INTRODUCERE

in primdvaraanului 199I , la Nevers,undecatedralatocmai

fuseseimpodobitdcu vitralii moderne,s-a iscat o oarecare
efervescenf5. MinisterulCulturii numisecinci artigti,cdroranuli
secerusedecdtsdrespecteluminozitatealocului. Fiecarea dat
curd liber propriei inspiralii, evoludndmai ales in domeniul
simbolismului.Nici vorbddeacelefigurdrireligioasecareflceau
din catedralelegibisericilede altildatiadevdrate
clrfi ilustratede
catehisme gidepovegtisfinte,figurategi colorate.
Dar emofianu se datoraatdt wejului de fasolecarear fi
simbolizat,in inimaconstrucfieigotice,Ierusalimulceresc,nici
pangliciloralbashe depegeamurilenavei,careevocau,poporul
lui Ddmnezeuin marg". "
Ceea ce a provocat uimirea unui anumit numdr de
credinciogigi declerici a fostnumdrul666,careapdreape unul
dinnevitraliile transeptuluiroman.Din mullimeadesemne,de
figuri, de emblemecu o interpretareipotetici, acestnumir era
aproapesingurula odruisemnificafieeraclardpeintrutofi. Acest
numdr- 666- estenumdrulFiarei,,,unnumir al omului" spune
'Ioanin Apocalipsd,nu un numir al lui Dumnezeu,ci un numtrr
al Fiarei care,in wmeade apoi, va iegi din pdmdntgi se va
rlzboi cu sfin1ii.
Celor nedumerili li s-a explicat ci tema aleasdpentru
transepteratoomaiApocalipsagi cI666 erafoarteindreptiifitsd
 ANTIITRTSTUL
MARC DEM 7
se afle acolo. Un director al proiectului a dat toateasigurdrilecd
artistulnu desenasecifra 6, ci nigtezerouri. puteasdfie vdzutdlafagalocului. Numdrareapanourilorde sticld
- Esteadevdratc6,privind dejos in sus,mulli citesc666, aleunui monumentin jurul cdruiasecirculSliber nu esteceva
a zis el. in realitate, pot sd vdgarantezcd sunt trei zerouri unul imposibil derealizat,inciudacdtorvadificultiiti findnddeunghiul
ldngd altul. De altfel, de cealaltdparte a motivului central,se deobservafie gidereflectareasoareluipesticll, atuncicdndcerul
poate citi 144,adicd doisprezeceori doisprezece,o altd cifrd a estesenin.
Apocalipsei.Numdrul alegilor,care vor fi marcafi cu pecetea Rezultatulnumdrdriinoastrepoatefi obfinut de oricine
Domnului gi pe care acestaii va salva este,la SfdntulIoan, de mergelafa[a locului.Pentrua numdrapanourile,sepornegtede
144.000.De aici gi zerourile.Explicafia nu satisfaqepe toatd la o latur[gi semergespreunghiulinferioropus.in felul acesta,
lumea, un vitraliu fiind fEcut pentru a fi privit de jos, nu de pe se constatdfoarteugorcd primul gir e format din 18 panouri,
platforma unui elevatorhidraulic; pe de altd parte,atenfiafusese urmdtoruldinl7, apoi16gi agamaideparte pdndla l. Seadund
atrasl asupranumdrului blestematde mai multe fapte recente. gi scobgin171de panouri.inmullind cu trei fefe,seobfineun
Cu ocaziaviziteiin Un gaia, PapaloanPaulal Il-lea fusese totalde513panouri.
transportat cu o magind avdnd numdrul 666. in StateleUnite, A patra fald cuprindeintrarea.Prin urmare,lipsegteun
telefonul la care se putea suna in orice moment pentru a afla numerdepanourif4n decelelaltetrei fe1e,ceeacecomplicdpulin
itinerarul pontifical gi orele ceremoniilor avusesenumdrul 666. numdrarea. Darnutrebuieprocedatprin scddere, ci pur gisimplu
In 1988,il regdsim la piramida de la Luvru, care a fost prin numdrarea panourilorcarerdmdn,gdsindu-se astfel160.
acoperitdde cdtrearhitectulei chinez cu,,666panouri de sticl6". Facemadunarea: :
5 13+ 160 673.
Cel pufn a$ase spunein mod oficial , faptul fiind confirmat gi de Agastaulucrurile.
serviciile care au executat lucrarea,atunci cdnd li s-au adresat Nu trebuiesdcdutdmFiaraacoloundenu existd.
'Dar
intrebdri in aceastdprivinfi. SocietateaSaint-Gobaina livrat 666 chiarsuntemsiguricdeanuexistii?Acest666provine
de panouri de sticld. Brogura de prezentaremenfioneazdacest neapdratdeundevagi,in oricecaz,senumirdprintrecredinlele
numir de doul ori pe o pagindgi, un alt numlr (6I2),la o altd ce nu mai pot fr dezrdddcinate. Administrafiamuzeuluia avut
pagind. Numdrul 666 poate fi gdsit 9i in publicaliile de multi bdtaiedecap;la inceput,cu femeiledeserviciu,carenu se
popularizare, de exemplu: Reader's Digest: ,,Ultima creafie simfeaudelocbinesubconstrucfia desticld,convinsecI numdrul
arhitecturali d6 la Luvru, aceaconstruc,tiegeometricdinsuflefitl maleficva determinaimploziapiramidei.
de 666de romburi de sticld,estede o puritateabsoluti ln privinta Iatd ce spuneSetzepfandt, careestefoarteinclinati spre
proportiilor' semnificafiile secrete:
,,incddela conceperea ei, a fostanunfati
Apoi au inceputdiscufiile asupranumdrului.Fiecaregisea utilizareaunui numdrsimbolic de 666 de panouride sticld...
altceva.Acestevariaf,i ni s-aupdrutde neinteles.Era vorbadespre Indicareapermanentla unorcifre falseestedestinatdavertizdii
o figurd geometric[ simpl6, nu despreo minune a lumii antice, inifiafilor: piramidaestedestinatl unei (entitdti), pe care
precum farul din Alexandria sau Colosul din Rhodos. Exista, ApocalipsaSfbntuluiIoano numegte<Fiaru gi conlinenumere
ascunse, carepot fi descoperite
prin cunoagterea aritmologiei."
8 ANTIIIRTSTAL
I t !ttrt
O mici diferenfd, poate voluntard, intr-adevdr,pe care o
vom regisi in mod ciudat, dupd cum vom vedea,in aliniamentul
Piramidei gi a Arcului de la D6fense,fafi de axatradifionaldcare
merge,de la Arcul de Triumf din Piafa Carrousel la Arcul de
Triumf din Piafa Etoile, trecdnd prin Obeliscul din piafa
Concorde. Piramida gi Arcul Fraternitlfii sunt ambele decalate
cu aproximativ qaptegrade.
Oare,in cazulLuvnrlui, n-am asistatla nagtereaunui,Jnif'?
Acesta,cagi cuvintele istorice carenu au fostpronunfateniciodati,
nu pretind sEexprime realitatea superficiald a evenimentelor; are
misiuneade ale ffaduceint-o formdugordepdstratgi de transmis
generafiilorurmdtoare.
Dacd, intr-o zi, piramida de la Luvnr va face implozie,
nimeni nu va mai putea numlra panourile de sticld, iar numirul
lor va r[mAne definitiv, pentru posteritate, cadind numerul Fiarei.
Dar vom aveadestule ocazii, in cuprinsul acesteicdr,ti,sd
denun!6m pdtrundereanedoritd a acestui numdr in societatea
noastrl actualdqi ameninfdrilepe carele reprezintiipentru viitorul
nostru.
!
NUMARUL CARE
iNrnrco$EAZA
Numdrul 666 esteun,,numdr-semn".Nu-l putemconsidera
unul oarecare.Sigur, igi pdstreazdmarea lui valoare aritmetic6
anonimd, ca orice alt numdr, considerdndcd trebuia sd existe
unul intre 665 gi 667. Sepoateintdmplaca cinevas6-laleagi in
mod gratuit,fard sd se gdndeascdla cevaanume,doarpentru c5,
intr-un fel, e amuzant.
Dar dacdil numegtenum5rul Fiarei, atunci cdnd il vedem
fdcAndu-giapailia, suntemnevoili sdne punem anumiteinheblri,
sS,,cdutdmFiara".
'
Oare ar trebui cdutatdqi in mdrcile comerciale?
Sdcitdm cAtevamdrci din lume:
Italia
p marcd de pantofi 666,pe etichetacdreiaapareun cap de
miel cu doudcoarne(inspiratddirect din Apocalipsd:,,Apoi am
vdztt iegind din pdmdnt o altd Fiard, care avea doui coarne
asemdndtoarecu cele ale unui miel..."). Or, se fac pantofi din tot
felul de piei, dar foarte rar din piele de miel.
10 ANTIITRISTUL
China
O marcdde cdmdgifabricatede Kerman ScootLtd, dintr-o
combinaliede fibre de4}o/opoliestergi60%bumbac,gi careare
denumireacomercidld:666.
StateleUnite
ComputereleLSI (Lear Siegler,Inc.) careau drept marcd
comercial[numirul666.
Franla
O limonadd superioardcuzahdr pur, imbuteliatd de citre
Tresch-AlsacavesS.A. la Illzach, carearedreptmarci comerciald
num6ru1666.
Telefoaneleerotice au un numdr care se termind cu 666.
Japonia
Motociclet a 666, fabricatdde firma Suzuki.
Afigulpublicitarreprezinti o placddeinmatricularepe care
se afl[ acestnumir gi motocicleta alungatddintr-o vtlvltaie de
un trident, iar in planul din spate,o umbrd cu ghearece pare c[
emanl fldc[ri.
Aluzialaputerile infernale estecdt sepoatede clar6.
Num6ru1666 estefoarte desasociatcu muzica rock, care
nu-gi ascundeinspirafia satanicS.OndeRock, post de radio liber,
careemite la Caengi in ?mprejwimi, a anuntatin 1992,schimbarea
numelui.
,,S-aajunsla o schimbarede frecvenfd.Dar 99 FM pe 95,2
nu spuneamare lucru!" $i astfel, 99 FM a devenitRadio 666.
intrebatdespremotivele acesteialegeri,directoruldeprogramare
a rdspuns:
,,Nu se poate spune...,vine tot de acolo de unde vine gi
titlul albumului formafiei Aphrodite'sChild. in fond, e o poveste
de numerologie."
MARC DEM tl
La incepufulanilor optzeci,oameniiauexaminatcu mare
atenfieetichetacomercialE.aunui marefurnizor americande
produsede{ntrefinere.Aceasta,de formacirculard,reprezenta
capulvdnfi din profil al unui personajcdruiapdrulgi barbai se
rotunjeauin volutespreparteasuperioarigi parteainferioarda
desenului.Fonduleraformatdintr-uncernegrucu 13stele,
6 mari gi 7 mici. Trei fire din barbdseterminaucu mici semne,
care semdnaufoartemult cu un $aseinversat,foarteugor de
recunoscutdacdmanewaidesenul,astfelincdt sd-lpofi vedea
prin fransparen{d.
Multe grupuri de consumatoriau cerut boicotarea
produselorfirmei, marcatecu semnulFiarei,iar acestboicota
avut un impactdecisivasupracifrei de afaceri,astfelincdt in
1985,patronii au hotlrdt si suprimemarcarespectivl de pe
articoleledestinate vOnzdrii.Le-auhebuitinsi cdqivaani cas6-gi
schimbegihdrtiapentrucoresponden{a comercialEgi aceasta abia
dupdceaupusla dispoziliapubliculuiunnumdrdetelefongratuit.
pentru a se convingecd scddereaafacerilorera, intr-adevdr,
urmarea,,impliclrii"diavolului.
Trdsdturilepersonajuluisatanicaudevenitmaipagnice,cifra
666a fostgtearsd, la fel cagi altedetaliicares-arfi pututpretala
interpretiri nepotrivite.
Cu toate acestea,in 1993,directorulgeneralal acestei
societ[fi multinafionalea declaraturmdtoarelela un post de
televiziuneamerican:
,,Am fEcutun pactcu Satanagi i-amdatsufletul.Astfel se
explic[ prosperitatea firmei mele."$i a ad[ugatcdo partedintre
profiturilefirmei eraudirijatespreBisericaSatanei,din Statele
Unite gi din altefdri europene.
Numdrul666 stdrnegte foartefrecventrepufsie.Un preot
filipinez a fost condamnatla platauneiamenziin 1993,pentru
cdarefuzatoplacddeinmatricularepurtAndacestnumdr,atribuit
t2 ANTIIIRISTUL
de serviciul competent. Un preot din Germania se plAngeare-
cent serviciului de telecomunicafiicd i-a fost alocatun numlr de
fax care confinea numdrul Fiarei. Numdrul i-a fost schimbat cu
un altuI, in care intre doi de 6 fuseseinserat numdrul58 (adicd
66 586). in acestnou numdr,preotul a recunoscutanul aparigiei
Fecioareila Lourdes(1858).
ProfesorulLejeunespunea:,,in latind, 666 sepronuntisex,
sex) sex, iar aceastapare s[ ilustreze perversitateavremurilor
noastre." De zece ani, locuitorii din statul Utah au format o
asociafie,careprimegtetot timpul noi membri, penffu schimbarea
numdrului unui tronson al autostdzii caremergedin Gallup (New
Mexico) la Monticello (Utah). Aceast[ I-666 este,pentru tofi
locuitorii statelorlimitrofe, ,,autostradaSatanei".ingusti gi plind
de curbe pe o distan{dde trei sutede kilometn, autostradatrece
printr-un peisaj nu prea atrdgdtor..Dar ceea ce o face sd fie
frecventatdcu teamd in timpul zilei gi aproapedeloc noaptea,
este numIrul inexplicabil de accidente de magini gi mullimea
asasinatelorcare au loc pe acest drum. Un coiot a dezgtopat
cadavnrlunui bijutier din Arizonardpit cu multe luni inurmd, un
camionagiunebun a mitraliat trecitorii gi nu a putut fi niciodati
prins, motelele situate de-a lungul drumului sunt practic goale,
iar pe marginile airtostdzii au fost descoperiteurmeleunor rifualuri
satanicegi ale unor liturghii negre.Toateacesteintdmpl[ri sunt
atdt de notorii, incdt cineastul Oliver Stone a ales autostrada
blestem'atdpentru a turna filmul Nqtural Born Killer (Ndscufi
asasini).Enigma suscitatdde sfhntul Ioan a preocupatde foarte
dewemespiritele.Apostolul aducein scendbalaurul(saugarpele),
careestein mod incontestabilSatana,iar balaurul dEnagtereFiarei
sau mai curdnd o provoacd. Fiara reprezintd lumea oamenilor
.despdrfili de Dumnezeu,fErdaspiragiisupranaturale,esteomul
carerefuzd suveranitateadivind gi Mintuirea. De aceea,,numdrul
MARC DEM 13
Fiarei esteun numdr al omului". Mai exact,estenumdrul omului
care il refuzd"peDumnezeugi il preferl pe Satana.
ta marea sdrbltoare satanici ce a avut loc timp de zece
zilelaZirich,in februarie I994,a oficiat Abraxas Belzebut, u'n
satanistrenumit, carenu accept[ sI steala marile hoteluri decdt
in cameracu numdrul 666.
Fiara esteAntihristul.
De aceea,din primele secole, s-a c[utat identificarea
acestuia,apeldndu-sela valoarealiterald a cifrelor. Fiec[rei litere
ii corespundeo cifrd, in funcfie de pozilia pe care o ocupd in
alfabet.(A: 1, B:2 etc.).Lucrul acestaestegi mai evidentin
limbiprecum ebraicagi greaca,in care aceleagisemneservesc
atit cacifre cdt gi ca litere (in grecegte,I sespuneeis, darsescrie
alpha,2 se spune duo, dar se scrie beta etc., cu trei variante:
vechile litere digamma,coppa gi sampi fiind pdstrateca semne
ale numerotdrii).
Pentru unii preofi din vechime, Fiara nu era un om, ci un
imperiu care igi exercita autoritatea asupraintregului pimfint
locuit. Acest fapt era valabil pentru romanii de la inceputul erei
noastni,deoarecedomina.tialor seintindeaasupracelei mai mari
pdr{i din lumea cunoscutd,gi care se dovedeaudugmanii
inverguna{iai lui Hristos gi ai adeplilor sIi.
Sfhntul Irineu (secolul al Il-lea d.Hr.) a crenttcd a gdsit
nunldrul Fiarei in cuvdntul grecesc Lateinos (latin):
L : 3 0 ;A : 1 ;T : 3 0 0 ; E : 5 ; I : l 0 ; N : 5 0 ;O = 7 0 ; S : 2 0 0 .
Total:666.
Mireaux, hr Regina Berenice (1951), agraveazdcantl
imperiului roman,propundndo decriptarecareaducein discufie,
numele primilor zeceimpdrafi romani, dupd inifialele numelor
lorin limba greaci. Astfel, se ajunge la:
t4 ANTITIRISTUL MARC DEM l5

Kaisar(Cezar) | Kappa:20 Dar aceastanuexclude alte atribuiri de numere.mult mai

(Augustus) :200
Sebastos | Sigma
Tiberios(Tiberiu) | Tau: 300
Gaios(Gains) | Gamma:3
Klaudios(Claudiu) | Kappa:20
Neron(Nero) | Nu:50
Galbas(Galba),Othon,Vitellius I Gamma:3
(Vespasian),
Ouespasipnos I Omicron: 70
TOTAL:666
Ne mird faptul cd Othon gi Vitellius nu sunt luafi in seam[
dar,dupdpdrerealuiApollonius dinTyana,numai Galbaa domnit
cu adevdrat,chiar dacd,ce e drept, numai pentru foarte scurt
timp. ,,Nici unul dintre ei", spuneel, ,,nua pus mOnacu adevdrat
pe imperiu." Pentru el, cele trei domnii, luate impreund, nu
formeazddec6t un fel de interval (cu pufin mai mare de un an)
intre domniile lui Nero gi Vespasian.E sufrcient sd-i citim pe
Tacit,pe Suetoniusaupe Flavius Josephus(Rdzboaieleevreilor),
pentru a-i da dreptate.
Aceastd identificare a statului pdgtn gi persecutor este
justificatd pe deplin, cu atdtmai mult cu cdt sfhntul Ioan vorbegte
despre el in mai multe rdnduri gi face aluzii cifrate la durata
persecufiei:,,Curteade afarda Templului a fost datdNeamurilor,
carevor cdlcain picioare sfhntacetatepatruzecigi doul de luni."
(l I :2) ,,I s-adat [Fiarei] o gurdcarerosteavorbe mari gi hule, i s-a
dat puteresd lucrezepatruzecigi doudde luni." (12:5) Sau:,,un
timp, nigte timpuri gijumdtate dintr-un timp", formula preluatd
de Daniel,carevoia sdspundprinastatreiani gijumdtate,carea
qi fost, cu aproxima{ie,durataperseculiilorcdci,degis-auincheiat
in anul 313 prin Edictul impdratului Constantin, ele aveau sd
cunoascdun nou reviriment mai tdrziu, sub domnia lui Iulian
Apostatul.
pefsonale.
?drintele Bonsirvenamintegtede vogape carea cunoscut-o,
in literaturaeweiascd,guematria,ceeace inseamni un ,Brocedeu
careconst[ in inlocuirea unui nume cu sumavalorii numerice a
literelor sale. intreaga Antichitate se serveade acestmijloc de
transcriere numericl a unui cuvdnt, mai ales a unui nume
propriu." Astfel, avem o alti interpretare a afirmafiei lui Ioan
(,,clci esteun numlr al omului"), carear insemnaun nume purtat
de un om.
Acestetrei cifre i-au fost aplicatelui Mahomed,(Maometis
in grecegte),ale cdrui litere insumate totalizeazd 666. Acelagi
procedeua fost aplicat unor nume latinegti, pomind de la litere
f o l o s i t ec ac i f r e :I : 1 ; V : 5 ; X : 1 0 :L : 5 0 ;C : 1 0 0 ;D : 5 0 0 ;
M: 1000(detaliusurprinzdtor,dacdadundmacestecifre romane,
oblinem 1665).La fel s-aprocedatgi in ebraicd.
In sfrrgit, existduntabelnumerologicin francezd,conceput
astfel:
A : 6 ; B : l 2 ' ;C : 1 8 ; p : 2 4 ; E : 3 0 ; F : 3 6 ; G : 4 2 ;
H - : 4 8 ; I : 5 4 ; J= 6 0 ;K : 6 6 ;L - 7 2 ; M : 7 8 ;N : 8 4 ;O : 9 0 ;
P : 96; Q: 102;R: 108;S : 114;T :120;U : 126;Y : 132:
W = 1 3 8 ; - X: 1 4 4 ; Y : 1 5 0 ;Z : 1 5 6 .
Trebuie sdrecunoaEtemcd seoblin rezultateimpresionante.
'
Astfel,computer(l8+90+78+96+126+120+30+108) .
totalizeazd,666.Vom vedeace loc ocup6computerulin conchziile
la care ne va duce in mod inevitabil studiul asupranumdrului
Fiarei. Acelagi reniltatse obline gi in cazultermenilor englezegti
Devil & Dragon (diavol gi dragon),Devil & Sheol(diavot 9i iad)
sau...Mark of Beast(semnulFiarei).
Un curios, Denis Geoffroy, gdsind acesteconcordan{ein
Scrisoareade informafli lota Unum, a fEcut qn mic program
informatic, pentru a gdsi gi altele.
r6 ANTIIIRISTUL MARC DEM t7

:
,,latt',scrie el,,,rezultatele:Deutschland' 666;Diluvium Puterea terestrSvoia sd pund cap6t puterii spirituale
(potop) : 666 gi New York = 666. Acest oraq seam6nl foarte (impSratuls-agdnditla un momentdat s6transferesediulBisericii
mult cu descriereaBabilonului din Apocalipsa dupd Ioan. La catolicelaParis),balauruldddusepitere Fiarei. Imperiul francez,
sfErgit,am incercat la intdmplare c6tevanumecaremi-au trecut care se voia reincarnarea imperiului roman, relua p-roirectul
prin minte gi am ftcut aceastidescoperireciudati: Lustiger* :666. monstruosal Fiarei.
Am consideratcd eramai bine sd md oprescaici..." in anul 666, Islamul incepe distrugereacomunitalilor
intr-adevdr,e periculos sdpornegtipe o astfel de cale. ,,Pe cregtinedin Africa. Coranulesteformat din 6666 de versete!
margineaacestuinumdr s-au'frcut multe calcule fanteziste",ne
avertizeazd,cu in{elepciune, Crampon.
'asupra
Cu toate acestea, multora planeazd o mare
suspiciune.Astfel, seaminteqtede incendiulcareadistrusLondra
in septembrie1666,prefrcdndin cenugd13.200de case9i 87 de
biserici, printre care gi catedralaSfhntul Pavel, dupd cumplita
ciumd care,cu un an in urmd, fEcuse72.000 de mo4i (o treime
dinpopulalie).
Tot in 1666,un evreudin Smirna,pe nume Shabbethai
Zebi, s-aproclamatMesia. Impresia asuprapoporului israelit a
fost atdt de mare, incAt mullimile de oameni l-au urmat gi l-au
aclamat. Se spuneacd era dotat cu putefi miraculoasegi se
auroproclama ,,Regeleregilor de pe Pdmdnt". Sultanul, ca s5
pun[ capdtagitafiei populare,a dat ordin sd fie pus_laincercare
prin otrav6.Noul Mesia nu"a wut sd-giriqteviafa,a$acd a preferat
sdretractezetoateafirmafiile gi a trecut la mahomedanism.
Raoul Auclair, in Profeyia papilo4 a calculat c5 pactul
gennano-sovietica durat 666 de zile, intre 23 august 1939 gi
20 iunie 194I . El a mai stabilit 9i faptul qdintre debutulfaimoasei
profelii a lui Maleahi, adicd I 143,anul suirii pe tronul pontifical
al primului Papd,Celestinal IIJea gi cucerireastatelorpontificale
de cdtreNapoleon-inurma cdreiaPius al IX-lea s-aconsiderat
prizonier(1809)- au trecut666 de ani.
* Jean-Marie Lustiger, prelat francez, nEscutdin pirinf de origine polonezi gi
israelitd,numit arhiepiscopal Parisului in l98l gi cardinal in 1983 (n.trad.).

2 qi provocatRevolu{ia' I 792
TURI\URILE BABEL
Nu avemintenfiasdmergemfoartedeparte pecaleaacestui
exerciliupasionantcaree numerologia,
nevom limita la ceeace
e deajunspentrusubiectulnostru.
preced,incepAndcu l.
Exemplu:numIrultriunghiularal lui 3 esteI +2+3:6:
numdrultriunghiularal lui 4 esteI + 2 + 3+ 4 : 10.
Dac[facemacelagilucrugi cu 36,oblinem666.
Casdevitim un calculplictisitor,putemfolosi formula:
T (num5rultriunghiular):n(n+ l):2.
Exemplu:36 x (36+ l) : 2: 666.
Pentrucelepatrufefe,se obline 324x 4: 1.296triun_
ghiuri.
19
MARC DEM
:
Or,l296esfe pdtratullui 36 (36 x 36 l'296)'
N"-.."i"gii au frcut o constatareimpresionantl: l'.296
esteexactnumdruldeanicdtaduratmonarhiafrancezd'dela
Republicii' in 1792
botezullui Clovis, in496,pdnd la instaurarea
(1192 - 496: 1296).
Iatd la ce constatdriajunge Setzepf4ndt
,,Pentruinilialii careau Aorit au
ca sd zicem a$a' a
este un an cheie...Astfel, Revolulia cate'
pentru a aboli
triumfat din 1789, aqteaptdlinigtitd arn;J1792
nu insd
;;tht". in 1789oam."ii t'u" copli pentru Republicd'
giTimpurile!
la Gizeh' un
Piramida de Ia Luvru este,aqadar'ca 9i ceade
Piramida'. datoritd
cenotaf - cenotaful monarhiei creqtine'
numdrului|2g6,indic6duratamonarhieifranceze.Ajunsdla
eapdtulcicluluisdu,eatrebuie_conformdoctrineiiniliafilor_sd
laselocul RePublicii."
sd ne placd
Amplasarea este evident intenfionatE'Poate
sd ridicdm una
foarte muit piramidele, dar nimic nu ne obligd
Luvru putea s[
chiar in inima palatuluiregilor Franfei' Muzeul
ilo1ufil. Din punctde
Uin,cu o iitrare altfelconceputd'
ultima formd
vedereartistic, o piramidl din sticld estechiar
arhitecttraldcare1i-a16ece prin minte,atAtdemareestecontastul
cu spaliulinconjurdtor9i cu toatdtradiliafrancezd'
Nicidatanuesteanonim6.LucrdrilelaMareleLuvrus-au
desfrguratdin1988pdn[in|ggz,BicentenarulRevolufieiqiin
aflat in
acelaii timp sfhrqitot.i; punctul final al unui iroces
desfrgurarededouSsuteaeanigicareacumtrebuiesdsedeschidd
spreo eranou6,o ordinenoud'
destinatsd
CenotafulMonarhieieste9i cel al Republicii'
pe care
fac6loc unei conducerimondiale.RevolufiafrancezL,
alui Napoleon'
unii o credeauincheiatl odati cuvenireala putere
 2l
20 ANTIIIRIST'UL MARC DEM

$l'''
nu s-a sfdrgitin realitatedecdto datd cu FrangoisMitterand, a PalatuIChaillot, Turnul Eiffel, Turnul Maine-Montparnasse
cirui silinld de a supraincdrcasolul francezcu simboluri n-ar Observatoruldin Paris'
una dintre laturi
puteah atribuitd unui capriciu. cele trei u*, ro*.u26 un ffiunghi scalen,
poate merge 9i rnai
O parte dintre acestesimboluri este instalati dinainrea prelungindu-r. parra-inPiala Naliunii' Se
Revoluliei.S-ascrismult desprealiniamentelepariziene,dintre - -E
departe. :--_r--i r^^^^-, -
^: descoperd
care cel mai important duce din PiafaNafiunii in piafa Etoile, Setzepfandt ffaseazddrepte pe planul Parisului 9i
in cinci colqurial
trecdndprin Bastilia, Luvru, Piala Concorde,iar acum se o steacu cinci Urut., in,ut" utde talismanul
neregulatd'
prelungegtepdnd la Arcul de Triumf din piafa D6fense.Dar aJeplilor hermetismului,stea,in fond' foarte
construieqteun
aceastdaxd era in parte trasatdinc6 din vremealui Ludovic al Felician, in Trandafirul de laNotre-Dame'
Arcului
XIV-lea, carechiar voia sdcontinuealeeade la Tuileriespdndla triunghi isoscel perfect, cele trei colguri corespunzind
de la Luvru qi"' $coala
castelulregalde la Saint-Germainen Laye.pe hartalui Nicolas de Triumf din PialaD6fense,piramida
de Fer, datatdl717, aparecu linie intreruptl piala circularddepe veterinardMaisons-Alfort'
ni se pare ci
Champs-Elysees, Piala Etoile gi ,,MareaaleeTuileries,.carese Fdtd aadoptaacestesistemediferite' care
le negdm o anumit[
sffirgegtenu departede Pont de Neuilly, paralel cu vechiul drum forleazd'pufin geografia partzianl' nu
caretreceSenagi, in piala circulardChantecoq,sebifurcd spre fecunditate.Aliniamentul Princ
Saint-Germain. in mod cAt se Poatede evident I
Pe aceeagihartd se afld ,,Observatorulpe unde trece unei noi ordini, de PevremeaR
Meridianul", ceeace determindo a doua axd, careo intretaiepe ani.Piramidaesteo luareinPose
- regilor'
prima qi care se desfdgoarddin sud, de la parcul Montsouris, g;o*rtti.. de inspiralie masonicd a palatului
Concorde' dupd
p6nd la punctul nordic situat lingd Moulain de la Galette qi Piala Ludoui. uf XV-lea a devenit Piala
mateializatd, din l736,printr-o piramidd din piatrd. ceafostPialaRevolulieigiserviselasacrificiulritualdela
a dat ordin sl se
Dac[ trasdmpe hartaParisului linia careunegteccle doud ii iuorruri. l1g3*. Fiul lui Philippe-Egalit6
Staliade metrou care
puncte,constatdmcd intretaieaxapiafaNafilrnii - piafa D6fense... ,iai"" acolo obeliscul,alt simbol masonic'
cu litere din ceramicd' ce
exactin locul in carese afld piramidade la Luvru. deserveqtepia{a este acum decoratd
Argul de Triumf
Nu este deloc extraordinar cd meridianul parisului trece reoroductextul p..fututlel drepturilor omului'
moqtenitorul
;;;rt oit gloriaimpdratului,
chiarprin mijlocul Parisului.observatoruldin parisa fost construit ;ft"ilHii;;;; "pr.
de Ludovic al XIV-lea in 1667.Nu este nici un mister aici. --- -
Revolufiei.
fort6rea{6
Noutateaestecd cineva s-a gAndit sd implantezeo piramidd in ri. cealaltdparte,pialaBastilieia inlocuitfosta
poarti luminalumii
aceastdintersecfie.De ce o piramidd? devenitdinchirot'. ," tttt geniuinaripat'care
A*u a deviatsprenordcuun-sPr.:zece
Dar se poate observao a treia axd, mai interesantd.Este iitit"Uofi, eazdllbertattu' PiafaNafiunii'
ceacareleagdin linie dreaptdArcul de Triumf din pia{aD6fense. gradeqi din ,routtt opt grade,ca sd ajungdin
il'f*l-].-lTl itotlnatLudovical XVIJea (n'trad')'
ohi-)
zi in *." u fort gt
 23
22 ANTIITRISTUL MARC DEM

transportatd in
inaintePiafaTronului,devenitdpialaTronuruiRdstumat,inainte magindestedin nou demontat5'De dataastae
dea lua,in 1880,numeleuneiadintremariletemerevolufionare. PialaTronului Rdsturnat."(N' Desffemau)
P-iae
Piafaiqi prirnisenumeledupdce,,in 1660trecusepe-acoloregele Locurileindicate- PialaCaruselului,PiafaConco{e'
nr' l ' Dar dacd
Ludovic al IV-lea, care se intorceade la Saint-Jean-de-Luz Bastiliei,Piap Naliunii - respect[aliniamentul
dea treia'
impreundcut0ndralui sofie,Marie-Th6rese d'Espagne...
,,inlocul ixa ff. I estemareaaleeregai6,,republibanizatt"cea
Pal1ul
acela",scrieNoelleDestremau, fuseseridicat,,unbaldachininalt ceaa turnurilor,a fosifE.uti in inttgime dupdRevolu{ie'
pe subcareautrecutregeleg-iregina... irorud.ro, cdruiaiiva succeda PalatulChaillgt':tjt-p111rTerig[;
in secolulal XV[I-lea, I-eOou*a ridicatin acelloc doud. elafostconstuitpentnrExpozi{iaUniversalldinl8T8.lnacest
locinalts-aualiniatceleneiTurnuri:TurnulEiffel(construitin
Maine-
f ggg pttt* prima aniversarea Revolufiei)' Turnul
MontparnassJ, Arcul deTriumf dela D6fense'
.Ceicareinterpreteazdsimbolurile,leinterpreteazdcape
spun:
nigtereplici aleTurnuluiBabel',,[Oamenii'dupdpotop]
ei s-aufo-l9sit
Toateacestelocurisuntmarcatecu sdngele
victimelornoii <Haisdfacemc6ramizi9i sdle ut"6* in foc'> $i
ordini. decdrimiziinlocdepietre,gidebituminlocdeciment'$iau
mai zis: <Hai sd '- otuq9i un turn cu vArful.incer'$i
"on.i*irn petoatd
sdnefacemun monument,casi nu mai fim imprdgtiali
contrar voinfei
futu pa*a.rtului>>."Turnul Babel era insd
Domnului,carespusese: ,,Umple(ipdmdntul"'Turnularedrept
dreptloc
scopsdfie vdzut de departe,pentrua servi oamenilor
refuzul formdrii naliunilor qi
In acesttimp,Robespierre,atotputernicin iunie l7g4,hotdrdgte 'r.g*purru de adunare'E;;
p.ti.to;.", -
sd se celebrezeSdrbdtoarea riinlei Supreme.La g iunie 1794. sub acelagisemn,deci sub aceeaqiconducere
ar Dumnezooa
(20 Prairial,Anul II) va avealoc o maresolemnitate,cu o init-"o fel, prefigurarea guvernuluimondial'D
procesiune dela cimpul lui Martela Tuileries
.inziuaaceeade intervenit.
turnul pe care-l
mare sdrbdtoare,ghilotina nu putea sd rdmdnI in drumul ,,Domnuls-apogordtsi vaddcetatea9i
sunturi singur
cortegiului! zideaufiii oamenilor.$i Oomnula zis: <Iatd'ei
apucat;acum
Ghilotinaa fostdemontatigi maimulf; muncitori aurdntit popot,gi toli au aceeaqilimbd; 9i iatd de ce s-au
pus g?ld: Sdne
nimic nu i-ar impiedicas6facdtot ce gi-au i"
rnaiinleleagd
pogqat gi sdincurcdmacololimba' ca sdnu-qi
de-acolo pe toatd
vorbaunii altoru. $i Domnul i-a impr[gtiat
mai zideascd
faia pamantului,'aqacd au incet'gt,s[
cetatea."(G enezaI 1:5-8)'
 24 ANTIIIRISTUL MARC DEM 25

Franfeiseintegreazd,intr-un sistemmult mai vast,mai alesprin

racordareala releauaInternet."
OareInternetulnu este,mult mai mult decdtesperantoqi
engleza,instrumentulde comunicaremondial prin excelenfd?
Geneza spune: ,,un turn cu vdrful in cer". In cartierul
D6fense,Emile Aillaud a construitturnuri HLM*, avAndin vdrf
piramide,pe care a cerut sd fie pictafi nori. A vrut si termine
Tete-D6fensecu turnuri formate din oglinzi parabolicecarear fi
reflectat soarele.in felul acesta,ar fr putut fivdzute de foarte
departe.
Dar apropiereadevinegi mai impresionantdcu Turnul F[ri
Sfhrgital arhiteclilorJeanNouvel qi Jean-MarcIbos. O-clddire
inalti de patru sute de metri, neagrdlabaz6, a cdreiculoare se
deschide de la un etaj la altul, pdnd cdnd devine atdt de
transparent d, incdt se,,pierdein cer".
Inaugurareaacest'uiturn a fost prevdzutdsd aibl loc la
3 1 decembrre1999,lamiezul noplii!
Turnul Mileniului, pe catejaponezii igi propun sd-l
construiascd in golful Tokyo, line seamade acelagivis al urcdrii
sprecer,careestedejaal Geniuluidin PiafaBastiliei.Dacdva fi
realizat,va fi cel mai inalt turn din lume - opt sutede metri!
Numele de Tumuri Babel esteexageratcand ne referim
! la Av6nd o formd conic[, turnul se va termina cu un vArf
aliniamentulpaizian?
insolit, va avea profilul unei rachete gi va evoca, pentru a
intrebuinlacuvintelearhitectuluisdu,NormanFoster,,,autonomia
9i libertatea".Poatefi luatd in calcul qi utilitatea lui practicS,
deoareceva addpostio populafiede cincizeci de mii de locuitori,
ioapropiereauneicapitalein careprefufmetruluipbtratdepSgegte,
in unele cartiere,un milion de franci.
Dar cum sdfaci abstracliede semnificafialui babeliand?

* Trei
,,limbi universale", inventate in sccorul trecut. Sol-re-sor eia agreati
de
Napoleonal Ill-lea 9i de Victor Hugo. * Imobilepentrufamiliilecu venituri4_odes!e-(n.trad,).

