UNIVERSITATEA ,,OVIDIUS DIN CONSTANA

Facultatea de Teologie Ortodox

Specializarea Teologie: Pastoral

CLTORIILE MISIONARE ALE SFNTULUI APOSTOL PAVEL

ROLUL LOR N NVTURA I VIAA BISERICII PRIMARE
DUP FAPTELE APOSTOLILOR

Coordonator tiinific:
PR. ASIST. UNIV. DR. NICOLAE POPESCU
Student:
ANCA I. CLAUDIA
Anul II

CONSTANA

0
 2015

CUPRINS

Introducere
1. Viaa i activitatea Sfntului Apostol Pavel....................................pag. 2-4
2. Cltoriile misionare ale Sfntului Apostol Pavel...........................pag. 4
2.1. Prima clatorie misionar.........................................................pag. 5-6
2.2. Cltoria a doua misionar.......................................................pag. 6-8
2.3. Cltoria a treia misionar........................................................pag. 8-11
3. Rolul caltoriilor n nvatura i viaa Bisericii primare dup
Faptele Apostolilor................................................................................pag. 11-12
4. Concluzii..........................................................................................pag. 13
Bibliografie selectiv

INTRODUCERE

1
 Prezenta lucrare ofer o imgine clara a ceea ce a fost credina i viaa Bisericii primare in
cele peste trei decenii care s-au scurs de la nltarea Domnului i Pogorrea Sfntului Duh pn
n preajma eliberrii Apostolului neamurilor.
Cunoatem, din cartea Faptele Apostolilor, opera misionar a Sf. Apostol Pavel. Aceast
sfnta carte nu istorisete ins, cum ar reiei din titlu, faptele tuturor apostolilor, ci numai ale
unora dintre ei, manifestand preferine speciale fa de Sf. Petru, Sf. Ioan i fa de Sf. Pavel in
mai mult de jumtate din cuprinsul ei. Ea istorisete i activitatea unora dintre ucenicii i
colaboratorii Sf. Apostoli.
n prima parte a crii Faptele Apostololor se expune faptul istoric al ntemeierii Bisericii
cretine i rspndirea cretinismului in mediul iudaic iar in partea a doua se istorisete
rspandirea cretinismului in lumea pgn (greco-roman).1
Cartea Faptele Apostolilor accentueaz caracterul universal al cretinismului, puterea i
inrurirea sa asupra iudeilor i a neamurilor exercitat de Duhul Sfnt prin cei dinti
propovduitori ai Evangheliei mntuirii.2

