoarce gestul cavaleresc Patriarhului
Nicolae Blan. n 1946. Ocupantii rusi vroiau s l condamne la moarte pe Patriarh. Atunci
Safran intervine la autorittile din acel moment si obtine anularea ordinului. Nicolae Blan
va recunoaste n septembrie 46. cu ocazia ceremoniilor de Rentregire a Romniei. de la
Cluj. dup Slujba de Multumire adresat lui Dumnezeu pentru acest fapt. c dac nu ar fi
fost Alexandru Safran el nu ar fi avut a tine aceast slujb (ne mai find n viat...).
130
NOTE LA DOI CAVALERI AI APOCALIPSEI SECOLULUI XX
Walter 1ohannes Stein[1] l caracteriza pe Hitler de a fi cutat initierea n transcedental
pentru dobndirea constient a fortelor Luciferice` utiliznd ca vehicul` substante
halucinogene (peyotl sau mescalin). Acest Lup Singuratic` a stiut: prin oportunism.
viclenie. brutalitate. santaj al slbiciunilor altora; dar si un dezvoltat simt organizatoric s
formeze o hait[2] care a ajuns la putere peste turma German` (1933). umilt n 1918.
disperat si nfometat dup criza economic mondial din 1929 -1933. n sapte ani a
transformat poporul German ntr-o hoard cu care a invadat Europa aplicnd selectia
rasial; mprtind oamenii n arieni` si suboameni` (untermensch) si organiznd
exterminarea celor din urm.
[1] L-a cunoscut n perioada studentiei sale pe Adolph Hitler avnd repetate convorbiri n
perioada 1909 - 1913. A fost consilierul personal al primului ministru britanic. Sir Winston
Chuchill n ce priveste modul de gndire si comportamentul Furerului. n timpul celui de al
doi-lea Rzboi Mondial
[2] Partidul Muncitoresc German - septembrie 1919
131
Capitolul VIII.
PAPA IOAN AL XXIII-LEA .PAPA BUONO
Angelo Giuseppe Roncalli. s-a nscut n localitatea Sotto il Monte (Bergamo - Italia) la 25
decembrie 1881. A fost ales Pap (cu numele Ioan al XXIII-lea) la 28 octombrie 1958 si a
condus destinele Curiei Romane pn la decesul su - 3 iunie 1963.
Cteva coordonate existentiale:
! Este numit episcop titular de Areopolis si vizitator apostolic n Bulgaria (1925-1934).
! Nuntiu apostolic n Turcia si Grecia cu rang de arhiepiscop (1935 - 1944).
! Nuntiu apostolic n Franta. la Paris (1944 - 1951).
!Observator al Sfntului Scaun pe lng UNESCO (1951-1952).
! Cardinal-patriarh al Venetiei (1953 - 1958).
! Pap. cu numele Papa Ioan XXIII (1958 - 1963).
!Are un rol de mediere activ n dezamorsarea .crizei rachetelor din Cuba (octombrie-
noiembrie 1962).
! Convoac si organizeaz preliminariile Conciliului Vatican al II-lea (1962 - 1965) si
particip. pn la deces. la lucrri.
! Enciclicile sale:
MATER ET MAGISTRA. a fost publicat n 15.05.1961.
PACEM IN TERRISa fost publicat n 11.04.1963.
!A fost beatificat (declarat .fericit) de Curia Romano-Catolic (2000).
! Este propus (de Fundatia Wallenberg si Comitetul Roncalli - n 2009) a i se acorda titlul
de `Drept ntre Natiuni`. de ctre Yad Vashem (autoritatea national israelian de studiu a
Holocaustului - ucidera n mas a populatiei Evreiesti ntre 1933 - 1945).
Cine este acest OM. cu un destin asemntor cu al sutelor de mii de OAMENI. rmasi
anonimi. care n perioada istoriei secolului XX au luptat mpotriva INTOLERANTEI.
ORGOLIULUI si a URII? Cu umilele mele resurse voi ncerca o documentare privind
momente semnificative din activitatea acestui pontif supranumit de multi Papa cel Bun` si
de rusi Papa Tran`.
Printii numeroasei sale familii: treisprezece frati si surori. erau lucrtori agricoli -
viticultori. Angello va remarca. la maturitate. conditia social din care provenea cu
metafora: Sunt numai trei ci n care un brbat se poate ruina: femeile. jocurile de
noroc si... a fi fermier. Tatl meu a ales-o pe cea mai plictisitoare din cele trei.
! Scoala primar o urmeaz n Bergamo. Este instruit n primele taine ale credintei
crestine si. la doisprezece ani (1903) devine discipol al Seminarului Catolic din Bergamo.
Apoi. n 1904. primeste o burs a Fundatiei Cerasoli. care i permite s continue studiile la
132
.Apollinaris[1] n Roma.
! Cu o dorint de cunoastere iesit din comun Angelo Roncalli este deschis curentelor
moderne de initiere spiritual. studiind lucrrile filosofului German Rudolf Steiner privind
treptele Initierii spirituale (vezi Anexa: Ioan XXIII si Miscarea Masonic). ncheie studiile
cu un doctorat n Drept Canonic si este hirotonit n 1904. Episcopul din Bergamo. Giacomo
Radini-Tedeschi nsrcinat cu problemele sociale. apreciaz calittile de preot si spiritul su
organizatoric. l numeste secretar al su. Timp de nou ani Roncalli va efectua o munc
asidu pentru ajutorarea celor sraci din regiune si mediaz conflicte ntre patroni si
salariati. pentru obtinerea unor conditii decente de lucru si de viat. Contactul cu
problemele clasei muncitoare. dar si originea sa de fermier srac i va da o competent
deosebit n ntelegera ulterioar a situatiei celor multi si npstuiti. indiferent din ce
neamuri sunt ei. n vremurile negre ce vor urma. n plan ecleziastic si continu studiile n
Drept Canonic si tine cursuri de Patrologie. Apologetic si Istoria Bisericii (pe care o
studiase cu maestrul Umberto Benigni la Roma) la Seminarul din Bergamo. n timpul
primului Rzboi Mondial este capelan pe front (1914 -1918). Este chemat de Papa
Benedict al XV - lea la Roma unde intr n rndul Congregatiei "Propaganda de Fide.