3 pewntru a face din el o regedinli dup[ modatimpului. Proprietarul
CATEDRALACILINDRICA
,,qHai, sd facem cdrdmizi gi si le ardem bine in foc.> $i
cirdmida le-a finut loc de piatrd..." Acest pasaj din Genezdne
duce automatcu gAndulla o altii constnrcfiefoarte recentS,care
seinscrie in linia oragelornoi: Catedraladin Evry. Avind o formd
cilindricd, eanu estenici mai mult gi nici mai pufin dec6tun turn,
inalt de treizeci gi gasede metri (numirul generatoral lui 666),
imbrdcat cu opt sute de mii de cdrdmizi.
Dacd Geneza,intr-o narafiune extrem de concisi (25 de
rAnduripentru intreg episodulreferitor la Turnul Babel), insist6
asupraacestuifapt, atunci inseamndcd areo importanl[. in plan
simbolic, piatra este materialul care a iegit direct din mdinile
Domnului, cdrdmida fiind produsul transformarii argilei de c6fie
om. Urmagii lui Noe vorsl indice prin aceastaautosuficienfalor.
Catedrala invierii din Evry se prezint[ ca o coloanl
trunchiatS.Este vorba despreun simbol masoniccunoscut.Pentu
responsabiliiecleziagtiai proiectului, acoperigulin panti evocd
morm0ntul lui Hristos, esupracdruia se apleacdapostolii. Dar
mormdntul lui Hristos nu semdnadeloc cu aceastdarhitecturdiar
apostoliinu s-auaplecatasupralui agacum te-ai uita intr-un pu{.
Piatra care il inchidea era situat[ intr-o parte, ca o ug6; Sfbntul
Ioan l-a ldsatpe Sfbntul Petru sdintre acolo gi a intrat gi el. Noua
interpretare estedeci foarte fo4atn.
MARC DEM 27
Se poate face o apropiere mult mai convingdtoarecu
construcfiiledin SecolulLuminilor, deexempluceleale lui D6s6rt
de Retz de la Chambourcy(Yvelines).
Frangois-Racinede Monville, prietenullui Beaumarctrais,
al lui Mormontel, al lui Jean-JacquesRousseaugi al viitorului
regePhilippe Egalit6,achizi$onasedomeniulinainte deRevolufie,
ridicaseacolo un mic templu inchinat lui Pan,un pavilion tdtar,o
piramidd gi alte ,,lucruri", printre care gi un turn, conceputca o
coloandgiganticdtrunchiat5.
Tdierea oblicd a vdrfului edificiului voia sd reprezinte
vicisitudinile care se abat pe capul omului in cursul viefii gi il
impiedicd sd ajungl la cunoagtereaperfecti. Idee specificd
masoneriei:,,Cunoagterea, cu C mare,estescopuloricdrui ini,tiat,
deci a oricdrui francmason",scriePierreLanglois. in arhitectura
funerard,coloanaffunchiatd, numit5,,coloana frdnti", mareheazd
mormintelefrancmasonilor.
Vecheanavd,caremergespreundeva,careindicdo migcare,
tinde si fie inlocuitd cu cercul careserote$tein jurul sdu.Forma
cilindricd trunchiatdpoate fi tntdlnitd gi la alte biserici recente,
dintre care doud la Roubaix, una la Dijon gi chiar la o sinagogd.
Acoperigul triunghiular al catedraleide la Evry (un triunghi
inscris inff-un cerc,simbolul Vimdtorului) esteo figurd a aceluiagi
ordin. ,,Prin acoperigulde sticldinpantS, lumina vapdtrunde cu
mai mare intensitate,mai mllt decdtin clddirile tradilionale",s-a
suslinut in fala Episcopiei, aici int6lnindu-se un alt simbol al
lnvierii.
Dar cum sd nu te poarte gdndul la semnificafia datd de
Diclionarul de simboluri? ,,Tiunghiul echilateral, in tradifia
iudaismului, il simbolizeazdpe Dumnezeu,al cdrui nume este
interzis sd fie pronunfat... Se cunoagteimportan{a acordatdde
Francmasonerietriunghiului, pe careil numegteDelta luminos."
28 ANTIIIRISTUL
Este vorba mai curdnd despre Marele Arhitect, decdt despre
Hristos inviat.
Acoperigul, instalat la 28 aprilie 1993,a dat semnede
slSbiclunegi s-aburbatin jos, sub acfiuneapropriei greut6fi.A
trebuit sdsereaducdmacarauagigantic5,cu carefuseseinstalat,
pentru remediereapunctelor slabein cadrul fabricii.
Acoperigula fostreinstalatin 1995,penfruslujbadin marlea
sfAntS,ziincarc clerul a intrat pentru prima datd in incint6. Pe
acoperigincepeau sd infrunzeascdcei doudzeci gi patru de tei
argintii plantali in pdm6nt arabil, pe intreaga lui circumferinfd.
Teiul este semnul fidelitdlii conjugalea femeii, deci se poate
presupunec[ reprezintdBiserica,sofialui Hristosqi nu frigiana
Baucis transformatdin acestcopac de Mercur gi Jupiter, dupd
primirea rezewatd pe care ea gi soful ei, Filemon, o fdcuserd
cdl5torilor din Olimp. Triunghiul cu vdrful in jos, cum estecazul
aici, simbolizeazdagagi sexul feminin.
'
Catedraladin Evry maipreztnt}gi altdinrudire tulburdtoare
cu Tumul Babel. Episcopul local a dat de qtire cd eava fi unicul
l6cagde cult pentru cei o sutd de mii de locuitori ai noului orag.
Cu alte cuvinte, grupareaobligatorie in jurul semnalului, prin
excludereabisericilor gi capelelorde cartierexistentepdndacum.
Este demersul invers a ceeace s-a petrecut in secolul al
Xl-lea. Pdndatunci, orageleepiscopalenu aveaudecdto bisericd
de parohie,catedrala.Conciliul de la Limoges ( 1032),a attoizat
deschidereaa noi locuri de cult, ca urmare a cregteriipopulafiei.
Detaliu semnificativ, catedralanu esteorientatd spre est,
sprerdsdritul soareluigi sprelocul unde s-anlscut Iisus, ca toate
bisericilede la inceputulerei cregtine(cu excepfiacazurilorin
care au existat greutdli tehnice majore ori s-aurefolosit vechile
bazilici pdgdne).
Or, o bisericdrotunddo pofi iritoarcein sensuldorit. Aceasta
e orientatd spre nord-vest, axa ei fiind indicald de dispunerile
MARC DEM 29
interioare: estradape care se oficiazd liturghia gi aleeacentrald
duc0ndin aceastddirectie.
F6licien,wdnd sdgdseascd motivul acesteiorientdri,a trasat
o dreaptdcareuneqteCatedraladin Evry cu axaprincipald de la
Cl6rgy-Pontoise,,,complexgigantic,lung depesteun kilometru"
care cuprinde o coloand pdtratd in'centrul unui semicercde
imobile gi altecAtevadrdcovenii.,,Esteinteresantde constatat",
scrie el, ,,cd acestcomplex seamdndcu Piafa San Pietro de la
Vatican." Or, Catedralainvierii de la Evry se afl5 cu fafa (ne
putem intreba de ce) spre Cl6rgy, aleeacentralda navei avdnd
aceeagidirecfiecu axaprincipalS.
Prelunginddreaptain celSlaltsens,F6liciena int6lnit Stdnca.
de la Solutre, comuna Chdteau-Chinon,apoi Piramida din
Cortona (Italia), ,,care ar fi mormdntul lui Pitagora, geniu al
matematicilor, foarte veneratde loji pentru teoremasagi pentru
filozofia numerelor".
Nu-l vom urm5ri pe autor pdnd in Italia, dar reperelede
mai inainte - carese pot verifica cu ugurin!5pe hart[ - nu sunt
lipsite de interes.
'
Oarecredinciogiisunt invitali sd-giindrepteprivirile citre
un alt Vatican?
Ca gi laNevers,Ministerul Culturii, condusde JackLang,
aparticipatla finanlare cu sumade cinci milioane de franci, adic[
12la sut6din costultotal.Pentrua seconformalegilor Republicii,
Catedralaaddpostegte un,,centrude art[ sacrd",situatdeasupra
altarului,dar nu s-aprecizatceva confineacesta.Totul sepetrece
deparcddestinafiaspiritualda edificiului esteclardpentruunii gi
mai pufin clard pentru allii.
' In carteasaLe Tbmpsde I'Eglise - Timpul Bisericii, n.trad.
- Benoit Pesmedenunld ,,o confuzie intre artd gi sacral,intre
cultural gi cultic". Agnosticul Mario Botta a spus, ins5, cd a
conceputaceastl catedraldpentru necredinciogi.
30 ANTIIIRISTUL

D\oceza respectivdse numeqteEvry-Corbeil-Essonnes'

vaporul tras de cai carese deplasape vremuri de la Paris la
corueit era numit in secolul al XVII-lea corbillard (dric).
Semanticaare uneori subtilitdfi neaqteiptate. Oare catedrala
diocezeiare menirea sdingroapecredinfa creqtinS?
Simbolurile fac ravagii! 4
Povesteabonetei frigiene reprezinti inversaleaunui simbol.
in secolulal XVI-lea, cesarbRipa a comiso eroaref6cdnd-os6 $ARPELEDE MARE
exprime ideeade libertate,in timp.ce aceasti boneti era,la Roma,
semnulsclavilor.
CAndun sclav era eliberat, spuneR6nd Gilles, i se punea
Referitorla marilerealiziri arhitecturale
aleultimilor ani,a
sositmomentulsI nepwrm o intrebarefire nepoateluminain
pe capboneta,tiapoi li era scoasa,pentrua se ardtaca devenea
incercareanoastr5de hiituire a Antihristului. Au fost ele
un om liber. Acorddnd increderedeplindlui Ripa, a c6rui lucrare
concepute in ideeadeFrymos?E frumoasE Catedraladin Evry?
a fost foarte r5sp6ndit5,revolulionarii din 1789 au adoptat-oin
' Poatepretindeacesttitlu Piramidade la Luvnr?Dar Arcul de
mod gregitca simbol al libertdf;i.Ea aveas6fie preluatSin acelagi
Triumf din PiafaD6fensegi coloanelelui Buren*?
spirit, in secolulXX, gi de unpartid politic.
Cel mai bun indiciu al scepticismuluide caredi dovadd
Simbolistica cregtinda folosit moderatfriunghiul ca simbol publicul estereprezentat deporeclelepe carele-ag6sitdin in-
al TrinitSfii, frr6 s6lind cont cd triunghiul este9i o fa!5 a piramidei. stinct. Catedralainvierii este ,,maginade spilat.., Marea
Dar niciodatdnu a folosit teiul gi nici cilindrul trunchiat.Pot acestea Bibliotecieste,,masa r ezelati",Arcul deTriumfeste,,cutia de
sdprimeascdinmodnestingherito nouSdestinafie9i sdfieintelese pantofi'q,operanepieritoarea lui Burene consideratidedicatiin
spontande masecurn eraustatuileqi vitraliile vechilor catedrale, modnaturalc6inilorcareincl n-auinvdlatsd-gifacdnevoilela
' formau adevdrata catehezd?
care rigol6.
Evry face parte din releaua ansamblului de construclii Motivele sculptatecareaparin peisajulurbannu trebuie
. europene,destinatesd transmitl un mesaj de tip babelian.Vom nici eleprivite dinperspectiva Frumosului,ci din aceeaa intengiei.
vedeade ce acestaia caleaunor edificii religioase,construclii La Lille, la intersecf
ia numitddintotdeaun a piafa,euatre-
care,in principal, ii sunt opuseprin insugicaracterullor. Chemins,Pregedintele Republiciia inaugurat,in ianuarie1989,
o sculpturddegaptemetri,carei-a l6satperplecgi pelocuitori.in
mijlocul unui bazincircularseafla un fel de garpeincoldcitin
jurul lui, ieginddin apd,parteadin apdfiind susfinutidepatru
stdlpi.De atuncilumeaii spune,,garpele demare...
* De la Palais-Royal
din Paris(1985-1986)
(n.nad.).
32 ANTIIIRISTUL
Solzii din o{el inoxidabil,alternativnegri gi satinafi,precum
gi corpul turtit, te ducecu gdndulla o cobra,deginu reugegtisd-l
asimilezicu nici un of,rdianin mod precis.
Simbolisticagarpeluieste,la majoritateacivilizafiilor,una
dinte celemai bogate.$arpeledin Lille, ale cdrui extremitdlinu
suntvizibile, poateaminti de Ouroboros,garpelecareigi mugcd
coada,foartebine cunoscutdin ritualurile ocultiste,aflat in pozilie
de repaus.Artistul, Marco Slinckaert,refizd ca operalui sd fie
considerhtdun $arpe.El declarl cd a vrut sdfacdun inel Moebius,
inei care ,,prezirttdparticularitateade a nu aveanici inceput gi
nici sfArgit.Asta mi s-a pdrut o alegorieinteresantdpentru a
simbolizasolidaritateaumane". .
Cu aceeagiocazie,Pia{aQuatre-Cheminsa fost rebotezat[
Piala Solidaritdgiiqi probabilcd acestaerasubiectulcarefigura
in comandaoficial[. Dar explica{ianu estedelocconvingdtoare.
Toatdlumea avdzutin aceastdoperdun ga{pe,adicdtocmai ul-
tima alegoriela carete-aifi pututgdndipentrua exprimaconceptul
de solidaritate.
,,$arpele",spuneAlain Gheerbrant,,,se cuibdregte,te
cuprinde,te strAnge,te sufocd,te inghite." Ouroborossepoffiveqte
inuit mai bine cu definilia hinlei carenu arenici inceputgi nici
-.rfirgit,careigi estesuficientsiegi,carese autofecundeazd, care
incarneazd pdmdntul,materiagi viala in circuitinchis,selipseqte
de Du'mnezeu- astadacdnu cumva pretinde cd el insuqi este
l)umnezeu.Nu suntempreadepartede 666.
Simbolul place artiqtilor contemporani.Printre sculpturile
care qi-augdsit locul pe dalelede la D6fensese poatevedeao
operdde inspirafiefoarteapropiatd,ddltuitdde LaurenceAillaud,
care se intituleazd $arpele ( I 978) gi reprezintdun garpeintr-un
bazinin care se afld nisip.
Oare n-ar trebui sd ne gdndim la Balaurul pe care Sfhntul
Ioan il vede ivindu-se ca prim semn,venind,,sdserdzboiascdcu
tofi cei carerespectdporuncile Domnului"?
MARC DEM 33
in acelagiloc, in Rotondalui ClaudeTorricini (1989),se
afld un miel cu doudcoarne.(,,Apoi amvdnfiiegind din pimdnt
o altd Fiard, care avea doui coarne asemdndtoarecu cele dle
unui miel, 9i vorbeaca un balaur.")
Piramida lui Ming Pei are o redusdutilitate practicd. Ea
servegtedrept innare in muzeu- inainte de construireapiramidei
se intra altfel - indeplinind intr-un fel rolul unei marchize.
Coloanele lui Buren sunt inutile gi chiar ddundtoare,
constituind nigte obstacoleintr-un loc conceputpentru trecere,
contrastdndcu arhitecturainconjurdtoareqi provoc6ndluxalii ale
gleznei.Neputdnd sd aibd pretenlia sd find de artele frumoase,
elenu se afld acolodecdtpentrupute(ealor simbolicd.
Setzepfandta vdzut in ele un calendarmegalitic de inspirafie
maya, plin de implicalii numerice nelinigtitoare,de direcfii
minufios calculatedupdinvdldturile gtiinfeloroculte.Fdrda intra
in acestecalcule- in careprofanul sepierde de la prima ecua.fie
- pe care le pogi accepta'saucontesta dacdegti priceput in
matematic5, suntem totugi indreptdfifi sd facem un anumit
ralionament.
'Piramideledin Egipt au provocatgi ele,de secole,disculii
despredimensiunilelor in cofi gi in metri, deduclii nesfdrgitedespre
cunogtintelecosmologiceinchiseinpietrele lor, despredestinafia
lor reald,desprecunogtinfelepe carele presupuneauintr-o epocd
at0tde indepdrtatda istoriei. Or, sepoatereplicac[ ele auputut fi
construite doar ca sd addposteascd mumia faraonilor, conform
credinlelortimpului despresupraviefuiresaudin motive politice
de centralizare.Ele au realizatunitateafdrii, fdcdndsdparticipe
la o operacomundo marepartea populafiei.
Aceastaesteo problem[ desprecaresepoatediscutaliber.
Dar curtea Palatului Regal nu e degertul Egiptului, nu existd
faraonice trebuieferili de descompunere, lucrdrilenraunecesitat
decdtconcursulunei intreprinderi cAtsepoatede banale.
34 ANTIIIRISTUL
Coloanelelui Burennu au nici o funcfiepractic[, nici una
estetici- atunci inseamndcd au o altd func1ie.Cea de calendar
ar fi putut si le serveascd mayagilor- nu-mi preavine sdcredca
parrzianuldin zilele noastreva da fuga la Palais-Royalca sd se
informeze despreprecesiuneaechinocgiilor.Cercetdtorulnostru
descoperdin acestecoloaneaceleaginumeresacrgca gi in cazul
piramidei de la Luvru: 108 (de trei ori 36), num5rul Omului;
1296(36Ia pdtrat)9i multe altele.
in lipsi de altcevamai convingdtor,sepoatepresupgnecd
operalui Buren are o funclie simbolic[ gi poatemagicS.
Magia se asociazdin mod neaqteptat, in epocaactuald,cu
realitateaprozaicd a lumii afacerilor.
Aleea somptuoasd care se intindb pe noud kilometri,
parcurg6ndlocurile cele mai incdrcatede istorie, se termind la
D6fense, loc important al puterii comerciale qi financiare
intemafionale,a cdrei ,yitrind francezd"estereprezentatdde Arcul
de Triumf din Pia{aD6fense.
Acum trebuie s[ se facd o noud notafie topograficS.Arcul
de Triumf din Piafa D6fensenu se afld in prelungirea exact[ a
axei, ci formeazd,impreundcu aceastaun unghi de aproiimativ
gaptegrade..Sepoate constata,degi nu se prea vede la prima
privire, cd Piramida de la Luvru nu seafld flici eala locul potrivit.
Fagdde axa Caroussel-Ob6lisque-Etoile, ea estedecalatdtot cu
aproximativ gaptegrade.Ciudatdsimilitudine!
O placheti scoasdin 1991explicdin legdturdcu Arcul de
Triumf din Pia{aD6fense:
,,Oricum, arhitectula urmdrit sdobfindo vederepiezigd,ca
sdsepoatdghici interiorul gi sdsepoatdinlelegemai bine volumul
cubic. I-a dat un unghi de 6,3 gradefal6 de axd,pentru a fi iden-
tic cu cel al Luvrului..." O ,,vederepiezigd"pentru un observator
venit de unde?Nu e deloc o afirma{ie foarte serioasd.
MARC DEM 35
Autorul placheteiadduga:,,Fiecarecentenaral Revoluliei
din 1789a datFranleiun edificiuprestigios.in t 8Bqa fost vorba
de Turnul Eiffel, a cdrui indlfime o cunoagtetoatdlumea.in 1989
a fost Arcul de Triumf din PiafaD6fense.Poatecd in 2089 ioatd
lumea va gti de ce e piezigd..."Prin urTnare,exist[ un motto
ascuns,dar nu putem sd qtim careanume.
In privinfa Luvrului, sepoateobservacd aripile din partea
de vest erauinchisealtEdatdde palatulTuileries.AceastAaqezarc
i-a permis lui Len6tre sd trigeze in realizarcagridinii sale
franfuzegti, fari sd fie stingherit de Sena,'carei-ar fi impus o
formd trapezoidald,. Ea poate sd explice decalajul piramidei
actuale.
- 'Dar dacdPalatulTuileries nu mai exist6,astase datoreazd
revolufioirarilor din 187l, carei-au dat foc ai primdriei din Paris
care s-agribit s6-l distrugddefrnitiv, pentru a suprimaorice ten-
tative de reconstrucfie.Dupd ddr6mareaBastiliei, aceast6ac,tiune
constituia afirmareanoii ordini in dehimentul celei vechi. in acest
caz, decalajul unor monumente caracteristice de la sfArgitul
secolului XX - la cele doud extremit[1i ale axei - nu poates[ fie
aleator,Pare ca o intenfie de ruptuid: noua ordine reia pe cont
propriu trecutul milenar, darigi rezewddreptul de a-l corecta.
,Ceea ce se gtie incd de acum este faptul cd axa piezigd
pornegtedin inima capitalei gi se termin[ in centrul afacerilor
multinafionale. E necesardo detagareca sEpofi infelegecd grija
noilor constructorinu se plaseaz[ in continuareacelei avute in
vederede cei din trecut.Axei istoricei sesUprapuneo axd socio-
economicd,Ordinii Rafionale ii succedeOrdinea Mondiald, iar
noliunii cregtineii ia locul lumeabancherilorgi a eomerfului.

5 cdtevaorEin zilele in careeradeschiscelor cereugeausdglseasc[
FEMEIA APOCALIPSEI
S[ fim drepli, Dacd noile construclii nu se airtiog p.in
cdutareaFrumosului, un anumit numdr este suportabil pentru
vedere.in schimb, locul unde se termind axa regald prelungiti
estecatacterizatincontestabilprin urdfenie.Cartierul D6fenseeste
un talmeg-balmeqingrozitor de construcfii disparate,de toate
mdrimile, de toate formele, de toateculorile, de toateindlfimile,
desprecareili vine sdcrezi cd.au fost pur gi simplu depozitatein
vedereaunei aranjiri ulterioare.
Chiar dacdunele clddiri par seducdtoare,edificiile seucid
unelepe altele din cauzainghesuielii. Gigantismul lor strivegte
omul.
D6fensemr estefiul Armoniei, agreseazdsimful mdsurii,
alproporfiilor, al simehiei, nupo{i aveao viziune de ansamblu,e
apdsdtor, dezumanizeazd, constituie o rupturd absolutd cu
peisajelebine ordonatecareseingiruiede-alungul aleii pariziene:
Luvrul clasic, grddinile Tuileries, Piala Concorde, Champs-
t mai inainte, duratasimbolicd a perseculiilor din primele secole,
Elvs6es.
De aceea,Aroulde Triumf din D6fensenu putea sd seafle
in locul potrivit gi,pentu a conducela el, s-aconstruito aleedemm-
murl albd, care nu se aliniazd nici cu acestdrum, nici cu Arcul.
Deoarece Frumusefeae divin6, opfiunea pentru urdt in
privinla noului Centru Internafional de Afaceri marcheazdun
MARC DEM 37
refuz babelianal ordinii divine. Dar D6fensenu oferdnici un loc
divinitnfli?
Inl973 s-adeschisAddpostulIoan al XXIII-lea, vdrdtca
un atelier de reparat biciclete sub Turnul Atlantic. in rariaut
clerului mai persistaincd moda catacombelor.Acolo a foSt
amenajatdo capeld, sdli de adunaregi o bucdtdrie, accesibile
drumul. Responsabilulacestuiloc il caracteizeazddrept,,unloc
unic de intdlnire a funcfionarilor, s-indicaligtilorgi militanlilor,
cregtini sau nu". Deoareceaceasti ,,milostenie"a evoluat in
ultimii doudzeci de ani, s-a hotdrdt scoatereaei in aer liber. O
,,bisericdvizlbild",Notre-Dame de la Pentec6te,vi fi ridicatd la
poaleleTurnului Fiat. Dartimpurile s-auschimbat.in conceplia
oraqelorde altildati,,bisericileaveaumaximum de vizibilitate, se
cunogteaoragul dupd domurile gi clopotnifele lui. Acesta este
cazul satelor gi anumeroaseora$edin Frdnp.
Dar Notre-Damede la Pentec6teva fi, ca gi Saint-Patrick
dinNew York, scufundatdin mijlocul zgdrie-norilor.
Biserica Notre-Dame de la Pentec6te,strivitd in mijlocul
teniplelor comerfului, seamdnddestul de bine cu femeia carea
trebuit sd fugd in degertpentru a da nagtereunui copil de sex
bdrbdtesc:MAntuitorul. Degertul este lumea prezentd,pe care
Biserica trebtries-o travdrseze,darc[reia nu-i apa4ine,pelerin
in drum sprelumina celest5,iar dwata pelerinajului estede 1260
de zlle. Adici 42 de luni (30 zrle x 42), desprecare am vorbit
cu alte cuvinte - intr-un sensmai general- dominalia puteiii
terestre asupra puterii lui Dumnezeu. ,,Dat curtea de afard a
Templului las-o la o partenemdsuratd;cdci a fost datdneamurilor,
'care
vor cdlcain picioare sfrnta cetatepatrrzeci gi doudde luni"
(Apocalipsall:2).
38 ANTIITRTSTUL

Curtea a fost, intr-adevdr,abandonati nafiunilor, marelui

comer!,religiei laice a drepturilor omului; de aceeaAddpostul
Ioan al XXIII-lea s-avdrdt subpdmdnt,in timp ce biserica aflatd
in proiect nu va fi cu adevdrato bisericd,ci, dupdspuselefostului
ei preot, ,,un loc de Bisericd,o casdpentru Biserica unde vor
coexistatradilia religioasdgi modernitatea". 6
PEMANA $TPEFRUNTE

Semnelepe care le-am dezvdluit p?tnd,aici ar putea s[ nu

aibdnici o relevanldpractic[ pentrumase,caresemulfumescsd
admire r ealizdrileprogresului tehnic, sd.utllizeze noil e amenajdri
ale urbanismului puse la dispozilia lor gi care nu sunt neapdrat
nepl5cute.D6fenseestevizitat a$acum este vizitat Luvrul qi
galeriile sale comerciaie,Champs-Elys6es, cu pavajul s[u de
granit gi marmur6, esteparcurs cu mult mai mult[ pl6cere,te
aqezibucurosla soareinhe coloanelelui Bwen din curteaPalatalui
Regal, altddatd"ocupati de o parcareof,rciald,Arcul de Triumf
din D6fensepermite vizitareacu familia, iar dacdaxaregaldeste
pieziqd,ne obignuim cu ea agacum ne-am obignuit cu multe
lucruri.
Dar toate acesteanu reprezintd decdt decorul futurist al
unui plan care urmdregtesd schimbe radical fafa societdfii.
Simbolurile, indiferentemultora gi dificil de interpretat,nu sunt
neutre.Ele acoperdniqteintenfii precise,un plan de transformare
a lumii careare un nume. Fiecaredintre noi l-a auzit pronuntat,
dar nu i-a acordatimportanfd,nu i-a sesizatadevdratulsensgi, ca
sdfim sinceri,nu credein el.
AcestaesteNOM. nouaordinemondiald.
Aici, dupd cum spune Sfdntul Ioan, este nevoie de
subtilitate.Dar gi de curiozitate.
40 ANTIITRTSTAL
intr-un capitol scurt al Apocalipsei (mai pufin de doud
pagini), capitolul al XIII-lea, Apostolul a dat la iveal[ acestplan.
Ne-a dat o cheiepentrua-l infelege,iar aceastdcheiebste666.
Dacdn-am gdsit numIrul exactla piramida de la Luvnr, el
apareins5 indiscutabil pe grafismul pe caretoatdlumea il are in
fala ochilor in fiecaremoment:codul debare,creatin 1977,apdrat
pe ascunspe piafa Franlei la inceputul anului 1982 9i atdt de
inrddicinat incdt a devenitrharcaceamai banald.Segtiecd prima
cifrd materializatdindicdfara,urm6toarelecinci constituiecodul
fabricantului, urmdtoarele gase formeazd,codul articolului, a
treisprezeceafiind o cheie de control. Dar privind cu atenlie
vedem trei perechi de bare suplimentare care le depdgesc. pe
celelaltein parteade jos, una la stdnga,una in mijloc Ai alta la
dreapta.
Aceste perechi de bare excedentarecorespundunor cifre
6. Cei trei de 6 juxtapugi forrneazdnumdrulFiarei: 666. Codul
de bare are 13 cifre. in principiu, el trebuie sd faciliteze
identificareamdrfurilor gi facturarealor la caselemagazinelorde
tip autoservire. Dar ce fac aceste trei bare care incadreazl,
informaliile contabile? O disculie avutd cu un tehnician de la
Gencod,societateacare se ocupd in Franla cu atribuireaunui
cod specific fiec5rui articol, a dus la urmdtorul rentltat:
- Semnelepufin mai lungi decdt celelalteiunt nigte
separatoarecu ajutorul cirora se disting mai bine informaliile
referitoarela fabricant de celelalteinformalii referitoareFaprodus.
Nu esteneapdrdtnevoiesdfie mai lungi; in realitate,esteo facili-
tatevintald.gi o simplificare pentru verificdri.
- Pentruc s:aalessimbolul cifrei 6. ceeace faceca fiecare
produssd fie marcatcucifra666?
- De ce nu 6, de vreme ce e un sistemexclusiv nurneric?
Nu vdd undepot sdne ducd astfelde consideratii.
MARC DEM 4l
Acesteconsideraliine duc cu gdndulla faptul cdrespectivul
cod de bar6 nu-gi va limita utllizarea la produse.Mdrfurile sunt
codificate, mai rimdne sd se facd acelagilucru gi cu clientul. in
stadiul inci rudimentar,e nevoie de o casierdca sd primeascd
banii sau,incaztilpldlii cu carte de credit, trebuie sd se verifice
identitateaclientului.
National WestminsterBank, prima banc[ britanici, a
terminat punereala punct a unei noi generalii de cdrli de credit
echipatecu un cip electronicbotezatMondex.Banii vor fi stocali
in cip caunitdlile pe o cartelddetelefon.Va fi suficientsdintoduci
carteade credit cu cip in fanta unui aparatsituat la casdgi suma
indicati va fi extrasddirect. C0nd rezervaseva epuiza,clientul
va puteasd-gireincarcecarteade credit adresdndu-se bdncii sale
prin intermediulunor borne specialepe carele va instalaaceasta.
Acest sistemse numegte,,portmoneulcu cip". Noutatea
estecd respectivulcont al clientului, in loc sdfie debitatla cdteva
zile dupd cump6r6turi,ba chiar la sfdrgitul lunii, se va face mai
inainte, in momentul in care va incdrca saureincarcacarteade
credit.
. Dar cipul de la Natwest estesusceptibilde furt in aceeagi
mdsurdca qi cdrlilede creditobignuite,cu excepliacdholul nu-gi
poate insugi decit conlinutul, neputdnd sd goleascdcontul
victimei, a$acum se intdmpld cAndhoful are posibilitateas6-i
afle,,numdrulde cod secret".
De aici s-andscutun altproiect, carese intengioneazdafr
pus nu peste mult timp in practicd: carteade credit cu cip sd
serveascdin acelagitimp gi dreptcartede identitategi sdcuprindd
fotografia titularului precum qi numdrul propriu de la Asistenla
Socialdinclus in codul de bare.
Riscul furtului s-ar reduce atunci extrem de mult. Dar
rdmAnecel apierderii. Nu e delocde invidiat situalianefericitului
careigi pierde in acelagitimp gi banii gi actul de identitate.
 MARC DEM 43
42 ANTIITRISTUL

De aceea,foarte preocupafi de supraveghereabunului

comun, bancherilorle-a venit o a treia idee.Aga cum i se agald
copilului cheiade git ca sdsepoatdintoarcesinguracasd,cipul
va fixat chiar subpieleaindividului, va faceparteintegrantddin
persoanalui. Chiar gi nudigtiivorputea s[ facdcumpdrdturi.
S-au alesdeja locurile celemai practice:mdnagi fruntea. Este interesant cd,in Irlanda, codul de bare estenumit in
Va fi suficient sd seapropiede locul respectivaparatulde citire mod curent,,semnulFiarei"!
pentru ca imediat contul sd'fiedebitat.Reincdrcareaseva facein
acelagifel in unul dintrepunctelepusela dispozigiapublicului,
a$acum scofibani azi in oriceoragal firilor industrializate.
Existd o alternativdla cip. E vorba de un cod de baretatuat
cu laserulpe aceleagipdfiiale corpului,vizibil doaratuncicAnd
se folosegteaparatulde lecturdpotrivit.
In 1988,procedeulacestaa fost testatla Singaporepe un
numir de zecemii de persoane.Alte testes-aufEcutin Statele
Unite. intr-un fel saualtul, seurmdregtesuprimareabanilor lichizi
precum gi a cecurilor.Bdncile sepl6ng cd in fiecarean trebuie sd
mdnuiascdzecide miliarde; bancaelectronicdar elimina aceastd
mdnuire fantastic[ de bancnote.
in felul acesta,progresiv, cipul subcutanatsau laserul
invizibil vor deveni obligatorii.
Toate acesteanu fac parte din perspectiva imaginard a
tehnocra,tilorvisdtori saua romancierilorin cdutareaaltor filoane
de inspirafie. Vom ardtacdeun plan conceputla scardmondiald
de instanfecaregtiuce vor. Cd seinscriein linia dreaptda evolufiei.
societdfiicomercialeqi a societdliiumanein ansamblulei. Cd
marcarea indivizilor nu este ceva mai nebunesc decdt
generulizareacontului in bancdpentru particulari, inventat doar
cu vreo patruzeci de ani in urmd. Contul personalesteastdzi
obligatoriuin practicd.Nimeni nu poatesdlucrezegi sdprimeascd
un salariu,si achite costul unor cump6rdturicare depdgegte o
anumitd sum5. dacdnu are un cont bancar.

7 sdfie acuzatde,,spdlareabanilor",unul dintre delictelesauchiar
SISTEMUL 666
Sein{elegecu ugurinfdcd Prezicdtoruldin Patmos,cel iubit
de Isus, singurul apostol careastat la picioarele crucii in timpul
marelui sacrificiu, nu a profetizatla distan!6de doud mii de ani
ca sd ne spund cum ne vom achita intr-o zi cumpdrdturilela
supermarket.
Ceeace anunfdel esteun angrenajredutabil cdruiatrebuie
sd-i infelegem acum func{ionarea.Schim-bareainstrumentelor
bancarepentru tranzaclllle comercialeconstituie prima rotifd $i
estemult mai mult decdto simpld oportunitatecomerciald,bate
mult mai departe,pentrucd ducela ,,societatea fdrdmonede".
Obiectivul esteprezentatprin prismaunor cauzemorale.
,,Monedaeste rdddcina"tuturorrelelor socialegi economice...
Debarasareasocietdfiidebani lichiziar puteasdducdla disparilia
criminalitdfii, de la furtul la ruleti pdnd la vdnzareadedroguri.
Sistemulmonetarelectronicpromitecdne va ducespreo societate
eliberatdde bancnotegi de crime." (The Futunsf, noiembrie
re92).
Autorul articolului, David Warwick, are in vedereo carte
de credit utilizabild atdt pentru marile cdt 9i pentru micile
cumpdrdturi: guml de mestecat,ziar, parcometru, convorbiri-
telefonice,bacAiguri.
MARC DEM 45
in StateleUnite, lupta impotriva drogurilor, lSudabildin
principiu, a devenit foarte repedeun pretext pentr-ua controla
banii aflali in circulafie.Legile gi regulamenteledauputeri din ce
in ce mai mari agenfilor fiscului gi polifiei. Cet6{eanulcareeste
descoperitav0ndasuprasa o sumdde bani lichizi depdgindceea
ce esteadmis ca fiind necesarientru cheltuielile curente,poate
crimele cel mai severpedepsite.Faptul cd schimbi bancnotemai
mici cu altele mai mari, cd vrei sd cumperi cecuri de cdlitorie
pentruo valoaremai micd decdtsumasupusddeclar6riisauchiar
faptul cd,,parinervos incursul unei tranzacfii efectuatein bani
<gheafd>"e posibil sd-Jiatragdcele mai mari necazuri.Aceste
indicii frgureazdin Ghidul bancherului, referitor la spdlarea
banilor,publicat de Ministerul Finanfelor.
Intrarea in folosinld a c54ii de credit cu cip gi generalizarea
ei prezintdavantajede net[gdduit pentrustat.Toatepldlile vor fi
cunoscutegi identificate, frauda fiscald va deveni imposibil6,
traficul de droguri gi corupfia se vor reducefoarte mult. Nu se
poate da mitd sub forma de cecuri, nimeni nu va mai smulge
genli din mdinile femeilor, nu vor mai existapensionariprdda{i
la iegireadin bancdsaude la poqtd.
Dar existdqi inconveniente.Existddeja- in StateleUnite
qi Japonia- marI magazineautonratizate,frtd casiere,fard con-
tact cu marfa.Trebuies[-{i strecori carteadecredit intr-o fantdca
sd intri in magazin,sd alegi de la raioanearticoleprotejatecu
panouride sticlSaplsdndpe taste.La casd,seintroducedin nou
carteade credit in aparatulpotrivit, iar acestaextragesumadin
contulclientuluiqi elibereazdmarfa.'
Acelagi principiu funcfioneazdin Franla in domeniul
industrieihoteliere,pentru hotelurilede Formula1.
Asistdm lamecanizareacelor mai curenteacte ale viefii,
legdturileumanedispar,nu te mai duci la pAineca sI schimbio
46 ANTIIIRISTUL
vorbd cu brutbreasa,nu mai existdbrutdreasd,ci terminalede
coacereale cdrorprodusemerg direct la supermagazine.
O altd consecinldprevizibild este cregtereasomajului.
Muncitorii rnLzvfiLti+idin
Lyon au avut dreptate.Maginainlocuiegte
locurile de muncd manuald cu locuri de muncd de un nivel
profesionalsuperior,dar nu intr-un numdrtot atdtde mare;micile
meserii sevor rdri.
Plataelectronicdsuprimdanonimatulbancnotelor.Nu va
mai fi posibil sddai cinci eurofactoruluivenit s6-1ideacalendarul
pogtal frrd ca aceastdmodestdtranzacliesdnu fie inregistratdde
computerulcentralal sectoruluigi cunoscutdde serviciile fiscale..
Libertatea se afl6, agadar,in pericol. Chiar qi in cazul
cetileanului cel mai corect in raporturile sale cu legea,
intotdeaunava existaun ochi carei seuitd in buzunar.$i, pentru
cd in societifle evoluatenu sepoatefacenimic fard bani, ac,tiunile
gi gesturile salevor fi spionate.I seva puteareconstitui felul in
caregia petrecuttimpul minut cu minut, iar comisarulva elimina
din chestionarul sau intrebarea,,LJndevd aflafi in cutare zi, la
cutareord?" Nu va mai fi nevoie pentru cd va gti dinainte.
in 1994, toate alibiwile unui om politic francez au fost
distruse datoritd amenzii percepute pe autostradd,pe care o
achitasecu o carte de credit.
Criminalitatea va fi mult mai ugor de contracarat, dar
sistemul poate intrefine suspiciuneachiar gi fa!5 de cel care nu
arece sd-gireprogeze.Mullimea de legi gi decrete,de circulare,
de reglementdriin continudevolufie,facedin orice cetdfean,fEri
ca el sd gtie asta, un contravenient.Comercianlii qi gefii de
intreprinderi supugicontroalelorfiscaleau trecutde multd weme
prin aceastdexperientd.Aceast[ inchizilie seva exercitaasupra
tuturor,pe o scardmult mai vast5.Un statinarmatcu mijloace de
investigatiepuse la dispozilie de tehnicdva putea sd prindd din
MARC DEM 47
gregealdpe aproapeoricine, dacd 4cestfapt il avantajeazd.Ba
chiar mai rdu decdtatOt!
Acestemijloace se preteazdla dezvoltareaunei polilii a
gdndirii mai constrdngdtoaredec6t au cunoscut vreodatd
regimurile totalitaredin trecut.
Un inginer b erlinezapropusAsocia{ieifederalea bdncilor
germaneun sistemingeniospentrua impiedica folosireac54ilor
de credit furate (in Germania,inl992,valoarea totald a cdr,tilor
de credit furate se ridica la suma de patruzeci de milioane de
mdrci). Amprenteledigitale aleproprietaruluisuntinregistratein
sistemulinformatic al bdncii. Dupd ce strecoardcarteadecredit
in bancomat,respectivul client igi ageazddegetulpe aparatulde
scanaregi celedoudamprentetrebuiesdcoincidi pentruca banii
sdfie eliberafi.
Iatd cum, in sensulliteral al expresiei,populalia demdine
va fi invitatd sd-gibage degetul in angrenaj.Amprenta digitald
esteunul dintre lucrurile cele mai intime ale individului; alta la
fel nu mai exist6. Exist[ sosii, dar nu gi doud amprente
asemdndtoare.Individul va fi astfel legat frzic de cartealui de
credit.
$tiinla actual[ afirmd cd mai existdun alt fel de amprentd
careidentificd categoricpersoanele- amprentageneticd.Ea este
folositd de justilia din unele fdri pentru stabilirea paternitdfii,
precumgi in cadrulanchetelorjudiciarecareseocupdde cazurile
de viol. Ideeaa fost deja lansat[ gi se susfineadmitereaacestei
amprentealdturi de celelaltedocumenteinformatizate,totpentru
motive c6t se poate de ldudabile: lupta impotriva abandondrii
copiilor gi impotriva acestei forme dosebit de odioase a
criminalitdlii careesteviolul.
O altdaplicaliea descoperirilorbiologiei molecularepoate
sdpard,la prima vedere,util6 gi chiarobignuit5.StudiulADN-ului
va permite in curdnd sd se detectezeincodul genetical f,recdrui
48 ANTIIIRTSTUL
individ maladiile ereditare care nu agteapti decdt momentul
potrivit pentrua sedeclanqa. in felul acesta,vom aveaposibilitatea
sdtratdmacestemaladii,ca sd spunemaga,,,din fagd".
in primul rdnd, ar trebui sd ne intrebdm dacd aceastd
medicinl preventivi - se nume$tedeja medicind predictivi -
este de dorit, dacd tratarea unor oameni sdndtoginu va avea
consecin{edin punct de vederepsihologic, dacdnu cumva ne
intoarcem la vremeaboli.rawlui inchipuit din piesa lui Molidre
(caruia i serecomand5:,,IatI un braf pe caremi l-agtlia imediat,
dacd aq fr in locul dumitale... Iar ochiul drept ag cere sd-mi f,re
scos,dacd ar fi vorba de mine. PIi nu vedefi cd il incomodeazd
pe celdlalt gi ii furd hrana?")
Oaremedicina esteatAtde sigurdpe eaincdt sdpoatdstdp6ni
curriculum-ul unui pacientde la nagterepdnl in ultima lui z1?
Esteeahotdratdsdnu vadl in om decAtun fel de magindrieasupra
cdreiasufletul nu exerciti nici o influenfd, consider6ndu-idinainte
intreBgaexistenfdca un dosarinchis, transpunAhdinplan medi-
cal problema predestindrii,deja atdt de greu de rezolvat de
teologie?
in al doilea rdnd, intrebdrile au ca lintd divulgareaacestor
informafii, prin intermediul informaticii, oricdrei instante,inserdnd
carnetul de sdndtateal fiecdruia in codul sdupersonal.
,,Toateelementelepersonalit5liinoastreadministrative,se
poate citi in Cahiersd'Ouranos,sunt deja convertitein codul de
bare, de la numdrul de inscriere in registrul stdrii civile p6nd la
<profilul financiar> al fiecdruia (sector de activitate, egalonul
ierarhic, cAgtiguri,coordonatebancare etc.), trecdnd prin
ansamblulde informafii convertit in coduri de barereferitoarela
Asistenfa Sociald gi la <profilul medical> al fiecdruia.
Deocamdatd,stocareafuturor acestordateesteincd fragmentatd,
dar interconectareatuturor blocurilor de informafie estecdt se
poate de simpld gi probabil cd a gi inceputsi serealizeze."
MARC DEM 49
Un fapt, printre multe altele,caredovedeqtecdrespectivii
controlori ai populafiei sunt la datorie.
La inceputul anului 1995, cu ocazia unei operaliuni
promofionale, o firmd din Padovaa trimis un cecpentru o vacanfd
gratuiti unui cuplu din Campobasso, decedatde gaptezecigi gapte
de ani. Fiica acestui cuplu ar fi putut sd mogteneascdbiletul
cdgtigdtor,dar decedaseeainsdqiin 1990,la vdrstade o sutdtrei
ani. Conducdtoriisocietilii au iegitimediatin faf6 cu scuzaclasicd
de ,,eroareinformatic6". Este adevdratci acest gen de eroare
existd, dar computerul nu inventaseacestenume 9i nici ultima
adresd a,,intilrzia[ilor" cdgtigdtori!
De unde fuseserl luate? Poate cd firma de informaticd
stabilitdsdefectuezetragereala sorli gre$isepur 9i simplu figierul
gi in acest cazlucrala un program mult mai pufin inocent.
Toateantecedentelefamiliale vor figura in marelecentru
de informalii al viitorului; ele au o importanfd capitald pentru
determinareapersonalitSgii individului.
Acestaestesistemul666 !
Consecinlelenu suntgreude ghicit. Cunoagterea profilului
niedicalaluneipersoaneconferdo putereenorm6.Astapoatesd
aibd influenfi asuprapiefii muncii, asigrrdrilor de sdndtate,asupra
pie{ii matrimoniale,asupraunei carierepolitice...
Dar esteposibil, oare, ca cineva sd delind intr-o zi acest
secretteribil?
Totul este o problemd de coordonare a unor date deja
existente- foartenumeroase- gi a celor caremai rdmpnde cules,
cum ar fi codul genetic.Or, aceastdcoordonare,carepdndacum
reprezentao muncd uriag6, este posibild prin dezvoltarea
prodigioasda telematicii.in epocanoastrd,tot ce e posibil, devine
fatalmenterealitate.Lucrul acestasepoatevedeain numeroase
domenii, de exempluin ingineriageneticd(copii frcufi in eprubeti,
50 ANTITIRISTUL

mame care poartd in pintece copiii altora, congelarea

embrionilor), in industriade armamentsauin cucerireaspafialr.
Estesuficienti o singurdcondilie: ca cinevasdaibd interes
s-o facd.Acestcinevaexisti, vom vedeaasta,iar motivafiilesale
sunt extrem de puternice.in ceeace privegtemijloacele, ele sunt
instalatede mai rnulli ani gi se perfec[ioneazdpezi ce trece.E
destulsdne gdndim - in Europa- la computerulgigantic instalat
la Bruxelles,in clddireaadministrativda comunitdgiiEconomice 8
Europene(cEE). El singur estecapabil s6 atribuie un numdr LISTA DE LA SCHENGEN
distinctde cartede creditfiecdruilocuitor al lumii.
, in 1993, doctorul Eldeman, analist gef
al Comisiei
Europene,a explicat faptul cd acestlucru era rearizabilfolosind in alte wemuri, condamnafiierauinsemnaf;cu fierul inroqit
trei secvenlede cdtegasecifre (666),ceeace poatefi confirmat in foc, pentru cd nu existau alte mijloace de a-i gdsi pe cei care
de un calcul foartesimplu. evadaugi de a-i regunoagtepe recidiviqti. in romanele sale,
Poatecd nu e lipsit de interessdremarc6mc6, la Bruxelles, EugeneSueigi bazeazdintrigilepe reapariliaunor criminali care
acestcomputeruriagestenumit,,Fiara... gi-autransformatinf[figarea 9i seprezinti subun nume fals pentru
a sededa,altorcrime. A trebuit sdseagtepteaparilialui Alphonse
Bertillon pentrua dispune,incep0nddin 1882,de un mijloc de
identifi carebazatpeantopomefie. Identifi careadupdamprentele
digitale a apdrutdupd aceea
Dar metodelede identifi carefac permanentprogrese'F[rd
a serecurgela amprentageneticd,sepoaterecunoaqteun individ

digitala rlmdne cel mai ugor de folosit pentru nevoile curente.