1. Viaa si activitatea Sfntului Apostol Pavel

Sfntul Pavel, marele ,, Apostol al nemurilor, a fost iudeu, din seminia lui Veniamin
(Rom.11,1; Filipeni 3,5; II Cor. 11,22). Prinii si se strmutaser din Giscala Galileei in Tarsul
Ciliciei (Ieronim, Comentar la Filimon P. G. 26,653; Despre brbaii ilutri P.G. 23,646) unde au
obinut caltatea de ceteni romani (F. Ap. 16,37; 22,25).
Aici li se nate Saul (= cel dorit), care, potrivit obiceiului iudeilor de pe atunci, pe lng
numele evereiesc, purta i numele de Paul.
Educaia primit a fost strict fariseic ( F.Ap. 23,6; Rom. 9,3; II Cor. 11,12 ). Dei tria
departe de ara sfnta , n diaspora, n familie vorbea limba aramaic. n contact cu grecii a
nvat destul de bine limba greac. Este ns sigur c cunoterea literatura veche elin. Citeaz
pe poetul Aratus n Faptele Apostololor 17,28, pe Menandru n I Cor. 15,33; pe Epimenidas in
epistola adresata lui Tit 1,12.
Dorina prinilor si era s se fac rabin. n acest scop, ndat ce a ajuns la vrsta de 12
ani, a fost trimis la Ierusalim ca s nvee legea mozaic , la picioarele lui Gamaliel, cel mai
renumit rabin de atunci. Cum fiecare invtor de lege era obligat s cunoasc i o meserie,
tnrul Saul a nvaat meseria de constructor de corturi (F. Ap.18,3; 20,34; I Tes. 2,9; II Tes. 3,8;
I Cor. 11,7-11; 12,14-18). Nu tim ct timp a studiat la Ierusalim, ns din scrierile sale rezult c
i-a nsuit temeinic legea mozaica. Pe cnd Gamaliel era un nvator de lege foarte talentat cu
1
Nicolae I. Nicolaescu, Marcu Grigorie, Studiul Noului Testament, Pentru Institutele teologice, ed. a-III-a,
Bucureti, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, 1983, p.118.
2
Ibidem, p.125.
2
ce cei de alte convingeri (in F.Ap. 5,35 s.a se spune c a recomandat sinedriului s nu mai
persecute pe Apostoli, ci sa astepte ca viitorul s hotatreasca dac invtura lor este sau nu de la
Dumnezeu), tnrul Saul excele prin zel pentru pstrarea legii mozaice si a tradiiunilor printeti
(F. Ap. 22,3; Gal. 1,14 s.a). De accea, afland ca iudeii devenii cretini primesc legea mozaic,
voteaz pentru suprimarea lor. A fost prezent la uciderea diaconului tefan i a aprobat n sufletul
su fapta ucigailor (F.Ap. 8,1; 22,20). Apoi, el nsui persecuta pe cretinii din Ierusalim (F.Ap.
9,2; 22,9;26,12).
Dar nainte de a intra n Damasc, Mntuitorul i se arat n toat strluicirea sa
dumnezeasc i-l cheam s-i fie martor naintea tuturor popoarelor. Din acel moment Saul i
schimb complet atitudinea. El devine cretin i apostol al Domnului, plin de zel n rspndirea
Evangheliei, pentru a compensa rul pe care-l fcuse bisericii (F.Ap. 9,1-22; 22,3-16; 26,9-18).3
Saul nu l-a cunoscut pe Iisus, cci n timpul activitii misionare a Mntuitorului el
terminase colala i se ntoarse la Tars. Nu se tie cnd i de ce a venit la Ierusalim, ns este
cunoscut ca persecutor al cretinilor. De la Ierusalim a plecat cu scrisori ctre sinagoga din
Damasc pentru a aresata pe cretini i a-i aduce la Ierusalim, stpnit de o cruzime i un fanatism
rar ntnite, cci ,, sufla cu ameninare i ucidere mpotriva ucenicilor Domnului i ,, pustia
Biserica (F.Ap. 8, 1-3).
Mergnt spre Damasc, cu scrisori i gard dat de sinedriu, a fost ntmpinat n mod
miraculos de Mntuitorul Iisus Hristors nainte de intrarea n ora. Czut la pmnt i orbit, se
supune Domnului. Dup ce a fost dus n cetate, a primit botezul la la preotul Anania si ca ,, vas
ales a nceput apostolatul, fiind chemat direct de Iisus Hristos. Convertirea lui a uimit pe
cretini, cci se temeu de el i i-a indignat pe iudei, care plnuiau moartea lui. Scpat din minile
lor cu ajutorul cretinilor, s-a refugiat n Arabia unde a pretrecut trei ani, ntrindu-se n credint.
Urt, urmrit i ameninat permanent de iudei pentru renegarea legii iudaice, Saul
apostolul lui Hristos, dei i-a iubit neamul i a suferit pentru el a vestit Evanghelia la pgni,
mplinind misiunea sa ca un desvrit apostol cretin. n cltoriile sale misionare prefera s
propovduiasc n orae mari, mai nti iudeilor i prozeliilor, apoi pgnilor. Dup ce ntemeia
comuniti cretine, aeza n ele preoi i episcopi i meninea legtura prin scrisori sau prin ali
ucenici. n acelai timp a rmas n legtur permanent cu Biserica mam din Ierusalim.
n activitatea sa pastoral a nteprins trei cltorii misionare (45-48, 51-54, 54-58), ultima
fiind la Ierusalim n anul 58. A mers apoi la Roma (60-61), fiind arestat n anul 63. Dup ultima
cltorie misionar, probabil n Spania, a fost din nou arestat, murind ca martir, dupa tradiie, la
29 iulie, anul 67 d.Hr., mpreuna cu Sfantul Apostol Petru4.