Pn n 1925 este profesor la Universitatea Lateran din Roma. Viziunea sa integratoare
privind unitatea Crestinismului o regsim nc din aceast perioad. n 1926. ntr-o
scrisoare adresat Clerului Ortodox din Ucraina:
[1] .Pontificia Universitaria Lateranense . numit de Papa Ioan Paul al II lea ca fiind
.Universitatea Papei. a fost nfiintat de Papa Clement XIV n 1773. Cuprindea sectiile de
Stiinte Teologice si Filosofice a Colegiului Roman. n 1824 primeste ca sediu palatul Apollinaris.
n 1853 se nfiinteaz sectiile de Drept Canonic si Drept Civil. Ioan Paul al II-lea n 1981 a
adugat Institutul Pontifical pentru Studii pe problemele Cstoriei si Familiei care are dreptul
de a conferi grade academice.
133
134
Catolicii si ortodocsii nu sunt dusmani. ci frati. Avem aceeasi credint; ne mprtsesc aceleasi
sacramente. si mai ales Euharistia. Suntem mprtiti. Cei care au fost cauza acestor dezacorduri
sunt morti de secole. S renuntm la disputele vechi si. fiecare n comunitatea sa. s lucrm
pentru a face bine fratilor nostri. oferindu un bun exemplu. Mai trziu. desi cltorind pe ci
diferite. vom realiza unirea dintre BISERICILE NOASTRE . pentru a forma mpreun
adevrata si unica Biseric a Domnului nostru Isus Hristos.`
Numit vizitator apostolic n Bulgaria. n 1934. el se implic att n conservarea drepturilor
minorittii catolice ct si n dezvoltarea unor legturi bune cu reprezentantii Bisericii ortodoxe
(majoritare) prin gesturi concrete. cum ar fi sprijinul n alimente si mbrcminte pentru
populatia local dup un cutremur de pmnt. Crestinii ortodocsi Bulgari au rspuns cu
simpatie deschiderii si afectiunii trimisului papal.
Este numit. n 1935 Nuntiu apostolic n Turcia si Grecia. cu sediul la Istambul. Aici. n spiritul
carittii crestine va sprijinii pe Armenii si Grecii aflati n dificultate sub regimul Turc si n relatia
cu populatia Musulman. i ndemna s uite ancestrala ur religioas si recentele dezastre
(mcelul Armenilor din Imperiul Otoman - 1915) pentru a construi. prin efort interconfesional si
eliminarea bigotismului. Turcia modern instaurat de Mustafa Kemal Ataturk - 1923. Ca un
detaliu semnificativ a nvtat limba Turc pentru a rosti mesa de Crciun n aceast limb.
continund n Greac. Italian. Francez. Armean. Contactul cu clericii de rit ortodox si cu
traditia ortodoxismului grec l-a motivat ulterior n demersurile de reunificare a celor dou
Biserici surori la Conciliului Vatican al II-lea (1962 - 1965).
Marele su aport de solidaritate uman va fi sprijinul si suportul acordat poporului Evreu.
aflat n vizorul politicii pe termen lung de exterminare al regimului nazist. dup 1933. Fenomen
care s-a extins ca un prjol din Germania n toat Europa. o dat cu expansiunea armatelor si
agenturii de spionaj Germane. pn n Republica Turc.
Sesiza din timp semnele fiarei` dintr-un loc aparent ndeprtat de brlogul hitlerist`; n
perioada cnd nsisi Evreii nu sesizau imensitatea si forta organizatoric a mecanismului
de ucidere n mas ce se constituia. Astfel: un initiat crestin a prevzut din semne aparent
insignifiante din anii `35 - `40. neluate n seam de marile Cancelarii Politice ale vremii; si a
actionat preventiv n consecint. Este recunoscut faptul c a fost primul care a atentionat n
documente oficiale existenta lagrelor de exterminare nazist. ncepnd cu ianuarie 1941. A
ajutat populatia evreiasc printr-o multitudine de forme: 21 de documente oficiale adresate
autorittilor competente ale Sfntului Scaun. n perioada ianuarie 1941 - martie 1945
privind diverse aspecte si situatii ale grupurilor de evrei. pentru care solicita sprijinul
Curiei Romane.
! Punerea la dispozitia Agentiei Evreiesti pentru Emigrare de la Istambul (condus de
Haim Barlas). a retelei logistice a ordinului Ficelor Sionului`.
!Folosirea relatiilor cu autorittile guvernului Turc (n special cu ministru de externe
Memencioglu) si conlucrarea n demersul de aducere n Turcia a evreilor de cettenie
Turc` (cettenie acordat pentru a i salva de la exterminare) din Franta rmas sub
conducerea guvernului de la Vichy. Apelul la ambasadorul German din Turcia (Frantz von
Pappen) pentru a permite trenurilor de supusi evrei turci` s tranziteze trile ocupate de
Reich. spre Istambul. Alertarea autorittilor turce si demersuri pe lng ambasadorul
German pentru anularea transportului pe mare a copiilor Evrei spre Germania. De
mentionat c. la Procesul criminalilor de Rzboi de la Nremberg. din 1945. Angeloo
Roncalli a contribuit decisiv la exonerarea lui Frantz von Pappen de la crime mpotriva
umanittii.