 52 ANTIIIRISTAL
Societateaolivetti Telemedia,carevdnduse zecemilioane
de carduribancarein 1995,semnain acelaqian un contractde
colaborarecu Visa, pentru punereala punct a unui program.
mondial de definire a caracteristicilor de bazd transmiseprin
circuitele europenevisa, Europay gi Master card. E vorba de
,,carteade credit inteligentd" numitd veron (vertfy on Line).
Dotatd cu un microprocesorin locul bandei-ugr"ti". utilizate
in mod curent, ea poate'lncorpora codul de identificare al
utilizatorului gi amprentasadigitald.
Sigur,nu e vorba decdtdenigte operafiunifinanciare,numai
cd amprentanoastrdse plimbd prin locuri in nu gtim cum va fi
folositd in viitor.
Cu toate acestea,Spania este mAndrd cd se afld in
avangarda'unuisistem de identificare care va patrunde gi mai
addncin intimitateapersonald.Noua cartede credit atribuitr
in
53
MARC DEM
Dar ce seva intdmpla pe mdsurdce nafiunile vor inceta sd
mai existe pentru a face loc unor federalii? Drumul pe care a
pomit ComunitateaEuropeandaratdcd ideeanu e deloc iluzorie.
Nu este decdt amorsaunei realitdli mult mai vaste, cunoscutd
sub numele de mondialism.
conducerea mondiald, stabilind legatura intre sistemele
nafionale, va dispune de un mijloc de control total asupra
populaliilor.
Un exemplu de conexirurela scar[ europeandexistddeja:
este Sistemul de Informalii Schengen.Utilitatea instaldrii sale .
este de netdgdduit. Imediat ce Europa nu va mai avea decAt
frontiere comunitare,va ffebui sdfie posibil ca,la limitele acestora,
sd fie oprite persoaneleindezirabile in una dintre !6rile care
formeazdcomunitatea.
Un computer de mare putere funclioneazd la periferia
oragului Strasbourg;clddirea in care se afld esteinconjuratl cu
sdrmdghimpatd gi pdzitd de vreo douazecide poliligti francezi.
in ctddirenu seintr6 - in cazulin careai un motiv seriossdte afli
acolo - decat dupd mai multe controale succesive.Inima
sist6muluiseafld intr-o saldsubteranddepatru sutedemetri pdtaf,,
actual6,poate sdprimeascdnoud milioane fdrd probleme9i este
cat se poatede clar cd va fi posibil ca aceastdcapacitatesd fie
crescutdla infinit.
Acest colosacumuleazdtoatedateletransmisede celegapte
are c_azier:-persoane
fSri membre, desprefiecare individ care
..e.rtutr a.Sustife pejumdtatede glob, persoaneaflatesubrestricfii
polifienegti,minori fugifi saudispdruli etc.Ulteriorvo,r fi infroduse
 f,f,
54 ANTIITRTSTAL MARC DEM

gi informafiile despreautomobilelefurate, armele de foc, actele noapteadincas6,sdseducdlacafeneasaulalocaluri'Altfel'

de identitate gi carnetelede cecuri furate. ' esteluat gi bdgatin celuld.
de
Degi MareaBritanieesteo oponentdinvergunatda instaldrii AceastSmetodd,consideratdmai umand,are avantajul
cazdrlt qi'a
acestormariarhive electronicecomune,limba folositd estetotugi a reduce cheltuielile inchisorilor in privinla
engleza,limbacarenu e vorbitd de nici una dintre ldrile membre. personalului,ceeacecompenseaze preju! incdmare'al aparatului'
Extinderea sistemului va fi gi mai ugoardin ziua in care se va qeo fiilFumanapq:?tlqd
lEr qarenqq4e-lul$ilolfantul
hotdrisdfie folosit la controlulmondialal populagiilor. estesusceptibil
il o;; ;,*'.- ? Cdciprincipiul sd
rclrit-t" extinde
,. r
lafiecare
1- E^^^-^

Sistemulde Inforrnafii Schengenare sigla SIS. Ansamblul d.p6$""*d;rile de dreptcomun,pentrua se

umane'
de'datenalionale esteN6, unitateacomun6de prelucraregi de dintrenoi, tot pentnrmotive acceptabile9i cAtsdpoatede
centralizareeste C6. Dacd,se va intinde la intreaga lume, noua Astfe|iiptgmuleste&artet sa-te-apli-cet-'tpp:ilor'
sigldva fi, in mod firesc,M6. Iatd din nou celetrei cifre: 666! O pentnr;-iea"i-ai-u$omhrncrcind'iipierzi-inmullime-s-a"usa'[d
__---
structurdparaleldpermiteautoritifilor, poliliei gi magistrafilordin gg-4eucas6. Neputemg6ndiqilagl-imb-are"tii'care'bal.B6durile
fiecarelard sdintre in contactdirect cu colegii lor strdini.Aceastd Ui[Urf fi"gepf*-"flasi{iinaail,r1lareli.r-ar-int6mplaqg-y3'
structur6are sigla SIREN.Fonetic:6 Ren! iri" f;I";G; ;nui program gihntr6niivo+putea
potrivit,b,oJnavji
Sistemulcuprindegi marcajulelectronic,formula modernd ladpmieiliu'pentruaputeafi ajutafi
f, rryrjritijirs-qupraYeehg^r-e
gi mai lipsitd de cruzime dec6tcrinul imprimat cu fierul ro$upe i-.aiut in cazdentvoii.in sfbrqit,n-arfi delocgteuca oamenii
umdrul condamnatului, dar gi mult mai ef,rcace.Crinul era o s6fie convingicdautot interesulsdpd,streze legdturacu cei din
gtampildpe care o recunogteaidacdpuneaim0nape recidivist. -
jrrr,p.nt- caniincare li s-arintdmplaceva dac[ s-araflasub
Marca electronicdrdspundede la distanfdimpulsurilor carei se aaidmaturi ,dacdarfi lovili deamneziesausechestraliundeva.
trimit. Un model incd primitiv sefolosegtein unelefdri avansate. Tgt a$4,1rj[kf ii i$Ltatlleazlgrupasanguinlsauopoartd
in Statele Unite, un iear brdEard,permitesupraveghereaunui gravafa,pe.p.plaeul[dqflrstalnrrrtat[ la gdt' . i
definut condamnatla regedin{dfo&td,emifdnd mesajeimediat seimPundbfdlaraeleqtronigda
ce acestadepdgeste limitele teritorialecarei-au fost stabilite.Dac6 ogiaa gasit-ceva.rnai bun'log
incearcdsd-l smulgd,un semnalanunld secfiade polifie ceamai l9r i!,Lmaj-multp Jd-ri, regiunil e
in
apropi^atqi il localizeazd. roPorfii'@e'
In Suedia,incarcerareapentudelicteminorea fostinlocuitd dermice,un 'microProc-esor de
de brd{dri electronice fixate la cilcAiul condamnatului,br[lard mdrim-oaunuibob dPovdz.I4[4 cum
carerezistd la temperaturifoarte scdzute,la cdldur6, la gocurigi
chiar la atmosferasaunei.Brdfaraesteprogramat[ pentru fiecare
caz, emililnd un semnal de indatd ce respectivul care o poartd
depdgegte interdic{iile carei-au fost impuse.Condamnatulpoate
sd meargdla lucru, la poitd, la banc6,dar nu are dreptul s6 iasd
56 ANTIITRISTAL
MARC DEM 57

j.[upfip_r]-ti.EJlurtltsI i seceardinapoiecusonul,elHB!_ql ir.

$tgeI&@ oare regloaz[q4.$nsb]ulca sd
n[grai[p-u-ru&-s-3!unqal&q6partedinsocieqate.
apunedeasemenea pseeldtpggpghggB&regbgre.
&lef-o-nulmobil poate fi ascultat de oricine cu ajutorul unei
aparaturi simple, c.u-exasptiacazulu.i.i-n ca-r-c.-ulili-zaIoruLgi- a
p$kJelaparatul prin viclenii tehniceextraordinare.Pg[9IF,
Qpc.Ulladtetelcftnice-odonate deo administra{ie saudeunguvern
faEp.artc.dtn.ohiceiudeactuale, rdmAndnd totugio anomaliecare
provoacddin timp in timp scandaluri.
. SegtieoarecdS-tate,le-UniJe.tocmai,le-auinstia4ianalizat?
L a fir qifill anuluj| 994 ^ f ostwatatTheDigitaI k Iefu ny
Bill, careprescrielemaniereatuhiror relelelorsi ii obligd pe
e,,sdseasigure c[materialele
Ior vor putea sd permitd seIecLionarea-rlagqu_Earsa-u,u-ei -llnii
oqi.geata, pe@pp oriceanchetator= inarmalcu o autqrizafie
Iegald - qd poatd-interceptalo-ate-so-nv- o-tblril e,teIefon_ic
9 sau
electtpuiqe--intr-o zoni deterrrinatd,spresauproveninddela un
anumit post gi sdaibdaccesla diferitecodurideidentificare."
Materialeleexistente vor ffebuisdfie modificatein acelagi
scop,FBJ=Ul_fi r_ryd_ru,c1rJi9=qat_u,=oeil4caleneIiaiaralacestei
operafiuni.
Penrtr-u, mesajele,
a:-giproteja abonatul nuarealtdposibilitate
decdtsa--gj,pro-cfue- un-calcul,alor personal, uu m.,odelq un qistem
de-dec-ripfare$isf,-rea.b-oneze la Internetsaula o refeasimilarS.
igi va scriemesajul,il va tastagi il va trimite,dar va trebuisd
renuntela flecdrelidacdweasdp[shezeconfidenfialitatea. T*otoSi,
agea-s"i6scau.r,i"tale,estedejadepdsitd.9g-r4pUl,erulpoatesbdbvind
cel"gg-i-bg4 pentruBie Brother*dea aflaceseintdmpld
!q-rll-o-q
in intreprinderigiin caselecetdfenilor.
* Personajdin nelinigtitorulroman1984al lui GeorgeOrwell(n.trad.).
 58 ANTIITRIST'UL MARC DEM 59

Dacd considerdmcd 95 este pus pentru lggs,trebuie sd

addugdm1 + 9 9i astfelobfinem:666!
A6L72W 138
B t2 M 7 8 X l 4?
C 18 N 84V 148
din utilizatorii de computerepersonalegi de jeyqni_tndiape!$alil
a D 24 o 902 t54
tufuror celor care li sevor aldfura. E 30 P 96
F36 a r02
G42 R 108
H48 S tr4
r54 T 120
J60 U 126
K66 r32

nu se activeazd,aprecizat,decdtla utilizatorii care se inscriu in

releauaMicrosoft, dar gi acegtiail pot dezactivacdnddoresc.

---,:--_
t.-..-.-- - T--,--.1

..eu"C. fu.e! Satelitli observd9i numitele-

--- *' "
t?Ily-il"qpgu"Lqe'
2-* -.* ----:--:-
sJ:ggelt-q iiiil-e. evalu
6,*:OirUm;.lA;;mi,precumei-SlrQir1lesdrqe*s-tratuh4lde
ierygpglgll{gp51mi-
n d. l1ig$Sttrebuies-{.fiecu I,clrii in gatru,
IgilV-tg"dglvsl95se calculeazd,conform tabelului nostru tive_tre fg-no-ile
numeric: poiinci. Vo* teueniasupra acestei deoarece
probleme, are o
w (138)+ r (s4)+N (84)+D (24)+O (90)+ w(138)+ Gtaq.e mondialI i cu-666'
6 cu guv-ern-ul.
s(l14)+9+5:656. "t.dns
60 ANTIITRTSTUL

TEASCUL MANIEI

Totul incepe cu supravegherea- 9i trebuie sd se ajungdla

-
supraveghereauniversala;cu controlul 9i trebuie s6 seajungd
la controlul total al locuitorilor Pdmdntului.Aceastaesteprima

lui Dumnezeu,dar carevor fi invinse la sfrrgitul vremilor."

Catehismul zice:,,Durhnezeuvedetot, cunoaqtetotul pdnd
la gindurile noastre cele mai Secrete".-Antihristulvrea sd i se
substituieLUI; estedeci logic s6 aib6 ambilia de a puneplaneta
62 ANTIIIRISTUL 63
MARC DEM

insd
Ninive era un oragmare, aflala o distanfdde trei zile de drum gi Dar nu vor reuqi,vor suportatoatdfuria cataclismului'
pe ai lui' Pentru a-i
aveas[ fie distrus, cdci rdutatealui ajunsesepdnd la Preainaltul. prinffe ei Dumnezeuva gti 'e-i t"tttnoascd
Ionasnu se simlea in staresd fie misionar in lard strdin6.S-adus iinigti, El ii marcheazdcupecetea Lui'
se suia dinspre rdsdritul
la Japhogi a luat o ambarcaliunecare se indrepta cdtreTharsis, ,,$i am vdzutun alt inger, care
viu' El a strigat
pentrua scdpade ochiul ldi Dumnezeu,a c6rui clarviziunecredea soarelui,gi careaveapeceteaDumnezeu-luicelui
cd se opregtela ctteva mile marine de Iudeea.,,A fugit din fala .rrglur'tarelaceipatruingeri,cdroralefusesedatsdvatdme
n1ci.1a13a'
lui Iehova." Dar Iehova domneagi pestemare,pestetoatemdrile periantul gi marea'zic6nd: <Nu vdtdmali pdmintul'
gi a stdmit furtuna. $i Ionasa fost aruncatpestebord de marinari pe fruntea slujitorilor
nici copacii, pAndnu vom pune pecetea
ingerul a marcat
gi a fost inghilit de un pegtecarenu l-a vdrsatdec6tdupdtrei zile, Dumnezeului nostru!>" (Apocaii psa7 :2, 3)'
Aceqtiavor
pe malul de unde plecase.Ionas a infelesatunci cd Dumnezeu 144.000de oameni,numdr ii-bolit al plenitudinii.
erapestetot gi la al doilea ordin gi-aluat bastonulgi a pornit spre mare gloatdpe
fi ferili de pedeapsd.Apoi, Sfhntul Ioan vede "o
neam' din orice
Ninive. care nu putea s-o numere nimeni, din orice
Antihristul a infeles gi el lecfia. Figierul lui central de seminlie,dinoricenorodgideoricelimb6,carestiiteainpicioare
imbrdcatdin
identificareii va spuneundee Ionas,satelilii ii vor localizavasul inaintea scaunuluide domnie qi inaintea Mielului,
gi va aveamijloace sd-l facdpe fugar sd seintoarci in lara unde (Apocblipsa7 :9)'
haine albe, cu ramuri de palmier in mdini'"
el va dori. Unuldintrecgidoudzecigipatrudeb[tr6nicareformeazS
in Apocalipsd, Mielul, adicd Hristos, pune semn pe pe prezicdtorul
in jurul ronului Consiliul lui Dumnezeuil intreabd
albe' cine sunt
credinciogii lui in ultima zi, dies irae; ,,qi s-a fEcut un mare din Patmos:,,Aceqtiacaresuntimbrdcafiin haine
cutremur de pdm6nt, soareles-a frcut negru ca un sac de'pdr, tu gtii"'
oare? $i de unde au venit?" $i el rdspunde:"Doamne'
luna s-afEcuttoatdca s6ngele,gi steleleau c[zut din cerpe pdmAnt, vin din necazul cel
BdtrAnula dat din cap 9i a explicat: ,,Acegtia
cum cadsmochineledinpom, cdnde scufuratdeunvdntputernic. sdngeleMielului'
mare; ei gi-auspdlaihainele9i le-au albit in
Cerul s-a strAnsca o carte de piele, pe care o faci sul. $i toli de domnie al lui
Pentru aceastastau ei inaintea scaunului
munlii gi toateostroaveles-aumutatdin locurile lor." (Apocalipsa lui'" (Apocalipsa'
Dumnezeugi-l slujesczi 9i noapte.inTemplul
6:12,13,14)
7:13,15).
Oamenii votvrea atunci sd scapede furie gi, asemenealui Aceast6maremullimereprezintdaleqiiclerului,careau
Ionas, vor incearca sd se ascund[. ,,impdralii plmdntului, acolo dec6tpentru
devansatJudecatade Apoi 9i nu suntprezenti
domnitorii, cdpitaniiogtilor,cei bogali gi cei puteinici, toli robii tot ce
a participa la triumful Mielului 9i pentru id'inziuaaceea'
gi toli oameniislobozis-auascrmsin peqterigi in st6ncilemunfilor. Sunt recunosculi
era ascunstrebuie sdfie revelat in mod public'
$i ziceaumunlilor gi stdncilor: <Cddefipestenoi gi ascundeli-ne Jupd hainele lor albe,vegmdntulnupfial al Evangheliei'
de fala celui ce gadepe scaunulde domniegi de minia Mieluluil>." imitdndu-l pe
Antihristul, Argus cu o sutd de ochi'
(Apocalipsa6:15, 16). pe creaturd'
Dumnezeu,pretinde sa imprime 9i el un semn
 64
ANTITIRISTUL
De aceeaare un numdr.Acest numdr este666. Am vdzut
cd il pune pests tot, ca sd nu existe nici o confuzie in mintea
nimdnui, cel pufin a celor careau ochi sdvadd.
Un popor poarti culorile monarhului sdu, iar servitorii
liweaua stdpdnuluilor. Fiara facein agafel inc6tpopulaf,ilelumii
sr le poarte pe ale sale.Paralelismul este flagrant intre cei doi
protagonigti.Cdnd el seva implini, vaavealoc lupta finald.
Planul Antihristului ionstd in a-gi insugi toli oamenii
folosind constrAngerea,clci cine va refuza semriul nu va mai
puteasdcumpere,nici sdvdndd,va fi redusla neputinfaabsolutl
in societateanoastrd,condamnatla moartecivild gi in curdndla
moarte fizicl.
Eroii dinNoaptea timpurilo4 romanul lui Barjavel, cunosc
in universul lor futurist aceastdasfixie fulgerdtoare,afunci cdnd
vor sdscapeautorit5lii centrale.
Planul mondialistigi extrageveridicitateainspdimdntdtoare
din exempleledatede stateletotalitare,iar acolo undeacesteaau
eguatin cele din urmd, o dictaturl la scardmondiald, servitd de
mrjloacegigantice pusela dispozilia omului de tehnologie,pare
foarte capabildsdreugeascd.
Dar oricdtdeparadoxalar fi, Apocalipsasedovedegteinfinit
mai reconfortantd,deoarecevictoria Fiarei nu va dura decdtun
timp. ,,A cdntt, a cdnftBabllonul, cetateaceamare, careaaddpat
toateneamurile din vinul mdniei curviei sale...
saupe m6n5.Acegtia vor bea vinul turnat din paharulmdniei lui
Dumnezeu,,gifumul chinului lor seva sui in susin vecii vecilor.
MARC DEM 65
cei ce se inchind
$i nici ziua, nici noapteanu vor avea odihnd
piarei gi icoanei ei gi oricine primegte semnul numelui ei."
(Apocalipsa14:11).
latd cum sevor petrecelucrurile. Cineva,semdndnd-cuun
fiu al omului - recunoagtemaici Fiul omului, judecdtor suieran
- aparepeun nor alb, are pe cap o coroandde aur 9i in mdnd o
secerdtdioasd.
Un inger ii dd semnalulcarevine de la Tat6: ,,Punesecera
ta gi secerd;pentru cd aienit ceasulsdseceri9i recolta plmdntului
esiecoapt[* (Apocalipsa14:15).Cel carestdpe nor igi aruncd
seceraasuprapdmintului, 9i pdmdntula fost secerat'
O a doua secerdaparein mina unui alt inger'
pdmflntului'
,"Punesecerata ascugitdqi culege strugurii viei
c6ci struguriisuntcopfi." (Apocalipsa l4:18)'
pe pdm6nt 9i
$i ingerul iqi aruncd secera,culege via de
al
aruncdciorchinii in teasculcel mare maniei lui Dumnezeu.
din
,,$i teascula fost cdlcatin picioareafarddin cetate;9i
teasca iegit s6ngep6n6la zilbalelecailor,pe o intindere de o mie
gasesutede stadii."(Apocalipsa14:20)'
 4;1 ii;i r:.il8liil

67
MARC DEM

denumegte peereticii9ipeateiicareSemanifestSin cursullstoriei;

ei suntvesfitoriiAntihristuluiApocalipsei. A treiamenliunese
referdtot la negarea lui Hristos'
Totin primaepistoldmaiputemciti: ,,Cdciin lumeauiegit
mulli proorocimincinogi.Duhul lui Dumnezeus6-lcunoaqteli
Jrrpau".utta:Oriceduh,caremdrturiseqte cdlisusHristosavenit
10 inirup, estedela Dumnezeu; qi oriceduh,carenu mdrturise9te
PRrMA $r"A DOUA FIARA p. iit"t, nu estedela Dumnezeu, ci esteduhullui Antihrist'dea
i6*i u"nire alratzit.Elchiarestein lumeacum."(primaepistold
a lui Ioan,4:1,3).
Celedoudconcepliisunt,aqadar, foarteclare'Cuvintul se
In mod cu total ciudat, Antihrist nu este numit in
Apocalipsd,unde totugijoacd un rol atdt de mare.Cuvdntulnu referdla adversaruf ae fa sfbrqitulvremilor,precum9i la "falgii
prooroci"careil anunfa;Sfhntulloancunoscuse dintreace$tia
aparein Biblie decdtde cinci ori, in epistoleleSfintului loan, dar perioadaistoricd
depdgeqte
nicdieri in altd parte. inprima epistold: fgnostici,ebionili,docefi). Textuls[u.
,,Copilagilor,esteceasulcel din urmd. $i dupdcum afi auzit #aitaa" el (unsecol,pentrucda muritla o sutddeani)'deaceea'
s-au
cd, are sd vinS Antihrist, sd gtili cd acum s-au ridicat mulli in acegtifalgiproorocitrebuiesd-ivedempetoli aceiac-are
diferiteleforrne
Antihristi: prin aceastacunoagtemcd esteceasulde pe urm6.Ei succeiatdeatunci(adepliireligiilor necregtine,
de neopdgAnism, printie care nazismul, marile sistemeateiste
au iegit din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai nogtri. Cdci
dacdar fi fost dintre ai nogtri, ar fi r6mascu noi; ei au iegit, ca sd Drecum)comunismul,
E sectele)'
a
searatecd nu toli sunt dintre ai nogtri. Dar voi afi primit ungerea h sfhrgit,Anticristestemenfionat9i in !'pistolaaD.oua
care
din parteaCelui Sfbnt gi gtifi orice lucru. V-am scrisnu cd n-a!i SfbntuluiIoan:,,Cdciin lumes-aurdspinditmulli amdgitori-,
iatd
cunoagteadevdrul,ci pentru cd il cunoagteti,gi gtifi cu nici o nu mirhfisesc c6IisusHristosvinein trup.Iatdamagitorul,
minciund nu vine din adevdr.Cine estemincinosul, dacdnu cel Antihristul!" (Epistolaa douaa lui Ioan,7)'
din
ce tdgdduiegtecd Iisus esteHristos? Acela esteAntihristul, care Antihrigtii, dupdcum spuneSfhntulIoan' "au iegit
tdgdduiegtepe Tatd gi pe Fiu." (Prima epistolda lui Ioan, 2:18, mijloculnostru'':propagatoriideereziidintoatOtimpurilesunt
provin
22). boLzali caregi.auren.gutcredinfa;fondatoriidesisteme
Ceasul din urmd esteperioada lumii care se intinde intre cutolii din r6ndulcreqtinilorsauevreilor'
mai
prima inviere a lui Iisus Hristos gi ceade a doua (sfbrgitul lumii, Dar Antihristulceasuluidin urmdva fi dedepartecel
Judecatade Apoi). detem ut;el v ar euni i nper s oanas atoatem i nc i uni l eqi toatd
lui
Prima menfiunea Antihristului sereferdla omul pierzaniei, rautateaiumii, el va fi in mod mult mai stralucitadversarul
care trebuie sd apard la sfhrgitul vremilor. A doua, la plural, ii IisusHr is tos gi al Bi s er i c i i s al e.U nc om entator i l r i um egte
,,imputernicitulSatanei".
 68 ANTIITRISTUL
Pentrua gti dacdcu el avem de-a facesauvom aveade-a
faceintr-un viitor apropiat,e bine sd-i fixdm personalitatea. Ar
fi, spunmul1i,,,opersonalitateindividuali"; allii it vdd incarnAnd
mai curdnd o putere politicd. Cele doui lucruri nu sunt
incompatibile.
Un individ careporne$tela cucerirealumii trebuieneapdrat
sdsesprijine pe o puterepoliticd gi pe fo(e materialeimpozante;
de altfel, marile sisteme0are au urmdrit distrugereaideii de
Dumnezeu au avut totdeaunain fruntea lor, in trecut, o figurd
umand:Nero, Attila, Ginghiz-Han, Lenin, Hitler, pdnd la Big
Brother al lui GeorgeOrwell.
Chiar dacd nu estenumit gi in alte cdr,tidin Vechiul sau
Noul Testament,Antihristul estetotugi ciudat de prezent.Iatd ce
scrie Sffintul Pavel desprea doua venire al lui Hristos:
,,Nimeni sd nu vd amdgeascdin vreun chip; cdci nu va
veni inainteca sdfi venit lepddareade credinp gi de a sedescoperi
omulflrddelegii, fiul pierzdrii, potrivnicul careseinalfi mai presus
de tot ce se numeqteDumn ezerr,sau de ce este vrednic de
inchinare.Aga cd seva a$ezain templul lui Dumnezeu,d6ndu-se
dreptDumnezeu[...]. Ardtarealui seva faceprin putereaSatanei,
cu tot felul de minuni, de semnegi puteri mincinoase,gi cu toate
amdgirile nelegiuirii pentru cei ce suntpe caleapierzdii, pentru
cdn-auprimit dragosteaadevdruluica sd fie mdntuili.. (Epistola
a doua a lui PavelcdtreTesalonicieni,2:3, 4,9, I 0). portretullui
se precizeazd.Este un amdgitor,un nelegiuit, care vrea sd se
substituie Domnului gi sd-i ia locul pentru a fi adorat. Va f,r
mincinos, va denaturaadevdrul;va aveaun orgoliu nemdr$init.
in apela$ipasajdin Ceade a Dou'aEpistoldcdtreTesalonicieni,
frgureazd.qi acestefrazemisterioase:
,,$i acumgtili bine ce-l opregteca sdnu sedescopere dec6t
la vremealui. Cdci tainafirddelegii a gi inceputsdlucreze;hebuie
MARC DEM 69
numaica cel ce o opreqteaculn,s6fie luatdin drumul ei." (Epistola
a DouacdtreTesalonicieni, 12:6,7).
O mullime de exegeli au incercatsdinleleagdacestpasaj'
SfhntulAugustin conchide:,,Mdrturisescc5 nu qtiu deloc ce-a
vrut s5 spun6apostolul". cine opregtepe cine? Sfhntul Toma de
Aquino iare si creaddcd Antihristul esterefinut de spiritul creqtin.
prezen!5in mijlocul
,,spiritul cregtin", scrieVigouroux, "a cdrui
rorl"tagi il opregtepe Antihrist 9i a cdrui disparilie va permite
acestuiflagel sd-giexercitedistrugerile."
Disparilia spiritului creqtininseamndlepadareade credinti.
Pavel.
,,Mai inainteva veni lepadareade credinf6",spuneSfhntul
Aceastdindicalie ne permite sdprevedemsosirea zilei din urmS-
Cei doi apostoli spun cd Antihrist are precursori: ,,Cdci
taina flrddelegii", precizeazdSfdntul Pavel, ,,a 9i inceput sd
lucreze..." Taina fbrddelegii este acliunea secretda Sataneiin
lume, impotriva efortului de mdntuireadusde Flristos.La sfhrqit,
ea seva iu". p. fald,inmod spectaculos,toate forfele Prinlului
tenebrelorsevor adunaintr-o ,perSonalitateindividuald" generat6
de el. in care termenul de vdndut diavolului i9i va gdsi deplina
ilustrare.intr-qaltd epistold,Prima cdtreTimotei, SfhntulPavel
descriemai amdnunlituneltirile tainei firddelegii:
unii
,,DarDuhul spunelSmurit cd,invremurile dinurm6,
sevor lepddade credinld,ca sd sealipeascdde duhuri inqeldtoare
gi de invillturile dracegti,atragide frlSmicia unor oameni care
vorbescminciuni, insemnafi cu fierul roguin insugi cugetul lor.
Ei opresccdsatoriagi intrebuinfareabucatelor,pe careDumnezeu
le-a f[cut ca sd fie luate cu mulfumiri de cdtrecei ce cred 9i cunosc
adevdrul.Cdci orice fdpturi a lui Dumnezeueste bund ["']'
Feregte-tede basmelelumegti gi bdbegti.caut6 s5 fii evlavios.
Cdci deprindereatrupeascdestede pulin folos, pe c6nd evlavia
estefolositoarein orice privin!6." (Epistolaintdi CdtreTimotei,
4:1-4;1-8).

70 ANTIIIRISTUL
Acestetrdsituri diferite se aplicd de pe vremeaapostolilor
ereziilor ndscdnde,mai ales ai gnosticismuluigi, parfiai, a
susfindtoriloriudaismului. Mai tdrziule regdsimdezvoltdndu-se
intr-o infinitate de sectegi de migcdri,dintre caremaniheismulva
fi ceamai durabil5.
Dar aici e vorba de vremurile de pe urmd, adicd acelea
carevor precedaimediat ceade a douavenire a lui Hristos.
Ideile noi rdspdndite'depropagatoriiereziilor de altddatd
suntoaredemodate?Estecdt sepoatede clar cd suntaceleagi,in
alt ambalaj,cu alte etichete.
Ca sd revenim la pasajul citat, ,,basmelelumegti" sunt
totdeaunainfloritoare, cu mitul materiei eterne, pan-teismul,
evolufionismul, orientalismul, falsa teologie, noua exegezd,.
Doctrinele drScegtiseregdsescintr-un num[r mare de sectegi in
special in sectele satanice.Alimentele pe care susfindtorii
iudaismuluivoiau sd le interzicdnoilor botezalielau numeroase;
aga-zigiiguru de azi prescriu vegetarismulgi ablinereade la vin
gi alcool. Bogumilii, patarinii gi catarii proscriaucdsdtoria;falgii
doctori predicl azi uniunea liberd, vagabondajul sexual,
homosexualitatea,in timp ce societdfi le lucreazdla distrugerea
celuleifamiliale.
Exercifiul fizic laromani erapalestra,cursa,lupta. Sfhntul
Pavelesteimpotriva excesuluiin aceastdprivinfd in detrimentul
viefii spirituale. cultul corpului acdpdtatin zilele noastreforma
somatolatriei,care mergede la divinizareasportului la curelede
sldbire,coafatul cu peria,chirurgia esteticdgi la s6nii din silicon.
Apocalipsavorbegtede doud Fiare,una iegind din mare,
cealalti iegind din pdmdnt.Prima inseamnl pennu Sfand Cezarie
din Aries: ,,Oameniinecrbdinciogicaresunttrupul diavolului.., a
doua,,,cregtinddoar cu numele...aceastae Bisericaeretic6...Fiara
din marea mai fost considerati putereapoliticd, iar ceadin pemant,
seducfiaintelectuald,sauputerilepolitice gi religioasecorupte.
7l
MARC DEM
. O interpretarenu o anuleazdpe cealaltd' cele amintite se
bine' Corpul diavolulu! esteputereapoliticd
"o^pt"t"uraioarte de care dispune'
atunci cdnd e coruptd,cu mijloacele materiale
pui.u tt, poate saaiUapretenlie la dominalia sufletelor.(q:1t*
Domnului) f6rd
cd e vorba, dupdcum amvdzr;trtdea sesubstitui
-
-seduclie (amdgire)intelectuald'
o asigurau
rvrritou.-.1.i.hrrire ii conferdazi putereape care
pot sdpretindd
mai inainte, in mod tadilional, armele,9i careacum
estenevoiede
.""o"f"f p"pulafiilor. dste deja preamult' Totuqi'
Acestea ar fi
un ,,software" ca s6-!i hrdneqti ,,hardware"-ul'
spiritelepe carevrea sdle
,,Uur*at" lumeqti" cu care'vaalimenta
eucereascs.Basmelesuntopuseadevdrului,elecorespundereziei.
vedepaffu
Profetul Daniel, din careseinspirdsfrntul loan,
fiare,incarndndmarileimperiialeAntichitdlii:leul(monarhia
perqilor)' leopardul
i"Uii""i""d), ursul (imperiul mezilor 9i al
cel Mare), iar a patta reprezintdpoate
fMu."aonia,. Alexandru
i-p"nf Roman. Dar ca in Apocalipsd' acestorpersonificSri
istoricelisesuprapunaltele.Apatrafiar6meritdsdfieprivitdcu
extraordinar de
u,."ti.. Ea e ,,teribild, inspdirndntdtoare 9i
p.rt"*i.a", ur"',,dirr1irnutia! 1tt" ghearedebronz"' "devora 9i
de toatecelelalte
ifa.a*u, iar restul cilca in picioare; eradiferitd
un alt corn' mic' se
fiare dinainte". Are t""" oou^e ,,qi iat[ ca
din primele coarneau fost smulsede
ffia in mi.llocul lor, 9i trei
o gurdcarevorbea
el, qi acestcorn aveaochi ca ochii omuluigi
cutrufte."
'Aceastdapatrafiardenumitd,,diferitldetoatecelelalte..
cu un urs' nici
gi, in consecinld,nu seamdn[nici cuun leu' nici
nici un.lnimal
cu un leopard. Profetul nu o poate compara.cu
ale puterii' sunt
cunoscut, e compozit6'.Coarnele, simboluri
identificate:suntregii.56insemneeleansamblulmonarhiilorcare
atunci in micul
vor domni urrrpru"ou,,,eniloi?Cum sd nu vezi
pe celelalte'o puterede
corn, care seridica 9i cre$te9i le smulge
 72 ANTIITRISTUL
cele patru mari fiare ale lui Daniel au iegit din mare, deci
corespundputerii politice. care este aceastdnoui dominafie
diferitd, dacdnu Revolufia?
Toatecuvintelesepot aplicaRevolufiei,careeste,inf_adevdr,
o impdrdfie diferitd de toate impdrdfiile, se intinde peste
tot
pdmdntul,strivegtemonarhiile
$i iat-o latreabd,a$acum ne_oaratdistoria. prima ei g_njd
estesd suprime religia: ,,va rosti vorbe de hulr impotriva
c"elui
"ilr-
MARC DEM 73
Preainalt", ii va persecutape preoli gi pe credinciogi,,,vaasupri
pe sfinfii celui Preainalf', p6ndla a'l capturapePap[ gi a-l duce
laParis (Napoleon). $i igi pune in gdndsd schimbevremurile gi
legea. Legea divind, respectatd de monarhi, este abrogaid;
Revolufia suprimSsdptdmdnade gaptezile, instituitd de Creator,
pentru a impune noul calendardecadal.Textul spunecd,,se va
incumetasdschimbewemurile" (ceeacen-areugitinc[),,9i legea"
(ceeace a reugit in mare parte).
Dar igi continudplanul, ,,gi sfinfi vor fi dali in mdinile lui
timp de o vreme, doudvremi gi o jumdtate de vreme".
Revolulia continud gi va continuapdnl la sfrrgitul lumii.
Descriereacornului careapare:,,aveaniqteochi ca ochii de om
gi o gur[ care vorbea cu trufie" impune o interpretare supli-
mentar6: puterea despre care e vorba se va transpuneintr-un
individ, o personalitateindividuall, va fi Antihrist. Acesta va
condensain persoanalui, efortul imens al evoluliei pentru a se
elibera de Dumnezeu.
El nu seconfi.rnddcu Satana.Satanawea sdpoarterdzboiul
impotriva lui Hristos prin intermediul unui om, pentru ca
rdzbsnarealui sd fie mai strdlucitI, gi intrucdt Hristos, Fiul
Domnului, este gi el un om (Fiul Omului). Satana,care e un
inger, nu un om, a provocat dupd cddereasa revolta la omul
Adam. El gi-a pus in gdnd s6-l invingd pe Hristos,noul Adam,
frustrAndu-lde m0ntuirealui.
Antihristul vaaveaochi ca ochii de om, gi numdrul lui va
fr un numdr de om: 666. Artizanii revolufiei scriu pestetot acest
numdr in agteptareavenirii sale, de la vitraliile catedralei din
'Nevers
la piramida de la Luvru, pe codul de bare, pe mdrcile
comerciale,pe afigelecareanunli concerterock.