3
Pr.Prof. Dr. Constantin Corniescu, Studiul biblic al Noului Testament, Bucureti, Editura Fides, 2003, pp. 15-16.
4
Nicolae Chifr, Istoria Cretinismului, vol.I, Sibiu, Editura Univeritii ,, Lucian Blaga , 2007, pp. 33-34.
3
 Sfntul Apostol Pavel a fost ngropat pe calea Ostia, la Roma, unde secole de-a rndul
pelerinii cretini vin s se nchine la mormntul su ( Fer. Ieronim, De vir. ill., 5). Mai trziu, pe
locul mormntului su s-a ridicat basilica Santo Paulo fuori-le-mura = Sfntul Pavel din afar de
ziduri.5
2. Cltoriile misionare ale Sfntului Apostol Pavel
n activitatea sa misionar Sfntul Apostol Pavel a nfiinat comuniti, a aezat
conductori, oameni coreci i zeloi cu care a inut legturi strnse, fie prin revederi personale,
fie prin ucenicii si, sau prin epistolele freti, pline de sfaturi i nvaturi i prin care rezolva
mari probleme doctrinale, morale i sociale. El a scos cretinismul de sub tutela i severitatea
legii iudaice, facnd din el o religie nou, universalist, independent, o religie a mntuirii
numai prin jerfa Domnului Hristos i credina lucrtoare in El. 6
n activitatea sa pastoral a nteprins trei cltorii misionare si anume:
- prima cltorie misionar ntre anii: 45-47/48 d. Hr. ( F.Ap. 13,1-14, 28)
- a doua cltorie misionar ntre anii: 50-54 d.Hr. (F.Ap. 15,36-18,22)
- a treia cltorie misionar ntre anii: 54/55-58 d.Hr. ( F.Ap. 18,23-21,30)

5
Pr. Prof. Dr. Ioan Rmureanu, Istoria Bisericeasc Universal, Manual pentru Seminariile Teologice, ediia a-II-a,
Bucureti, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, 2004, p.48.
6
Ioan Constantin, Studiul Noului Testament, Bucureti, Editura Credina Noastr, 1977, p.187.
4
 -

2.1 Prima clatorie misionar (45-47/48 d. Hr.; F.Ap. 13,1-14, 28)

Dup primirea botezului la Damasc i retragerea sa n Arabia, el s-a dus la Ierusalim,
unde a fost introdus n cercul Apostolilor de Barnaba, cretin iudeu, originar din insula Cipru.
Fiind ameninat de iudeii eleniti, Saul s-a retras la Cezareea Palestinei, apoi la Tars, de unde a
fost chemat de Barnaba la Antiohia pentru misiune ntre neamuri (Fapte 9, 27-30; 11, 25-26). Din
Antiohia, Saul si Barnaba merg cu o colect la Ierusalim, in timpul foametei de sub mparatul
Claudiu (41-54) (Fapte 11, 29-30), apoi se intorc la Antiohia, de unde ntreprind prima cltorie
misionar ntre anii 45-48, lund cu ei si pe Ioan Marcu (Fapte, cap. 13 si 14).8
Se ndreapt spre Cipru. Debarc n Salamina i trecnd din ora n ora i din sinagog
n sinagog, ajug n Pafos, reedina proconsului roman.9 In oraul Pafos, ei convertesc pe
proconsulul roman Sergius Paulus, guvernatorul insulei, de la numele cruia Saul s-a
numit Pavel, nume pe care-l va purta pana la sfarsitul vieii (Fapte 13, 9). Magul Elimale face
opoziie, dar este pedepsit. De la Pafos, cei trei misionari cltoresc pe mare spre nord-vest pn
7
Harta aparine domeniului public i a fost preluat de pe adresa electronic
http://www.crestinortodox.ro/religie/calatoriile-misionare-sfantului-apostol-pavel-122192.html.
8
Pr. Prof. Dr. Ioan Rmureanu, op.cit., p.42.
9
Pr. Prof. Dr. Constantin Corniescu, op. cit., p.17.
5
n provincia Pamfilia; la Perga Pamfiliei, Ioan Marcu s-a ntors la Ierusalim, Pavel i Barnaba au
continuat cltoria n provinciile Pisidia si Licaonia, predicnd noua credina in oraele Antiohia
Pisidiei, Iconiu, Listra i Derbe. La Listra, Sfntul Apostol Pavel vindec n chip miraculos un
olog. Mulimile, socotindu-i zei, au vrut sa le aduca jertfe de animale, numind pe Barnaba Zeus,
iar pe Pavel, Hermes, fiindc el era purtatorul cuvntului. Vizitand apoi comunitaile de curnd
infiinate si hirotonind preoi pentru fiecare biserica, se ntorc la Perga Pamfiliei, iar de aici, prin
portul Atalia, ajung pe mare la Antiohia, in anul 48, vestind credincioilor cte a fcut
Dumnezeu cu ei si cum a deschis pgnilor ua credinei (Fapte cap. 13 si 14).