!Demersuri pentru salvarea evreilor din Grecia.
!Demersul pe lng Tarul Boris al Bulgariei pentru protectia evreilor Bulgari.
135
136
! Demersuri pentru salvarea evreilor din Slovacia si Croatia.
Demersuri pentru salvarea evreilor din Ungaria. inclusiv via Romnia.
Eliberarea Certificatelor de Emigrare` si demersul ca acestea s ajung la Nuntiul papal
din Budapesta (arhiepiscopul Angelo Rotta) si la Nuntiul papal din Bucuresti (Cardinal
Casullo) pentru salvarea de vieti ale evreilor deportati n Transnistria si directionarea lor pe
cale maritim ctre Istambul.
! Eliberarea Certificatelor de Botez` pentru a salva copii evrei de trimiterea n lagre de
exterminare. Unui astfel de copil i-a zis: Devenind Catolic nu esti mai putin Evreu`.
Sprijinul logistic acordat unittilor paramilitare Evreiesti (Palmah. Haganah. Iirgun)
pentru transferul emigrantilor Evrei din Turcia n Palestina; cu toat opozitia militar.
terestr si naval a autorittilor Britanice din Palestina[1]
!Atentionarea diplomatilor Americani de la Ankara privind diversele informatii legate de
Holocaustul European. nc din faz incipient si conlucrarea cu acestia pentru
coordonarea actiunilor de salvare (prin relatia personal cu ambasadorul SUA - Ira
Hirshman).
Este de mentionat c initiatul prelat catolic nu a fost singur. El a stiut s se ncadreze n
imensul lant uman; s mobilizeze si s organizeze resursele multiple si disparate ntr-o
orchestr a BINELUI mpotriva RULUI. Se evalueaza c astfel au fost salvati 19.000
evrei turci` si circa 100.000 evrei din Europa sub ocupatie German.
n 1944 este numit Nuntiu Apostolic la Paris. n proaspt eliberata Frant a lui Charles
de Gaulle. Era un post dificil; predecesorul lui Roncalli colaborase cu ocupantii germani.
Datorit legturilor ce le avea n capitala Frantei cu personalitti culturale si politice.
[1] A se vedea Capitolul V: Organizatii Evreiesti de Auto Aprare n Yisuv`
Angelo Roncalli reuseste n scurt timp s elimine anatema de "colaborationisti pus
preotilor catolici francezi si s restabilesc bunele relatii ntre Statul Francez si Statul
Vatican. Mi-au rmas n minte cuvintele sale n discursul su. n 1946. cnd se mplineau
100 de ani de la aparitia Sfintei Fecioare n fata a doi copii din localitatea la Salette
(Franta):"Se lucreaz mult pentru pace. dar pace nu va fi ntre oameni ct timp nu se va
face pace cu Dumnezeu. si aceasta nu se poate nfptui fr rugciune si
pocint".
Rezultat al actiunilor sale concertate cu oficialittile UNESCO (cu sediul
la Paris). se creeaz un climat de cooperare ntre Biserica Romano Catolic
si acest instrument international de promovare a valorilor ~Declaratiei
Drepturilor Omului de la San Francisco (10 decembrie 1948). Datorit lui se creaz
strnse legturi cu ONU. UNESCO si organizatiile conexe. Este desemnat n 1951 primul
Observator al Sfntului Scaun pe lng UNESCO. Dincolo de strlucita manevr a politicii
papale la care a contribuit decisiv. convingerea sa era c libertatea si drepturile omului
trebuie s aib alturi forta si autoritatea papal. Fapt pe care l regsim n textul enciclicei
sale PACEM IN TERRIS n ultimile momente ale vietii sale lumesti. Rezultatul n timp
au fost periodicele ntlniri ntre suveranii pontifi si directorii UNESCO. conlucrarea ntre
entittile educationale. juridice. culturale ale organizatiei cu organismele specializate ale
Statului Papal. precum si participarea autorittilor de nivel nalt ale organizatiei la toate
ceremoniile importante de la Vatican. De fapt. deschiderea sa spre toate azimuturile
existentei umane contemporane. prin valorificarea aspectelor pozitive. indiferent de
pozitionarea lor n curcubeul uman ne catolic. De la protestanti la crestini ortodocsi si
anglicani; de la mozaici la musulmani. de la socialisti (Edouard Herriot) si comunisti
(laureatul Premiului Nobel Giacomo Manzu); la Miscarea Masonic (Baron Yves
137
Marsaudon) si atei. A surprins de multe ori pe cei ce conduceau destinele curiei Romane;
a generat adversari ,pe termen lung`. Angelo Roncalli va observa cu umor la amurgul
existentei sale "Sunt papa care a tinut piciorul apsat pe acceleratie. Fireasc este
ntrebarea de ce nu a suferit o admonestare din partea Papei Pius al XII - lea[1]. Fr a
avea pretentia de exegez (pentru care nici nu am o calificare motivele ,clementei papale` ar
fi echilibrul ntre initiere spiritual si adevrata sa credint n forta Crestinismului Catolic.
capacitatea de a penetra cu buntate. ntelegere si de a organiza mersul spre un benefic
punct comun cu aproape orice fel de partener. Era tactul su de a eluda discordantele
retinnd doar ceea ce i-ar putea aduce alturi pe oameni. orict de putin ar fi.
fr a face de fapt nici un compromis fat de Evanghelia lui Iisus si a Apostolilor si.