11
uN iMPAnar vrcLBAN
Daniel descrie o a doua viziune pe care a avut-o doi ani
mai tdrziu, sub domnia regelui Balthasar,la Suza. Ea aducein
scendun berbec Ai un lap t6ndr; berbecul,care are doud coarne,
dintre care unul mai inalt decit celdlalt, are o putere suverand:
,,nici o fiard nu putea s6-i steaimpotriv[ [...] fEceace voia gi
cregtea."
Dar aparcun lap tdndr,,veninddinspreapus[Occident], gi
a cutreierattoatd fafa pdmdntului fdrd s6-l atingd". Un concurent
pentruberbec,sprecareserepede,,cutoatiputerea lui". ilatacd,
ii rupe cele doul cgarne,le aruncdla pdmdnt,ieseinvingdtor din
aceastdluptd rapidd; apoi ,,a ajuns puternic de tot", chiar in
momentul in care moare el insugi, nu lovit de un dugman,ci de
moartenaturald. ,,I s-a rupt cornul cel mare", iar in locul lui au
crescutalte patru coarnemici.
Berbeculpersonificdimperiul Mezilor gi pergilor,ultimii
cucerindu-ipe primii, condugide Cyrus (de aceeaun corn e mai
inalt decdtceldlalt),pentru a porni la cucerirealumii. lapul tdndr
esteAlexandru cel Mare. Operafiunile lui militare sunt atdt de
rapide,incdt pare cd nu atingepdmdntul,el aspirdla dominalia
universal[ gi aproapecd reugegte,cuceregteAsia Micd, Persia,
Siria,Babilonia,Palestina,Egiptul, Libia, ajungepdndla Indus,
MARC DEM 75
dar moarelatreizeciqi trei de ani in Babilon,iar locotenenfiilut
igi impart imperiul care,la ciliva ani dupdmoartealui, vafr divrzat
in patrupd4i. Candcornulcel mares-arupt,Danielspunec6,,in
locul lui au crescutpatrucoamein celepatruvinturi alecerurilor".
Din unul dintre ele ieseun alt corn, mic, dar care,,cregte
nespusde mult spre miazdzi,sprerdsdrit9i sprelara ceaminunat6".
E vorba de Antiochos Epiphanes,din dinastiaseleucizilor,pe
carecarteamaccabeiloril numeqte,,r[ddcindfdrd de lege". El
incearcds6-giintinddputereaasupraEgiptului, unde,,vaintra cu
o armatdputemicd,cu carede luptd,cu elefanli9i cdldrefi,precum
qi un mare numdr de vase".
De aceea,cornul se mdreqtespre miazdzi. Porneqte
impotriva Babilonului gi a Persieigi comul semareqtesprer6sdrit.
Apoi ,,seintoarcegi mergeimpotriva Israelului"- aceastafiind
,,taraceaminunat6".
AntiochosEpiphanes,pdgAngi nelegiuit,meritdsdfie privit
ca un vdndut Satanei.A mers impotriva Israelului,,,a ajunsla
lerusalim cu o armatdputernicd, a intrat cu o indrdznealSplind
de insolenfdin sanctuargi a ridicat acolo un altar de aur...",a
ceruts'6fie pusdin SfdntaSfintelor statuialui Jupiter9i cultul a
fost intrerupt mai mult de trei ani.
Daniel seexprimdastfel:
,,[Cornul)]s-ainillat pAndla oqtireacerurilor,a dobordtla
pdmbnto parte din ogtireaaceasta9i din steleqi le-a cdlcatin
picioare.S-aindlfatpdndla cdpeteniaogtirii fDumnezeu],i-a smuls
jertfa necurmatdgi i-a surpatlocul ldcaguluiSducel sfbnt...".
Fapteleistoriceconcorddin mod frapantcu viziunea'Dar
ea areunsensmult mai larg. Profefulaudeo voce: ,,Fii cu luare
aminte,Fiul Omului, cdcivedeniaprevestegte wemeasfbrqitului...
Tu pecetluiegtevedenia aceasta, cdci estecu privire la nigtevremi
indepdrtate..'Identificandsimbolurilecu evenimentelepe care
le-amamintit, aceast[voceil anunfdpe SfhntulIoan: ,,La sfhrqitul
76 ANTIIIRISTUL
stdp6nirii lor, cdnd pdcitogii vor fi umplut mdsuranelegiuifilor,
se va ridica un impdrat fdrd ruqineqi viclean. El va fi tare, dar nu
prinputerea lui insugi;el va facepustiiri de necrezut,varzbutitot
ce va incepe,va nimici pe cei puternicigi chiarpe poporul sfinfilor.
Din pricina propSgiriilui gi izbdndirii vicleniilor sale,inima i se
va ingdmfa,va pierde pe mulli oameni-caretrdiau linigtili gi seva
ridica impotriva Domnului domnilor, dar va fi zdrobit fird ajutorul
vreuneimdini omenegti."
E prea mult numai pentru Antiochos; in spatelelui vedem
profildndu-seFiara careiesedin mare.,,Cinee asemdndtorF'iarei
qi poate sd lupte impotriva ei?" Fiara carenici ea nu acfioneazd
prin propria ei for,td,cdci autoritateai-a fost datd de balaurul in-
fernal,de demon.$i ea sedistingeprin necredinlaei,,,deschide
guraca sdhuleascdimpotriva Domnului, ca s5-Ihuleascdnumele,
cortul gi pe cei ce locuiescin cer.I s-adat sdfacdrdzboi cu sfinlii
gi s6-ibiruiascI..."
,,CAndnumdrul necredinciogilorva fi complet" spune
Sffintul Pavel, ,,cdcimaiinainte va veni lepldarea de credinfS";
paralelismul pune in discufie cele Doud Testamente.in Vechiul
Testament,carteamaccabeiloraratdcd o mareparte a poporului
din Israel s-araliat lui Antiochos qi gi-apdrdsitobiceiurile pentru
a le adopta pe cele ale pdgdnilor. Au mers pdnd acolo incdt au
construitla lerusalim un gimnaziuin stilul celui grecescgi ,,au
fEcutT dispardsemnulcircumciziei lor" ca sI sepiatd urafigoi.
InNoul Testament,creqtiniisuntcei careseraliazdideilor
in vogd, igi reneagi credinfagi le e ruginede invdldtorullor. Apar
teologi rafionaligti, exegefii denatureazdtextele sacre,preofii
bisericii lasdsd sepropagedoctrine false sauleincurajeazd.
Prima Fiard a Sfhntului Ioan estebrutd, iegitd fierbinte din
cazanulcel mare al Satanei;ceade a doua estemai glefuitd, este
numitd mai departe,in trei locuri, ,,falsil prooroc"; ea exercitdo
seducfieintelectuald.
MARC DEM 77
Iisus ne previne de mai multe ori in Evanghelii in privinfa
falgilorprooroci:,,Cdcisevor sculaHristoqimincinogigi prooroci
mincinogi;vor facesqmnemari giminuni, pdndacoloincit sdingele,
dacdva fi cu putinfd,chiar qi pe cei alegi."(Matei, 24:24).
Fiara care s-a ridicat din pdmdnt va procedain acestfel:
,,Ea lucra cu toati putereaFiarei dinainteaei, gi frcea capdmAntul
gi locuitorii lui sd seinchineFiarei dintAi [...]. Sdvdrgea9i minuni
mari, pdn[ acolo incdt ilcea chiar sd se pogoarefoc din cer pe
pdmdnt,in fala oamenilor,gi ii amdgeapelocuitorii pdmdntului
[...].zicdnd locuitorilor pdmdntuluisdfacdo icoandFiarei [...].
I s-a dat putere sd dea suflare icoanei Fiarei, ca icoanaFiarei sd
vorbeasc5,gi sd facd sdfie omordli toli cei carenu sevorinchina
icoaneiFiarei[...]."
Prima fiard, dup[ cum am mai spus,esteputereapolitic[
cu mijloacelematerialede caredispune.Estefoarteclar cdpasajul
pe carel-am descrissepotrivegtemaibine situafleiconteqporane
gi celei pe careo vedemapdrdndla orizontul apropiatdecdtcelei
din timpul lui Antiochos Epiphanessaua Imperiului Roman.
Civilizafla industiald, cuprogreseleenormefdcutede qtiinti
qi tehnblogie, exercitdasupraspiritelor o fascinaliecareface sd
avansezenecredinfa.Explordnd spafiul,fimi!6nd asftonaufi,omul
ajunge sd creadi cd el a flurit universul, cd e stdpdnullui, c['in
curdndva puteaface orice. ProgreSelemedicinei il fac sd creadd
cd e gi stdpdnulviefii; speri cd inff-o zi va fi in mdsurdsdsuprime
moartea,cd e doar o problemd de timp.
fdranul din tabloul Angeius de Millet nu aveanevoie sd
ridice capul ca sI se intrebe cine a creat lumea. Rdspunsulnu
puteasdfie decdt:.Dumnezeu, bineinteles!Dar omul modernnu
mai vedecerul instelat,lumina orageloril distrageprivirilor; cdnd
evadeazdla[ard,omul e inconjurat de o refeaprotectoare,inff-o
magindin care regleazdtemperatura,inff-o avalangdde muzicd
difilzatl de un aparat de radio, pe drumuri pline cu panouri
78 MARC DEM

indicatoaregijalonatede popasuriatrigdtoare,cu restaurante9r

magazine.
in viafa zllnicd, omul este tot timpul ocupat, dar i se
intdmpld sd se intrebe,precumlSranullui Millet. Civilizalia in
caree cufundatii fumizeazdvraltrdspuls: totul s-andscutdintr-un
punct microscopiccareintr-o ziafrcntexplozie, rdsp6ndindin
spafiu nori de particule dotate cu o forfd de expansiune
prodigioasi, apoi s-aucondeilsatin miliarde de galaxii etc.
' Cdndpe o planetd(poatepe mai multe) condiliile aq fost
indeplinite, prima amib[ a ap6rutin fundulunei mlagtini 9i viafa
s-a dezvoltat sub toate formele, devenind din ce in ce mai
complexd.
.Afue4ag-e-g?r9--dl4&![*q-.py-e-epgnllru-D.mnezeu,se
indreapt[qqUqlqpf9.u0iguru-!-e-$Jiin+ei.Dargtiinlanueplatonicd;
**-L---+'-

o dobdndeqtipentru a te folosi de ea.E un instrument de putere.

Dacd ,,locuitorii pamintului profitd de ea pentru creqterea
bundsldrii, putereapoliticd esteprima beneficiard gi in realitate
promotorul: pgus"uJ*p--b*is-sti-v rdzb-oiul,deci
"al iny-e.FJi!!,ql-gs-te
dggdnafia,tehnologiafacesalturiprodigioasein vremuri de con-
flict, prima ei ra{iune de a fi estecea militar[. &gas!a-pnn4
EglIA;adoua,,fdcAndpdmAntul9i pe locuitorii lui s-o adore"pe
prima, recurgAndla ,,rninunimari, pAnI acolo inc6t face sdpogoare
foc din cer pe pdm6nt, in fala oam'enilor".
q,anpele snfi sticate, I a.ta,c-helele
QUg-sf,nu-.te-g6nde.$iI
j-ustificE
tr-rle:-cg"gjgrg_q1*ls,lp-fs-qg!'11lemis?l-,{Jrluq-in-1l99$_llt
agpgjg_rgeg-149--E-a.spJ-p-t-ry-eSle-uusireahtati-multporlen*o-are
pe{gad-g-it}-94{e--?-.q41!-S"ffirt"tulIqan'
iar omuldin cqin cemaiuluit.
Mgun-d-e*s"unt,constante,
Fiare-rssita-diqp-amin1
!epune in eIal1dggniulumaq,il
valoare*
&gp_q4_p._gtgfgaqq4_ls,&ta.unp_r"rsaljzlr-dss_e_s_q-e_r-n-siel4fqe{e,
i_ijplgg-fqpg"t pentrupltglrlacare-pAngiescacesteminundlii.
egur*lilgaceJlgptgpusur"tdaqe$aipqpeu(e:,']lg*q!$lgppe
 MARC DEM 81

l2
PORTRETULROBOT
AL ANTIHRISTULUI

aceust@democratic6, pentru reducerea

Prin urmare, de ce 666 qi nu un alt numir? Un numdr al
omului,unnume al omului... rdzboaielor, facllitatea schimburilor comerciale,suprimarea
Crampon comenteazd: foamei in lume, a'somajului,amizerteidin larile defavorizate.
,'cea mai bundsolufiea enigmein-ar fi oaresdseconsioere Ea este o intreprindere prom-eteicd,pg4e-rga-!g-ep!!948a lui
numdrul 666, nu ca sumavalorilor numericeale literelor unui
numepropriu,ci ca un numdrsimbolic exprimdndprin el insuqi,
in felul unui nume, naturaAntihrisfului?
Ilgg&rul*7 esteun numdr care aparfine religiei, numdrul
creatiei sanctificatede sabatuldivin. Mnaaruf g, dupd o idee
comun[ la sfinfii P[rin!i, estesimbolul marii zile abeatitudinii
eterne, octava glorioasd,succeddndcelor gapte zile ale
Dumnezeului creator gi sanctificator pentru a srargi marea
siptdmdnddivind.
alecifrei.
@d sgb.7,n ?r_fi,e@renunnd crea{iei
Wvb*alomUl_ui frrareheie. fu Agaau crezut,
printre al1ii,venerabilulBedegi preafericitulAlbertcel Mare...

pe cel pe careil va purta,cel careva veni...I'{glnune.vom expune

p*fi"ot"tul de a declaracu certitudinenumeleAntihristului, cdci
 82 ANTIIIRISTUL 83
MARC DEM

dacdar fi trebuit s[ i se pronunle deschisnumele, el ar fi fost

spusde cel carea vdzutApocalipsa."a[ii remarcdcu in{elepciune
cd prcz_icdtoruldin Patmos a=indicagfaimssulsumdr pentru ca,
atunci cdnd va veni momentul, sd-Lpglem_Lgq-Ulla!-te ,,pe cel
94f9-Y-i.ne".
Sd facpm dqci un portret-robotgi dupd aceeavom putea
risca o ipotezd.
Antihristulvafr-s-tdpdnullumii,c_runqx1qr-lUn_deputere
pglftiqa. Nu se va_arataca un ,,tigru insetat de sdnge..ci,
di mpotriv 6, cuunbinefEcdtor iri i. (,,p-ip.b_o_li9a
bl0ude1e
altlqU&!;-spria_SothP-ofin.)\@{Lsennul_bincluisiva
recomandaSd ne iubtfir_-aplgipgle-qa_ps_noiin $rne. ear spre
.deosebire de modelul pe carevrea s5-l falqifice,ryg@gg
@u din care.religia cre$tindface*gd
@e. Nu va vorbi de Mdntuire, de viald
eternd,cr de dragosteqdint i.
Aceast[ pjlngltasnturd este cu siguranld cea mai
caracterisricd gi vom vedea cd ea_raspiraintregul_dcmcrsgl
Autibrtstului. Acestava propuneo organizarea lumii rezonabild

lq[acfii,
gtivor fi
Oqmotlte prin-qiitoa e,penlgLg_qupfl4a
sivitate
.agre a, !{burdrilesexgale ddundtoare vielii in societate,
e4ggesalrl$g4iald, invidia. Cgqinali@teanuy_a mai exista,nici
simp.ladclin_c-venfd. Pentrucesdflri dela alpiiceeaceai gi tu, qi
decesdrivalizeziin posedarea debunurimaterialedin moment
ceelesuntrepartizateinmodechitabil?
Eg-inlgl-ege=de-la sine c[salua.qasrui eficacepentrus
ului sq4,g nq41bine, pentru
@c e n u v a tre b u i sd fi e d e

#Ftr':;;-"*.':-
 85
84 ANTIIIRIST:UL MARC DE\4

numeleunui celebruastronomamerican)paresdfi detectatlacuri

- gi cel al lui Jupiter (Europa). Cuvintele Titan Europa qe
9i
potrivescfoarte bine cu demersulantihristic.
Antrhfnt este a_p!_sd consuJne_ englgiile, sq_gublim%_e
lqqlrlet-glAfaZbojnice. Iy[onte..sqqieu spuneacd un prin! trebuie
iqtotdeaunasdintrefini un rez},ai,undeva,pentru aepuizaprea
plinul de vigoare al tineretului. Deoarecepe Pdmdntnu se va
mai putea,deoareceaici vii domni pacea,universulva indeplini
foartebine acestrol.
Cea mai mare problemd de rezolvat pe!-try_Ul_.grly_ern
qpqdr_dpg!9_qgg_a spirilg]g: Conform modelului tiraftr pe care
i-a cunoscut istoria, el se va strddui q4, , iar
q{pgrr9!14-alat-d aa e+osibil. Stetglg-tplaltlare,care au incercat
acest lucru, aU_iqldmpinattoa!_ea-c-eea$i piedig6: legdturile
cSIgL@e, pe carele-aureduslamaximum
(Cortina de fier, bruiajul emisiunilor radiofonice,supravegherea
strictd a delegafiilor artistice sau sportive obligate sd treacd
frontiera).
in-I14o, guvernul i-a constrdnspe cetdlenisd-qideajos
'l-tar
anteneleparabolice. acestedificultili nrrvor mai existaintr-rur
statmondial. I&nUplia va puteafi dirijata rnultmarbrne des_6.1 a
&qt_ta*Qlfu.nea-S-oviet i ci, lip sin d com pl et c ompar alril e cu al te
tari.
Antihristul va puteachiar s6-girealizezevisul de a elimina dintre ei.
fostconstruclorul i
indoiala. @!_de mAigenu trebuie sd-gimai pund intrebdri, 9i ffirr."r"rutt sdamintimcAe-l-4
mai alesi_ntrebdride ordin transcendentat.@
ceeace,d4g{judecdmdupdohiceiurile
ug{s*q+ry':":'*m'r1ffiffi
.,H#q!!ry''".i
un tr g9-Hio@.':tg1;1i1;ffi
@i,
i@ i$ sopietalpauqa$rijndustrializat d, n-ar
trebuis[ prezintedificultdli de nedepdgit.
ffiil
tffiu""
r'' z u;!r)-=:!
m-9-!-qrelrD
in ii*p siin trofiu' "Singurul$ Gitaiiiaiti_ia
locul

Antihristul a
-
tuturoradministralilorsdi cuvdntulde fidel s-arpotrivi mai bine,
Sfrntul Ioan ii nume$te.,adoratoriiFimd". Anlihri$liipa4iali pe
86 ANTIIIRISTUL

paai imprdgtiatedecdt sub dinastia

ein. toate filmele. toate
documentele,toate
ur^,uurtrllr.trls, mo_numentele.
ruale monumentele. in fbnd,
In fond, OpefafiUn_ea
operali n_af fi
inlelqasa de nimeniinoccident,nlcl
r!rlw'4-v!1,D4
Lre_fllurs.LrrJll_L.r_cc10ent,
nici chrar
chiardg
de straturile
straturilecele
celemat
mai
pulin cultivateale populafiei,si ar cddeain
ridicol.
* ometoda mullmai eficaceconstd
in a facesurseleistorice
aprqQpg
pentrutotalitatealocrffiliil
.."""@;h
?eq?ts-ql"=."r.t inscoala, 13
sg-nu o ruc1odd,,critic6^
U-Sg_prcre sd fie obisnrritisi concirte.o
STEAUA PELIN
orice,spre arscEtattre
-inaintede i. conditiilenoi deviard .#

Portretul-robot al Antihristului corespundemai mult sau

graipulinrporpglsonqie.dintrecutsaudinpre-zenl.Elenuprezinti
ioatetrisdturile fizionomiei sale'pentruca nu s'nJds-c-at'prccrxsori
 MARC DEM 89
88 ANT:IIIRISTUL

p-romisiune v agd. Anlihristrl v 14c orda o_=pon_sg Iare rE4!elor

simplp attorizdnd, dg exemplu, d@refoaAru[ii, care nu-i
qtUUfe-L4qp.qiulpgltru cd sufletele cad jn_-pulgt'' bri, acel
,,rezervor de energie imens" de carg _d.rryqng;
P.em4gtutMaIna, unds nimic nu s-epierde, 4lglgryiq6ru4taie
caldeoferd un mormdnt fu generaliilor caregi-auincheiat
prestafiaistorici.
4ntihristul ve :EunAtndgtor, vqdgsf,IU4_gxequfrileinmasd,
qenocidurile, lag5rele,torfura. Va fi un tiran cu ,,casi trd".
\&_VegbgAlafericirea omenifli, rggllrile necesarefaunei u
qg vor face stiinfific, prin avort si eutanasie,als_edror_aspecte
pragUgg ruul*aIdt de evidente, incit nu-i-va,fr=greu sd le facl
acceptate.
@; va pune capdtoonstrangfuarei

VestitoriiAntihrismhi.erau.,de-aino$trl prinbotez,
der neglgdtugra$iprin perversitateadoctrinei gi comportdrii 1or.
S;IAltLaplgvenitdiqburls dox dilrJfl$,@t
qr-adescoperitinc1iqa1!i@i, in cadrul migcdrii
social-cregtineaustriece.I&poleq4,carenu aredec6tslabeindicii
antihristice,@ (,,Ceamai frumoasdzi din
viala meaa fost ceaa primOiimpdrtiganii." igi aminteael.), inaintq
, de a_glsalnSfint
Nell_qlgo.u-$t-dp-a=i
fi x a si rM toarea Ial5 august.
Nu trebuie sdne rdtdcim in aproximlri. I4Ulg dillgpq4erii
@siorgoliuleste
rntotdeaunao mcal Nu din asta
este fEcu( un Antihrist; v:sjl _ dglesmonic sunt comune
majoritdfii oamenilor, iar ei qi le realizeazd,de bine, de rdu, in
mediul in care trdiesc: birou, regiment, intreprindere, gcoali,
familie, responsabilit5fimunicipale saude stat.

90 ANTIIIRISTAL
lUStuIt rgl" lqpJiygqc_p-qtofi-f{I excep(ie... sunt convins cd
sunt, ca gi mine, ingrijorali de viitonrlplanetei.noastre."
El este fiul Revolufiei, a celei franceze qi a celei din
octombrie, al Revolugiei pentru care puterea nu vine de la
Dumnezeu,ci de la oameni.
@l impotriva lu! Dumnezeu.
D-cytUePfiafl[ l.lbertagii rel igi oase, autorizdnd redeschi derea a
2.160 de biserici (216:6x36); itU_karne_suntredatecultului
360 de biserici catolice.Aaeste_deciziiaratilodorinli de linigtire
a spiritelor, dar trebuie apreciatea$acum se cuvine. Franta are
patruzeci gi cinci de mii de ldcaqe de cult, iar fosta Uniune
Sovieticd gaptemii. Cei cinci milioane de catolici ukrainieni
continui sd-gitr[iascd viagaspiritualdin clandestinitate.igl:ituafda
cdndSovietul Supremautoizeazdsdrb[torireaCrdciunului,presa
sovieticda lui Gorbaciovridiculizeazdmanifestdrilereligioasegi
pretinde cd botezil catolic esteisvorul tuturor relelor. Oricum,
preferinla seindreapti spreortodoxie. Catolicii n-au fost consultali
in vedereanoii legi a libertalii religioase.Catolicismul e trecutla
religiile de categoriaa doua.Uniafii, ldsa{ide-oparte,recupereazd
cu forla catedrala din Lvov. iLngienqbdc-Lgg0, rudecretal lui
Gorbap-iovpermite sovieticilor musulmani sd clldtoreascdcu
aeronaveleAeroflot p9fitrua se ducela Mecca.
G,srbaciov dpr-ay-en_it-din-rdndul nostru, dar-nue de- al
nostru..." Es.tepfequmAnticrisLunapostat. EllaSpUSlapei cd
fusegebotezat$i toli adp-"tatqfii Mielului au,,hdulit" de admiralie.
Dar l!_rq pg_ate{UUge l3 funcfiile cele rnai inalte din
U.qiuneaSoylgtjgdgte d.4dndcregtin.
citatdmai sus,sepoateciti:
MARC DEM 9l
gfort giinpreoc-up{rile noastre,suntemmotivali
,,in-4g9-9-t
de idealurile,de nobileleeforturi 9i de scopurilelui Lenin, care
aumobilizat, in urmd cu gasedecenii,muncitorii din Rusiapentru
@ryl"i.fefeqq_ika este
continuareaRevolufieidin Octombrie."Aceastdprofesiunede
- doi anim-ari
credin!6comunistdnu:U!0pi9di-ga!4-!-9ge l6'rziu-
cu loan-Paulal Il-lea o re ald.
-Surv-qlauilUlss,:uli!-dnrno-sgre:eore-e4,la6octombrie
t989, papa i-a trimis d .i4$aj: ,,Excelenfeisale,
domnului trrtihailGorbaciov,pregedinteleprezidiului Sovietului
Supremdin Moscova.Jin sd o salutpe ExcelenlaVoastr[ 9i sd-i
transmit urdrile mele fervente de fericire gi prosperitatepentru
compatrio{iisdi. Md rog ca binefacerilePreainaltuluisd se re'
verseasuprapoporuluisovietic."
reintoarcelaUqaipUlrLdelge1u.=oag&.{Clll-:l-eeiioferdRaisei
o camee.reprezent6nd-o pe Fecioard.Mai tdrzirt,la cdtevalunt
dupddemisiasa,Gorbaciovva declaraziarului La Stampa:,$m
avut un schimb de scrisori susfinutcu PapaIoan Paul al Il-lea, in
uqaiqlaln-irll4gastre de la Vaticandin . $i cred
in moaGn;6..t p?-tl-di-atogva continua. !41-1e 4oi exlstd un
,,DomnulGorbaciovesteun om de principii, cu o spiritualitate
foartebogatd.Un personajcarismatic carea avut fird indoiald o
car-:q-aayqt!o9laPru_1etlgs,.l1r-1992,d-e-s!net45d-Q-I9p9!9.prc-ea
 92 ANTIIIRISTAL
de la Assisi. Cu un an inainte avuseseloc incidentul soldatcu
ffit.,A" ovieticdin16rilebaltice.N{qns_q{orutBq.4er,celcare
prezideazdPaxChristi, spusese:,,Ng.-a!ofr 4!lgpta-! mai
-bun de la ultimul laureat al premiului Nobel pentru pace care
riscd saupoatecd e constrdns,sd-$ipdtezecu_violentd$i S6nge
ploaspdtaaureol[."Cg-nAUg"WSpg_vorbegtede-,aureold,asta
insezrmndq6-1rebu-ie-s_ir
fim foarteatenfi.D.qllltl_bailll noului sfbnt
a cdpdtato colora{ieevanghelicd:,,N-ams5-i dau socotealalui
Elfin, pentru cd nu e Iisus Hristos." Tqtu5f,tr6dal in anumite
momentedqcunoSt_tuJeleSalB{9lgraese4qp1ry)zate,_Gorbaclgl
aspusin_c_rgqul-urrer_yizitepaniqgtale--i:f
IWl:,,P-rimUlsocialist
din is-torie"p-1iqm!care acdutato via!6 marbun[pentru toJi a fost
H_qiqtqs-."
,I!_s_q_s
v a fost insolitd de unele
semne.
Cernobdl,la 26 aprilie 1986"declangeazlteroarea.Gestul
neindemdnatical unui electrician dubleazdin doud secunde
puterea termicd a reactorului qi urmeazd catastrofa.Explozi4e
sunt urmate de incendi, plangeul superior de beton armat, in
greutatede doulmii de tone,seridicl vertieal.iRaer,cinci torle
demale,q,tabqmbus*tibrlsu-uieliberateinatrnosferi,seformeazd
i_rnediat
_ un nor radioactiv care fap_qgolulPdm4u0lui, 4erul e
cggtaminl! pe_tqUjqfU inlinse, s_tnghgafdterenul di4 ju$rl
gentraleipentru a se impiedicapropagarearadioactivit5lii pfin
ap6, a, se interzice
pe-scuitulin lacul Lugano,un milion cinci sutede mii deFersoane
suullradiate.
j|Sp_unssf
,,S_l.eeiZIrJ4:g_qglgstga!n4r-9 anJulIean,,,care
ardeaca o fEclie; a cdzutpestea treia parte din rduri gi peste
izvoareleapelor.S_!_qgfla
sech.emq-Pelin,gi a treia parte din apes-a
prefrcut in pelin. $i mulfi oameni au murit din pricina apeloq
pentrucd fuseserdficute amare." (Apocalipsa8:10, I I ).
(E?!.t,^.-
MARC DEM 93
Atllqrq g-gqrzrlplggli carelrcjdq repedgsau in timp,
provocdnd leucemi!. 4fle_cJiuni pulmenare. cancer tiroidian.
Ciudatd putere mai au gi cuvintele! @l
inseamndpelin!
Dpt eqr-aaj tQyviu,la biUiolesa-diqteningrad (care incd
nu redevenise incd Sankt-Petersburg)izbucngq{g_unmar.e
rngglqig, ugCezastrucarei-ar fi plicuttaremultprimul
nnalQhinei. r
3.600.000au fost deterioratede apd (36, numdrul careil
genereazdpe666).
a, inanul 1989,unMig-23
azbwaLo or[ frri pilot qi s-a prdbuqitin Belgia, de parcdar fi
anunfatin mod simbolic rdstugrdriledin ultimele zile alelumii.
,,$i steleleaucdzutdincerpepimdnt, cum cadsmochinele
verzi din pom, cdnd este scuturatde un vdnt puternic."
(Apocalipsa 6:13).
Saupoatecd inpidentuldinBelgia amintegtede cdderea
ingerului:
,,$i-@. Mihail si inserii lui s-auluptat
qq ialaurul. $r_balguru!_A_ringerii luis-au luptalgi ei, daln-au
plrtr{_buJj... $ i bqlaufql_qgl--$4rc-$arpglc_!-e I yecbi, numi t
Dtqyqlql_afSgJanaeeela c4rglrt$ealajnteaa lume.
p9 pdm0nt; qi impreund cu g!_41fo_staruncati gi ingerii lui."
(Apocalips a 12:7,8, 9).
E;LesfrrSitullujA$lbnctfialAatihriqtilor,sf hr$itulFiarei
careseridicd din mareqi al celei careseridicd din pdmint. -
,,IJnul din capeteleei pdrear[nit de moarte,dar rana de
moartefusesevindecatd."(Apocalipsa13:3).
,,$Lla_dqqa_fia{_4_a_z.isIseuitorilor pdmAntuluis5 facd o
ic_oandEarei,careavearanade sabiegitr[ia." (Apocalipsa12:14).
Sa fie atentatuldeIaT noiembrie 1990,cdnd un anume
Alexandr $omonov a tras de doud ori asupragefului statului
 ANTIIIRISTUL

sovietic? Sauaceapatdro$ieciudattrdepe capullui Gorbaciov?

Saupoatesemnulcd,rdnit de moarte de lovitura de statdin 199I
- cdnd a abandonatconducereaimperiului sdu,in ziua de 25 dq.-
cembrie.lamiezul-nopfii,inlinqp--ceppKremliusteagulUniunii
cu cel al Rusiei - q@p-en-UlgJ$ilor
S.pytetrc,e-9Ia-tulaquit a revenit
lavia[d,duplgum-vqmJqd-ea m-aideparte,in alt lgc al planetei,
pgntru a preglti un -imp,edupuplinzandintreagaplaneta. t4
* PIRAMIDA TRUNCHIIffA

Drapelulalb-albastru-ro$ucarel-ainlocuitpecel al Uniunii
Sovietice(cu seceragi ciocanulpe fond rogu),U_g_dgge1-.1gn
W qlunuiproceslung ia__timpurile
moderne, -iganul-l7?ein
acelan, un fost profesorde d t,
pJmea bazeleofdinuluiIluminaflor d a.
' Acest ordin vaftdpdtao puterefulger6toare;e!..4vea
principiilecaracteristice
ale organizagiilorcontemporane despre
carevomvorbimaijos.
Iei$g4t aproapec4 s_e_coqliderd Hristos.gi, pentru
conducerea organiz4ei, seinconjoar[de un c-onfiljujilCelor
Dglsprzece.D t, profeseazd
U!_ateism absotutgi declard,toate
retigiiteAl@no.Ase,
i, carecuprindeaunfel de
prgoticarepractidaumic
Pentruel, Iisusnu aveanimic divia$_inu incercasedecdt
sd readucl intre oameni ceea ce doctrinarii egalitate
abolirea
ilor
eradicarea mlsmu
la de acfiunea lui Weishaupteraceeace azi am nrmi
Ilpndlafii ttgbUl3Utisoene- dupdpropriile lor
{44-sparenfd.
96 ANTIIIRISTUL MARC DEM 97

cuvinte- guo ,,soclgtate_s, iy_?ntd"rtrg$lyu S_l_AAodi4a; aceasta ferlese pot vedeape bancnotelede un dolar, afTateinc6 in
reprezenta,, 4pentru-clasele noastreinferioare, circulalie.
in spateIe1_d1e ie1vom puteas6._nc asqun_deu .daqA s-arafl a AceasldlaneaoJd.estein modciudatincdrcald-deideologie.
@tre". DeasupracuvdntuluiONE, seafld devizaIn God WeTrust(in
Dargggpg_l nu eradelocinocent. poatesdnu fie
Dumnizeune incredem),dar ap,g,slDllmnezeu
,,@.,g. nesimfite,selee@ Sisd din fefeleMareluiSigiliu
le conducemfdrda pdreaedle demindm;intl_qn,q1rv4qt, trqbuie \4eretefuhilest. in stdngasevedeuna
(The GreatSeal of the (lnited States).G-rafrsmul reversului
qa l!$q!4!p_ l, o form[ de ca la Tuvru, piramida con-
guyepgm.qq! gii lumi..."
cuprind-e-o Firamirii acela$isimbol
cares-5seintinddasupr qi-organizali.ailumina+rlor:in vdrf, un
form cdreiaestec.ouc,eputa
Avemaici toateingqgdienlele societdlilormondialiste- gQnnuutg4 fi ecare dintre
slqg{llgler c?rgnu dgqeeu-alteledoud,
Tg$glata, Bitderbers.P et-c.-- desprqcarg ne-am r
i nformalia ahorador I $i a$a
acGil6i-?6nsmil6ndIa_rdn_du.Llor_
obignuits4aUZilt-c-asuolu!&ldeconsfdtuiriamabjle.. fr,ecvq$ate ltrate la
mai depaie-
ds oa4qe4j!de stat gi de marii finanligti, entuzia$nafisd se fi ecareqlvelBAna!3Jaz6,Ia mullimeagradelor inferioare.
intAlneascd casEsebinabc-edteva-idpi.
Pa4ea superioarda piramidei estetdtatd,separall--de-{9qt,
Ilumrn3tiiaureugitsaJamanA neobservati depub& gici,tiva i, ogbj&]or-ge stiu dar
gsteUl-
!stglc ! in9_aqe m.arindoi--ese npo:tan1a-acliunii
de-fu Ior. O.r.pdlqQ
lor
4
grijd a fost sdinfiltrez_elqjrlqxrgs_oslqq,rgga-cffureugit in
fqart-Butinini.
B_qql a numdrat in Franta 266 de loji (iar cifra 6) ale
Marelu i Ogient,care im p [rt5$eaui deile-lui]Abishaupt,in U 89.
@!it curapiditate,ajuqgfnd dela I 04 ln Il 73,
SrlA_63 aJlu[Revoluf iei.
5_rn
Ilumiqalii lucrau iniens in cadrul lojilor englezeinaceeagi
perioadd. In Franta, fdeeau parte din ele - la nivelul
latind: ,,Annuit Coeptis" 9i ,,Novus Ordo Seclorum".Annuit
personalitdfilor importante - oameni precum Talley.rand, aprobareapentru intreprinderile
Mirabpau*Dantsn,Robespierre;Marat (al cdror rol in Revolufie -Crgp!!s'el gi-a dat (sauigi dA)
(*fr-tr.l; ei, adicdochiul carevegheaz6.intreprinderile noastre
este bine cunoscut) pJg.gu4AStJ-afayette (c5ruia i se cunoagte
sereferd laNovus ordo seclorun, adicdNouaordine ?,q-egolelor;
foarte bine contribufia la rdzboiul de independenfdal Statelor re, conceputl ca sd dureze in
Unite). Aigi f'*rvory regdsipe Ilurui@ii_diaBaya+r"a,cdrorali se 4-gqa-ordine a lucrurilor
saecuIorum saecuIa, v e$r1,g-dularpi tarc-o concep'
incredinlasesgreixasddesenezeMarea Pecetea Uniunii pe cale
Imitatorul lui Dumne-'tr a copiat totul, devizalui fiind luati
L4ie.-uascd,[laulpqqdeldupalqrjulalot'deno-nstrdndfoarte din egloga a pat.jaa lui Virgiliu, in care totdeaunas-a vdnst
bine dominafia pe.cargo aveauasupranoiiconduceri. C4_dgua
anuntareade cdtre lumea pdganda venirii Mantuitorului gi a erei
 98
ANTIIIRISTUL
cregtine:Magnusab integrosaeculorumnasciturordo (ratdcd
incepeporninddela zeroo noul ordinea secolelor).
pB iaza+iramiaei este gravatd, o datd: MDCCLXXVI,
fg anul careva fi alesin modoficial cacel al Declaralieide
a StatelorUnite. &tul are un_sensdublu pe
!4_glep-ende_nfa
bancnota deun dolar.
O_arqrei$BrerecqsU4q{}L/qisheUptllceidoispre-eccpreof
i exterior,sesprijinddepervazulferesffei9i,in spateleuneiadintre
s,icei-doiqp1e4ec9_{.go_qttqli.
ai lut,-qast-Iisus incddin Antichitate,
.acestnumdraresemnificafiimultiple,printrecarechevaliergi
Cheerbranto amintescpq cgA-acA4ii de-Tarotnumiti Moartea.
,,Eanu inseamndun sfhrgit,ci un nou inceputdupdterminarea
unuiciclu."
Fste vorba de moartea_V-echil Lum i, nollinceput
c-or,esBunz-.4n-d--LumiiNoi.Bgyqlulia-ft
ancezdaprovocatmoartea
unuiregimpeteritoriulpecire a izbucnit,stalglguniteauinceput
unnou ciclurdztrdtindu-seimpotrivaputeriicolonizatoare. cele
douddemersuris-auirpplinitpnrr_re$rngerea vechiiqrdini,ordine
@ AqtqqUglai4-drum spr,eegafo-d,David denunldtorul,David
seclorum.
MARC DEM 99
lui Weishaupt,pus inaplicare la intemei'ereaStatelor
Pla,r,rul
Unite gi aproapes-imultanin Franfa,odatdcu Revolulia din 1789
eSle,-aotihdsfic-prinnatura sa. Acest lucru este indicat de
simb-o-lur-ilec-uge1qgl44qpqdqblt Parisul din aceaePoc6,dar
*.-t*t_$t9i_agi -urt*i ptlnt e@u-bt t.
afld faimosultablou-Iardmdntul din salaJeu de paume de David'
in tablou il -v-qdem psnailb, urcat pe u-n-sQ4.!lq: 9i1!ndtextul
jur[mdntului gi deputa,tiistirii a teia agitAndpdlariile sauintinzdnd
bralele, dar nu incd pentru a pronunla acestjurdmdnt. Ei aratd
spre ceva ce se intAmpld la ferestrelede sus in partea stlngd a
tabloului; un vlnt violent a umflat perdelelepdtrunzdndin sald.
Vantul spiritului. Dar al c6rui spirit? Dacd observdmcu atenlie
aceastdparte a pdnzei,putemzdn citeva personajecare,stdndin
ele, sedeschideo aripd nervuratdde nuanfdmdslinie.Asttl aratd
actorii scenei,unii intorgi cu fala spreaparilie, a[ii l[sdnd capul
in jos. Numai cei care nu vdd nimic, pentru cd se afld ldngd
peietele din stdnga,seprefac ajura fidelitate hotSrarilorOrdinului
lor.
. cp__guaaceasta-aripamlslinieintr-un tablorristoric? Ea
reveleazd
sess.ul : pfjntr!-lensbrslo[
evenimentului ergaco10,
prcselisdpatiqipsteslalei!phrpra
4isj0"gdsu{sul-Ugtgilqr,
gleggryPavid,iarD-av-id'p-iqtonrlmaca-b-ru
final4Cg-tp_qjgtuttutfif
al-vic-timeloimasiCruluidelajnphis-oareaLa-Eorce$LalMuiei
David era un adevdratexpertin
lingugitorullui Robespierre,
materie.
 MARC DEM r0l