10

Sinodul Apostolic de la Ierusalim din anul 50

ntori la Antiohia Siriei, Pavel si Barnaba gsir Biserica dezbinat, din cauza unor
iudei-cretini venii din Iudeea, care nvau ca pgnii convertii la cretinism trebuiau s
observe Legea mozaica, primind circumciziunea. Astfel s-a nscut la Antiohia disputa despre
valabilitatea Legii mozaice sau disputa despre respectarea ceremoniilor iudaice in Biseric. n
anul 49 sau 50, Pavel si Barnaba, insoiti de Tit, merg ca delegai ai Bisericii din Antiohia la
Ierusalim s supun chestiunea Apostolilor. La Ierusalim, unii din eresul fariseilor, care trecuser
la credin, susineau ca pgnii care se convertesc la cretinism trebuie s primeasc
circumciziunea i s respecte ceremoniile Legii mozaice.
n anul 50, Sinodul Apostolilor, presbiterilor si credinciosilor din Ierusalim, in frunte cu
Petru si Iacob, au ascultat cele cerute de comunitatea din Antiohia i au hotrt, potrivit sfatului
Duhului Sfnt, s nu impuna cretinilor dintre neamuri ,, jugul Legii mozaice, ci ei ,, s se
fereasca de cele jertfite idolilor, de desfru, de animalele sugrumate si de snge "(Fapte 15, 20 i
29). Ei au trimis apoi Bisericii din Antiohia, prin Pavel si Barnaba, nsoiti de Iuda si Silvan, o

10
Harta aparine domeniului public i a fost preluat de pe adresa electronic http://www.crestinul.ro/paul1.htm.
6
scrisoare, prin care li s-a adus la cunotina hotrrea neleapt luat de Sinodul Apostolilor la
Ierusalim, iar credincioii s-au bucurat pentru mngiere (Fapte 15, 1-33). Totodata s-a uurat
mult misiunea cretin printre neamuri, iar cretinismul, eliberat de servitutea Legii mozaice, i-a
ntrit caracterul de religie universal.
La puin timp dupa anul 50, Sfntul Apostol Petru a prsit Ierusalimul si s-a dus la
Antiohia, unde, la nceput, lua masa cu cei dintre neamuri. De teama iudaizanilor, el n-a mai luat
masa cu cretinii dintre pgni, fapt pentru care a fost mustrat in faa tuturor de Sfantul Apostol
Pavel (Gal. 2, 11-14).11

2.2 A doua cltorie misionar , anii: 51-54 d.Hr. (F.Ap. 15,36-18,22)

Sfntul Apostol Pavel ntreprinde a doua cltorie misionar mpreuna cu Sila, ntre anii
51-54, in timp ce Barnab si vrul su, Ioan Marcu, merg din nou in Cipru (Fapte 15, 39).
Mergnd de astdata pe uscat, ei viziteaz comunitile din Siria, Cilicia si Licaonia, unde, in
oraul Listra, convertesc pe Timotei, care i-a nsoit apoi in misiune. Dupa ce au vizitat
comunitile nfiinate n prima cltorie, ei trec prin Galatia, Frigia si Misia i ajung in oraul
Troa, unde convertesc pe doctorul Luca. Din Troa, cei trei misionari, lund cu ei si pe doctorul
Luca, trec prin insula Samotrace si ajung la Neapolis, in Macedonia, i predica cu succes la
Filipi, nfiinnd aici prima comunitate europeana, n casa unei vnzatoare de purpur, Lidia.
La Filipi, Pavel si Sila sunt batui cu bice i dui la nchisoare, de unde au scapat in mod
minunat. De la Filipi, trec prin oraele Macedoniei, Amfipolis, Apolonia i ajung la Tesalonic,
unde au convertit un numar mare de prozeliti greci si romani si pe unii dintre iudei. Facndu-se
mare tulburare printre iudei contra misionarilor, Pavel cu nsoitorii si a plecat la Bereea, apoi el
singur merge pe mare, ajungnd la Atena.
n cetatea culturii elene, filosofii epicurei si stoici, care-i petreceau timpul in Agora, s
mai aud ceva nou, auzind pe Pavel vorbind in piaa, s-au exprimat c el pare a fi "vestitor de
dumnezei strini, fiindc binevestete pe Iisus si nvierea" (Fapte 19, 18). Lundu-l apoi cu ei, l-
au dus naintea Areopagului, unde Sfantul Pavel a inut o interesant i original cuvntare.
Laudnd cucernicia atenienilor faa de zei, care au ridicat in cetatea lor un altar i Dumnezeului
celui necunoscut- pe care ei il cinstesc far ca s-l cunoasc - Sfantul Pavel le spune ca Acesta
este Dumnezeul pe care-L vestete lor, "Care a facut lumea si toate cele ce sunt in ea. Domnul
cerului si al pmntului, Care nu locuiete n temple facute de mini, nici nu este slujit de mini
omeneti...Caci in El trim, ne micm i suntem" (Fapte 17, 23-25 i 28).