La 12 ianuarie 1953 devine Cardinal patriarh al Venetiei. si asum calitatea de Pstor
sufletesc "chemat s-si ndeplineasc misiunea fat de cei mici cum a fost nsrcinat de
Domnul. Am putine date despre aceast perioad despre care care cred c a fost cea mai
prolific n sinteza spiritual a experientei acumulate. Este mentionat faptul c a participat
activ la viata eclezial. social si cultural a parohiilor din subordine. Este mentionat c a
nfiintat treizeci de noi parohii. Am de asemeni mrturia pozitiei constructive luate la
Congresul Partidului Socialist Italian din februarie 1957. ce a avut loc la Venetia: "Salut
semnificatia exeptional a acestui eveniment. important pentru viitorul trii noastre. As
vrea s cred c motivul principal al reuniunii dumneavoastr este de a ntelege conditiile
contemporaneittii si dorinta de a v devota pentru a face orice este posibil pentru a ridica
conditiile de viat si bunstarea social. Departe de a fi un adept socialist. cardinalul
Roncalli avea experienta familiei sale de muncitor agricol. experienta revendicrilor
muncitorilor din anii 1910 - 1925 pe care le-a mediat n conflictele cu patronii. si ntrevedea
[1] Se stia c. n 1925 exista un dosar la Oficiul Sfnt n care era .suspectat de modernism.
138
utilitatea ca clasa muncitoare Italian s aib un partid socialist determinat si eficient.
Lucru care s-a si ntmplat n anii care au urmat.
n 28 octombrie 1958. 51 de cardinali particip la alegerea lui Angelo Giuseppe Roncalli
ca pap: Ioan XXIII. Nume ales de el in memoriam lui Ioan Boteztorul si a Apostolului
Ioan. Era omniprezent ideea c acest nalt prelat catolic. n vrst de 76 de ani era
rezultatul unui compromis. n urma celor dousprezece tururi de scrutin ce a precedat
alegerea sa si c prezenta sa nu va aduce nimic nou. Un editor baptist scria. cu ocazia
mplinirii a 77 de ani a noului pap: "Numai tciunii viziunii rmn ntr-un om de 76 de
ani... Putini stiau ce zestre spiritual. de credint. de voint era acumulat n acest ,servus
servorum Dei` - servitor al servitorilor lui Dumnezeu. ntr-o succesiune neasteptat de
comprimat n timp. La nici trei luni de la instalare; dup ce particip la "Sptmna de
Rugciune pentru Unitatea Crestin (promovat n anii ' 50 de abatele Paul Couturier.
numit si 'apostolul unittii` prin rugciune. n speranta c Dumnezeu nsusi stie timpul si
forma n care se va realiza deplina unitate a Bisericii pe pmnt). pe data de 25 ianuarie
1959. cnd se celebra Convertirea Sfntului Paul. n fata a optesprezece cardinali reuniti
lng locul n care. prin traditie. a fost decapitat Sfntul Paul. Papa Ioan XXIII. succesorul
lui Sfntul Petru. spune:
~Venerabili confrati si iubiti fii: Tremurnd un pic de emotie. dar cu umilint si n acelasi
timp fermitate a scopului. v voi spune acum despre dou reuniuni. Voi propune chemarea
unui Sinod Diecezan si a unui Conciliu Ecumenic pentru Biserica Universal. De fapt erau
trei teme:
Convocarea unui Sinod Diecezan Roman.
Adunarea unui Conciliu Ecumenic.
Revizuirea si o nou codificare a Dreptului Canonic.
139
Se spune c nici un cardinal nu a avut un cuvnt de rspuns la acest anunt. n acel moment.
Propunerea papei se referea la trei cercuri concentrice` existentiale si axiologice:
Unitatea credintei Crestine cu speranta reunirii ntre Catolicism si Ortodoxie. Sau cum
spunea Papa Ioan XXIII Nu voim s cutm cine are sau nu dreptate: rspunderea este
mprtit. Voim doar s spunem: Veniti s fim mpreun. s punem capt dezbinrii.
Ecumenismul: ca principal cale pentru coexistent religioas si pace.
Actualizarea ('Agiornamento`) si Reforma Bisericii de la Roma. ncepnd cu nssi Curia
Roman.
Cardinalul secretar Domenico Tardini este numit Presedinte al Comisiei Pregtitoare.
ntre timp papa ia n obiectiv rezolvarea problemelor pastorale concrete si le trateaz n
Enciclice.
15.12.1958 Mreste numrul Cardinalilor la 75; n 1959 vor fi 79; n 1962 vor fi 87. Papa
Ioan XXIII a folosit de la nceputul pontificatului instrumentul Conducerii Colective cu un
dublu scop: de a eficientiza actiunile si de a crea o emulatie de echip n Colegiul
Cardinalilor.
29.06.1959 Enciclica AD PETRI CATHEDRAM`- anunt scopul pe care urma s l
aib proiectatul Conciliu de la Vatican n promovarea conceptelor crestine ale adevrului.
iubirii fat de aproape pentru a edifica o lume a pcii.
18.07.1959 Elimin din canon referirea la Islam asociat cu Idolatria. Ulterior l va primi
n vizit pe Sahinsahul Iranului. Reza Pahlevi Aryamer.
1.08.1959 Enciclica comemornd pe Ioan Maria Vianney - preot paroh din Ars n care
face sinteza statutului preotului pstor si cheam tinerii credinciosi pe calea preotiei.
26.09.1959 Enciclica GRATA RECORDATIO` n care subliniaz forta Rugciunii
Sfntului Rozariu n practicarea credintei si aducerea n fata lui Dumnezeu a sperantelor
140
crestinilor catolici. de reusit a Conciliului anuntat.