15
ASTANU E.CONSPIRATIE! t

in ultima sdptdmdnddir l@
avut loc, la S-anFrancisco, u[r_.Foru-m_lgeryafional
la care au
participat qplnqiilg_Sefi de companii di4_intre4galume gi un
4lelpqg dqp ersoane infl uentep-r_gq,UmA! _Gg_re,vi cepregedinteIe
StateIor U_n_i19,Z!1ggry1y-Bp e3_14q!i,
fo st consi Ii er princ ip al aI
lui-Lig_tqly_Qarter,NqlSqn_M_andela-IsabelAUende,p_AslVolcker,
fqs-tul p leqedi nte B ush, \[-qgefe! lbelg! e1-_Vac_lqy_ll
avel,
De$n_or1d_Iutu. Nu toate numele spun cevapublicului; qgi mai
putin cunoscutisunt in generalqei careocupdcele mai impor-
tagtefunctii in cercur
Ca de obicei,
ea
iurnali$tilor a fost permiSddoar odn6 in hol, unde puteau sd
primeascdun dosardepresdaseptizat.Cei interesafig[seau,totugi,
u
InanifeslSrii.
r*qu @:
ohi ectivul il cA45t-itujglle-qt
Nu'e vorba de ceva foarte recent.b!fet$t191-secolqlfl-al
optslrCzggqlea, Qecjl BbsdS puneabazeleunei societdfisecrete,
oiganizatdduparnodelullluminafilor. Nucleul centralsau,,cercul
-
inLrior.. a devenit,in 1909,o asocialieintitulataRoundTable
Masa Rotund6. frin rAndrrrileacgs-tgrnoi cavaleri ai Mesei
B-otunde-fb,geatup-449- nembti aj Canerei Lorzilor, unii dintre
q+ma I b-qgqg-b4nsherLsocial i I ti . Ei au penetrat presti gi oaseIe
q*ri a.-iu bambridge gi !-l,on,au controlat ziare $i"' au

4 acestui_scop.Se mai putea citi cd Eisiunea lui er? r,s4 se

qgncentre_zgasuprAperfofrnanf elor$i ofrortrrni tililor fundamentale
cdroraomenireava trebui sd le facd fa![ in momentul in care
vom intra in viitorul secolgi in noul mileniu. Forumul se{ine in
102 ANTIIIRISTUL MARC DEM 103

SfhntulIoanplaseazd triumful Fiare.rrharyeacrs!teren: Comisia Trilateraldse datoreazdlui David Rockefeller9i

,,Hilllglti_s_4lu_poatd cumpira.gnisiyrtrde-@lu 3!es9pgql". qg"c.@Care voia sa racddin ea,grupul de
peslelgggIglipdmAnQlulva_erngi_cel.94r_va_disp_unedebani,
@-cel mai puternicpq carel-a gunoscut
decifinantistii.
Mase fqtunaa va da repedena$terelqlnstiqfqfl_Bggal
pentruAfaceriInternatiola_le (RIIA) in MareaBritaniegi a
C-fn-ului in Statelftite, acestadin urmd fiind sprijinit de
P:lgrhs-Society,un numepreluatdepreolii peleriniimbarcafi american6.
pe Mayflower,la inceputulsecoluluial XV[-lea, pentrua se
&gteaqillpJgsr. ruri, carenu fac decdtsd fotmezq aceeagi
instalain America. nebulqes-a.-s a,carenu
Dgalruoul &azbolMondi al, eIementeIe-fondatoareale mai aunevoiedemultd'vremecasI existesubproprialor firmd.
Ugndratismului suntdejapre . S-aundscutintr-oefervescenfd Ei,-lbp0-in-atii,erau aceiacare primiserdlumina cunoagterii,
degrupurisatelitegideafiliafii diverse,pecareo vom simplifica mdncaserd fructul copaculuibineluigi rSului,graumo$tenitorii
aici, dar a cdror inspiraliegeneral5nu variazd,. Aceastdefer- ai gnosticilordin secolulI, ndscu{isubpaqiiApostolilor,
depnrtafi
vescenfd nu ducela dezordine,aceleagi persoane seregdsesc mai p-e;rjruaprqp.av-Adul-c-o!.(mriulre^ligieiluiHnstos.
mult saumai pulin in diferite organizagri gi agaseva intAmpla rimdne !n asocia-1iile
mereu. @lgi;i
internalionalerylhraleinvdlu-itdin discursr+ri careurmdrescsdo
ill 954s-andscutGrupU-l_Ell4grbqrg, intr-unhotelolandez,
4EEsdE.De aceea@nsgende avatarurile ideologice 9iinfiuntarea
dela carei setrageginumele,sub_preledintiaprinfului Bemhrd jocului politic
artlfr-ci4ldcapitalisru:meD(ism, 9i se suprapune
a_[JdriloldeJos.
pgincipiuls6u vizibil.
zd esteUificarea Europeisi a Astfel, nu-9demirarecdbolrevigii,Qaren-arf! r-gzisLal-fmd
IJ4!e Qin'Grupul Bil{g1!,rg fac parteunii dintre cei mai qqleneflsiat-dc-sa,de la-insepu!4up-dcum4rati
importanfifuncfionarigipersonalitdlidin lumeafuranfelor.@91 aiutat-ell}gggqg,
AnthonyC.f glon_c-e-rq.-e-!4lqr-.1aIus-ti-tutul-floo-v-er_dcla
cultiv[ pesfiarea secreh'luidarrru\fqasnfie cqlsidetato societate
@ Ca[fornia, dupdee-astud-iatertri\Lele
secret6.O altd organizafie,ljlaqe,rg!_C-,-orymiliorz - Comisia
n4llgq4_1e=gmeljaane. S-adescopefit,asft , un anume
Trilaterali- va vedealuminazlleila Tokyo,in iulie 1973;eae drrec1torullE-Lulrri din New York, s-a
WittiamB* T-homqgn,
fi iqe q ER.-uluigi a-Grupului Ri 1de,rberg.Comisi ak Tri Iateral5 achitachpllUtelilemisiuniipe cqru
dusla Petrosradp.,entru-a
marcheazdun progressensibilfaldde tezeleGrupului,deoelece
afeiq:edete o qrupareplanetardmai vastd:4m9!9q_dp_L{_qrd, ry" C*"." tq5ieiu Rusia9i a f!cp1--o--dq4q[e-de!A-!qdi9!-de
dolffitsc;zicilor pgnhl.qaac-eq!i4, dupdcumscriain perioada
EuropaOccidenta.li_StJeponia. lacquesChirac-pe atunciprim-
-
ministru descriepublicComisiaTrilateralScafiind o ,,societate
a-c_e94 WgghirygloU ?9q! (2-S!*Larie |9I S)r-.fu-!t dillrgz"
@a", dupdcarerespectivul personaj
degdndire"gi o considerddrept,,unadinfe celemai eminente". ajutor american gi sdJ atragddeparteacauzei
s-astrdduits[ obfind
 MAR.C DEM 105
r04 ANTIIIRISTUL

O-fgliUurl-lui. W-ei slqup t a r ezistat, trec6nd prin m ai muIte

revolulionarilorrugi pe premierulbritanicLloyd George.Il
r-qgqsimp,gMorganfouddndimpreuui-suRo-c-kefeller,American avataruri. Interzis iri Bavaria (unde fondatorul s[u a fost chiar
(AIC) p_egt1q q-i ajutapq bolqevici. condamnatla moartein contumacie),el a evoluatsubnoi forme,
!n!944!q4al C_orporation
n, autorulromanuluiRdzboiul unindu-secu grupuri gi grupulelecaremilitauin acelagisens,dar
lumilor s9_inl0bqSt-e_ifr care nu erau zusqinutedi doctrina puternici pe careo aveael.
-1920,la Moscov4cuurrl drntredirectorii
AIC-ului. ,,A atrasatenliadecdtevaori cd se"afla_aaalg in Germaniaa renlscut subformaLigii Virtufii, apoia Ligii
pentru
afacegfinaneiare,nu politice.Nici mdcarnu i-am cerutsd-mi celor Drepli, gi in sfhrgita Ligii Comunigtilor.in Italia i-a asimilat
explicecu.aplrtsaisa_vprbestl pe carbonari qi pe Tdn5raEuropd aluiMazzint.
despre6facericuregimulbolgevic
A-qsastdf_a-i1r_1-o_a9e_dqqlry4q4llp-mf nafilorestesintetizatdgi
ab&! dcpat-crlguysnrtll,nici cum puteasd tratezebu el altfel
de_cdt d1rp6,Un dedatepolitice.Toateastea,trebuie scrisdundeva?Fdr[ nic_io f!doi4!1, qi iqqd din_184!. Acum un
Anumitnu1r15r
s-o spun,&paW.aUp_Ut-e-fq_q Totugi,nu era an, se putea citi in None Dare Call It Conspiracy - Nimeni nu
ryqqde ig[el9ge_fq." indrdznegtesdo.4gqlg-ass-Aeolspuafie-de-GaryAllen:
preacomplicat.Dgl6 cumscrieSUtqn:,rQulnseexpliqSaceastd
coalitiedintrecapitalism si bol$evici? CeamaisimplSexplicafie ,,@MgIx a fost angqiat_{9gtg*p_ misterios,care se
numea Liga Qq1qgq!9I_D_IgpU,c&fusdaslil.e Manifes tul
estecdfl[au1rSii depeWall Streetall {_q1t_s_{L-q_e_!a!iAdd cdtmai 'Agqlqg-4{ev-dratMarxafo-s.ts5,a-duca
qgltpog$il$isa-s9-orgatrlzgz'e]assafiglobal6..."$ifaceaceasti comunist...&tgggqjqqf
remarcdfoarte lSmuritoare:,,Ggerne!9__lumU tqebuiesd fie
gssraeJpraeramul
lapreblqll4lpqztleijisaeodifi $ prin-eipiile
sggglgatq_p-ent1g cq-pglpg. delpL sd se afle in mdinile reJalullelar9-qlebi!4q-is-urua
.qn .4c=Adam
"
bancheri Ior.l' A qq$t!4 r -AU_rgp_ezttju_IJRss_dupa standardOi I -Lucrurilefo"dao*t OtdrrruluLllumiA4litgr diq B avaria.
ryg$ha"pt,
di+ NqtyY_orkgiChase;vin din StateleUnite daraldin Europa devin clare.Iluminalii suutasgia$icareaqinspirat
$ i Revo lutia sovieticd ste. CjrddSia
si asociatiilg *ryr_o,!-d?-li
,sidinalteldri alelumii.Printreceimaicunosculi senumdrdMax
asociatul unor institu{ii bancare puternice, cerej:g- finangigtilor se inlelege de la sine. $i Ggfy.{Jlg" rezumdfoarte
I/"ibg1g
lqo_!an95d4_Qlqcl+qlmin bine strategia:
anul1917.U_Dul dintrgsefiiacestei bdnci.PaulWarbur&a afirmat ,,Prqmotoriinoii o , aparlinAndfinanlelor
internafionale,avg.qu-ugllo-i-e-d9-a-b:7*FLdelansaregeografi cd,
la l7 februarie1950in faJasenatuluiameriq4ql'Yg_1L-qysg un
ca aSla*vC.pl4,cqq ." pentrua le servi operafiunilerevolufionare.C-omlpismulSq11tglic
I,yy9rnrrr_qnd19l, fre
D-gy]!!&o-lksftller estecSlaoar-@iunea y4-Sglyl-drepLrabig, i4_t-l_r!p_q.g soqi4l.iqmulfabian va asigura
giva mergepdndacoloinc4!sdinstalezeo sucursald-a prqmovareqlociali iprin- idei. Acesteaerau,agadar,cele
Sqvt_elici,
qgg_ft f . ulg_?gelegti-iggq4, parteaviol entda comunisqlului
ChaseManhattanBank la Moscova,in_c_l-6direa erlnumirul 1
d@lnuugr't".t iosugi,inmod solemn,in pgf qi dur cgre q.eqyg4p*e$qq.4bajegga*akntleide"la acliunile
punea bazeIe Comisi ei Tri Iaterale.
| 2J 3.-. tn99914ql-etri-r-r--calg, ascunse.nevioleq@ l-tmaipeucu-loase."
Toateasteasuntfoartelogicepentruci, in esenfa ldeile mondi.raliste se refugiaseri in Marea Britanie, pe la
ei,doctrina
Ilurninafilorcoincidecuceacareinspirdacesteregimuri. 1840,dupdegecullor din Franfa.Primite de socialismulfabian,

*r
 106
seinlelegefoartebine cI zona lor cu virulenfaceamai accentuatd
estesitueazdin fdrile anglo-saxone.
S,qbtrasdturile mondialismului, {.qtih4.qlrl apare mai
a!s9p_t?qLc-elp:4ig-iq.fqzai&iali'. Nu_lrg.bu_ie sL qeimpund in
mod _brutalunei gdri,ci trebuie sd cucerea$ p_op-qla[ia
intregii
lqq1i,dtgplpeqtruca{e_q{9_U9yqi9q4-fol9!g4 loacepotriy:te
pqrl! ea
lui. Acesta este de fapt 9i tglqqlUl_&_lqsit de doud ori de
qgtbart-"J,1!-1993, pentru a salutaalegerealui Bill Clinton. S-a
vorbit pulin de Clinton, 9i mai ales desprecel de Q|_dqdp_a-uume
ut rgU Jgffe.r-s-on.El nu a fEcutparte dintre invitagiiForumului de
la SanFrancisco;nu joacd nici un rol in institufiile mondialiste,
dar astae ceva secundar,deoarecevicepreqedinteleAl Gore e
bine plasat. ISg_q=gg_pgt gi_-s14plUajuJorul,,pentmca Statele
Uq!t_e_ yind
rrsq__{9 srcaterul unei noi ordin i mondi ale b azatd.p e
coqq-e"!!".spune .-G"-o'rbaciov, afirmdnd c5: ,,v_lilorulsgreaparilia
ugo_{lqgll!1tlijaternaJlonalecare sd intervind in profitul tuturor, o
qafulgfio_qg?_g
in5litujie su_v_ele_rl4_qpr,g _itco,usetrs",addugdndcd
agsglg3lgggrg-,q{5:$Ie!gq. independentadesprecaremul{i cred
cd esteregula-decareprofi-ta actualmenle-americanii".
. PreqedinteleStatelorUnite esteun om binevoitor; in loc sd
sebatl in Vietnam,a Fteferatsd se ducdla Moscovain 1970.in
1987,cu ocaziacdldtorieifamiliei Gorbaciovin StateleUnite,
Raisa,imediat dupdce s-ainstalatin camerd,a cerut sd meargd
sdvaddstatuialui Jefferson,unde a spus:,,Esteun lucru bun ci
s-aridicat un monumentunuia dintre cei mai mari gdnditoripe
care i-a cunoscut lumea". E pqsibjlsase fi-g6aditJa-cultul pe
c-arail avea ceklg-^altrcilea pre$edinte al-SUAlentru_Rqvolufia
f1lncezd,despre care zicea,pe cand era secretar
,,A$
p_referaq!_J decdt sd vdd egudnd
Revolulia francezd"?
T:a+ . r,-.-
MARC DEM 107
au avut loc altemari reuniuni:ceaa Comisiei
Trilateralein aprilie,la hotelul Sheratondin Copenhaga, cares-a
tinut cu ustl-einchise; ceaa GrupuluiBilderbergla Burgenstock,
in Elvefia,de la 8 la l l iunie. Ea seintitula gqm nu sepoatem.ai
cl4r-iutAlnirea secretda guvernuluimondial". Qrlprrl pllderbeg
anul2000, avut in vedere le incepUllgn-L{u
g
atin erea ob i ectiv eIor sale euro-ail a4ti ce, se-aprqlia-p-1$ineam
repedegi si-afixat ca reperanul2002.Ca 9i cu un anmai inainte,
[lciurrll9pu]la]lamericarrnu ariscat sdasistelalucrdri, numdrul
de deputali t! de,m1$gtri in.exerciliu diu celel4lte ldri fiind de
altfel extrem de redus.
Grupul Bilderberg,ca qi CornisiaTrilaterald,@1ion9@
sut-Zll e!9-4Utu6ra1e.
in afarai nstitutttlpr-democratice 9al-e-i$L
GuGrnulmondial4uyaprq-v-guidlqralrdub-spol-u-l-ui.
Un oarecare gxempluil poateoferi@a
dtflie!5_dg_-qqlq!sari,rezoluf iilecomunilarepLEV--alALd-in&Ja
tegistatieitdrilMre. GJvg4llgii va !-fn"mQig![eunor
inel1ltulEleqqr!4ppi-0ed4qps!9rll@s4qare"
Uq-tq,c.a!q! fatian, fostul pregedinteal Bdncii Angliei,
spuneala inceputulsecolului:,,Hegemoniafinanqelormondiale
pestetot 9i toate,ca un mecanism
trebuies[ f,reatotstdpdnitoare,
supranalionalgi generalizat."
p:irnUlnazUondonniat a fumizat un levier pentruinstal4rea
Uljtldrnil/Jlsiuni a acestuimecanism:hecatombelemarcaser[
profund populalia europeand,iar cel carespuneacd nu vrea sd
mai auddvreodat[ de rdzboi era sigur cdvamarauzi.
Dar cum sd instaurezi o pacedurabild fErd o organizalie
mai presus de tofi, care s6 aplanezeconflicte precum cel care
abiaseincheiase?Ds,s=c.9g{gnIlilrdlMclshqupEU-eqqtJ-lcaaia
vf-satdde a face primii-pA$i, 9i a-s!aa insemnat Societatea
Neligsjtot Pr-o-aqqlgddsccrefi qi-au inc,eputopera de pace
ftnaq@ndEyotulionarii careaveausdrdstoarneimperiul !6rilor
108 ANTIIIRISTUL

Uqqechnseze connicte !, dar nu chiar astaerapreocuparea

lor. Iqjimp ce seprefrcea ei il-
z_i,pg9,9auniversal6,
pldteaupe Lenin. exilat in Elvetia, $!pgTrq*i, ca sddeclan$eze
Revolutiarusd.BancherulJacobSchiffajnvestit pestedoudzeci
0e milioane de dota pe$Il_ag.e_eagi-cauzd,dupd cum
dezvdluie nepotul sdu intr-un articol din _Nqy Yolk American
Jt"r"oL n I fuA**n t949. Iar acestea sunt numai cdteva t6
exemple. MARII CAXOTTORI
Sgcletalg4N4iudlgf s-adoyedit incapabrla_sa-stingd yreun
rgzbo-!,-_c1{4maipy!4*cgl!9-4lDq"lg}arbgMondial. AI ANULUI 2OOO
Crearea-Organi - aEei-Nafiuqi Ior Uni tea fos-th,ot.dr-dt6 cu
g4liyaa_ni in4[g1Le ilrgintaga
-ca ei $F:$r_dea_ul_timasuflare.Eaafost,
c,oncqpul4 dEmemhiiSR,carecuprindea, dupdcums-aaflat in martie l995,laprima Conferinl6ONU despresdrdcie,
maitdrziu,U!_Uggrjlilrlp;p_qiqr-t-qttt4e4genti,comuni$ti. la careau participat pestezece mli de delegali gi observatori,pg
Spotlight publicanudemultIi stasubsecretarilorgene_rali al Qlg!oraardtatin.ptepulgedinle lpqg4re_tre.Qqie-mers:
cdrorrg! e_ d-e-terrpip4111 qg
p_rgblem_e1.9 pqlitje de securitate, s[
,,4-LILe-b-ui extindeti re e
i11 Sj
decipentrutot ceprivegteacfiunile.arm?tg lumea intreagd. peglry plobl_e$_elq!_egdq{esex, mediulinc-oqiurdtordreptsrile
{in qi,pfqblqpesoc-ialg,
ac_qqtpgl! ,a,fost.incredinfatin p?9e-z
muncitorilor,-pop-g,lafie, 9-qpq_Q4. pentru
a forma o fo(6 puternicd gi uqit5, care sd po--4td-cgngtitui
v.41fu1
9Tcl!$ iyitate,.fi
ati " or,-ur=uge}lglrntgle_g-qri,secrete.
sd fle soracealg.are, de lanceq-ur.pi,uniscadfiondialein cadrulsocietdlii civile."
Wcoadifii, ' Se mergea,astfel,
carefaceordinein c-urt-e.4-g-91_q-tpqi.c_t,
@ de blgJle-s_c_gJt$ile
ryl_t"m"e-i_i_ep-a$e
pp:rIru publ l;, iqt;na astfel explicalia intr-o eroare e conferi! !ei:,,Ofensiva impotriva_q iEi,r ealizarea
F.rdq
ryfrtleles-
fundamentald:cei careconducservescaltceva solidaritdliigi creaieade locuri de muncdpestetot in lume".
inmeniu. Obi I lor este toatesensurilecuvdntului. jgrelEl,dar_laung1r.t4qtt
-cUltiva!mll.Ia_v_re_nne__s
care merg de la socialismul fabian la marxism-leninismgi la stadiuestenecepr sd lansezilozin c; acun
comunismul chinez. Qupd cu{n qpunc_GaryAllen la sfhrgitul nici unpericol,masetesunlpe.i
s@: ui,_frrdSi:tguta4s!
,,Comunismul- sau mai exact socialismul - nu este o te_rr4edU4g Lu!q_94_! e lasd repedeca$tieat4,-&_eb&pJilg
migcarea unor maseoprimate,ci rezulta@ 1plgiafe. Cinen-araplaudaeradicarea sdrdcieigi somajului?
ar uncl c're economlce$rrrr*ar".iF Cu toateacestea, lucrurilbsuntcumnu sepoatemai clare
pentrufoartemul1i.@ fqqt$-lplqglg_ONU,
Q glita fdrda gar91-$terrzare, in cur6nd!fuqgni au--vaputea
nlgi -S.a vdndd, gdiglqqy3 gg putea trdi. le exprimain felul urmilor: ,,NafiunileUnite s}r=nt!-.
Joloslle de
"c"_r+lnpery,n_ici-sI
 110 ANTIIIRISTUL MARC DEM 111

cao p4mg.gnaturlagl+ruiguvep_mongglFp-9-. {qoaiafiile interna{ionale gursuri,lgllglplgJaee,

aureluatd-i-s,
stede-_cregt_inareafi.qilorcregtinegid:idlqmlzalea careaufostmultdvremecalu.lde_bejai_-e_alprgpagpndeisovietice,
irys-ta!-Alesunornqi -fa1ag^d"e-r-9,\gle_Weylgd 9i u. p.ntru *.i."qi ;"ti"e, Slacegqta tem4
tql_ey-qlqb_toate domeniile."
Sd nu mai fie niciodatdrdzboi?Sevedepreabine cd'e
tl-veno_
imposibil,rdzboarele nu incetaserd niciodatd,nu incetaugi,dupd
bi Ie 9i ge4-e-Iq
s! e, mpi m-u-[s--gg-1gg! ip f eafste, rneri.muIt sau
-p.u,t
-+cq.:=.=*# --'

maibutin verosimile,darqg-g.glggimq4i4u le poaterefuza. toateprobabilitdfile,nu aveausd dispardniciodatd.D_tSgu$ql

*.-r--.1..-.--
despre-paeca-universal6 treceape o pozigieretrasdin timp cein
CdndpregedinteleCdrter,membru al Comisiei Trilaterale,
prim-pl4nsqltltal4u altesuhiecte ima.
a tras semnalulde alarmdin privinfa dispariliei apropiatea apei
O ilushareperfectia acesteisubstituirio constituiemi$car"gr
dulci din lume, campaniasa nu a fost convingdtoare,dar nu a
!ygy$ gljt laqUra.SLUnji,fi_cla
.E:1. mondi aIi smuhri, pe care
iptdlnit obiecgii,Ea atingeaimaginafiaintr-un punct sensibil:frrd
gi
trebuies-o urmdrim de la origine chiar mai dinainte,in
apdnu poateexistavia[a,lipsaapeiducela degertificarela nivel
perspectiva iniliativelorcareaudusla nagterea sa,datatdin anul
planetar,la sfirgitul lumii prin insetare.Ili trebuie,totugi,mult[
1955.
bundvoinfi ca sd qezi intr-un flagel de acestfel, lipsit total de T,-ainceput,a fostfilozofu!!_e.ftrendRus$ell, al treileaconte
bazestiinfifice. cu ?q9qllJ$g,stlJbgd*Eiu$lein' carenu mai trebuieptezentat,
PUtempr-esuprure cd a fost v-orbadq o-manevrlde apropiere, poatedoarexplicat.Bl u foE in eau-1.1923,,-unul.dintre-fou,datoni
pen.t'lu4 5e putea con-s!4tapru.-undj--!g9lge, i-rl-timp-ulnostru, S_o_gj9!4iiPriqledlorRusieiBsl$cvice; blg45, Einsleina pornit
r-e_c-gpfivitateaumandla_acssttipdemcsaj.Rezultanrl:receptivitate laluptdpentrufgnnale_aqnui-guy_eglm.q=u.dje-l.founat-deStatele
nelimitatS. in formd Unilg,.|fqreaB-ritanie $i UniuneaSovieticd. Antimilitarist,el a
modernd in jurul anului 2000. Omul e totdeaunanelinigtit, e reculroscututilitateaarmelorin timpul rdzboiuluipentru
suficient sd-i dirij ezi nelinigtile. contracararea celuideal III-lea Reichgia militat din noupentru
Sp_ggtul-qalaftto-&;"-{rJ}-o-Leare a servit foarte mult - cu pace,dupdceaceasta fostreinstauratd.
fundamentemult mai serioase- de la sfrrqitul rdzboiuluiincoace. &bian"-afostpartizanulbombeiatomice
\gssel l,-q.o--c-ialisJ
Ws_c_d!n-g_9p_u_q9__sdp{gp_ce,ppr{rUc_5,pdn6 p_entrudistruge.rea Rusiei 9i a de1ygry!_?dyg-rg*l gi invergunat,
atunci, pericolul nu puteasdvind decQt4-gl.g_Etf,_R4zboiul Rece cAnda aflat ca StaJlpAv9a_aq9_e-Agj-de--e*..p-entru -dis_tnrgerea
rAna_Qi--g mu_liin uffa;Coiauiiie ae?eiir-are seinmulleau gi o-bsidentut;i:-
tendinlamergeaindirecJi4a.bAUd-ouarii.nELnihaismuluiEst-Vest. Ceido-igU q--
elaborat manifestul Russell-Finstein, careaservit
dreptcatehismmigcdrii Pugwashgi a fost semnatde diferili oameni
de gtiinfd precum Max Born, Percy Brigrnan_5i_Ff_6deftc--J-ql,ior
C_urie,pregedinte,printre altele,al Luptaiorilorpenffu Pacegi al
AsocialieiFranla-URSS.

i. -,-,+p-'.*

112 ANTIIIRISTUL
Al treilea om esteun canadian,Cyrus Eaton, ndscutla
Pugwash,in Noua Scofie,format pe ldngdJohn D. Rockefeller
gi devenitmiliardar gi comunisttotodatS.
Prima reuniune a migcdrii a avut loc in oragul sdunatal in
urma unei campanii pentru dezarmareanucleard. Miqcarea
Pugwash a trecut repede in programul ei lupta in favoarea
mediului inconjurdtorgi s-aorientatspresocialismulplanetar.Ea
va infrefine contactecu alteorganizafii precumNational Resources
Defence Council - Consiliul pentru ApdrareaRezervelor
Nafionale.
Lupta pentru mediul inconjurdtor inffa in faza de atac Ai
erasuslinut5de diferite fundafii, mai alesale familiei Rockefeller.
Erau aceleagi cercuri care se intrepltrundeau, fEcAnd cauzd
comund,satelizdndu-se uneleinjurul celorlalte.
Temele sunt inepuizablle: suprapopulareaglobului,
despddurirea, stratulde ozon,efectulde serd,degertificarea,ploile
acide,radioactivitatea,extincfiaunor speciivegetalegi animate...
Toateacesteaconstituieniqtealarmecarepot fi declangate pe-
riodic.,,Alarmd,oxigenul!",,,Alarmd,ozo4ul!",,,Oameniide
gtiinfaspunci pdmdntulseincdlzegtein mod periculos!" etc.
Faptul cd acesteprobleme au un sdmburede realitatee
una; cd sunt exploatate intr-o intenfie care le depdgegte
problematica, este altceva, gi nimeni nu o mai poate nega.
Mondialigtii onusienigdsescin astaun mod de a {ine maselein
nelinigte,de a le creao conqtiinfdvinovatd,de a le insuflapanica
pentru a-gi exercitadominafiaasupraspiritelor gi a face astfel
incit ceeace pregdtescei s[ aparddreptsalvareaomenirii.
ConferinlaintemalionalSasupraclimei de la tserlin(28martie-
7 aprtlie 1995) s-a derulat, ca gi Conferinla de la Rio din 1992,
cu o punerein scendhollywoodiand.Treisprezecemii deberlinezi
fuseserdpugi sdcircule cu bicicletaprin capitall pentrua provoca
ambuteiaje monstruoase,ca un protest impotriva poludrii
rilErPt<--r*
MARC DEM l13
putea repro$arisipa de energiein momentul in care se adunau
pentru economisireaei.
Conferinla igi propunea sd aratemlsurile pe care trebuia
sd le ia llrile industrializate in vedereareducerii factorilor
ddundtori,pentru care le facuser[spunzdtoareConferin{a de la
Rio. in special,eravorba de efectul de ser6datoratbioxidului de
carboneliberat de industrie gi careameninlas5fransformeplaneta
in cuptor,provocdndtopiredcalotelorglaciare,ruinandagricultura,
schimbdndp6nd la un nivel insuportabil condi,tiile de vial6 pe
glob. Organizalia le ceruse celor mai eminenli experfi
meteorologi, cei de la Accu-Weather,sI prezinte situalia. Spre
constemareagenerald,specialigtiiau raportat:
. nimic nu indicd faptul cd s-ar produce o creqterea
temperaturii globului terestru;
o incdnu e posibil sdsetragdconcluziac5 omul influe{eazd
plima globului in mod semnificativ;
o incd nu s-adovedit cd bioxidul de carbonacfioneazdin
sensulunei ridicdri a temperaturii.
in rezumat,la Conferinld au luat parte delega(iilea o sutd
gaptezecide naliuni pentru a lua mdsuriimpotriva unei primejdii
carenu exista.Cercetdrileprivitoare la trecut aratdcd pdmdntul
s-a incllzit qi s-a rScit c6nd a avut el chef, conform unei istorii
care nu,se supune nici unei periodicitd{i, nici unei cauze
identificabile.
intre secolulal X-lea gi secolulal XIII-lea, clima eramult
mai cald6 dec6tin momentul de faf[, Groenlandaera acoperitd
cuprerii, de unde-i vine gi numele,scandinaviirecoltaugrdudin
 1r4 MARC DEM 115
ANTIIIRTSTUL

apropiereaCercului Polar gi cdlugdrii aduseserdvip de vie in

Suedia,ca sd aibd vin pentruslujbd.
Din a doua jumdtate a secolului al XVI-lea gi p6nd la !gg4glN!@npen!*{L999p-'cs-av-eesa*um--e-29'
jumdtatea secolului XIX, a fost ,,mica glaciafiune..,Tamisa Absurd?Nu!
inghela la Londra toatd,iama gi Ludovic al XIV-lea, ca s6 nu
, v ^ . l

infrunte culoareleinghefatede la Versailles,cerealectica. mdrturisit.cu Lc-s!-er-b91el15i*19*i-n"1gg-ggea