11
Pr. Prof. Dr. Ioan Rmureanu, op.cit., pp. 42-44.
7
 n urma acestei cuvntri, Sfntul Pavel a convertit la cretinism un numar de greci, ntre
care se aflau Dionisie Areopagitul, dupa tradiie primul episcop al Atenei, o femeie cu numele
Damaris i pe alii (Fapte, cap. 17).
n marea lor majoritate nsa, grecii s-au aratat curioi fata de cele spuse de Pavel, dar au
rmas sceptici si l-au luat in rs, cand l-au auzit vorbind, la sfrit, de nvierea morilor (Fapte
17, 32).
Mai mare succes a avut predica Sfntului Apostol Pavel la Corint, unde a lucrat un an si
jumatate, impreuna cu soii iudeo-cretini Aquila si Priscilla, pe care i-a intalnit aici in anul 52.
Acetia s-au refugiat de la Roma la Corint in urma edictului publicat contra iudeilor in anul 49 de
mparatul Claudiu (41-54), fiindca se certau intre ei din cauza lui Iisus Hristos. ntre timp, au
venit la Corint Sila si Timotei, pe care Sfntul Pavel i lasase la Bereea, in Macedonia (Fapte 18,
5). La Corint, a convertit pe Crispus, mai marele sinagogii si pe muli alii dintre greci. Iudeii,
mnioi din cauza succesului lui Pavel, l duc n faa lui Galion, proconsulul Ahaiei, fratele
filosofului Seneca, care, dnd dovada de tact, a refuzat sa se amestece in disputele religioase ale
iudeilor si le-a poruncit s se ntoarc linitii la casele lor.
Din cauza agitaiei iudeilor, Sfntul Pavel a plecat din Corint, lund cu sine si pe soii
Aquila si Priscilla, pe care i-a lasat la Efes, unde facea misiune cretin un nvaat iudeu
alexandrin, Apollo. Din Efes, pe mare, Sfntul Pavel s-a dus la Cezareea Palestinei, apoi la
Ierusalim, unde i ndeplinete votul Nazireatului, dup ce petrece srbatoarea Patelui, de unde
s-a ntors la Antiohia (Fapte 18, 1-22).12

12
Ibidem, p. 45.
8
 13

A treia cltorie misionar ntre anii: 54/55-58 d.Hr. (F.Ap. 18,23-21,30)

Plecnd din Antiohia, centrul misiunii sale, Sfntul Pavel i nsoitorii si au ntreprins a
treia cltorie misionara, ntre anii 54-58. El a vizitat mai nti comunitaile cretine infiinate n
Galatia i Frigia, apoi s-a oprit la Efes, capitala provinciei Asia Proconsulara, pentru doi ani si
jumtate. La Efes, Sfntul Pavel boteaz vreo 12 ucenici de ai lui Ioan Botezatorul, punndu-i
minile peste ei i chemnd puterea Duhului Sfant (Fapte 19, 3-6). Activitatea rodnic a
Sfntului Pavel a provocat o mare micare contra cretinilor, la instigatia argintarului Dimitrie,
care-i vedea meseria periclitat din cauza intinderii cretinismului i a nlaturarii cultului zeilor
(Fapte 19, 23-40). Dupa cum reiese din Epistola I-a ctre Corinteni, Sfntul Pavel s-a luptat la
Efes cu fiarele n circ (I Cor. 15, 32).
Prsind Efesul, Sfantul Pavel s-a dus in Macedonia in anul 57 si de acolo in Iliria (Rom.
15, 19), iar apoi la Corint, unde a scris Epistola catre Romani. De la Corint, trecnd din nou prin
Macedonia, a ajuns la Troa si Assus, apoi, ocolind Efesul, unde a avut neplceri din cauza
rscoalei argintarului Dimitrie, s-a oprit la Milet. Acolo a chemat presbiterii din Efes, de care s-a
desparit cu duioie pe trmul marii, prevaznd c nu-i va mai vedea (Fapte 20, 1-38).
De la Milet, a plecat pe mare la Tir, Ptolemaida si Cezareea Palestinei si apoi la
Ierusalim, in anul 58, ducnd cu sine colecta fcuta in Grecia si Macedonia pentru sracii din
Ierusalim (Fapte 21, 1-17).