Enciclica privind Misiunile Catolice n ntreaga lume 29.11.1959 n care subliniaz rolul
preotilor misionari si a laicilor angrenati n educatia crestin si formarea unei erarhii
ecleziale din rndul localnicilor.
8.05.1960 Consacrarea a 14 episcopi din rndul popoarelor din Africa. Asia. America.
15.05.1960 Enciclica MATER ET MAGISTRA` - Trateaz relatiile ntre popoare n
Noua ordine social pe care o prefigura. Autorul afirm. la nceputul unei lucrri de circa
19.917 de cuvinte (versiunea englez): ~Biserica Universal a fost fondat de Iisus Cristos
astfel ca toti cei care de-a lungul secolelor vin la ea pentru a o mbrtisa si a fi mbrtisati
cu iubire s gseasc deplintatea unei vieti superioare si garantia mntuirii. Enciclica este
o analiz a aspectelor contemporane din viata umanittii. n toate planurile majore: de la
familie la viata social si stiint. Recomand ci de reconstruire a relatiilor sociale bazate pe
ncredere. dreptate si iubire.
n iunie 1960 se nfiinteaz zece comisii. un secretariat pentru promovarea unittii
crestinilor care s preia. s prelucreze propunerile si s le sintetizeze n scheme` ce urmau
s fie supuse dezbaterilor. n 2 februarie papa anunt data deschiderii pe 11 octombrie
1962.
Noiembrie 1960 - Primeste pe Episcopul de Canteburry Geofrey Fisher. De altfel n
scurtul interval de patru ani va primii n vizite oficiale reprezentanti ale principalelor religii
necatolice: mozaic. islamic. ortodox. protestant. baptist. sintoist. Militeaz pentru
sprijinirea preotilor catolici prigoniti n Ungaria. Iugoslavia. China. Pe baza bunelor relatii
cu N.S. Hrusciov va declansa n 1962 eliberarea treptat a preotilor greco-catolici
Ucrainieni si Romni din lagre.
11.11.1961 Enciclica unittii Biserici Catolice si a primatului magisteriului pe care
conductorul ei o are.
141
142
22.02.1962 Emite Constitutia Apostolic - expresie a pstrrii traditiilor liturgice si de
limb latin n activitatea pastoral a fratilor preoti.
11.10.1962 Deschide Lucrrile Conciliului Vatican II.
Cuvntul su este un demers al unittii credintei n armonia diversittilor cultelor. "avnd
ca tel deplinul triumf al vietii si ideii crestine si pentru o adevrat libertate religioas...
Providenta Divin ne va cluzi ctre o nou ordine a relatiilor umane. Era demersul spre
un Consens al Comandamentelor Dumnezeului Unic. n diversitatea practicrii formelor de
cult.
20.10.1962 Criza rachetelor din Cuba`. Serviciile de spionaj americane depisteaz baze
de rachete amplasate de U.R.S.S. n Cuba. Ele puteau lansa ncrcturi nucleare ce ar fi
lovit orice teritoriu din S.U.A.. pe o raz de 2000 km.. n 10-30 minute. S.U.A. realizeaz
blocada naval si aerian a Cubei. Sovieticii directioneaz flota strategic spre Cuba.
Conflictul nuclear prea de ne oprit. (mi amintesc. fiind adolescent starea de asteptare a
apocalipsei. a printilor mei si a celor din jur - nimeni nu mai fcea planuri. nici mcar
pentru sfrsitul sptmnii). Oamenii si popoarele erau ntr-o stare de asteptare cataleptic
- asemenea mielului cnd ciobanul i apropie cutitul de gt. Papa Ioan XXIII. alturi de
Secretarul-General al ONU. generalul U.Thant porneste instantaneu o adevrat ,cruciad
a pcii` folosind toate instrumentele: de la mass-media la mobilizarea prietenilor si si celor
ce l respectau. Sprijin apelul trilor nealiniate (40) adresat conductorilor Americani si
Sovietici. Creaz acea atmosfer combativ n care cele dou mari puteri nteleg c nu pot
justifica prin acuzarea celuilalt pornirea rzboiului nuclear. Astfel n 28.10. 1962
N.S.Hrusciov anunt nceputul dezmembrrii rampelor de lansare si repatrierea armelor n
U.R.S.S.
143
n noimbrie 1962 1.F.Kennedy ridic blocada naval a Cubei si ulterior si retrage proiectilele
nucleare din Turcia. Cei doi conductori se vor ntlni la Viena unde vor pune bazele unor
continui tratative de dezarmare si limitare a narmrilor nucleare (acestea cu nu prea mare
succes. avnd n vedere c atunci erau 4 puteri nucleare si acum sunt 9). Tot atunci. primeste
vizita unor personalitti ca familia fiicei lui N.S.Hrusciov (care i spune c n Rusia este numit
,papa tran`). a sotiei presedintelui Kennedy si a altor musafiri. religiosi si laici. cum nu a fost
nici o dat la Vatican.
11.04.1963 emite Enciclica "PACEM IN TERRIS: "Pacea pe Pmnt. pe care orice om. n
orice timp si-a dorit-o cu intensitate poate ntr-adevr fi stabilit numai dac ordinea legiuit de
Dumnezeu pe Pmnt va fi observat si urmat ca obligatie".
- Prima sectiune stabileste natura si forma relatiilor ntre individ si societate. a drepturilor
omului si a ndatoririlor sale morale. Enumernd dreptul persoanei umane la viat. respect.
libertate. educatie. munc.
- A dou-a sectiune se refer la relatia ntre om si stat insistnd asupra necesittii respectrii si
aplicrii autorittii colective de ctre stat. n exercitarea puterii.