Se mai poate aminti gi de perioada greco-romani, cdnd
nivelul mlrii era cu doi metri mai scdzut dec6t cel de azi. ca
unnare a acumulSrii de ghefuri la poli. pe tot perimetrul
Mediteranei au fost gisite instalaEiiportuareromane scufundate
la aceastiiaddncime. Lucrurile se petrec aga de multd weme,
dovad6 acea grotd,preistoricd phnd de gravuri rupestre,
descoperiti acum cdgivaani de un scufund[tor gi la care nu se
poateajunge altfel decdtcu ajutorul tuburilorde oxigen.
Nu sepoatestabili clarcdpdmdntuls-aincdlzit, agacums-a
spus,cu 0,4 gradeCelsiusde un secol,ceeace nici m6carn-arfi
ceva dramatic. DupE un studiu al Universitefii yale, u$oara
incdlzre nu va aveadecdtrezultate favorabile, prelungind timpul
activitEfilor agricole qi provocdndo cre$teremai rapidi a plantelor
care se alimenteazd,cu dioxid de carbon prin fenomenul
fotosintezei. Efectul n-ar puteasd fie decdtpropice prin reducerea
malnutritiei in lume.
Producerea de dibxid de carbon de origine umand este
evaluati la 5Yodin total, iar profesorulJohnchris ty, carelucreazr
pe datele furnizate de NASA, spunea: ,,Urmdrim intreaga
suprafafdterestrr prin satelit din 1979iar in acegti gaisprezece
ani nu am constatatnici o cregterea temperafurii...
Un purtdtor de cuvdnt al Accu-Weathera adlugat: ,,Va fi
nevoie de incd zece ani ca si gtim dac6 temperatura globului
cregtesaunu."
ilor
sa in !ard: ,,Rezultatula
vapuleas'Lqe@t
tdrile."
fluctualii ale stratului sublire de ozon (in grosime medie d9 foi
milimeiri gi jumdtate), situat in stratosferd,intre 12 gi 40 km
altitUdine.Acestsfratg azosflteazdtazeleulfiaviolete,careinff-o
cantitateprea mare sunt ddundtoarevielii pe plmdnt. Stratul se
al
ingusta periculos qi s-a dat alarma: de la un anumit procentaj
,"id.rii brotrului, seinmu{eau maladiilecutanate;accenfudndu-se,I
o creeterea numdrului de cazuri de canceral
;;;;;;;;iprou*u
pielii, de orbire, de sl[bire a sistemuluiimunitar al omului; ar fi
apdrutrepercusiuniasuprarandamentuluiagricol q1* ! crescut
de
temperatura aerului cu-catevagrade,contribuind la efectul
serd.
Principalul r6spunzdtorde aceastdstarede lucruri a fost
identificat nittA familia clorofluorocarburilor(CFC) utilizate
"u cele
la spray-uri. Eliberate in aer, acestegazese inal{d p6nd in
Acest
elibereazdclorul.
*uiinutt. straturiale atrnosferei,undei$i

ilF'r*"
 tr6 ANT:IIIRISTUL MARC DEM tt7

clor furdozonului,caree formatdin trei atomideoxisen.unul

Ozonul ser arefrazddin v ina Iocuitorilor pimdnfului, canza
dintreacegtiatomi.Decinumaie ozon!$i afldmcu srJazdcdun p-entJgp Idcerea Ior cotid i and:
fi ind aerosoIi i de c,are-sg_lg!g-s-e-s-g
atomdeclorputeasddistrugdpeste o sutddemii deLoleculede ca s5 se parfumeze,ca s6-givopseascdpdrul sauca sb se radd.
ozon. rJtllizeazd CFC-urile laizolanli,la frigidere, in unele activiteti
industriale, toate ldbruri legate de y1491letegtrq i,n timp ce
negtligaz?ieLaPgPran-aturah'
?-tqprelenJ!
Dar.A$lhlr slulng_ fl-eg;tialB,ula[a
aqdri diq.e.r-e
'!g[1,
supranaturald. L Pentru cd
omenreavaplerl. dameniidistrugprotecliaozonicdcu aerosoliilor, dL
inlqgqregqaeEQuri-.letu,a)IpEqry,9t4!4,!pgan-ssusllele"sars
ng-cq4fin clor. c, inv-ocarea
puteritoJgqlesteesteinutild
D arJqg!6.'*ecq4$a- aal$!p. v-?plovo- g4 o cu lp abrliz'are,
notiurye-a-uuui.pasat impotriva mediului inconjurltor, impotriva
naturii umane, dg-gfg-pq[!-scaLa adoptdndmd$urile fuglg de
guvernulmondialsa-lLglEgar-al-insl@clor9-Ug_il_vp,113-$e.
He_quU ff vede in rdzboiul impotriva clorofl uorocar-
Ta-al-e
burilor _sA_W
ry]e"!4_{_e-14 94_!,t!seq?4 pg[i.
Brevet vau produclia au devenit ast[zi de
publicS, astfel incdt industriaqiivtzati au tot interesul
noto__rlet4te
qa-tfg5z-icdacesteproduse gi sd elaborezealtele noi, ai ciror
singuriproducdtorivor rdmdne,incd o dat[, tot ei."
., atingeins[pe slujitoriiDomnului,ci Aceastdexplicafienu e deloc falsddar nu excludeo alta.
.Pjg.9-?p$$j_v_rpanu-i
pg-.gpmenii ,,carenu s-aupocditdefaptelem0inilorlor,casdnu [gge.J!1hgp l|g2.vulcanologul publica,impreundcu alli
serr1,c.li4g.{ry-c!!gr
gi idolilor deaur,deargint,deatamd,depiatrd noudzecigipasedeoamenide $tiinfadin douisprezece!6ri diferite,
si--de-lernn r-rupot nici sdvadd,nici sdaudd,nici si umble.
..pa-re un apella suspendarea interdiclieiCFC-urilor.Aceqtioameninu
$1nu s=p11p_o*n51t
deu9derr_lg_tpr, y"fgirlBnile
lor, nici de suntdeloc ba chiar dimpotrivd, s-arputeaspune- nigtecantitdli
-
curyrg -n_ip"#g- neglijabile in domeniul lor: cercetareaatmosfereigi a climei,
lp.q-n_igr
de_furtiqagurilg
lor.;(Apd6s at1,1;ZO,-211.
medicin[,cancerologie.
_ +.lpggr1,tttt#" a-Ul"i Qfa-dgflggelurile
careil amenin{d
in consriinf".
3le+,ryiitlperlq4 &144q$! pentru -Cgaua:ruJ.-eidespus:
. emitg i!Uel_6-50-dp-milioane de tonede q"tqt- de
, ';-;
comparatcu cele_0,71-milioane de tonedatorateCFC-urilor;
 ANTIIIRISTUL MARC DEM 119
' Nu toate stafiile de mdsuraresunt de
acord cu scdderea Pentrunoile spray-uria fost alesun simbol comercial,care
stratului de ozon. Unele au constatatstabilizarealui incepdnd
din 1935. garanteazdabsenfa clorului din elaborareaproduselor.El constd
o MoleculeleCFC-urilor,foartegrele, intr-o mdni agezatilasupraglobului terestru.
,,nuurcdtoate lacet',;
s_unf.pp,dlat-e
-de.mare,$i_distruse {,q lactqiiG ain orezlrii sau
termitiere.
o,,Gdurile de ozop1lB41q1gu
* - folosirii
CFe-niilor. l"*-
ggrerafiz?ti5
. Caqt_rlgl9A_de__gJ,ftg,yi-olqte
c4reajg-qgep_e_pfunflnt ar in_
dicama1curdnd.ote.n-djnJ5te- scddere.
t L@, diminuarea stratuluideozon
a.rgro."v.oeilo*
eregtere,deJ a.20..
% a inso!aliei ultraviolete, adi cd
ebhivalentul cregteriiabsorblieideradiafiesuferitddeo peisoand
caresemutdde la Parisla Nevers.
Tazieffaad6ugat:
,,Cglgpgrqgrea CFC-urilorpgntr-'ua suprimaunprocescare
"ng"9qnp-eritol,si"ggtg-pg-gMde*inientarea
Tgqtorgaze,apa\-e--9.e.g1tltel UtUtr_leSi,qu
a-t|J:r-rei cu,cAt
Stgp,idd
acesteasunt utile--.cFC-urilejoacd pentru
ldrile in curs de
deivoftaie-unrol major, permi[anaintretinereaunor linii de
congelare esenlialepentrualimentaf ia populafiei...
Decinu a$aseva sftrgilumea,dacdnereferimla conditiile
actuale.
-o-ElrPgd4n-9$s-ltgglq!"inse-Huralorsep-lefacec,6
lg!.:ar4-gezglttli-ql_eadgsg{gopg+*lggji.gtilnpiflee,asacum
sefacg.giiu-qaau-1,-e-f_e"qs.ilui.0eseA:ilffi
iiirJ"deobservare
au fost intdrite, $-auqtqat_agpnp-ii, fixat calendarulpentru
^s-a
retragerea substanfelorpericuloase.
iqgs_g!,i*-glevii
aufasimobi_
It-zejipe-u"tg,*sgsihiliza-reallpirlnglo.utt""tr&p6'-poate
prearepede- spray-urileaudevenitbombeexploziveprin adaus
de butan sau propan,inlocuind prin accidente,ameninl[rile
cataclismice careplaneazdasupra planetei.
 MARC DEM t2l

t7
BOMBA P
Pentru a obline adeziuneagi, in cele din urmd, supunerea
populafiei,putereade fier careseinstaleazd(,,$i i s-adat st6pdnire
pesteoriceseminfie,pesteorice norod,pesteorice limbd gi peste
orice neam t...] li sd facd sd fie omordfi tofi cei ce nu se vor
inchinaicoaneiFiarei...")areneap6ratdnevoiesdcreezestdride
panicdcontrolate.
P:! kaprovocat,in
p!8, o maresenzafiespundndfdrilor europeneintr-un discurs
rdmascelebru:,, e_la rizboi
viitor qi
nu mai putem actiona."
Acestecuvinte au avut un eftct considerabil.Scofdndla
lupi,ua zilei @d, ele exorcizauldrllemarcate
de rdzboiul mondial terminat nu de mult, de Hiroshima gi
Nagasaki,pline de ingriiorare din pricina Loviturii de la Pragagi
a BlocadeiBerlinului.
Dar, in acelagitimp, e-lqle_iudieau_mijloculdearcac{iona:
r44aJea. Ugk tusesepIgqgql4lgle primei sesiuni a oNU in
S4 6, a fost artizqpU_l_agqrdudqlcarq aUpus__bazslcBnghIUlui,
apoi unul glgqx pplqglariiConsiliului Europei +i ai CECA
(ComunitateaEuropeanda Cdrbunelui gi Olelului).
Qampani-llgdq impotrivadespdduririlor
p-lo1941i-Alnedirrl-ui
au ayut ma! p11[Ur.ggsuin rdndul publiculuidecdtgauradeozon.
stog*"t..ru"a.rt*l cljg-@ezej@alia:infiecare
minut, se spulea, d,fsparein lume p suprafal[ impdduritd
echjvaldndcu douezq-c-i $i-sincideLer-enuridefstbat.Im.aeinile
aratarbq!4ozert:_c:?{lgroi1u,lgryiqurimalinAmazonlasa911
Coastade Fildeg.Pddurilebrazilienefrrnizeazd.sg-afigd,Un
r&l_4b-ql1g94ulnbqe-sar-pame-n-tggit-o-r-ner.rtU-vig'E.Dacd
dffittr"u consecinlele nu suntgreudeghicit.inplus, vegetafia
absoarbe mari
in cantitdti dioxiduldecarbon,decareatmosfera
estedejasaturatd.
. Ideealatentdcdoxigenul
ar mai puteafr gdsitgi in altd parte,cd in locul copacilortdiali
cresca[ii, cdt4iereaa optmilioanedehectare depddurein Coaqta
deFildes.in ultimii treizecideani.a trecutneobservatd, a sc[rul
visoarea propagandei.
__-
intdrile iqdustrializate,lupta impohiva polulrii de diferite
feluri ainceput sd-giarateroadele,demai mulfi ani fiindinfiinlate
Mrntqlggale Mediului. Deci, de ce nu s-arrezolvagi problema
cu oxigenul, agacum s-a intdmplat gi cu altele? Opltg1lsmula
rev-enit,eg,o-l_ogq_e_-!U-_1Sd,Urerpdgp_qpglglitate,dupdcum
qq$L4!qU-, in legdturd cu ConfeJin{a.de la p911in- jErnalelq
carecreeazdobinia $i uneori o reflectI.
Citdm din memorie problemahArtiei.
,-{..1|ogg$9!09{gnd s-a exp-licatcd, peqtru a publica un
ziar sar+ocarle,trebuie s[ se sacrif,rcemulli copaci. Societdfile
cqe igi fac publicitateprin pogtds:Aggrdbitsdsc4epe te:
realizatcu hdrtie reciclatS.Aqeaste.micd spai lui 2000 a
dus la aparigiaunei noi industrii care duceaintr-adevdr la ceva
economii, dar s-a aflat cd industria hArtiei era mai pulin
distrugdtoarede spa,tiiforestieredecdtsespunea,cd foloseafoarte
mult lemn rdmasde la alteprelucrdri,c[ - pentrua seaproviziona

.t
r22 ANTIIIRISTUL MARC DEM r23

- curdtapldurile care,ldsatein voia lor, ar fi putrezit gi n-ar mat lor. El va hotdri cine poatesd vind pqlq-megi cine trelqie _Q:9
fi servitla nimic. p4l4F?!g5ffi i
carevorputeaaveacopl
Toateasteanu inseamndinsd cd qgilulqopesil_or sacrificali $iga!i. ca
nu qi-a ocupat locul i[migp-Lp-areb-r-.g!0al omului trditor in anul s61gqgg4s-qd. nu e o vorbi in vAnt;a fost dejafolositd
Cq_e.1qr1iunea
2000, i asuprapddurilor globului, in viala sa in acest-domeniu ei4*lq14e-qa
cotidianl curnpirAndproduseecoJogis-to. Pe cutiile de chibrituri trpia,practicat de BancaMonM5, condus[ afi.rncideMQ]!?4{:Laru]'
vAndutein supermagazine,unanunfde culoareverdeil linigtegte qi g"pl$3luqggdggugfo-ehgra, undeau fost semnalatepractici
pe consumatorulcongtiincios': cumplite: fef"qifortglg,.si aygrtgzechiar gi i.n luna a noua,p-r-in
o Acestechibrituri ocrotescmediul inconjurdtor. seringi_i4fip!p*iU_p_ente-c__e_peqrtru4otrdvieg,pt-lultc.
o Nu contine sulf; limiteazdploile acide. Conferinlade la Cairo,din septembie I994,aveain vedere
o Fiecarecopactdiatesteimediatinlocuit. sd procedeze mai admirristrativ,dar absolut moral. Ea fusese
o Cutie din cartonreciclat. plecp4ut*t rnsotitd de o qarnpanieala gtLaspecte-dintre
Eranevoiesdsegdseascdresorturi multmai putemicepentru cele-,ma_i u,imitoare.Astfel, in 1991 a fost lansat urmltorul
,,sensibilizarea" publicului. rafionament: dacdcregtereademograficdmondiald continul in
in concluzie,putem sdaprindemchibritul farl sd comitem acelagiritm ca acum, in anul 3536, greutateaoamenilor va
un pdcat. echivalacu masapdmintului - 6.600 miliarde de miliarde de
CgS-etpW.Z+rincipalladespidrrririlor?Suprapopularea aruI orgau-iz4ie-i-
toneI iu-I 994 se-cretar.i ulorl-d-Wrdg-
Eundfor
globului! Setaie pddurilepentru ca oameniisdaibd case,mobili, N4tu-rs-atrimisun,rdspunsPap-ej, doi
bgzatpemlrturiileao-sutd
sd se incdlzeascd;pddurile din Coastade Fildeg sunt dobordte laureafiai premiului Nobel, in careseputeaciti: ,,Sdnu pierdem
pentrua mdri spafiul cultivabil pentruhranaoamenilor.Egu"afta-a tinap-ul;in fiecare minut aiar alte o sutd optzecide persoanepe
fostf Iquti$ima-isensibjladeosoqie-tatemultxpttqlala-Eal9-Ab_trea planetS,cam doudsutecincizecide mii pe zi gi nouizeci gi doud
lapte.Ac_easta Ss.-g&rcaqd pla;rtezgun gop.?gt.arygte1ga.fiecdrui de milioanepe an."
copil. Sgp.lgpopulareaconstituie o spaimE--:nare-Tse spuns Direp,Lo*rul!-rsgrarr-IrluiNatiuqilo-rUqr1-e,-peqtrumediu,
de la
sggi-4ldl',,,bo-mb3.P'l-(P
,,glp!9_ri9_4-._ln__o_g1a_!.q5",
,,bo-m-bd Mqqtafafblba, a spussusgi tare,la o conferinfdinternafionald
populafie).Qgyz,aJia-Natiu[!9J.Unjteseafl dinpnmslerincluri gfe$tgrerapidia populafiei
careaavutloc la Nairobi,c.qqgqg_st_d
ale bdtdliei @pgtrya cregteriiomenirii 9i acgasld_bdtdl_ie_e_ste,in africa-nere-prcztntE,.ael--!0aipqrq*pp-nc,o-l-p.94ttusJpl4ylgl4{qa
se4! qt-rist4ggaliprtistr ea pune in conflict Mielul gi Fiara, pe e&&g$!gi! {a! mge decdtbtapopajul, spuneael,intrucdtldranii
careo reprezintdwanisoo+rlsecularpe de-oparte qiBrs*en-s-a-!u-i cultivabilein detrimentulzonelordepdgunat
suprafefele
igi sporesc
Hristospe de altd parte.Ea sebazeazdpeacceptarea saurefuzul aleacestor pachiderme. Esteadevdrat cd respectivaconferinfd
legii lui Dumnezeu,Decalogul. dela Nairobiaveacasubiectviitorulelefanfilor.
{g!$!g!t-calewqasdia,lo--cUlluiDsmrleze-u.arilrcapdrat C@ n-usu4!chi4r-at-d-49nql@d
ngv-o_Le a_s.14lra-oamenilo-r,aggpla-v*i9,qr"i_$ig1o-4ii
#-do_rlu,I,9qficLtotal crgarJdcdgreulale*aa!0qm-ruar-putg4lqlas!9p..mq-p6mdn!ul,dar
 124 AN7-IIIRISTAL
propagandanu lla rlitat pe Malthus: pdmintul nu va fi destul
pffiffifui pe foli acegtioameni, toli vom muri de foame.
$gumenlul,alq 4cu111mai pufind for,tddecdtin primele decenii
ale secolului:abundenfasuperrnagazinelor face sd se inleleagd
foartebine cd problemanu mai este,ca in urmd cu o sutdde ani,
o problemd de producfie, ci constd in desfacerearapidd a
produselor;eforturilenemdsurateficute demarketing9ipublicitate
o dovedescindeajuns.
Politica agricold a frcut restul. Este clar cd infometarea
planetardnu batela ugd.
Cu toateacestea,se desprindeun alt aspect:experienlaa
orientatnelinigtilesprere.virsareamaselpl atras-e- {rn ldrilq sdrace
sp-1_e ldrile unde s-a dezvoltat hiperconsumul leama
rypl4pg u!4gteste,.4qadar*intqtdeaungexploatabild.Organiza[ia
Naliunilor Unite, Banca Mondiald, Planning parental, FAO,
UNICEF 9i qu[Lmea de alt--e-e3gan-is-pq-9
4-ngajateryce!g]='
gdsit aici un teren de predilecfie.
Bgndjalste 4u
Fo(ele antagonisteaveausdseinfrunte mai intdi pe terenul
fenomenului dilatdrii numerice neintrerupte a speciei umane.
Vaticanul oferea in 1944 date care dezumflau perspectivele
alarmiste.Iat6-lepe scurt:
- scddereaprocentului de fertilitate se observd in mod
indiscutabil aproapein toateregiunile planetei;
- cregtereapopulaliei mondialeintre 1950 gi 1991 s-a
datoratmai degrabdcregteriilongevitdlii;
- a douarevolulie demograficdva constain dezechilibrul
dintrepersoanelein vArstdgi persoaneletinere;
- e fals sd se spundcd pdmdntnl nu poate sd hrdneascd
populaliamondial[: perioadelemari de foametesuntprovocate
de cauzepolitice.
in privingaprimului punct, separecd cifrele sunt stabilite
pufin cam la intdmplare.Ele se bazeazdpe un mod de calcul
G"Ar. -T--
MARC DEM 125
explicatde Nafis Sadik,directoareaFonduluiNaliunilor Unite
pentrupopulafie,in raportulei din I 995: ,,A fost nevoiede 123de
ani pentrua ajungede la I miliard de locuiton la2 mrliarde,de
33 de ani pentru a ajungedela2la 3, de 14 am pentrua ajunge
de la 3 la 4, de 13 ani pentru a ajunge de la 4 la 5. Daci
prescripliile de la Cairo nu sunt aplicate,in anul 2050 vom fi
11,9miliarde de locuitori pe Pim6nt. Scopulesteacelade a
stabilizapopulaliamondialdsub 10miliarde,in anul 2000.
FAO s-a oprit la cifra de 9 miliarde de locuitori in 2030.
Diferenla este deja sensibild dacd ne bazdm pe o progresie
geometricdprosteascd.
Dar aceasti progresieesteo realitateinafara maginii de
calcul? DepartamentulPopulafiedin cadrul Naliunilor Unite
considerdcdmarile exploziidemograficeaurdmasin urm6.Faptul
cd populalia s.a dublatin 38 de ani (din 1956pdndin 1994)nu
inseamndcd va continuain acestritm: va avea nevoie de un
secolgijumdtateca s-o fac6,presupundnd cI agaseva intdmpla.
Pdndla urmd,popula{ia.seva stabilizade la sine.
. Geograful canadian Alban Entremont rezuma astfel
problemain ajunul Conferinfeide la Cairo: ,,Occidentulfolosegte
datele demograficecunoscuteca o armd in plus in lupta lui
impotriva Lumii a Treia. Dar Conferinla de la Cairo pornegtede
la o premisdfalsd."
DemografulfrancezJeanLegranda atrasaten{iacd acele
calculeficute de doamnaSadik au fost fEcute,pentru unele!Iri,
cu cifre vechi de cinci ani. Or, dezvoltareapopula{ieia scdzutin
aceste15ri,cifrele careaparin raportul ONU fiind mult mai mari
decdt in realitate. Tot aga, observd el: ,,SIDA este marea
necunoscutdcdnde vorba de calculelecaresefac pentruAfrica",
undeepidemiafacesddispardtineri adulli in staresdprocreeze.
126 ANTIIIRTSTUL MARC DEM 127

L:pga e lfeig -{4 repe-deiLapqr:$iEuropa e in declin in toatpc,onditiile_climaticevordeschidgp,e]sp_9ctiv_e_im.gnse.Ele

t-4pf iv in[6.Se mai gtie cd-irrehina,ace st proc ent a scdzut
ac--qas. gi-au ardtatdeja roadele.,,India", _sllg_e_pr$edlnteJe Uniulii
la {o-i cqpii de,femeie. iltprivinta-EuropeLsitua+iaeste 9i mai Inten:alional_epentzuSludiut$liingnqa.l P_opulaf iei,,fle_pdtd
clard:Italia, careepeultimul loc, a ajunsla I,27 copii de femeio, nu-degulfilqpprta!0arc..-dp-eereale-jzd9-gxport[." Q94ruai
ceeace reprezintdpatrudecbsela o na$tere.Cdnd se ajungela mafeconferint[desp iei cares-afinutp6nd
un copil de femeie,proporfiaestede opt decesela o naqtere.in in ziuade azi,la careau fostrepre-entate 1'R de tdri, abclo
1992,Franla avea 1,6 decesela o naqtere'ONU constata,in rg4lg+efiedin programulsdu,limitdrii nagterilorprin mijloace
1984 cd,laaceavreme,priicentul de cregtereanualda populagiei chimicesi medicale:, inclusivnrin avort.Eaa trebuitsdrenunte
mondialescdzusedela2,03la sutdlal,67la sutd.Migcareade parlialla pretenfiilesalesubpresiunea instinrliilorreligioasegiin
descregterese constatape un numdr de ani suficient de mare specialal SfhntuluiScaun.
pentru a puteafi luatd in calcul. Demografiasuferdin generalde
o repartilie proastd. in America Latind, indeosebi in Brazilia,
numdrul de locuitori se dovedegteinsuficient pentru punereain
valoarea teritoriilor. Senegalul,cu26de locuitori pe kilometru
pdtrat,,,are nevoie de brale de muncd ca sd iasd din stareade
subdezvoltare".scriaun ziar din Dakar.Fenomemrlconcentrdrii
urbane,carestdla origineamegapolisurilor(doudzecide milioane
de locuitori la Ciudad de Mexico, dublul populaliei Belgiei) are
cauzepolitice evidente gi nu poate fi imputat capacitSlii de hrand
aplmdntului.
S-qp&p9lularearusg-afl-alaqngrne-a&gtugletdlnLumea
a}-gie,e-@ delaAmerican
KarlZUrsmeister,
EntrepriseInstitute:
,,Ceicarespuncdproduclianu va puteaniciodati sdcreascd
in acelagiritm cu populafia, nu infeleg cd noile tehnologii 9i
ameliorareastructurilor economice convertesccu rapiditate in
agenfi economici productivi persoanemai inainte inutile 9i cd
qi
fq4mptea qsts c-Qu-se-cisla-uq,o-r-prqb-l-egrs--q-lv:lq-pg-l!!i-s-e-
99-O!9lrUCe."
S-:a-gal,c!.latiE-Statels I In i te ar prrtea s5 hri n eascd4-atru
milfurde.delin+eornenegtlPeglobsuqtterenurivaste ate,
iatnoile metode agricole ,ginoile varietlfi cere^liere adaptate la

,, 18
o BANCActuo.lrA
U,n-membrual-ClR-llui, obignuital simpozioanelor
Muqarirlugw-as], spuneain urmdcu cdlivaani: ,,C-gg1sune
sddeyindde piiso,g{9-14sigs.
putema$teptaca statul-naliune
inmintea lor cdnu suntdecdt
Sunt necesarecdtevacifre pentru a iqlelege,pece teren se
va plasabdtdlia Antihristului.
Datoriasrte@ a f,4rilqr in curs .de-d9-2_v-ojtar-atinge
lpportan[d atdtdemare, incdt periodic au loc reegalondri,
d_e,g_
refinan{Iri sau anuldri par lg4g_{gzyglatg_au gi ele o datorie
impresionantd, atdt internd cAt gi externS.De exemplu, cea a
StatelorUnite se ridica, in 1992,la 4.382 miliarde de dolari.
Aceste cifre sqg!3v@ frrd.o quno-a$tere
n
aprofurrdatd a fu cti on i ri i fi n anlelor publicc-intemalionale, pe
care_marg-lg pub lic nuo-are.
Cu toate acestea,e{qsentimentul cd statele se aflI in
permanenldpe muchie-d.e-culit$! c-a-echiIibruIasiguratde maril-e
g!94!r_rlpqe_QumaLfr-Io-ndulMouejarLqlprnAl1Anal-sau-Banca
Mo-gdial5gi rnultrplele lor angrenajepoate sd se rupd intr-o zi
MARC DEM r29
saualta gi si ducdla catastrofein lanf' Tg:uenul de ,,t44gind
internalionalE falimentard"nu finedeSR crizeleeconomiceau
precedente in istoriarecent[qi 4pptem-foa{g line imaglr-B-o
crizi economiceh s , carqar atingepropo(ii
cataclismice.
Sq prgs-11p-unemcd marii finanligti careconduclumea-
pplgglAilll pe-sate.l-?4.citqtgsteunul dintre ti -@!!5[g :5
proLoaceo qgl&]ft crize Dupi toateprobabilitdfile, respectivii
ar fi in stares-ofacd.Djfp-e-qtruse?Aceeaqipersoand citatdne
au asistato mie cinci sutede persoanevenite din diferite !dri. O
reuniune ca atdteaaltele, se va spune,unde se va vorbi despre
sfratulde ozon,desprerefacereapddurilortropicale9i altesubiecte
de acestfel. Da -cdndafldm c4,
pr-99u!q-Dgvid
E llre-Jer7t", la lucrdri participauoameni
sulre fockefeller.secretarul JamesBaker.baronul
trezorerieiamericane
Pggteacea-maijnteresanfi a avut loc, foarte ecologic' in
Munfii Colorado gi a durat cinci zile. Acolo s-au abordattoate
subiectelelegate de mediul inconjuritor, iar cel mai important
subiect a fost crearea- cfLiumdtdtide cuvint de
uLsen inedit BMC
Ca:ggq!-p4ngipiul? CAndseinfiinfeazd o banc6,astase
fac_ecu un anumit c4p-i!alpe care rdmdne sd il fructifice prin
mijloace cunoscute.BancaMondialS de Conservareesteinilial
o bancd flrd capitaluri proprii, nedispundnddecdt de un mini-
mum necesarfuncfiondrii sale.Activitatea sa va inqepeintr-un
 MARC DEM 131
130 ANTIITRISTUL

cumva
,SUlr_nq_ndhldehventariereatcre-nurilor,sdlbatice".@geIWIga externegi cu timpul sevor converti in devize forte, dacdnu
tuturorpg4tlof neexploatate,
prin satelita dus la catalogarea int-o devizeunice, inlocuitoare ale tuturor celorlalte'
+-g
de
de$ead-eaplgalabtl%-a!9jla!-ctei. $dricarenu
Ele,apa4tn-unor
e mondiale
fac nimic cu ele qi cu siguranld cd nu votfuc-e niciodatd nimic' sr*uti e. Falimentatt, ain cauza--g4ae-l--qqoqQmiJ
Trustul
>--. @,- le vq
plgq_a1.s_qLcpqqg!9-Nu-
--:
propunesd-i incredinlezecutare sau cutareparte in condifii
avantajoase:1n-schimb,@atorextemaye-f i-ptqluata-dp-BMc,
careo va achitala FMI saula bdncilecomerciale. Aceastddatorie
u Ori io"-fi-ffi [ca, astanu mai poate
dura;gi toatdlumeava intelegefoartebine,cu atdtmai mult cu qtipinul lumii y ,
c6t garantii-lg luetc-ds rroua.-baaed vor-fr-Bo4iuni -de-leren un documentprlllic-qtp-eltrUuz rr.trlFt $e-ci-t-rg-el
E-Jis-td
din care oamenii
qgculliy-ate.
ffi.t ai Congresului
p..^"li (in mareparteme-mbri 11tT1-T'
Lg-Pri^qlay-gdsr9'-4e-m-ersulparesuprarealist'Si-preiei
det_qri1l_gglriva,iuspam$sE-le-plate$tilledito"rul.Cumarputea ;;;".i' cani 9i tunclionariONU) fie cdn- auinfe-]g
t ' !l$t'
l"sa'd t iul* t * f il-il :1p:lii,?Tl"; :"^ll
-i----G-
"-eri
f'geq-'{'t"
sdfacdastao banci cu capitalprivat?In realitate,nici nu o va " "nf sa se atingd de el"
comPromildtor,
subiectPrea nu vor sd
face.Aggslgrbkxii suntmaimult saumdpr4intreste]a-capitolul
d.epierderisi profu.i, ce4ce ducepeliod_ic-la-$erge{9a [a.5 comenteazd TheMoneYchanger'
f ic, ProPriuacestuigen de
pa4ialdsauin integralitate.$i apoi, p_eJgoane!9=gqlg_qeafEll
partaaCel ea$i care trag document:

su.praetatiste v_oratingeun grad de pu re,

tgnlgliilq_fe_qppgiye, ca-mcincizeci de milioane de kilometri
pdfati, vor
4+
fi recunoscutecareprezent6nd actirarlEingliMandiale
deConservare. Pq!_a_24 acliv,eaya fl au!o_471t.!4
4-ceqtui s4qqgze
dgtz.e,dwize slabela inceput, pe-cargle vl dg_tdg.i_fqggppective
itl s-chim.bu]gajuluirespecliv,carevor puteaservitreptatla pldgi

1tF"f*
 132 ANTIIIRISTUL MARC DEM r33

I.{r sqhimbul debarasdrii de datorie, fua_deb.ilqarq va Un an mai t6rziu, Qonvenliaemitemandatulteritorial,care

tr,ausferac[tre-BMC--resuse naturale<de o valoareega|6>>. Sau, poatefi achizilionatin schimbul atreizecide asignate;dar mai
datoriilefirilor in cursde={Lqrvoltare, plasatesubasistenldsffiind, ir."" tln an gi mandatulteritorial nu mai valorcazddecdtI % din
gi careau pu{ine speranlede a pldti aceastddatorie,a1puteatd valoarealui iniliald.
in cazulB dncii Mondiale d. 9o"t.Igg bqqqlqle
!e reJuutg'rn-interronrUar,riqi fo!-ogjte la qonservaraJerelrrlriler, Ca_g_i
reimpadufire s4u-pgntzuprogram-.ede,agricultur[ rurald prin (devizeleis.bur.uiilp o'
intermediulBCM." !4Zacdroraseemitemoned4'Pe
lqr qi celg-@lrslifuis"ScliltqpC
ig198J, detaliile tehnicenu erauinc6 fi xate;nu gtim unde l6ngd , uzilZTfea
s-a qiur-r!astdzi.in orice caz, principiul generaleste cuprins in bunurilornafionalesq r-ealizeazd deseori@'
pgqru-capotfipldtite. celp '
acestecdtevar6nduri.
As&Lbunwite vor trece pw si s plu h , in cqlldltii
Dacd studiemmai cu atenfiepovesteaaceasta,cel pufin in
exfiem de avantajoase peltru-gd c?rele achizilroneazd'
privinfa unuia dintre aspectelesale,areun antecedentin istorie,
aqare,chiar mai
E-stevorba desprefaimoaseleasignate
dar limitat la o singurd,tard.
cleatcdeAdunareaConstituantain-1789 Ne amintim ci aceastd accentuat,ill!4-z!l!-!9-1-en-g4!grn9-f9!9gte.D-ar-lU9rydl9-qgigltec
la scarFglohil6, iir consecinfelev . 9uvern\rl
h6rtie,pugtdtoaredcdob6ndd,gragarantatdde bunurileclerului,
cpnfrs_sale-d.q-_Ila.liune.Acestea, puse mai intdi sub sechestru, rgggdial (careestesuccesorulin linie dreapti al revolulionarilor
vor fi puse in vdnzarein anul urmdtor, sub numele de bunuri din 1789 9i adoptdaceleagiprocedee)ve,put-qq !q @q {q"i'elo,t
nafionale.Fiind estimatela trei miliarde de livre, adunareaa
consideratcd poate s[ tipdreascl in doudetapeasignatepentru o
valoaredeun miliard doudsutede milioanede livre, camjumdtate
din stoculde moned5metalicdexistentin Franla.Agta a dusla o
inf laliebryqcjts1__q_dtg1_eg_t_e19.rap1=dEaasignatului,c5ruiais-a
decretatatunci in mod artificialcursul'
a continuat. Ea a ajuns la I0o/ofal6 de
Deprecierc4,to!r.r-gi,
monedametalicdin l790,la l8% in l79l,la28Yoin 1792,9iaqa
mai departe,ca sd ajungdla92o/oin 1795.Convengiaemite din
ce in ce mai multd hdrtie,pentrupaisprezecemiliarde in februarie
1794 qi, spune Jqg!:lryq_c_o_!g_ Fqyard: -la 7 ianuarte 1795,
Qgryqnliaahotdr6teUqrte$e-elr9-lzeq--dqqil!4$e-{intr-oda15,
tqp.-larldgslfelqqsAnglqtA{grdeVo1g3yQgd9omp19tec-s4o-1nia
cu inflalia grqns_tu4p_aqlq,arg
a Ury{'.

r-E-=:
 MARC DEM 135

Spangleraf
.+. 69y!_dinFindhorn,,-o_Uniy_qf_silAte_bJgg@la
cpglre_s". Aici pogig6si,in celemai buneperioade,doud;trei
sutede-pe$qalprarelocuiesc-in-rertrote, venitepentrua urm4gn
proeralndgx-r-egalirecaresdfaei-sd creasc5in ei o noul congtiinfd
gisdle dezvolte,,frotenfialul uman".
Dpr_DayrdJpeaglermi_[t_e34aqilqellaqryg414elrg-sare
t9 nevaducepedrumulAntihristrrlui. E uorbad. LucisPubli g
INITIEREA LUCIFERICA Companv.Cgmpania Editoii infiinfatdin 1922de
4liq9E44jJ,
- Cinee Alice Bailpy? Pe numele sduadevdrat Alice
@, eaa fost o_adepla sleasefiei inaintede
La qel de al ty-le gresal Viefii Shlbatisea ap5rut,in a-gipunela punctpropriul sistem,carepoatefi_tqap0s-tja--un
mod ciudat, ingalitate-(h invitat ofi-cial,q4 e4ulne grup Fi4dhort cre$tinism esotericbazatperneditafie.Aliee Eailgyesteautoarea
reprezentat de ramu-ra-lui regionala ai@ao;. un_etliterafluiabrU[elt_e_careprediqSorelieieunivers
sa ceamai ezotericd. S-gg!"1uryggritde CompaniaEdi este
@Nq_AgAnpartea rgtroducerea satanismutui la scardplanetari$iin modcoordonat.
Prezentata un toc a Noi nu
1,1fui
estedgloc intdmpldtoare.Sdvedem,mai intdi, cg-eslefindhorn, in catedralaepiscopald Sf[ntul
In urmd cu vreo treizeqi_dg_ anj, un-englez, $omer,_P,-eter IoanDivinul, un& preocupirilelor seapropiedgce a-
Ca4dy, li lArrc-ras-asotieEile-e.n,achizilionau un teren nisipos pe liSIilor.De exemplu, ig febru4rie_1988, arr.AUl!_lrns-ir4pozion
jlUp1e fonuei pC_sarej1ebuia .r-o imbfq_ca_dl4logq!_ sorrieto-
-malurile rdului Findhom din nordul Scofiei,in apropiereacanalului
Caledonian. Un demersuimitor pe acea @9,ncan.
regitune,c4recunosteaunefertilitatea so I.seeqradintreFindhon,. aniaEditorial[Lucifer$i
_vnturilor
3g,cicarebdntuiau fala septentrionalda Mpnfilor Grampian.
t1,",*
/i" d"i"t4. Dacasp@
"lt"
teoreticianal New Age-ului,Alice Bailey poatefi considerati
Eileenavuseseaceastdideea priori sinucigagd,l3 indemnul
uneivoci interioare, Laladrpgr are loc mai alesjgjllerea
drgp!_fo_udatoAI9a*lui.
l.gc.Ei au recoltat, se spunc,incadinprimulan*foi_cls-enolrne$i neofitilor.c ".
omunicarea cil sgn$lplq@r. O._g4"ptd,JacquelineDem , povestegteincarteaNewAge,
@
nagtete, sprefolosul tuturor:,,Cq!4]+!Uqgry rnglgg.$tal gederiimelela
in 1962,aja-numitei Fundafii Findhorn, cq_q-a Findhorna avut dreptcadruun peisajsdlbatic,de o frumusefe
{gst administrat5
tirnp de cdtiva ani de un anume l-tavid Spanglef,-p.g--gArc-il tumultuoasd. Ne;amintdtnitpemalUfilpunuitorentenonn,care
Oescoperim amestecatlna p.nnre allele;rftrcadrul curgeain fundul unei prdpdstiiapoi, dupd ceremoniade
directoratuluiMi$cdrii CetdteniiLumii. attunement(hirotonisiretf;.tttlr.or),
fiecareaplecatince directiea
nrut. Elram+srnit peldngd-ap-a involburati-.$m:am pq!0nit,
 136 ANTIIIRISTAL MARC DEM 137

s-tltguJa,Bcuadrl%unuigoJf mic.ABaneagldcilrabucdlimari existdvizionari, poporul moare".q"-enU 3U_4r_vele gi

_s_d-
degheafdcareseroteauin cerc.Efgj4norat-k bzuSgr
nq4i t_qu iar
satig-la_c-.41q[!gi9-2i1atea, nouaofdi4eva aveaeriid de asta.-Va
-4 sie fi-o-I4igiejgnlnrlolleare va obliga..reo r
bomboanemar! gi n_eJe_{g. Razele luminoase au ajuns pdnd la
existente^{!!ceBailey prevedein aceastdpfivintd _interventia
mine qi blocurile cristalinepe carele aveamla picioareau inceput
su@a asupracr$Jip$mului $ peciala catolicismului,
sdstrdluceascS. Am inchis ochii; soarelecontinuasd seroteascd
pqldaua rnijloace:reintoarcsrea la simplitateacaree ,,inHristos"
pe pleoapelemele. CU hU4lilul torentrrlui,inurechi, am zis in
gi,,suprimarea teologieigia clericalismului".
gdnd;cris!al,qligtal,cristal.,A-poi: Christal..."
Refelrjleja-Hristos,nql4eroas-e--incdr,tilesalegiceleale
Fl{islqggle-apare bn*sc, nUSte 4etal-crestini Ior, la fel
discipolilorsdi,de_vin clared st.
cum Dumnezeunu e Dumnezeul cregtinilor, inglt frgg4qgntdin pentrueeniaminCrcme,gqlAl_9ngl9z-diqqpe!_4lllelenei
ail9esp: Blavatsky,este:,,lnstructorulLt4r_lli,SSnlqqtllLaft eJa...C-1eftiqli
,,Caglleschimbi, trebuie-sd
ai incredere
in ce estemai
intoarcerea
a@apta intoarcerealui Hristos agacum eweii agteaptd
bggjqqq {gggl_a,.forf5, acestfoc, aceastdlumind,acestghid,
sptmefi-ictundorili,esteo chestiunedecredinfi.Oricum,credinta lui Mesia,budigtiipea celuideal cincileaBuddha,musulmanii
in Dumnezeunu e decdto problemdde botez.Nu e vorbade pea imamuluiMahadigi hinduqiipea"luiKrishna.S-gutnumele
pe q(9_gggrziJineur,
botezuldin cristelnif6, cr 4g=b=o'Ig_ryI djfilrite aleaceluiagiindivid."
numindaceastd forld Dumnezeu,dinp-roprieintttellygi'-Eg_slqt &S_p ii -&_alLp44a.inlkelUernalis ation of the
fljgqrcfui - Extemalizareaierarhiei - SanatHqlama,Stdpdnul
D_u,!qq_e,Zqgl_W$ase nu estecifra omului frrd
Dumnezeu,agacum credeauVenerabilulBedegi Albert cel Lt4trii.tglMaitreya,dupdNewlge estetrimisullui Lucifer.sosit
Mare,clg=q_ryf
rlu-t_g_4lgt.e&ggDu-mnezeu! dela New Delhila Londra-cu avionul.in ziuade 1aiulie 1977.
' d1g5lryspre pdm-dnt, de
D,g3lFt,tu"ia Sp*el.r ru_o_aur_e_gtqfr15
sa_see_s-cga{E, Antihristul va aba!_ep{yif4e
p:Drrry93_efg_u Satana,D_1gpa pdrerealui,ntqrq_orynue mai unde puqqqa in prim plqggg4 q4L@ipqtrlyile.
adaptatla via[a cotidianddecdtaqe[a carea primit o initiere Jacqueline Demorneux, careainvlfat acestea la Findhorn,
-. = ,::: _lF__
lUgg@.,Este ceapecarenumeroase persoane,gj_$iinz4elg spunefoartebin", ,,C@,inNn lK, Utlqlrl_omuluiqusesepard
viitoare, o vor primi pentru cI esteinilierea '." de_ sc,lal pdm.dnfirlui,cplrsldqatdre-p-tun organismviu. @ii fac
El nu
din el chiaro zeitd:Geea."Acestnumeesteluatdinpdeinismul
4c. P@ eraTellusMater__sgql&I9n
vom trimite !i intr_salt4liryensi Mg4qa,T-eills ah0ajParnaulhdnilo-r),spuneOvidiu, careii
nlscusepe oameniqiu gy=orintoarce.dupd moarte.
aU!q4!4tgcareva fi impusd,,rglig ". in acestevechi conceptii.readusela zi, gdsimoriginea
&sJtireligie a Qs! descriqdpe largde AliceRailey in in1-e_resqlui actualpentru*cruenfiitelurici"careil revigoreazd pe
diferiteleei cdrfi.Eava cuprindeo revelafie,cdci,,acoloundenu cel careii percepgi careseconsiderlcdsuntcaptafigi canalizali

-rylE!:.
 r38 ANTIIIRISTAL

de-anumiteforme arhitecturale,-dela menhirlparta La catedrala

din Chartres.
,,{cqq!e e_r-rgfgi{
-s_qqqFgticl4n_inZa Rosede Notre-Dame
- Trandafirul de la Notre-Dame -,,au_.e-p,u@fe
in_finitezimald.
Dar au o eficacitatediabolicd:"
Iryliferentcareesterealitateaaqg$t_ul-,q*q{9u][Elgjcunitcu
magnetismulterestru",careformeazdla suprafalaglob_uluio refea 20
4 ,s@intd, TIMPUL BLASFEMIEI
t
are{9p s_c_ogc_qq_sB4irqa c-eteimaiexactereptici $I MISIONARII
posUtle"econonrel*"r"rs '"" d-"@ EXTRATERE$TRILOR
dgpfg -e dtUl_inc_o_aj
urdtor,deSprgp_rg-te ctia srratului.de o zon,
deSpf.e_l9$gjrr1pglfiya_efestului de serd,despreecologie, c4tg
i4sufletescasociatiileinternational e,@@g{Lqedruperfeat ,,$i au incepnt sEseinchine Fiarei, zicdnd:<Cine sepoate
care deja igi are asemdnacu Fiara, gi cine poate lupta cu ea?>> $i i s-a dat o gurd
sdrbdtoarealiturgicd anuali in societateaactuald.E vorba de carerosteavorbe mari gi hule t...] $i gi-adeschisguragi a inceput
zItJA PA1TIANTULUI. sdrosteascdhule impotriva lui Dumnezeu,s6-i huleascl numele,
cortul gi pe cei ce locuiesc in cer." (@gljp_sa]3:t-O
tq+@lulD-unqr-rzeu4nlthrtq-tul.

(defrniliadin catehism).El cuno$tegravitatea

sfiqflLo_rj' acestui
tyg, $i"0 .a tUtf.- g$qggi
inainteaomucidsildesft ei
tu natngesg.Autihristul nu e un om careincalcd,mai mult sau
maipufin deliberat,poruncile,ql_unulcarele refuzd.
B]as&mia nu mai estesancfionatide legeacivild, cu
excepliafirilor musulmane.Cazl,lRushdieconstituiecaz,ilactual
celmaiemblematic.Societdlileoccidentale aupedepsit-o vreme
demultesecole.p.acarecrudescenta bl i e consideratdca
Wsenn qal%4ugg-yenirealui 666,atunciputemtage concluzia
cdacestaseapropie.Elmul a folosittemainUltimaispitirea lui
140 ANTIITRTSTAL MARC DEM t4l

(Preotul),deAntoniaBird,.care
Hristosqi,m4,i1g_-cent,inPriesr :,,l{ig-qdq!4p-0ad
spund acumnuslq.uceiauzil-@@i! ?!a!-de
injgle$tedemnjtatea plqr__e_44!4.9.
sacerdotiului, complezenfd, ingrozitoaredeinspai ca celespus-ede acestom, qare
@q!l. E Igqta, acestfilm a apdrutpe sep1glinde in fatq 40qqq!_qglqql-g419J oet in v i atd."
ecranein-1!Pl@ Crowley pretindeac_5 fusesepgofesorullui Hitler in materie
de esoterism gi de magie. Psthologul-au,Etliaq p1ltrgdlelm
relateazdo confidenfd pe care i-a frcut-o in l95J un qd-tlo{cu
numrt"tu-, ..t.u." infiinfut.Ot i0,1999,
vorbit mai inainte, int1q94tel_gsteo ofensdadusafrumurctii di- Lanzl-aprimit in micul s5umagazinpe un anumeAdolf Hitl%
vine. Fxoqzitiile anqqJatgperiodic, cu mare zgomot, sunt o caredoreaciteva numeredin lgvista hircsis1,dg;Ists.TAndrul
dovaddcd nulqqgd4rtrq!1 lg{enpgflni aq gas_rloexprqsiecare Lfter, agacd el i le-a fbcut cadou impreund cu doud
nug{_rumoasd,ca-renu c41rtdsd fie frumoasd,cglg_ugJIg4_de@t ".a "u*
coroane.
s3-ghgz,e. inMeinKampf pgate-qr!:,,!1aniia9e_i1349q!qPg?t!_Ttru
S-aladsnuaestein mod evidentimpli-catin-curentul i$ata oa.a i" -ea p lq3{I_qgg-q[!e."
antibn$tc. ! iltt-gnUqgqogtg,aqlrvdqtul. "iat" :
Relafiilecu diavolulauexistatdintotdeauna, ^Balduscireproduceurmdtoarea@ey
mai alessub
,,SlrnlqnLe_tr!_destixiqbUsrlic car-escc{itqdiq@ de-af I\ais-ttcul
I,or-av,rqiitoriei,darcultulSatanei,ingtiqt_t_lrlqig!9p,_qra(ine cel mai suUi$ dinistqrie-de afil/erbulunui,Eon, Fiara, Omul
m.elgqatdgP-o:c-rila-odeffrengati*lu""g1"^l -.y 666, zeul autoincoron4t pp-e-areoamgu!-vo11rcbul sF-I adore.I i
0U 5- 1247),{@e, carea-moqtenit, de
sdJ blestemein cursul secolelorinfd$uratein suveic-a Timpului."
t ,Ordotemplisorientis (OTO)
Cfo'rrleye murit totugi, in1947 , iar lgmormdntul siu s-acdntat
Stgq&g_utpromotorul,,gne qd
Imn cdtre Satana. D:{tg s_ggcpsorii s[i, c!-!q41-9u49!99!este
o@
I+ Cutt"uLSgi, selnt!tulg4zleUrrlg$i,,Mare4 La Vev
Szandor u t"t;' .
Fiard666" "Ji-iii-roeo.
ndame$4q_urpt_religiipurtandnumele CuyanruLBjsericd alungdoriceambiguitatein privinfaintenliilor
$ipretindecddecre_te_azifu
lui, destinat
sd inlocuiasc[cregtinismul.Crowleyscrieunuiadinhe personajuIui, cg.Sitifl U!deBi bIi e-satani cd-Pq-q4I9,l-4dalgpqrei
..,.----
prieteni c5 qgjgnvllgglgg_p1ofuaAtdc4 depravalgg_.lqr: este selgde-bazd.SeSliqg4-Eiblla$.tadeeaJqstgesitnacaseb Charles
igtt*-."tul al"r d" rei p9!trullr_4.@i Mansondupdasasinarea a cin anein condltiiingozitoare.
glglgstcrestme. E interesant
denotatcde!considera bol$evismul Manson (pseudonim careinseamnd OggluDsepqlqi&fqel
Fiul
caunanu4tdtoral acesteierenei, frrndtotuSi_o sp_httre ils"y n* :,,QL{le tl{l!'e
Crowleypredicaqi EaqtiaaesotqrbmuL sexualgi ainfiin4at alg-gnpuluiMslson erau,inaintedeorice,o pe.ryertireqrylrtei
iq-s-i-c-i!!a-ia1920@unde-tq-tulerapermis,in cre$tine.Mansonpunefrecventsdfie legatdeo cruce,gemdnd
deparc={
qi-strigdnd gr fi qupgrtatcu adevdratsupliciul.Fetelese
ry_ggg!elgd_e_q-elqn19_IrggicpqlUmU,ld.etr-ogf1r.Alupgat,ajuns
in falatribunaluluiin MareaBritanie,e],i_!
va faqepejudgcitorsd aruncau in genunchila picioarelelui giii depldngeau soarta."
 142 ANTIITRISTUL MARC DEM 143

Szandor La Vey914,inalntedea infiinlaBisericaSatanei, in provinciaAlmeria (Spania),iq !c!e@ , s-a

. - - _ - - . -asiduu
membru - -Lrgii pentrulibertate
. - - - - -al se
. D--oc-ttlnaei descoperit@ iq-falapq_4il
or cimitlrelor.
bazeazdpe satisfacerea simfurilorprintoatemrjloacele gi cuun iliril @a, sedescopereaumalfatdrilg lacareerau
esoismturbat. supl1ss!g_gq&,ti!_._49 Zgg9$ipaisprezece ani,pe.mqnnAntul unui
AcUunctul $i succesorul siu, MichaelAquino,cel carea figan. Duse acolo de pdrinfii lor, ele la
es_istau dansurile unor
infiinfat. in 1975.Templql_lqrlgQ, esteprezentatastfelde bdrba1igoi cu mary4_@_4i4y91, q?tq_'q*_itrcaU
MassimoIntrovigne:,,Porninddela profeliilelui Seth,Aqgino dddeausdi bgapdng_e_!e.
seputeacoqql-d9laa*D-o-uarEiara 666$i 4 gre_at qnp,udBisericd." - La GlikaNera.ldngdAtena.la sfAr$itullui.l9q3,un4rp
Acelagi autor enumerdruisicfuile-derivate li caa-didagii USacrincelUf@r doi t!ne4depaigpre4e-ce gi{oudzegi9!o,pt
q'nrlthrrslrgi-acjrali, urmdregte vicisitudinileprin carea.treculOTO dq_au*i, ale cdror rdmdgifecioplrfite au fost gdsitede poli{ie.
dq-a_luugul anilor,multiplqlesales,ci,ziuni gi avataruri,pentrua AUqglgcrifi c.iului,caremai inainteomor6seradoui-femeijn
4iungela-Negdni,carea fdcut,i-nftali+-din BisericaSatanei, aoelaSi chip, audeclaratin cursulancheteicd stall-satani$ti$i
Ot&!",ry!jt anpntisfraternitashermeticalu qqgglrytituit p_4!1ia_itglebreIor".
*l\--a Asusip,{eadenUg_lUgl fe4qd.,,L. tinerii au gdsit
A_4-c-ad9[!r.Iie, - Recentau fost recenzalila Torino patruzecide mii dg
ee9les_9_r-r-s{dp9,s_tp-9gBld14gos1eat!!er4,f sectantiai Satanei ; totuqt_q4pllAla_P_lgmsnUrlut estq_{epd9it{ de
{rulglgdeJryfl
psntmdreptullasinucidsre,la eufanasie,-l-af-elqq{qfgartificial[ L_gndta, u@ li. in l 992,I.ntqpglpl pr_ecizacd
qtla -c.q.rl,sumul
de droguri." gnual.in Europa.{oc pesteo sutddeas
Toati lumeagtiecdaeesl-cult al Sataneiesteinsofitfrecvent crxrihnile
-j--_-4-.--.-
satanice.
dglesfrdurise-r'aleSiorgii sengercase.@cE - I.njtgrs!_!-295,Iplgqpq_lul din plvelia cereapoliliei ger-
acestemanifestSrisunt foarte rdsp6nditein zilele noastie.Sd mane sd informeze dgplg__d_lSpgulia_Ug9t_g_opit_dl!_anxlqlte
;,.
amintimcAtevacantrirecente,dintresuteledecaztri. o_&lina(e,in urmadeclalafillo1q_nui tdndr,J.M.M.,carefEcea
in septembrie I oo3a izbucnitla Memphis(StateleUnite) partedin Fo4aNeagrda IGSS-ului(IntergrupulsataniqelyEian).
scandalula tiei bdie tartwaJide qigte
dupdce fusese.r_d Aqesla,cq1gfirqelg_ _Lnjggqtq99!9i@qu
trneri careau practic LtEetzo_(Itall.a),in q4!g!g_Uqur qUEf,dezvdluiacdtolicopiii rdpiti eraucrucificati
,$=ate[ic.
acelagian,poli.tiapuneacapS!.actiunilor ggglgg|=gs4!4g!gg ai $id9qapitatitn cu i. DupI spuselelui, intre
cgqra4gp[plgygqgaudqp-:qleq,Lqq.9leSc-a4ei;fetetinereerau tg80 q 1994ar fi avutloc doudzeci desaqrificiideaee-S1E9l.
: hluniel995, carabinierii di! 9eqha, provinciaLivorno
biciuite_ cggdngele
li slFpprJe unuiporumbelinaintedea fi supusb
(Italia), aupus capatunei liturq celebratein clSdirea
,,ntuluidra_gostei",o ._Unpre-gt
g4l,
lo, d-onRe-nalp B-qtini,dupdcea cercetatmultd weme aceste lezafectg4ar une,iuzine,iqpg-e-z.enfa a cincisprezecepersoane de
practici,a pumdratpatrusutede ..preotiai Satanej-'inintreaga doudzecigicincipdni la cincizecideani,igbrdcg[iUltunicinegre.
pg{tgtpAutiierauatdtde absor,bit incdt
provincie.
nicigq&er-n=au-vdafintrdnd{-ele$4ln94tu1 {9 polilie, carea

.ailErr=:
t44 ANTIITRTSTAL MARC DEM 145

coqfis_c4t toalobiecteleas=estui gendeseremoniallaU!4qi, lacdte, ot4ig9!9r14!9iisa-te-slujesc.Renqnlfla-o-riq-eillDlrilre?-g!,)a

oseminteumane,9ryn1ipi,eh_e tomberle. IiggsflAllqs,lat@L$ilasfinte,-la Risericaanostolicd$iromand.."
: Vestigiileunorri descoperite la Fuengirola Wicca
- francezdigi organizeazdliturshiile negre pe o
(Spaaia)i-aupermisunuispecialist,In&utcsRibera,sdverifice proprietatemare din Sologne. Qiq-e^ vrya s4-fpcdparte,qste
permanenla cu[tmelordinaceastiregiune:cqco$ut gqsitdegapfu suficientsd-$irenegecredintain latine$te
r@fer, a explicatel, porymbUlreprezrntd C-eeace senumeste. rd" a evoluato datdcu
frdeI i tatea total[, c3rtofi i sunlg-g_ftrnd4q{1-s_elq!aa ei, in semn trecereatimpului. Ea corespundeastdzi,in esenfd,dgscrierlipe
desupunere$ipentrua marca_dispozifia inifiatilor dea con4nua careo faceF.Bakinrevista Rassegnadi Teologie.
sd..alimentLczqspif,itual RIul". ,,4!g.ru1.r491_1!tqeb[49pejqe_9_&meisgoald;crucifi xul
estesuspendat cu capul in ios,pglbl-ggtcdin-cg-y_ig, participar,rfii
\g_fpjaloculuiaumaifostgdsiteo_portar_alitoflie-gtruqi
@qlulLfurgde aceaa$i qul-qar e' carefuwse sunrimhraeallin-negru $:-qtlpq-qqpg lUgd. Pe vremuri era
aprinsdrrua-numittimp.,,P_Jrtegalerept,zintdqEdgtg4luiAdam nevoiede un preot; ast1nl_g_4e_quns- a-ostiesfi-nftti.Bilsalul
pitentatiasarpelui;&Siqcfldletqrieyoci gglesrncip&4llecare c@s lujbs-gs1glis e. Nauural,'iuJ.oeul
au fost fdcutein numeledemonului.Bucatade-stofdtgSiepe ngnelorlui- l)umnezeu, aLSfi nJei Treimi-+Lall-ut Iiq,us_I{riqlgs,
careeraua$gzOli"cartofri qi porumbulestqs:Ltlrbolul care$terge esteinvocatnumeleSatanei.In Gloria,laude-Ig-suqt 4dres.ate
4!ry<CartcalureuEt_oSLuupelg aspirantilorla initiere$i faptele_ z,eutuicaredomne$ . Sgnqt4s esteinlocuit-gu,.!e
intratein religia satanicd.LganaryAgry_gste un alt semnde s@, zeuputernic.Papentulg_t4rnylgt
supunere, calgii facse_fie_adubi-ig gquleu.ltgi sdbeneficieze de p_lrng ggglg11alA. Hosannahin excelsis>. In loc dePatersecinta
4vanglsplerest_regle_pec@ryU4ey9lg!." STatatnostrucareest . DupdLibera nos, cel care
S-aajunsla concluziacd,in Statele Unite.pest cqlg-breaz4gry- n-c-4-pgpa!dnt !s!i4$.nfita $1,-9u un plusdeurd' o
de persoane practicdsatanismql. Uqlogotenentde polifie din calcdin B1Ete4re, imitat de diacon-$-dg_qplgrul de di3t-cg-n,in
Idaho spuneacd atlti_di4lt9_gppiii disfnn'fi ar putea sE fie timp ce se cdntddin armonic6."
victimeleacestor-ritualuri. . S-aconstatatfoartedesdisparifiadtU-b-t-s-q!g!,?_gnql qqtii
Cele mai-multe sectesa e sunt grupatein ptg-t
sfi ntite,in c_!U!g r4plUlor drep tului can on i c :,,Ta6 ernac oTuI
federafii. in caresepdstreaz[in mod obisnuit-gezrs.ffintA E--Uce1lttie va fi
imobil,fdcutdintr-un material solid,netransparent giinchis, astfel
Bic0tre, preoteasa
, r-nare incdtsdseevitela maximumoriceriscdeprofanare... Persoana
.dinramurafi'ancezaa asa- caresupravegheazdbiserica sau oratoriul va avea grijd cacheia
- - avdndlegdturi tabernacolului s[ fie foartebinepdsffatd."
@Jtqilqrq4lqa_Wisca
strdnsecu mai multe mi$cdrifemi-nisteamefi_qane gi chiar tg"t"-Ug423,-c-qgdUc4t-o.{rilqqtelqf-s-al4niqe$inlumea
cgte
fra4fuzegti, te@p_e aggplgfe
lorq@[e: ,,Lucifeq_te i41q9-4gd-s;au-adUtattimpde-paispre-zeqezilq-i4As-tptia,intr-o
jur,s6mEsupun
recuqoq-c_l?aDuuae_2eu_l_q!,e!,Fiifr(dqUpremS, p{dure-dinJMollongong; Episcopulanglicanal locului a lansato
 r46 ANTIIIRISTAL MARC DEM 147

calnpanie de rugdciuni pentru qoltfgqAfa.rea - Unuldintre=pulci.palirldeplggiai mediilor rqck nu este

proiectelor lor --+-

Talefice. al-@ al c4ruiportretseafl6peunadinffe

rqap-ele-
unui glbum-neafles, care cuprindeo melodie ce se
n@
, a cumplrat conacul
satanistuluica s6-l transformein al
sanctuar alcoolismului.Iatd
un extrasAA-* *.tui tuUtitni*l al unui-qdntec al acestuigrup,
SJgtrvay-tp-11eauez, trcodificat de un electronistdin Texas,
J_ames-Gjlbert: ,,Bldnd\rllrimeu Satana,al*p_4tUi{ru4e-agmd
cdruiputeree Satana.E_ltg vasalgqlg_-d0&'Ji==666.
ilr_tgsteazd-_a
tebulq qa_trirgswgltrrlf "
$,a!-a,na.
Jean-Palrl R-egimla!, care a publicat studii foarte
documentatereferitoarela aceastdproblemd,scrie:;PliJfcipalele
steleale rock'n'roll-ului s-auconsacratin nod del.iberalSatar,rei".
-AliceCooper,lnuldjntr.ef-ondatqdih4r{-ulu1,adp:qnllqelebru
{q q1.gl
, ludn-d:rumele-y1qqi -{tjg t
C_gloper,moartd cu un secol iri urml (nugrelelui adevEr ind
I-+ 10 i@-1995'urr grup-de,,q4ya!pri",subconducerea
doctoruluiDor,s-aadrrtatilgla;liLi;,iiordenerdinradsoas6 V!4c-,entloumier). Specialitatealui a constatjn a @c -qlpgiul
tuturo , dela mas[ur-bargPind
P^-H^-uJ:j.9t;-$-P{e,qareel?r'ip'.u,-ru-G*.nu*E
Lqarestngau: ie Satanei!"La
la necrofilie $i de la travestismping-lqSxbD-4ionistrul elpligit.
13octombrie
in celedin urmd s-alansatin rock-ul satanic,mai alescu albumul
E3'o Alice Cooper Ooe" tn pIggU1g-$ryufrcnAliegfrJk Mgltge.
l1r.tPf,_?!ll premiera
morrdialEM a" - Mick Jagger,dirformalfq &qlliry Stones,q fos! hdrdzit
$ataneide Kennefh Anger,$iel discipolal lui Crnwley,jg
masonici Ordinul Zorilor Aurii, filiald a Iluminatilor. E15e
consideradrept,.in eifer", ceeace exprimd-trei
d:ntrg-gga!99cle-sale: Simpatie pentru diavol, Maiestdsilor lor
satanice SiI nvocalii cdtrefra tele meu demonul.
Ojzy Osboumea fost ulfiat in conacullui l fu Cro:uley,
@LuiJirypv prylulg-i
Pase:!4ga 9gl?uum
pe rdsfurnat.
-avea eaun crucifix

t
 148 ANTIIIRISTUL MARC DEM 149

Reeimbala.decodificatqq4qlqq&te4esaje subliminale,dar Am tmplinit doudzecide ani Si nu aSvreasd'mor!

gi .rl'ufr6inrr..ruL pe careCrowley@;cft, incet, somaiul dsta md ucide'
vorbind de,,rqu4c_qpdo s" . El p_denr4lUi! qi Lqalgmesajele cl are, Nu vdd Pe nici o fald zdmbet'
a-:cdrorverificaree la indemdnaoricui. Seva gdsivreunul ca sd-misPund:
a compus '
,,ni?"
doq_42_e_qi qt t gl {9 m-9!9d!igare s,un!_
ca!_egoricsataniste.Unul Tu,Dumnzeul nostru, eStiun Dumnezeunebun'
dintre interprefii loa B-o_n*$_9,qtt,
a ten4i4alsq4ggrh! 4e !_aJ8 fe; Dumnezeurock'n roll, Dumnezeuglrcubeu,
.bruarie 1980cu acestecuvinte: ,,I-lpoftesqp_qS-atzr1ri _s5-miceard Ne trezeStica un vulcan'
@rl,-gggf t&-ql_gqtel4g-1a1{qlEagadurnle-i".E_-l_qqrgg j4
seara aceea,i&Epljntr=orhitatF., la tre_izesl$i treL{e qni, v6rs,ta ,,Dumnezeurock'nroll"poatesdfrsalfu .liggq!$alana?Iar
lui Hristos, carg va fi si cea a Ant . D_inrepert_ofiul ..n"mn"re"curcubeu"arprrteafi ,altuldec;iltoelulUew4ge-uJui'
EJgp:ttluiAQIDC face parte gi melodia Hell's Bells (Clopotele l@a din acestfenomenceresc?Mulli nu vdd
infernului): nici un rdu in rock. Le place s6ascultemelodii cdntatede Beatles
ESti tdnda dar vei muri! saude Rolling Stonesgi le gasescpl[cute; e o muzicSa tinerilor,
un
Nu voi lua nici unprizonier o muzicd a epocii noastre. Dgg.llllp]l! i,i9-caAnItEiS!-9SIq
un diavol cu.fatdumandJ:gI
Nu voi crula nici o viald. aqrl[gitqr.@'
$i nimeni nu-mi rezistd!
Am clopotelemele
chiar dj:.pe-flpri wru-noase'
$i te voi duce in infern, "U!qg9-!qt-9r-"a luptacelmaiu$or
kvoi lichida!
---- ggad. lu-sulUrucate,El+ angaj-gazd
Satan te va lichida! pgEtffiexut"i. Mielul ii va primi in paradisulsdu"pe ceicare
D a, cIopoteIe infernului ! nTu s-auintinatcu femeiet...] $i in guralor nu s-agdsitminciund,

Nu lipsescnici referirilela666.
Ifqtl\4ardqn a lansatu1rcAnteccare se referd, fird nici un
dubiu,la acestnumdr:TheNumberoJtheBeasl,Numdrul Fiarei.
Am purea
putea sa
sd rlm
fim surprln$l
surpringi vLzaro
vaZdnd__tg,ck:_ul_SeIanjc
r.Q_c_l!
_ul -s_aIan:c
patuqzg!4ln-iq.atil"e.tirrniiCutolid.io-n19ffi
l*rut,lu
o mare adunarea TineretuluiMU.4qilqt.Qlgftg_T,l\4C(Jeunesse
Ouvridre Chrdtienne) din La Courneuve,U4gQBIgcScli!_dsun
preot, GerardGamier, despresomajul in rdndul tinerilor:
150 ANTIIIRISTUL MARC DEM

Unul dintre flagelurile di,nItalia de Nordeste hgcatomba

de-ti erlcare-rnor in acci dBn_te
n dena+in5*dup[ cCll.s_dlq lgcaluril e :F

c@ a afirmaliilor salein faptul ci scer-raliul

{q-noapte. contactelorevol
4 +

il:gy a fost denunlatd deschidereala Rimini a une_! moda. ci

, martorii nu vedeaufarfurii zburdto.are,
discotecipentru copii sub doisprezeceani, ,,Qacaldi.sco", unde dirijabile, baloanecu nacel59i avioanefantom6. ,
c9p_t_ii4iqpUgg_?-U_dg Un,.,P!pi,barl'9i se puteau inilia in tainele pe la sfhr$itulsecoluluial-X[-lea..era vorba dp qi
ro,ck-ulul-cu,lnqeB.erq "aero
dqlaergle2l . de-.,,trapqure aedne", magini precum acelea conceputede
ljoagea_fltBli Lu_nULcgpil_rle$anteani i-a pus pe
Leonardo da Vinci gi JulesVerne (sd ne amintim de aceleflote
anqlretaJgrii
bfaziligp peurmeleuneiqe.cte
intemeiatedepreoteasa
de vase derdzboicareau fost vdzutepe cerin secolulal XVI-lea).
ValentinadeAndradp-rnAgg_qlina,undear aveavreo-treinqiide simAnteze-q4ificial
Bggglt,omutetiiverziauln
ldgpli. Aceastisectd,numi6 LUS{LiniarnentUnivesal_Supe-rior) Dg!
dpualu-ur.
femeilesi s5le furefetusulrdupd ssrchlgb[,
@is.igqmiqa lui Dumnezeugi_qrie_teq4
extraterestrilor:simbolul ei reprezgntat_de-o frrfurie
in
anedar,
-- Urmdrindu-lmai departepeautor,afl@g4glglq de-afuc:e
zburdtoare.
cu o putereexterioard,careactione??d astlprLlqgcalismelor
A:_e_ggq-lepgrdfenomgnglQZN^_cu.s_at4nismul?
Co-isia 0e stuaiu s, careobselv4_le_npme-nUliu_qd creieruluipentrua impuneo altdrealitate$i a insela.Dar care
Desarulpub_lical deJ=M.Lesagp. la ince- esteaceastd putere?E clar c[ nu estevorbadeDumnezeu'care
@a.
pUtulanuluif944 sqiulifuleazd:Secretuldiabolical O7.N-urilor nu ar puteaingela,gi nici de oameni,acestepracticidepdgind
Dup[ pdrereaautorului,4parifiiledenavegimicile scenariicare posibilitdlileomenegti.
sederuleazd in cadrul,,intilnirilor degradul4" sunlni$temomelt I.esagesesindestela SfantulPavel:-Nu avelqdgjuptat
ge{g_gglrzgAa lnaeini ir,Aprurnubte _dinsubco$tientutmartorulgi iqpoqriva unor adversaridin carnegi oase...ci ,impotliya
Ggq_t_o-teq4 qu_r1 folosegfe un stocdeimagin_i inr,egisjrete uneltit-oliloraecstelluqi Ois!{I"gJieulullmpotrivar$qldulturi
de_-gtt4gf !_liqtif_imeginiUneori-uitate,casiconstruiascdistorii aleraului careseEsl@-ilspallile--sarcsti"'El vorbe$tedeun
pejgmdtalgg_g-efgnts- pgjum[tateabsurde, la fel caceletr[ite de ..olanstabilitsi metodiq".deunmarecomploto cd
acestmartor).D_updspugglelui Lesage,aggsLa_,,pir.rde_hu,rsc
l-qgdturaqu.LqaltaJga-prpz-ent5',p_e1rtruasepomenilnSrei"
el1gjre_alrtalerl-careagrsxisp, fi ind dedolEqiu.!-i-luzlglnqAglcg". Se remarcd o paralelSfrapgu!4intre cei care s-au stQzut
l_r_ocequle declangat d" uu_iggrolggKe4t i.vi!din necu- inyes-tili cu p-lqisiune de cdtre extraterc$tri $i satasiSfiiqtla[$ai
Losquqli actionand asupra cr . tr4g{q*lg g$ri sus: Crowley- Diane Luciferi
"fg!t-q
scgqe4uq_ogrlngfltor-sitotusi-&ls-c9ppa_r4b-i_!ggl?lqcilg$ ---Astfel, Michael Noonan (incd un Mihail!) a-infiinfat pe
pjovocatedeTSP,,,unQ!_ds.*c_lggmslarglgryrgt,-qjd--ey-aratd aceastdbazl o retlg;e, in Cati , dupd ce a acceptatsd fie
acf.rule_gggrcaplganipdarca u4gl imagini mentalel.'. ,s4!-v-alorullumii".etaflruig=a-dato,=tll4rrE@trilor,sectasa
 152 ANTIITRISTUL

va pune in curdnd mdn4pe putere in StateleUnite -$ !a--O-NV,

= L

,3-ar numai dqpqge 1@,vPl-fi fost

e-!!nr!4i:'.
La fel e qi cazullui-elaude-lbrilhon-pe carel-amvdzrtt
personal producdndu-se inaru-b lic-:l-s-+lg :lgpl pe la sfbrqitul
a@im, $igIg*qzt-cqldggg p-igcarea 2l
-
rgdana precumqi celallurJeaqMrgucrgs,-4qqs-$at- ln 12--=.-
NEWAGE
Sf-l mai amintim qi pe-Zalaldtt, pentrucareMqs*ie-a-gqsit
deja.adusdeextrateregtri, cargvordeclansarazeele e
pgntru?-Lelimin4,ng i qiplelleltilpazqp,tiaiNoii Ordi+i
PlanulNewAge senumegtesimplu,,Planul".El esteasociat
@le, execuldnduufe-Lde-purif,care slulcdfatdde cei care
cu cel al organismelor mondialiste: ONU, Clubul de la Roma,
,,intdrzieprocesulevoluti Lrettuhdlumii". Funda{ia Rockefellea UNESCO, CFR, Comisia Trilaterald,
,,!oateacliunileacestor<<misionari scrie
ai exfiatereqtrilon>,
Grupul Bilderberg,Pugwash,Consiliul Mondial al Bisericilor
etc. El provine din SocietateaTeosoficd infiinfatd de Helena
Blavatsky in 1875.Aceastaar fi primit de la,,spiritele,.ei ordinul
de a-l fine secretweme de o sutdde ani.
Yah:J.New Age a apdrutexact in l975,in America. El va
pitrunde in toatesectoareledomeniului cultural, careii revin di-
BsniaminCreme$i atalia4l9ii. rect, in vedereastabilirii Noii Ordini Mondiale.
4q9$9--reftgA de q-144-e"
vor renaitq Bagani
outgaune:tB-iq--e-qqi-a"V-arq4t-oru1ui . Organismelefinanciareseocupbdeguvernareapropriu-zisd,
precre$tin,bizggdg-ppg-i-qfl de organizareaeconomicda planetei,de controlul populafiei,de
_.:-.. Contrabiserici.
sau -.,...--' instalareaunei polilii mondiale. Aceastaesteprima Fiard,.New
,,Sena - in cadrul Age, a doua Fiard, are in sarcind transformareamoravurilor,
cdrora invocarea <popoarelor sau frafilor spaliuluil> ia,locul remodelareaspiritelor, edificarea unei noi morale; intr-un fel.
rrrgf,q-iunilor." din urml fiind in-lqguilcu
Totale imitagie,.ceasul gestiuneasufletelor.
,,planuldeevacuareal Pdmdntuluidp c5treLegrun-ea.Luminii". Religia facegi eapartein primul rdnd.Experienfasovieticd
a ardtat cd e imposibil sa o extirpi, cd natura umand respinge
funciarmente ateismul pur gi dur. Reformareanaturii umaneface
parte in mod sigur din proiecteleAntihristului, dar fiind nevoie
sd se respecte o ordine, mai intdi trebuie sd apard guvernul
mondial, carenu sepoateimpune f[rd o religie intermediard.

-.+-.1,
 ANTIIIRISTUL MARC DEM 155
154

de toatd lumea' Helena Darplanul arenevoie de militanli congtienti,pe carenu_i

Acea,statrebuie sd fie asimilatd
al religiilor existente' poaterecrutadecdtprintre cerebrali.pentru ei, existdo literaturd
Blavaisky aardtatdejacalea:un sincretism
Age-ul'practicdun amalgam specializatdgi centrede formare.
De aceeateosofra,9i J"pa eaNew
orientale' CompaniaEditorialdLucifer a publicatin 19g3,in iimba
de cregtinism,gnosticism9i filosofii
imposibil' Alice
Fdrd dogme, careui fu""acest amalgam francezd,printremulte alte lucrdri,o carte,decompilaliedeFoster
aceastd privin!6:
guif.y poate Ja afost e*ugt'at de optimistd in Bailey,'careesteun instrumentde lucru destinatcelor carevor sd
in
,,Religiile t"* i" aifttitt qi teologii lor atdtde feroci fie initiagi. Ea se termini cu invitalia de a lua contact cu gcoala
"At ltir, incdl aparifiaunei religii mondiale Arcane,cdreiai se indicd gi adresadinElvefia:
credinlele9l
"onuing"rile Dar aceastdaparilie estemai
estein mod necesar"foartedificilS' Formarea de discipoli pentru New Age seface de cdrre
lintre noi 9i astadin doudmotive' Mai ScoalaArcane.
.eolosicesuntindreptate,in principal' Principiile infelepciunii anticesuntprezentateca directive
este
, Penffu cd noua generalre ale vielii, prin practicarea meditapieioculte,studiul esoterismului
interesatdde teologie'" Siservitul.
estepe fa!6
Totuqi, inconvenientul doctrinelor formulate
Planul a alesun alt unghi
recunoscutin u."ra" 'a"O*i' De aceea'
ocultismul' spiritismul'
de atac: iralionalul- NewAge cultivd
asffologia,hipnoru, meditalia transcendentald'
NewAgep""t-ttepa"ire pe viala cotidiari6'.propunAnd
psihoterapii' acliuni in
mincdruri rruturate,medlcamentedulci'
profesionaldcu qedinlede
favoareamediul.ri inconjurdtor, viala
dinamicddegrup,seminariidestinatede2voltdrii"potenfialului
a persoanei" etc' Ziarele
uman", ,,dezvoltareaholisticd (total6)
luat din New Age enetgia
americanescriu ce-Bill Clinton gi-a
incdt a fost numit Zfte
necesdpentru u 4*g" la putere' T-tfel
Age'
New Age President- Pre$gdinteleNew Doctrina acesteilucrdri estedestul de flucfuantd. ce este
Mobilizareabundvoinleigeneratecapdtdaspectesucceslve: Dumnezeu pentru purtdtorul de cuvdnt al Arcanei? O forf6
dupdpacifismqiantimilitarism,campaniilesuntacumindreptate cosmic6,,,viala spirituald esenfiald,care duce toate lucrurile la
pentnr suslinereb
impotriva foametei din lume, a aerosolilor; existenfr, factorul coerent gi conservator care le menfine
ere' Muzica New Age'
recicldrii hfrrtiei,a trierii gunoaielormenaj existenfa".Nu e un Dumnezeupersonal.Este ,,unul dintre cele
bldnddgiea,invdlui.u""",t"activitefintr.unclimatdegentilele trei aspecteale sale",dar nu in celetrei persoaneale sale:
foarte atractivS,sub semnulcurcubeului'