- A trei-a sectiune stabileste cerintele pentru instaurarea egalittii ntre natiuni si cerintele pentru
stat de a stabili drepturile si ndatoririle cettenilor si.
- A patra sectiune trateaz dezvoltarea relatiilor ntre state. n directia asistrii colective si
reciproce. Enciclica se ncheie cu comandamentul adresat Catolicilor de a asista pe ne Crestini si
ne Catolici n rezolvarea diverselor aspecte ale vietii sociale si politice.
03.06.1963 moare. nu nainte de a dedica viata reusitei Lucrrilor Conciliului. Conciliul va
continua sub veghea Papei Paul al VI - lea.
144
ANEXA 1: IOAN XXIII SI MISCAREA ATEISMULUI.
Ateismul ca miscare a fost rezultatul a mai multor vectori sociali. din care mentionez :
- O lips a instruirii religioase sistematice. de la cea mai fraged vrst - care s dezvolte
armonios legtura ntre Dumnezeu si sufletul copilului. tnrului. cnd va devenii matur.
- O reactie la tendinta manifestat de clerici. dup iesirea crestinismului din ilegalitate (pe
vremea lui Constantin cel Mare). de a acumula averi pe seama celor aflati n pstorire. fr
a redistribui o parte rezonabil. direct sau indirect. membrilor comunittii si celor sraci.
- O reactie la caracterul restrictiv si punitiv luat de reprezentantii unui cult fat de oamenii
din comunitate. perceput de cei vizati ca o ngrdire a liberttii de gndire si a demnittii
personale.
Aceast form de existent spiritual a avut momentele ei de maxim impact n multe
comunitti religioase. Ca exemplu iluminismul Evreilor (,Hascala` - sec. XIX). sau
iluminismul n trile catolice (sec. XIV-XX).
Angello Roncalli. a nteles c politica anterioar a bisericii de a emite forme de penalizare
asupra ateilor a fost o eroare. El a optat la formula 'drumurilor paralele` si a conlucrrii
spre binele reciproc si al celor din jur. convins c. n timp. harul credintei va pogor asupra
lor si a urmasilor acestora. Lucru care se ntmpl.
145
ANEXA 2: IOAN XXIII SI MISCAREA MASONIC.
Mary Ball Martinez scrie c Angelo Roncalli a fost cunoscut n tinerete ca discipol al lui
Rudolf Steiner
A fost initiat n Loja Marelui Orient. n 1935. la Paris n Ordinul Rosacrucian. Loja
Masonic a Marelui Orient .
A participat la activitatea Lojii masonice din Istambul n perioada cnd a fost Nuntiu
Papal n Turcia (1935 -1944).
n perioada cnd a fost Nuntiu Papal la Paris (1947-1952) a primit rangul 33 rosacrucian
n ramura masonic a Cavalerilor de Malta (mare maestru Baron Yves Marsaudon).
Perioad n care mai multi clerici catolici si laici (printele iezuit 1oseph Berteloot. preotul
Heim. Marsaudon. Albert Lantoine. Herriot. Auriol. etc) participau la Miscarea Masonic.
n calitate de pap Angello Roncalli opreste sirul de condamnri si excomunicri ale
clericilor catolici ce aveau apartenent la Miscarea Masonic. Initiaz un proces de relaxare
a relatiei ntre Biserica Romano Catolic si Miscarea Masonic. prin clarificarea metodic a
principiilor de coexistent.
Aceast activitate se ncadra n viziunea initiatului Angello Roncalli privind o apropiere
rational. tolerant (si n cele din urm de bun simt uman) ntre diverse ideologii.
Acest mesaj se regseste n Enciclicile sale ,90709,897,. si !,.023%0778(Printele
Esposito remarca metaforic c. n perioada de pregtire a Conciliului de la Vatican (1962-
1965). Angello Roncalli a mobilizat comunitatea eclezial n meticuloasa construire` a
catedralei viitorului.
NOTELE AUTORULUI LA PAPA IOAN AL XXIII-LEA`
Cteva consemnri privind personalitatea lui Angelo Giuseppe Roncalli - Papa Ioan
XXIII.
!"Credinta n Cristos si Biserica Sa a fost secretul care l-a fcut pe Papa Ioan al XXIII-lea
un promotor al pcii n lumea ntreag.... a fost un preludiu si o profetie a experientei de
paternitate pe care Dumnezeu urma s ne-o ofere din belsug prin cuvintele. gesturile si
slujirea eclesial a Bunului Pap...Harul lui Dumnezeu a pregtit un anotimp promittor
pentru Biseric si pentru societate. si a gsit n ascultarea fat de Duhul Sfnt. care a
caracterizat ntreaga viat a Papei Ioan al XXIII-lea. pmntul bun pentru a face s
ncolteasc armonia. speranta. unitatea si pacea. pentru binele ntregii omeniri" a afirmat
Papa Benedict al XVI-lea n cadrul celebrrii legate de mplinirea a 50 de ani de la alegerea
"Bunului Pap". (28 octombrie 2008). Dincolo de aceste cuvinte este CONTINUITATEA
REFORMEI pe care cei trei papi care au urmat: Papa Paul al VI-lea. Papa Ioan Paul al II-
lea. Papa Benedict al XVI-lea. au asigurat-o drumului de "aducere la zi. n Dogm.
Structuri si Actiune. a Biserici Romano Catolice. la temele existentiale si axiologice ale
vremurilor de azi.
! ~Ioan XXIII a fost un om natural si supranatural n acelasi timp. Natura sa si gratia
divin formau un tot unic n care se aflau n uitate o complet carism si o vizune a
diversittii din jurul su. ...
El tria n prezenta lui Dumnezeu cu simplitatea unuia care mergea pe jos n orasul su
natal. (1. Robert Nelson director of the Institute of Religion at the Texas Medical Center in
Houston. SUA. 1982).
Fascinanta experient existential a lui Angelo Roncalli - pornit dintr-o familie
numeroas de fermieri din Italia si ajuns conductorul Bisericii Romano-Catolice;
146
147
reflect rolul vointei divine mbinat cu constiinta datoriei a celui nnobilat de destin. din mii
de oameni potential capabili de a fi ca el. acei mii de anonimi care au lucrat pentru a salva
victimile Holocaustului (nu numai Evrei). constienti de forta Binelui pe care o serveau.
Acest destin m duce cu gndul la observatia fcut de Lev Tolstoi. n romanul Rzboi si
Pace`. atunci cnd Contele Vronschi visa. n noaptea dinaintea btliei de la Borodino. c l
va lua prizonier pe Napoleon: anume c au fost mii de Napoleoni nainte de Napoleon; vor fi
mii dup el; dar numai el a ntrunit simbioza ntre geniu[1] individual si destin care s l
fac s fie Napoleon. Angelo Roncalli a fost cel care a scos Curia Roman din nchistarea
sacerdoctal. A fost primul pap modern care a iesit n afara Vaticanului. printre cei sraci.
printre detinuti. printre cei bolnavi n faz terminal... Primul care a primit n mod oficial
si la vederea` mass media pe toti cei ce doreau facerea de bine` emitnd si aplicnd teoria
drumurilor paralele`: fiecare avem crezul nostru dar mpreun putem conlucra pentru cei
aflati n dificultate. Mai presus de faptele sale. partial prezentate mai sus. este faptul c a
creat o scoal de gndire crestin apostolic a vremurilor moderne` continuat de Papii ce
i-au succedat[2]
nchei cu un citat din Testamentul Spiritual al Papei Ioan XXIII.
!"M-am nscut srac. ca un copil al unor oameni cinstiti si modesti si sunt fericit s mor
srac. dup ce am mprtit sracilor si sfintei Biserici care m-a hrnit. ceea ce mi-a stat. de
altfel. ntr-o foarte modest msur la dispozitie n calitatea mea de preot si episcop.
[1] Geniu` ese un termen utilizat n sensul definirii dat de Albert Einstein: om cu un
numr semnificativ mai mare de celule gliale.
[2] Papa Paul al VI -lea. Papa Ioan Paul al II - lea. Papa Benedict al XVI-lea
148
n functie de cerintele vietii mele simple si modeste. Multumesc lui Dumnezeu pentru acest
har al srciei. pe care nc din tineretea mea l-am ludat: ca preot al Preasfintei Inimi. o
srcie adevrat. Ea mi-a dat tria s nu cer niciodat nimic. nici post. nici bani. nici
favoruri. nici pentru mine. nici pentru ai mei sau pentru prieteni se confesa n fata
Domnului. Angelo Roncalli n adevrat traditie a Sfntului Francisc de Assisi. pe care l-a
venerat.
149
POST SCRIPTUM
Am ntocmit acesat documentare respectnd o recomandare emis acum 37 de ani de un
manager indian: suficient de scurt ca s trezeasc interesul. suficient de lung s acopere
esentialul. Las celor care o vor lectura a decide dac am reusit sau nu.
Motivatia realizrii acestei Documentri a pornit de la dorinta de a pune o pietricic` la
construirea unei viziuni a armoniei. pornind de la credinta n Dumnezeul Unic dat nou prin
Trimisii si.
!Nu esti mai putin Romn dac ai ales Crezul Musulman sau Mozaic.
!Nu esti mai putin Arab dac ai ales Crezul Mozaic sau Crestin.
!Nu esti mai putin Evreu dac ai ales Crezul Crestin sau Musulman.
Toate sunt ramuri ale unui Trunchi. ale unui Singur Crez. care cuprinde:
Legile de Echitate Social aduse de Moise.
Iubirea de semeni aduse de Iisus Hristos.
Legile Morale aduse Mahomed n Surele din Coran.
Fiecare din noi putem ncheia propriul Contract cu Dumnezeu` prin a respecta. pe ct posibil
cele Zece Porunci` n viata de zi cu zi. n comunitatea uman n care trim. fie ea Mozaic.
Crestin. Musulman respectm ritualul prin care aceast comunitate si exprim aderenta la
Crezul n Dumnezeul Unic. Comunitatea Uman are premiza de a reconstrui toleranta. respectul
si sprijinul reciproc. pe cei trei piloni.
Pe de alt parte vizualizez ca ntr-un film sirul de crime fcute de oameni asupra semenilor lor.
Am speranta c cel ce va parcurge textul se va simti ca ntr-o Catedral. Moschee sau Sinagog a
linistii interioare.
Mesaros - Anghel Vasile Aprilie 2011
150
To my Mother: Thaci Raisa
Ghershovici
To my Wife: Anghel
Magdalena
DESPRE AUTOR
PROFIL:
Nume: Vasile Mesaros - Anghel
Profesia: IT Trainer
Studii:
Universitatea Bucuresti - Facultatea de Matematic Mecanic (1971)
Analist de Sistem - Post Universitar - C.E.P.E.C.A. (1975)
Motivatia Lucrrii:
Documentarea unor Teme care m-au preocupat n ultimii ani.