\*
 ANTIIIRISTUL MARC DEM r57
156

,,Intereselede grup vor cdpdta cu fermitate valoare in

DumnezeuTatdl, congtiinlapublicd,iar individul va fi apreciatdupdcontribufiasa
CelMai inalt la binele grupului... Atunci vom vedeain lume o orgu4irur"
DumnezeuFiul,
(Jniversului sprijinitd pebazeatdtde largi gi de tolerante,inc6t nu numai ci
Marele Geomett'ual
vor oferi o platform[ universaldginditorilor din toategcolile,ci
DumnezeuSfdntulDuh'
gi o religie universaldgi o formd de guverndmantcareva putea
Marele Arhitect al Universului'
sdserveascddreptexemplupopoarelorangoasatedepe pdm6nt...
de 1 dolar sloganulln
Cind iluminalii gravaupe bancnota Bailey se bucura de apropierile care se fac actualmenteintre
toatdlumea' Creltinii il vedeau
God WeTrust,"i 'uti'f;""au pe Masoneriegi Bisericd,tofugidoregtedispari{iaacesteia.,,Eabsurd
in astape o.r*rr"rJh;;;; credea"' iar necreqtinii pe GADLU sd crezi cd un Dumnezeu carear fi numai inlelepciune ar putea
(Marele Arhitect al Universului)' limita la Bisericacrggtind,la oricarealtd Biserica,saunumai la
existi totdeaunacdteva
in sistemelt pt"p"tt ae New Age religie insdgi,mijloacele de apropiereale omului de el. Spundnd
D;t";il
creqtine.
aspecte t Htittoti El nu " ::.1t-t1t::,5"1: cd singura cale e cregtinismul,Biserica s-a inqelat amarnic,
reprezentanlt
doi maJonal
Dumnezeu;el este,,unuldintrecei provocdndastfelpersecufiigi rdzboaieteribile...
guddha'BenjaminCreme'cel carecon-
omenirii",i-pr..'oi"u $i ii indica pe cei care,in definitiv, vor trage sforile Noii
drceNevvA,gu-.rt i,' Sd;, t-a iaentifcat cuMaitreya''Fristosul" ordini Mondiale: ,,PrinMasonerie,MaestrulMason inteligent
teosofiei.Lucifer "t;;"6;;t;eu' iar Maitreyaesteprofetulsau' poates[ descoperecd existdo Lojd supremdgi va depun.*a.fu.i"
seautointituleazd precursorul.lu].Maitr.ey1
i;;e;-"
imprumutd din Evanghelie penffua-l^,?*ptttttu
^--' pentru existenlaei, cdci Lojile terestrsnusuntdecdtpalidul re-
Foster Bailey din flex al acesteiLoji unice. poate sdgtieci existr tvtaegtriMasoni
concepfiile-pl ai#q'e t"uiotele-"Marelui Dulgher
.. cunoaSterea pranrrlui activi, carelucreazdin spatelesceneigi indrumdevolutiaumand...
N azaref ytu,,- NJi[ nui este,,calea..'
mason acordcu acestPlan
in El aduceomagiuVechiuluiTestament, in care,,omareparte
este,,Adevdrul",u uuui'u cinstitca din planul Maestruluiconstructorseafld descrispentrunoi... prin
este,,via!a".El il #;; M.areleDulgherdinNazarets[prezicd
ev' lucrurile ascunsela intermediul profefilor.evrei iluminafi,.planula fost pdstratin
NewAge-ul: ,,.-- la sfbrEitulaceStui vor fi simbolismul istoric ai in forma obiectivd a Templelor,trecut gi
intunericrro,f, ,ptJ" f" fti-i"asi lucrurile$optitellT:che cuvintele viitor". El sprinecd Masoneria,,d6dovaddde unelerecunoagteri
Matei 10.26-27
sffigated. p. u.opffi *tJ"f:' Darin de cu totul inspiratevenind din parteaacesfuipopor deosebit",dar,,riturile
tt' ngt"tu"d' iar Isus vorbea
,,lasfbrgiturur.,*il"i noastre actuale sunt saturatede nume gi de termeni evreiegti,
altceva. rind dragosteade supravieluind timpului trecut.. gi ,,au mai curdnd un efect de
Milostenia creqtinS,caree in primul
Dumnezeu,," o"ot"il# de cea di care vorbeqteArcane: separaredecdtde unire".
prin aceeacd toateresurseleei sunt ,,Vomaveanevoiede un nou limbaj masonicpentruNew
,,Masoneriaestecaritabiid Ordine Universald(sau Age. Ya dura mult gi va trebui sd aparr ca'n mijloc de a face
pentrubeneficiul omenirili"'Noua
mondiald,sinonimcir^Marea r.o:aArb6)esteschi{atrin linii mari: \4asoneriamai realdintr-o lume aflatdin transformare...Afldm
158 ANTIITRISTUL

din multe snrsece cuprinde siglaNau Age gi cdprezinti variafiuni,

care se intdlnesc insl in principalele puncte. Precaufiile
manualului lui Foster Bailey fali de apropiereade tezismul
masonicdisparin cazulinvdlSturii curente:Dumnezeuesteomul
insugi. Tofi confer en,tiar
ri N ewAge-ului spunasta:
Mahatishi Mahesh Yogi,fondatorul meditagieitranscen-
dentale:,,Pacevoud qi aflafi cdvoi suntefiDumnezeu." 22
Benjamin Creme:,,Omulesteun Dumnezeupe cale s[ se STApANULpAuAnTULUI
nascd."
Shirley MacLaine:,,Amintifi-vd cd suntefiDumnezeugi
aclionafi in consecin!{."
,,I s-a dat sd facd.rdzboi cu sfinlii qi
David Spangler:,,Fiinfa care ajutd omul sd ating[ acest si_i biruiascd...
(Apocalipsa 13:7).
obiectiv (de a deveni o divinitate) esteLucifer, ingerul evolufiei
omului." Ispitirea $arpelui din Genezd:,,Vefi fi ca Dumnezev", ,fruntareadintre fidelii Mielului
iar Adam gi Eva vor ajunge astfel prin Cunoagtere,principal l

demersgncisticAimasonic. rintedemareavictoriefinalda lui

' Mai clar, Na,vAge promite ceeace promisese : vor fi renegatcredinfagi vor fi
$arpele.Dar
Apocalipsane avertizeazl ci piogii lui vor fi ingela,ti,ca gi primii ;eiagiin fafaminunilorpecarele
lorinaintagi,c6ciFiaravaficeacaresevafaceadoratd. tentafiava fi uriagdpentrua_ida
in epistolele sale,Sfenil Ioan mai amintegteun semn de '
Minunilesuntdescoperirile nemaipomenite
recunoagterepentru a gti cine e Antihristul: alegtiinleigi
realizdriretehnorogiceuimitoarep.
,,$i orice duh, care nu mdrturisegtepe Iisus, nu estede la .ur. le permit. De acest
progresmateriaf,car.:nu e riu in sine,
Dumnezeu,ci esteduhul lui Antihrist, de a cdrui venire afi auzit. Fiara.s,iotor.gt. p.;;
ameliminfileoamenilor. "
Elchiar estein lume acum." .
(intdia Epistoldsoborniceascla lui Ioan 4:3). CanoniculVernette,dela Episcopatul francez,a vdzutbine
pericolul:
,,Iatd am6gitorul, iatl Antihristul!" (A doua Epistold a lui
Ioan 7). ,,NewAge va reprezentauna dintresfiddrile
pentrucregtinismin anii cevin. Mai importante
int6i,fiinacaacesie'Jgceri
suntpreocupatesd-iErdbeascIdisparilia,
pentnra faceloc noii
religiimondiale.pup-aaceea, deoarece acesttip desensib'itate
ltis-roa3fezintnmu_lle reyturil sror"i
.{lo"practicd.uruit }r-r'frrsrr,
pentrucdnumeroqicregtini "r"^..
dublaupurtrn.nti.,,
 r60 ANTIIIRTSTUL
Totugi, el nu se gdndegtela lupt6, ci la negocieri. Pentru cd
NewAge-ulfolosegtedin abundenldBiblia, el propune curdlarea
acesteiade ,,concepteleantropologice,cosmologicegi metafuice"
admise de tradilie dar ,,respinsede curenteleNew Age". Oare
canoniculVernettenu a citit Apocalipsa9i nici epistoleleSfbntului
Ioan?
,,Oricine o ia inainte gi nu rdmdnein invdldturalui Hristos,
n-are pe Dumnezeu. Cinb rdmdnein invdf[tura aceasta,are pe
Tatdl qi pe Fiul. Dacd vine cineva la voi gi nu vd aduceinvSldtura
aceasta,si nu-l primifi in casdgi sdnu-i ziceli: Bun venit!" Cdci
cine-i zice ,,Bun venit! se facepdrtagfaptelorlui rele." (A doua
Epistolda lui Ioan 9-11).
Nu l-a citit nici pe Sfintul Pavel: ,,Nimeni sd nu vd
amdgeascl in vreun chip; cdci ry va veni inainte ca sd fi venit
lepddareade credinfd..." (Epistola a doua a lui Pavel cdtre
Tesaloniceni 1l:3).
Papa Pius al X-lea avdntt aparilia lepdd[rii de credinld
din 1904(Et supremiapostolatus)gi o considera,,inceputul relelor
anunfatepentru sfbrgitul wemurilor". in aceeagiperioadd,un t6ndr
pastoranglican,fiul arhiepiscopuluide Canterbury seconvertea
la catolicismgi deveneapreot.
Robert Hugh Bbnson,cuprins de o inspirafie carearputea
fi numitd drept profeticd, a scris, intr-un an, un roman uimitor,
Stdpdnulpdmdntului. Autorul descriesosirealui Antihrist: ,,Pe
punteacentralSa navei albe seinllfa, foartesus,un jill acoperit
cupdnzdalbd,impodobit cu emblememasonice;iarpe acestjilt
trona un om, singur gi nemigcat.Omul nu faceanici un semn,nu
p[rea cd igi dd seamade prezenfamullimii inspdimAntdtoarede
oameniadunatdsub el. Hainele lui de culoareinchisd contrastau
putemic cu albul din jur. Avea o fafa palidd, foarte tindrd incd,
dar cu trdsdturi puternic accentuate,cu sprdncenenegre foarte
t
MARC DEM r61
arcuite,ochii mari gi negri cu o strdlucirede ghea,tz,btzesubliri
qipir alb."
El apareintr-o situagieinternationaldtensionatd.Lumeanu
mai e formatddecAtdin trei mari imperii: Europa,cu RusiapAnd
la Urali, StateleUnite giblocul oriental.Blocul orientalambninra
sd se reverseasupraoccidentului. Julien Felsenburgh- acesta
estenumele Antihristului - nu vine de nicdieri, ,,el constituie
primul produscu adevdratperfectal ace$einoi omeniricosmo-
-polite, a cdreicrearea fostfinta incongtientd gi continuda tuturor
eforturilor lumii, de-alungul istoriei". in America,de unde s-a
ivit,,aceastdfiguraexffaordinard", el n-a fost amestecatin nimic,
nu a format niciodatdun partid, el insuqigi nu grupul lui, a cucerit
totul. cdci cuceregtelumea in cdtevazile, unind orientul cu
celelaltedoui blocuri, fEcdnddin toate trei unul singur,noua
omeniregi instituindpacea,bazatdpenofiunea cd omul e totul gi
nu sepoatedezvoltadecdtprinunireacu ceilalli oameni.
' Presail compardcu Iisus din Nazaret,seafld cd are treizeci
gi trei de ani. E Domnul, Salvatorullumii, M6irtuitorul. Fiul
omului, Domine Deus noster: replica exactd,inversatd,a lui
Hristos- Antihristul. -
'
Cu cincizeci de ani inainte de Alice Bailey, Felsenburgh
instituieo noud-religie, universaldqi obligatorie,iar asemdndrile
suntfrapante.,,ingeleseserd cd omul, ca sdnu decadd,aveanevoie
sdadore." E un umanitarismlipsit de supranatural,cu principala
devizd,:omul estezeu.Nu fiecareom, ci ideeade Om. Viagaiste
unicasursdgi unicul principiu. Sdrbrtorilecultului suntsdrbitorile
Paternit5fii,vie{ii, Solidaritdgiietc.psihologiaia locul vechiului
materialismgi, in lirc sdnegesupranaturalul,il admite,explicdndu-l
in felul ei. Imnul masonic estecdntat la ceremonii, are o alurd
religioasl gi ,,chiar gi un cregtin,dacdnu se gdndegtepreamult,
ar putea sd-l cdnte fErd sd-gifac5 scrupule". Autorul a introdus
chiar vorbe rostite de Hristos, ,,spun6ndde exemplu ci impiri,tia
r62 ANTIITRISTUL MARC,D EM , 163

Domnuluie in inima omuluigi ceamai maredintrevirnrfi este dar numai din cauzarangului excepfionalal familiei Wargrave
milostenia". cdci, dinpdcate,astfelde renegdrisuntde acumatdtde frecvente
Bisericacatolicl estepersecutati,fiind singurareligiedin incAt, de obicei, nimeni nu se mai gdndegtesd le remarce...
lumea cdreiexistenfiprezintdun pericol,prin pretenfiapecare Constat o mare ingrijorare printre laici. $aptepreofi din dioceza
o arela autoritateauniversali. Westminsterne-aupdrdsitin cursul ultimelor trei luni..."
Moarteanumaieo problem5cdci,contar individualismului In lume nu va mai rdmdne decAt o mdnd de fideli ai
egoistal cregtinului,omulreligieinoi admitesi reinhein imensul Mielului, care vor asista la dezastrul forfelor lui Antihrist in
izvor de energiede tnde ,a iegit, cu condilia ca spiritul lui campaniade la Armagedon,in apropierede Nazaret.
Dumnezeusi triumfein omenireacolectivi. Ea e facilitatiiprirL
eutanasie.
Omul a aflat in sfilrgitci stirpeae totul, nu eul personal;
celulaa descoperitin sfbrgitunitateaintreguluicorp; gi, dupl
marturiacelor mai mari gflnditoricontemporani,chiarcongtiinfa
individuluiva cedain curdndtitlul depersonalitate maseicolective
aoamenilor.
Bensonareo capacitate deanticipafieextraordinarlcdci,
pecdndavionulnu existagiigi imaginatransporturileaerieneca
un fel de trenuri caresedeplasauin atmosferdbdtind din aripi
maricacelealepdsdrilor,anticipdrilesaledespreviitorul Bisericii
sedovedescstupefiante.inaintedeinstaurarea religiei universale,
anglicaniicarecontinudsdaib[ nevoiedeo dogmaclardgideun
cult, revin in mas[ in cadrulBisericii catolice.Aceastaface
progreseextraordinare;dar totul inceteazd, pe la 1940,,,la
inchidereaconciliuluidela Vatican".
Mai tdrziu, catolicii abandoneazd in maseCrezul de la
Niceea,Biblia igi pierdeautoritatea,diviiritatealui Hristosnu
mai aredecdto valoareverbali gi lepddarea decredinli seintinde
fulgerltor.
,nArmaflatazideabjurareaunei foartevechifamilii catolice,
Wargrave,din Norfolk, ca gi ceaa capelanuluilor, Micklem,
careseparec6,demaimult5weme,a mwrcit cusdrgla pregdtirea
renegdriistiipdnilors5i.Toateziareleanunti faptul cu safisfacf;e,
 MARC DEM 165

vorbi de o epocdnouda istorieiumane"gi ,,specia umanlvede

azi o epocdnouda istorieisale...";,,Suntem, agadar, martorii
nagtediunui nou.umanistn. " (GS4-54-55)
Ajjecrivul v a avea sebit in urmaconci IiuIui :
undestin.Lleo
nouaprimdvarda Bisericii,nouaprimdvard. a vielii crettine,
inceputultimpurilornoi,nouaevanghelizare, nouldreptcanonic,
23 noualiturghie...
NpyU;_QdpMEsneS'IOM),careareaceleagi inilialecagi
MAr iu,trNrE. APOSTAZIA Nqua-Ordine,Mondiald, v? punaclopotulpentrucdcbrarea-rraii
care
lit=ulghii,cdci c.e,t c.g)e\rgaz4
sginto4rcesprec19dip9!q9i.
AEJtu esteprincipiulliturghieiin cer,cala catedraladin Evry.
Benson vorbegtede ,,conciliul de la Vatican" pentru cd F.steoarepreamult dacdvorbimdelppadagdec{sdEfd
acesta,deschisin 1869, fuseseintrerupt de rdzboiul din anul
@lspuln_ec@
urmdtor qi trebuia sd fie incheiat. El nu a prevdzut c[ la reluarea deaparitiasimbolulginelegili'i;' l?
sa se va face din el cevanou. carese va numi VaticanII. Doudsute4em!! depleoflaup[rdsitsacerdoliulin anii ce
Niqi e-dva inceBg.in1962, cbja.r4-411l in-qargugi! gQndllori au urmat conciliului qi migcareacontinud.Bisedcanu ,mai
alNewlge-ului strbilescincepufuter i-V- 61p-4llUi. Coincidenfa reactioneaz6 impot r. Wteqlqgi
durp4_gqqgqVeeU!,Oq_49!ia
e ciudatS.Si tot in 19*6-2-ia-n4gt_qrg, impra$iede-zqr de cele mai multe ori fi-rLali se
4qalgn9.-gstiqe,
Findhorn. iUqc-elaqj4fr-e-stginfiinfat, la trei sutede kilometri sud lnFmptaceva: nouae tiin_anuryraicyan&heliza_.
de San Francisco,Ilrstitutul Esalen,co,_qqr{e1at in S!4lqlq-Qnite Biselica, prin voceagefuluiei, i$i dezavueazS_tlg_cg-!ul,
l-.-'-:

cq-fiind-creuz-elulNew Age-ului. vinJo-1i"99!carevor sd frcindu-si merei iei CilW. Vr6ndparcbsdconfirmespusele

practice$amanismul. aikido"hipnoza.interpretarea viselor,even- lui FosterBailey-,,SpundndcI singuracaleestecreqtinismul,
t vig_!i!{or
si _expler4n{ Bisericas-aingelatamamic,catzdndastfel persecu{ii gi rdzboaie
sumedeniede idei carevormodela
antenoare.$i-sevehicuLeazdo teribile." - in-lucrdrr_l,e se
_de_gatehgzd, poate citi: ,,Bisericanu
lumea. definemonopoluladev6ru1ui." Uu-teologpoptrlarizator a scris
pruqtpelUl_sgqg:alisl
c_gllg4gu si;q trrqrisac_elo in nu
chiar:,,Iisus a pretins niciodatdcdreligialui este singura religie
A_b-qlAganbeyan.
economi_e, Flndhorn$i Esalens"auaflatla valabil6."O"SpStugjtggll4Ir!_qrSaizeci*oameniiBrsqqrt@
origlgeaNewAge-tiui. impresiacd vor sdsealiniezetezelor.oracticilor$i limbajului
L_q!g&B! etro-drt1Bol4a,marii preofi din Conciliu, lntr-un !3y489:urvit
elandeentuziasm fa1[deolgmeaqg.eqt!4 timp", scriu:,,Condifiile
d; viatille omutui modern,din punct de vederesocialgi cul- - Dumnezeuesteomul.Curentulconciliarnu a ajunspAnd
tural,aufostprofundtransformate, in aqamdsurdincdtsepoate al-Vl-Leainsugia fost auzitdo
aici, dar de pp-buzsle-lui-Paul
 r66 ANTIHRISTUL MARC DEM 167

eTpresieineditd: ,,Noi mai mult ca oricine avem qultutbrnglui" Retigiaprimordiald.ThomasMerton,terapist9i autorul

(discursla inchidereaConciliului). In prima sa enciclicd,Ioan- celebrual Noplii lipsite de stele,'invitatin 1968de Templul
Paul al Il-lea scria: ,,Omul esteroataBisericii". Tot el l-a fEcut pcolooirteefoarteinruditdcu ce
inlelegerii,a1;eleb14! in
cardinalp-e-p-r-ep,urldinl,ubacc-elq,-dUp4-9*1n!91p{-e!1rq-plgprie-? Spiritul Masoneriei:,,Descoperim o unitate mai veche.
Dragii
S$ntilhrlPavel, a lansat ideea cI Dumnezeu nu poate fi cdutat mei frafi, suntemdejaunul, dar ne inchipuimcd nu suntem9i
dssafinxoi. trebuiesdneredescoperim unitateaoriginar6."
Hristos. Biserica nu a variat in dogma sa despreIisus Fiul (Jn Dumnezeunedeterminant. Cu ocaziaunei intdlniri
cregtino-budiste in Thailandapatonati deFedera,tia
Conferinplor
?nrdndul ..reprezeqlenglA1-lqq|qq-alo$e- Episcopaledin Asia"petemaarmoniei,s-avorbitdesprannnonia
SjpSggc, Egg4nduJ
nirii", dupd cum spuneBenjamin Creme.Persoanalui Hristosje- gu-DumnezeusauAbsoluhrl sauceeacepercepemcafiind scopul
neazdapropierea cu celelaltereligii, igtrin 1985Ioan-Pagla!Il-lea ultim al vie[ii".
a putut sd tind un ryry diqcysji4gf{-of gggu-l-ru-a-n-Lpe stadionul
drlr Cqs4!lapc-4,fErds5-i pronUqle numgle. Earsnagg-ALiseBaitey avdzutin asta,pebu!5-dreptate,
qgrb!@gd igqql-ee.--apqngeiunejreligii i11-p-raetied,
mondirale".
Sincretism religios. Prsqolizat de-HelenaBlavatsky9i de e,elui mai compl-9tlilisqr
conducerea Bi serici i l?si -4r-tggrse-
N ew A ge, elesle respins-ou fe:mitate- de cdtra-B i seric[. Dar in 4@g*. AdevdrurileCredintei numaisuntpredatecopiilor.
fi,iCticd,lcumenismrrl sinodal te qpropie tot timp-u-l--de el'
ceva cureqt. Este Mondialism.p'apalqq4lad-el-Il&aadeqlatdt-la-24ittue
, lfiialogul, int4bririle inter-religioase.au ajuns
l:a i 199-obBq!ery!!ub:
. ,,in aniicevor si vini, acestangajamentmoraldea proteja
,bunein fiecaredintre ele.
demnitatea gi dea rdspundenevoilorfrafilor$i surorilornoastre
Zhn de
tgle,un44[nr[:otug[ciwe-psg-nrn5,cre9!4i,
foslun*i-atiidemulleaf trebuie si inspire dezvoltareaunor noi struclr-li politi-ceqi
egonomlce, caresdurmdreasciasiguatea.unei dezvoltlriintegrale
evrei,musulmani, quakeri,budi$tlgqglAti, indieni siouxetL
Iqa4:Pau!al-Il:lqadS-Ked atuturornafiunilor,precum'$isrcale-alneip-rdini.ffr-tprna0q4gl_e
Ideeadela{qsiqi i-al[ {b-st-sqplit!-lui
ngreata-dp-p*+r!.pnJi95 dreptatesocial6,economicdgi o pace
Friedgigh von S/e:iZqacker,-mcmbnrilPu$uagh,groteslaa!
gi unul din oame_nlijq]pptlqntiqi-&w durabild."
cony_e!i![4_h-itduisfn
inaintealui. PaplfqUl-al--Vl--leaa spus,in discursulsdu
linut la ONU la 4.octombrieI 965:
,,Popoarele isi intor NgltU4{gu-qte,c4spreul-
tinnasperan{5dein{elege-rg gi depace;indrdanimsI aducemaici,
impreundcu al nostru,tributullor deonoaregi desperanfd."
r68 ANTIIIRISTUL MARC DEM 169

'' Aceast[ declaragiea surprins. Deci' pqntru !ap-6. q1.]!m,1 Vocqbularul. Ambele p[r[i vorbesc de ,,Planul lui
Dumnezeu pentru om", de ,,pdrtaj','.N3wAge-uI vorbeqte de
,,potenf i al Umagj_,_Papa_I_ganf auLaLII - I ea de-o_*autplli c6
p_rgm-o-yq{glqlegtAl4 4_gmqlui". Expresia ,,pietre vii" vine din
prima epistold a Sfdntului Petru. Scopul
Lnasonului,e_9te1!9_.,a
dryg l*JUDZ,Walterleslie
Wilmshurst a infiinlat Loja PietrelorVii. Catehismulcopiilor din
Franla esteintitulat Pietrelevii.

Tehnici.Metodelefolositela Findhorn,la Esalengi aiurea

au invadatBiserica;sqpracticdzen $i yoga.rugdciunileorientale.
\4_o-Uss-qiorul
Felay scrie in SareaPdmdntului:,,De atunci,acest
zel pentru orientalism a cdgtigatmai mult sau mai pufin toate
congregafiile religioase gi laicii angaja[i.E_yqrbe_dg!ml5g4le
Eeqgralizatil':.
M or aIa sexuald. An-ra-mblul"mi $c5riIor intematrionalein
cgre-a@l eqtefavorabil limitdrii $i chfu
rgdustii=ra$fedlor prin toate mUloacelffi , inclusiv
gvqful. Dimpotrivd, PapaIoan Paul al Il-lea - dupdcum aardtat
din.nou la Conferinfa de la Cairo din 1994- a apdratintotdeauna,
cu fermitate, respectulfald de viatd. Qu toate-acestea, expresia
sustinerii lui fruneinaifite P_rgptunl_e_Omululcgea ce-I apropie
@chjar$i abrnci cAnd li se opune.

Noul limbaj. ic
formelor de
'pentruNew Age': pij-leolo,i vptto:e:fornula[Q-a
qqp-lg-vgltgLelig'

Muzicd.Neu:45-e-ular1lrrlzrca'lwNgf4li.q{ghi"aadoptat
de
cdntefi-care ii teaga"a pJcredinciogi in acelaqi climat
drdgildqenie.
 MARC DEM t7t

migcarein acestsens?problemasepunein felul urmltor.Idp.pa

24
MOON $I DMZTTLE PAPEI clar in aer. oe_lainqep*fuLsecolului,organiza[iipoiitice'gi
parapolitice sestrdduiesc
in acestsens.EIesrrntman'iFr,rate
ds
mante-tnanpcarerev.endi-c_A.supremafia
in numelebanilor.Oare
nu existl un al treilea unghi posibil de atac?
LrlalachiMartin, in carteaTheKeys of This Brood - cheile
acestuis6.gge- apdrutdin 1990
c[ vrem-saunu, cd suntemsa!
probletqaeslesE
priy_e,gte_petotr
{e zuvernaremonai"t; pA.ta1
no4gtrd.@sr v4_bucurqdq-a,Jl
ioaia lui de contributii setgce: Apostat'
i in 99t9,1{-e-111ri atatpeplanindiv
Erusa-rapoa6&qqoslatistici'@ Omul, frind ambifiosdin fire, nu se va ducelips[ de
49Eu@sr.stine-f poare
;@ligi""se poatesugeraQeva-luar-e
al4ma4te' 911d1dafii-antihrigti. fi citat in aceastd privinfaexemplul
carenu e departedea cuprindejum[tate lui Moon?
@!gd44
ainnuria*t*totiritoiainlumeaintreagd,deze{4!f,e-ln-di1ec1ia L*aZLgg83lsttggs,r@n ceIebra
duc--in-masd. Ne' apropien-r'oare' de domnia lg_Segl i inte oameniidirr-lu*"u
sgglglo!-s-g-ptq
AntiHristului? i9euno$teau. LrL$galg_s-eser6, dar
S-fh4!u1-P,ius-al,X--leaspuneadeja in 1904 (E supremi uI Ior qu_iul-o
rtl f,xaf iqlaru l etoi.
;n,in I 9_60&scser6uitaj6de

uqg! afiraa cd aclioneazdra ordinelerui Dumnezeugi cd

a 4Lqtp-ulroelErev-elaJli
in-I936. oup6 spuselelui, moartealui
prea
Aceastdboal6,venerabilifrafi, o cunoaqtem Iisus nu figura in planuriledivine. cru"ifi"at"a l-a ficut sr-$i
omeneascd...
Cine
apostazia' ratezemisiunea'Moona fostnumitsdo reia;deartfel,el vine
bine, este,fafd de Dumnezeu,pdrdsirea9i din
Coreea,adicl din Orient.
 ANTIHRISTUL MARC DEM 173
172

excepfionald' asqgn_s1g1jiggl9_tuI
guJanteseafl5@ d4r
o s6-idealui Iisus o so'tie
DumnezeuPrevazusl - y_^^x^x+^ Moon s-adoveditfoarterepedeun om de afacerifdrdpereche,
cuMoon'-fr:*9" -t-:1::1l3tl"
proiectul
Acumigirealizeazd
p'"a' construindun imperiuin iales in-sectgrul
ll#, il'ffi;, ;;; nttuttdcdsdtorie
""t-11111111: amamentului,al met ce.
#, 5ffiffi neu-ri{e-
i;;;'iri perfecte ci1fl!1,1
qiaceste, n nimeni.
ile. Am verificat numele qefului AUCM cu tabelul
Gorbaci ov. EJfl :gz!!.dngUl!9n
numeroIogi c foJosit Eipcutnr_
iit;J;;.ilili;;; al familiilorpe care'e-aunit' "adevdratul
yggA adiugd,nd prestigiulsoareluila cel_allunii.tagnUa4rul
Tatt' dupdcum sofialui tiste,,adevdratamaffrd"'
^^-x ^ -^,,; qFresteunnumdral omului:S (114),U (126),N(84),M (78),O
(90),O (90),N (84)- total666t
in aprilie199b,MooneraprimitdeGorbaciovla Moscova,
i eraprirqi! {e_Papaloau_Pau_l al
Il-lea la Vatican.fotul t !
Ideea lui Moon de a-i uni pe toli cregtinii nu este,oare,
dgfi!{i4_egglqgAlsmuluiinleles,,in lumina" Conciliului Vatican
II? in perio ada aceeaaavut loc o ruprerede invdldtur a anterioard,
a papilor. in 1928,Pius al Xl-lea scria in Mortalium animos:
,,Nu estepermis sdfaci altfel unirea cregtinilordecdtimpingdnd
la intorcereadisidenlilor spresinguraBiserici adeviratd,Biserica
lui Hristos, p9$ml6_W Vfq(nu,tlq135ry!_nenorocilea de a se
separade ea."
tJggejgnqgplle constdin a_tadUt?Ie toli cei carecred in
mai durabil. j@izgls!-wbli-as-uprqderqiqelar-apuse.Dn"l_t!!4si
H4stos
ps$r+-MqerLcomunjsmul
jns11no1d,!iP,11*:*l:'l:
U!-@lagit, caretinde sd-i adunepe-tolicgtpafqpred-in
l!L.-a;tif pumnezeu. mra a fi cresti
"tanu-ritatp"ndeastfell*":"]":ll::it::::t"-::
putear*"rnprivinlaplanuluittl,is.t:t::-:1$,tii.1t-f
fi_lqspfiileorientaleBIqeuIn

;ailitatea Laurentf:,:::l
Guyenot
cregtinismului..,-a_f'm6
[udismul, care.estein reelitate,a@r.Qbiectiwl mlrturisit este
;],,-{ ; acelade a-Jrud4npfeuud pellrg pa.ge".
,.rpo*uUilulsdupentrurelaliilecupubliculli lyi:
\4ceaa fost multd weme temamobllizatoarea sovieticilor,
de la Apelul de la Stockholm din 1950,urmat de numeroase
,,marguripentrupace".
aveadrept scop,,sd
ne rugim impreundpentrupace". Sepoatefaceun anumitcalcul.
 MARC DEM t75
ANTIIIRISTUL
t74
Programulcomun gatafrcut esteDecalogul,dat lui Moise
chiar pe Muntele Sinai. Dryyg1bgste de Iisus Fiul lui
Dumuezeu, de Biserica-infiinlatd de eL de Feciq_aralrdaria, de
inoritare.Ad6ugAndu-ipe ceilalli cul@i to{i participanfiiipi vor pute4 mqpifesta
cee 9i
liardedefiinle umane.Q.e-e-a aco_rdulinprivinfa-acestorpo-runci:sdnu ai alfi dumnezeiin afard
ie cu for{ele necesarePentru de mine, ziua de odihnd sd fie sfbntd pentru tine (fie cd ea e
duminicd, vineri saus6mbdtii),sdcinstestipe tatil gipe mamata,
sd nu ucizi, sd nu preacurvegti,sd nu furi, si nu minfi, sI nu
U e4iqlqqte.i4 felul aqpslas-q-o-b,Jrn jinduiegti la bunul altora.
tt"i.oune.impotrivaunui miliar{ 9i N-ota editorului cd4ii lui Benson rezuma infruntarea
se vor afla atunci, in
apocalipticdin pufne cuvinte: ,,Dacdliniile contoverselor noaste
It
de azi se vor prelungi la infinit [...] ete vor duce neapdratla
formarea a doud tabere opuse, tabdra catolicismului gi tabdra
diferenfe-vpr fl-uqei-difrsllde umanitarismului".
Eilo. d94,eoufofrn formuleilansate
EstepregdtitdBiserica contemporandsd se raliezetaberei
. WUGSaUttat"
-S cenedivizeaz62i
iin
umanitarismului?Enciclica despreunitatepredicd,,colaborarea
. e p-o,ate
.. o ^ -^^.^ ^:,,-fta
-aju-uge la-o-hf el-eerc
lo n infplcocre n
ecumenicd" pentru a promova binele pdcii, a apdrademnitatea
e,-rur-feldep,ro-
I 9ar9q6-fqqn.pz-, umanI, ,,a veni in ajutorul nefericililor gi a aduce o rezolvare
nenorocirilor timpului nostru, foamei, catastrofelor naturale,
a constituit-o eqq&-r-r@-{e
nedreptilii sociale". Biserica a avut dintotdeaunavocalia de a
-loate
:- ziarele au
<
remarcatcu urmrre
ajuta sdracii,bolnavii, prizonierii gi a educacopiii din toateclasele
;"t"i-*ii"" mt-tutiutiioUi"ttiil;i p"pEiEq lu"l u1lk
; _--.-.=-----.-.- sociale.Dar nu o fEceain detrimentuladevdrurilorcredin{ei.
- sauvrceversa autoritarea
Sfhntul Pius al X-lea scria astfel in 19 10:
nagterilor. ,,Suntchemalila construireacetifii viitoare toli lucrdtorii gi
Nu e deloc prca hazardatsd interpretlm in acestsens toatereligiile gi toateresursele[...] Li secere,agadar,tuturor celor
gansele
strddaniilCPapeiloanPaulal ll-lea pentru a se folosi de
strddaniile care vor sd transforme societateaprezentds[ nu se respingd
ffi. d;J 2000. Nu e vorba de o inspira{ie de ultimd o16,ci
reciproc din cauzaconvingerilorreligioasesaufilosofice carear
sru.Primasaenciclic[,Red'emptor
@ putea sd-i despartd,ci sd meargdmdndin mdnd [...] Ne e teamd
hoffi, diolg7g,"*pf*uta tuUtemnulceluide-aldoileamileniu sdnu fie mai riu: o religie mai universalddecAtBisericacatolicd,
gi anunfa4gia.,t&-mlr9j$i!-etr"' Jubileut a cdpdtatformS' el unindu-i pe toli oamenii devenili in sfhrgit frafi, camarazi sub
tebuie'se aiUafo" in-Si"ai Si s6-i adunepe to,ti credinciogii Domnia lui Dumnezeu".
fii ai lui Avraam9i catmaimu$i dintreceilalli.
spirituulmente
176 ANTIIIRISTUL

Ceeace condamnaPapaPius al X-lea a devenit in mod

ciudat visul PapeiIoan Paul al Il-lea 9i estetulburdtor sdconstafi
c6 aceastdorientarenoud a fostprezisd in secolultrecut de un
preot apostat,Alphonse Constant,cunoscutsubnumele de Eliphas
L6vi, considerafpdfinteleocultismnlui modem.Iatd ce scriain al
sduCurs defil osofi e ocultd.
,,Va veni o ziincare un Papd inspirat de Duhul SfAntva 25
declaracdtoate excomunicdrilesunt anulate,cdtoate anatemele 666si 777
suntretractate,cd tofi cregtinii sunt unili intru Bisericd, cdevreii
gi musulmanii sunt binecuvdntafi 9i chemafi de ea; cdpistrand
unitateagi inviolabilitateadogmei, eapermite tuturor cultelor sd La Roma s-apregdtit cu febrilitate mareleJubileu din Sinai.
seapropiede ea treptat,imbrdfigandtoli oamenii cu dragostea9i PapaIoan Paul al Il-lea manifestao dorinfd arzdtoarcsdtr6iascd
rugdciunile ei." pAndla sfbrqitulsecolului,ca sdducl aceastdtreab[ la bun sfhrgit.
Ldsdnd la o parte inspirafia Duhului Sfdnt, totul se Cuvdntul,,milenaf,"ocupdin limbajul eclesiasticaproapeacelagi
reabzeazl. Conciliul a hotdrat sd nu se mai condamne,au fost toc ca gi cuvdnful,,conciliu".
ridicate anatemelemarii Schisme,sevorbeqtede reabilitarealui Un ofl_CtAl_dela Vatica_qobservacd, cel mai adeqggJgpa
Luther, iar enciclic a (Jt unum sint indeplinegte exact dorinfa vgrbgg !eqpfe_elU120*0!*qa o
apostatului eiqr"eslilg'
Dar existd un lucru 9i mai uimitor.
ryggrlflglllee-crqduf :
I.naueust1995.Robe er, fost asistental secretarului
pliphas ,L6vi scrie mare de tot: ,,RSspAndindspiritul OrganizalieiNafiunilorUnite,@gt$_ryAgg,SpgI\QQcU._o_gazia
milosteniei universale,trebuie sdpregdtim venirea acestuimare q!fy9l_S{atUdp.-v,
ard a miqrur-i_iq-Cg_gtaRica: ,,Trebrriesdsperdm
Jubileu,cdci spiiitul nafiunilor constituiegeniul prinfilor."
Aceste cuvinte dateazl din 1862, exact cu o sutd de ani
inainte de deschidereaConciliului.

Esteoareverosimil un astfel de plan?

UlalachiMartinspune-c5,dupdp41,e_qe_a,papeiloanpaul-al
ILlga, omenireanu poatesperain creareaunui sistemgeopolitic
durabil dec6tcu condi{ia sd se sprijine pe cregtinismulBisericii
romano-catolice, iar conduc5torii politici sd se resemnezecu
aceastdsolufie.in aceastdipotezil,tonrldevinecoerentin tabdra
178 ANTIIIRISTUL
MARC DEM r79

documentulfinal caresereferealaavort9i la relaliilesexualein

afaracdsdtoriei.Qg11e-41u-!-m-ondial nu va fi de-c-i
te-o-qra-Li-q-c-eea
ca-4g-Q:q puteaa"iiin uederein modrealist,darBisericail va
co_11[chpe pianspiritual.Ar fi un mod-decoabitare.
Poateci PapaIoan Paulal Il-lea nu gtiec[ pen0U^-fiard,
Jubileu. rellgiacatpli-q69q!_9 p1i4excelen,tddugmanul caretrebuie{gbo$!.
Ne putemimaginaun anumitscenariu. S@l_unlyglgLprin definilie totalitar,nu poatesuportao'alt[
, la sfhrgitulrdzboiului din Golf, PYl-e-I9r el estetotul pentruom, estestatul,-proyidenJ[, este
pregedintele Bush a spus:,, Durnnezeu. Fiaranu poate sdexistedeclldacde adoq4!p.
,,E o idee grandioasd: @ in care Ohies"tiwl este-decicombaierei Fiareipepropriuiii teren
^*
naliuni diferite intr-un
se.-U-n'gs-g scop comun pen!ru a ati4ge I4-spflim,aatatdeperspc-qtiveg1p-ip_e-rcgqlrligcneral,pontifu lse
omenirii,pacea,securitatea,
aspira-tiile libertatea
9i respectul fald g6ndegte sdsalveze ceeacepoatefi salvat,inarmdndu-gi diviziile,
de lege. @ au.baza mo-raldqi m-riloaqele cu intdririle pe care le mai poatecdgtiga.D_4cdquglem puternici,
fi4al_?.c_l1lejl-qDhla-o-ins-@ura." nu ]ior puteasi facdnimic fdr6noi, nu vor puteaadora"Fiara.
-
snou.PapaIoanPaulal lllea l-aanalizat
4g9q1-dis.our-s-DrL Aqqs-te convorbirilordintreGorbaciovgiPapa
es,tp.$_e""$"su-l
dejaginu i-a fostgreusi vaddcdii lipeste ceva.Pace, securitatea, Ioan Paul al Il-lea.
libertate,mai addugdgi o repartizareechitabilda bunurilorpe -gtig", spun SfAntul P6rinte,,,qeg-=a-.
,,$-e- P?.p-gJ,e.
_ste
pdmdnt,foartebine,daraspiratiile supranaturalg sFdluces-c-Pril dintotdeaunacasacomundq_tuturg119p_1e,2_gntanJil_o.rp-opoarelo
alp-gnge,iarbgze.-WI{d-fu rnrzp!4*4e-!!4!9le!Jn-!!eapqreqrai d" pq pamanil Gorbacioufoloseu-eipiesia',,ruru comund
gur-o".pea_q4",utilizffi deBitjnen$i:Gom=ito.
c_U-r-d,ndfragil6.
asupra-flptuluicq o nouE PapaIoanPaulallLlea o preiagio rdspdndegte in lume.Vorbegte
aco.rdasupra
Cei mat^avizatisunt de aco.rd
de ,,promovarea umand,de solidaritateuniversald",doregte- ca
toatena{iunilesdpoatds6,,participg !abagglrgtu! dntorit[
-v-i-elii"
Age-ulantuitfoartelurejrqgsllugru,pen$lq{prev-edeisb[a{ga inlqrnaf
,,unllrs!tg!n l_o!a!1$-e_v_gra!".
---G;ffitaiowdspunAe::,ya
uneireligii uqtyersate mulpmescpentruatenfiaamabil[
-,-- | \T-- ^--^-
Dar aceastdrelieie. rdspundePapa' o avem! Nu avem giinter6iulpecarel-afimanifestat pentrularamea,pentrupolitica
fftfi_Lq.ag"-.lejo.iare, dar_qunte$- -cei ma!!q.dr--ep-t6!i!is6oferim
gipentrupunctelenoastredevederedesprelume."
bjizamorals.A,s--c-qqs,!u.4eediu--aou=de-dupdeonciliuaconferit 198*9,cdndUniunea
acestei religii o fa!6 acceptabild. Eyldq$. exlsi{fg1gIll-e
@]=!eqg4!rie
importantefa!6 de.geaa lUi dtge*Be-lky, darviitorul asociatffebuie pjggrffiL$l cd ne aflam_dsjaintr-un alt_contextpglitig.
s5 facd anumite concesii. v_a.tic-anulaprecizat cdtevain ultima ' E un demersmtelrgentdrntr-unpunct de vedereumandar,
vreme, boicotdndUNESCO pentru pozilia lui favorabil[ fafd de intr-un fel, esteca.$icum te-ai atd ca sdnu fii strivit
avort gi refuzdnd sEsusfindla Conferinfa de la Cairo o parte din de-el,
180 ANTIIIRISTUL

Sdne imagindm,de o parte 9i de alta a meseidin biblioteca

in fotolii asemindtoare,666 9i777 conversdnd
Papei, agezai.ii
timp de o ord jumdtate. Pe un gevaletse afld o reproducerea
gi
mozaicului bazilicii San Pietro - cadou cu care va pleca CUPRINS
pregedinteleUniunii Sovietice - care il reprezintd pe Hristos
lindnd in mdndEvangheliain carescrie:,,Eusuntcalea,adevdrul,
viala". Introducere 5
...................
New-Age=ulcunoagtegi el acestecuvinte,darnu le conferd l. Num6rulcareinfricoSeazd ............
9
acelagisens,iar Gorbaciov,vaputea sdpund darul Papeiin viitorul 2.TurnurileBabel 18
...........
3. .....26
birou al funda{iei Gorbaciov US ferd ca cineva sd se mire de - Catedralacilindricd
asta. 4. $arpeledemare 31
....:.....
5. FemeiaApocalipsei 36
......,...............
V-am ardtatcaresunt felele pe carepoate,trebuie gi le va 6.Pemindgipefrunte ....................
39
imprumuta Antihristul pentru a-gi atinge scopurile. Am trecut in 7. Sistemul666........... ......................44
revistdcd,tivaposibili Antihrigti - viitorul imi va infirma prediclia 8.Listadela Schengen ............. .......5l
saumi-o va conf,rrma.Important esteca tu, cititorul meu, sd ifi 9.Teascul mdniei ............
6l
pdstrezimintea limpede, sdte intorci la Biblie 9i la Evanghelii 9i 10.Primagia douaFiari ......... ..........66
s4crezi in singurul Hristos adevdrat,careesteMAntuitorul tdu gi ll. Unirnp6ratviclean .......;...............74
al tuturor. 12.Porhetulrobotal Antihristului .............. .........
80
13.SteauaPelin........... .....87
14.Piramidatnrnchiat5 .....95
I 5. Astanu e conspirafie!............. 100
16.Marigdnditori ai anului2000......... ...............
109
17.BombaP ...................120
18.Obanclciudati
l9.Inifierealucifericl ....134
gi
20.Timpulblasfemiei misionarii extateregti.....................I 39
21.NewAge................ ........................................
153
22. StiipdnulPdmdntului
23.Maiinainte, apostazia .................164
24.Moon9i diviziilePapei ...............170
2s.666si777 .................
r77