AMV Dessign/2011
Pentru link-uri la lucrri : Insert pe GOOGLE text : mesaros anghel on net
$eIectati site-uI: http://www.cartiok.ro/doc/35761886/adresses-mesaros-
anghel-works-on-net-adrese-postari-pe-net-channels
E-mail: vanghelthacimyahoo.com
151
BIBLIOGRAFIE
1. Faptele Apostolilor` - Apostolul Luca
``` Vechiul Testament`
2. Platon Opere` vol II Editura Stiintific si Enciclopedic Bucuresti. 1976
3. Cuvinte de aur` Fabre dÒlivet Editura Typografie de la Ville. Paris. 1873
4. Mari initiati ai Ezoteriei Antice` Eduard Schoure. Editura Gallimard 1923
5. Treptele Initierii` Rudolph Steiner Editura Princeps Iasi. 1993
6. Istoria Israelului` Mose Maur Tel Aviv` 1975
7. Biserica n primele secole` Fracesco Paolo Rizzio Editura Serafica Roman. 2002
8. ,Un tciune smuls flcrilor` Alexandru Safran Editura Hasefer Bucuresti
9. ``` Auscwitz - Wikipedia
10. ,The Spear of Destiny` Trevor Ravenscroft Londra 1973
11. ``` Wikipedia - 'Papa Ioan XXIII`
12. Papa Ioan XXIII Enciclica "Ad Petri Cathedram 29.06.1959
13. Papa Ioan XXIII Enciclica "Mater et Magistra 15.05.1961
14. Papa Ioan XXIII Enciclica "Pacem in Terris 11.04.1963
15. 1ohn XXIII: His Council and Achievement Remembered` by 1. Robert Nelson.- 1982.
152
16. ``` Wikipedia Biserica Greco-Catolic Ucrainean`
17. 'Istoria Papilor` - August Franzer. Remigius Baumer Editura Arhiepiscopiei Romano-
Catolice Bucuresti 1996.
18. ``` Wikipedia Missing in Action: Raoul Wallenberg` - Marion Marrache
19. ``` Wikipedia Notes and telegrams exchanged between the Vatican's State Secretary
and the Nunciatures of the different relevant countries during the Second world War - are
published in 11 volumes edited by the Holy See under the title: "Actes et documents du
Saint-Sige relatifs a la Seconde Guerre Mondiale":
20. 'Teme de Istorie a Religiilor` - Emil Dumea Editura SAPIENTIA Institutul Teologic
Romano-Catolic 2002
153
BIBLIOGRAFIE: VIDEO LINK-URI
1. Angelo Roncalli: the first years of Iohannes XXIII - part 1 - Activitatea lui Angelo
Roncalli pn la al II -lea Rzboi Mondial Film Documentar Partea I - Darsham You
Tube
http://www.youtube.com/watch?v1lx4sRHMx-s&featureplayerembedded
2. Angelo Roncalli: the first years of Iohannes XXIII - part 2 - Film Documentar Partea II -
Darsham You Tube
http://www.youtube.com/watch?vIbqa0SacrCI&NR1
3. Pope Iohannes XXIII: pontificate and council - Dialogul Cu Lumea; Conciliului
II Vatican (1962-1965) - Film Documentar Partea II -
Darsham You Tube
http://www.youtube.com/watch?vWz8W961rEM&NR1
4. Iohannes XXIII: the good Pope - papa Ioan XXIII - papa care a nceput
Agiornamento da la Chiesa` Film Documentar Partea II - Darsham You Tube
http://www.youtube.com/watch?v1lx4sRHMx-s&featureplayerembedded
5. Il Papa Buono` Film Partea I Darsham You Tube
http://www.youtube.com/watch?vinqIAnUGdk&featurerelated
6. Il Papa Buono` Film Partea a II - a Darsham You Tube
http://www.youtube.com/watch?vPcro2egDYXU&NR1
7. Il Papa Buono` Film Partea a III - a Darsham You Tube
http://www.youtube.com/watch?vTLdxfXyT9hg&NR1
154
8. Il Papa Buono` Film Partea a IV - a Darsham You Tube
http://www.youtube.com/watch?vBCWdmfoawig&featurerelated
9. Il Papa Buono` Film Partea a V - a Darsham You Tube
http://www.youtube.com/watch?vUzdseOW57mY&featurerelated
10. Angelo Roncalli Papa 1oan XXIII - Clipe de Viat - Versiunea Video vmesarosanghel2
video channel / 2010
http://www.youtube.com/watch?vUzdseOW57mY&featurerelated
11. Organizatii Evreiesti de Auto Aprare n Yisuv - Clipe de Sionism (IV)
Mesaros Anghel Vasile You Tube
http://www.youtube.com/watch?v5EKMsrVk1cc
12 Inceputul luptei Evreilor Crestini pentru Evanghelia lui Iisus - editia III 2009
Eseu Documentar - Mesaros Anghel Vasile You Tube
http://www.youtube.com/watch?v5EKMsrVk1cc
13 Hebrew Christians fight Beginings for the Gospel of 1esus - 1ehosuah 2009
Essay Documentary - Mesaros Anghel Vasile You Tube
http://www.youtube.com/watch?vf60kVYo-zuE
14 Breviar de Fapte Istorice - Evrei Crestini si Musulmani la Ierusalim
Text Documentar - Mesaros Anghel Vasile You Tube
http://www.youtube.com/watch?vf60kVYo-zuE
15 Hebrews. Christians. Muslims in 1erusalem Compendium of Historical Facts
Documentary Text - Mesaros Anghel Vasile You Tube
http://www.youtube.com/watch?vPFvWHuseZ2c

Evrei Si Crestini Fapte Eseu Documentar 2011-PPTSCRIBD

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evrei Si Crestini Fapte Eseu Documentar 2011-PPTSCRIBD

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AMV Dessign

S-ar putea să vă placă și