13
Harta aparine domeniului public i a fost preluat de pe adresa electronic http://www.crestinul.ro/paul2.htm.
9
 14

Captivitatea Sfntului Apostol Pavel n Cezareea Palestinei, Ierusalim i Roma

Cunoscnd ura iudeilor faa de Pavel, Iacob cel Mic l sfatuiete s ndeplineasc un act
prevzut de Legea mozaica i el suporta preul pentru curairea unor nazirei, care i-au ras capul.
n templu, cnd era s se implineasca cele apte zile de curire, este recunoscut de iudeii din
Asia si arestat. La intervenia hiliarhului Claudius Lysias, comandantul garzii romane, Pavel este
scos din minile iudeilor i nchis in turnul Antonia. La intervenia ofiterului roman i s-a ngduit
s se apere in faa mulimii nfuriate i a Sinedriului. O conspiraie pusa la cale de peste 40 de
iudei fanatici contra vieii lui este aflata de Ioan Marcu i comunicat comandantului. Acesta i
trimite noaptea, sub o escort puternic la Cezareea Palestinei, unde e inut n nchisoare doi ani,
intre 58 si 60, de procuratorul Felix, cu sperana de a obine de la Pavel o suma de bani. Iudeii
din Ierusalim il urmaresc nsa i acolo. Pavel se apar n faa noului procurator Porcius Festus, a
regelui Irod Agripa II (47-50; + 100) i a soiei sale, Berenice, iar in cele din urma el face apel la
judecata imparatului de la Roma, n calitatea sa de cetatean roman (Fapte 21, 21-40 si cap. 22-
26).
Drumul la Roma s-a facut pe mare, pe timp de toamn i iarna, n anul 60, Pavel fiind
nsoit de Aristarh, macedonean din Tesalonic, sub paza sutaului Iuliu, ntampinnd ameninarea
furtunilor si a valurilor marii. Plecnd din Cezareea, au trecut prin Sidon, insula Cipru, Mira
Liciei, pe langa insula Creta, insula Malta, unde au suferit un naufragiu, si au ajuns la Puteoli, n
Italia, in primavara anului 61, de unde au facut drumul pe jos pana la Roma, acolo fiind
14
Harta aparine domeniului public i a fost preluat de pe adresa electronic http://www.crestinul.ro/paul3.htm.
10
ntmpinat de cretini la Forul Apius i la locul numit Trei Taverne, a cror prezen l-a bucurat
mult. Prezena cretinilor la Roma este o marturie evident c cretinismul patrunsese n capitala
Imperiului nainte ca Apostolii Petru si Pavel s fi sosit aici.
La Roma, Sfntul Pavel s-a aflat intr-o detenie uoara, fiind nchis ntr-o casa, sub paza
unui soldat roman, unde avea libertatea de a primi pe oricine. Astfel, el a putut propovdui i
ntari cretinismul timp de doi ani (61-63) in capitala Imperiului roman (Fapte, cap. 27 si 28).
El a avut mare succes, prin predica sa noua, credina patrunznd chiar printre slujitorii
palatului imperial, cum scrie el nsusi, n Epistola ctre Filipeni: "V mbraieaz pe voi toi
sfinii (cretinii), mai ales cei din casa cezarului" (Filip. 4, 22). In anul 63, Sfntul Pavel a fost
eliberat din prima sa captivitate la Roma.15
Faptele Apostolilor se termina n anul 63. Din Epistolele scrise de Sfantul Pavel de la
Roma si din alte tiri, rezult c, dupa eliberarea sa in anul 63, el a ntreprins noi calatorii
misionare n Rsrit, n insula Creta, unde a pus episcop pe Tit, la Efes, unde a aezat episcop pe
Timotei, n Grecia, la Nicopolis, n Epir, consolidnd comunitile nfiinate. E posibil ca el sa fi
ajuns i n Apus pn n Spania, cum dorea (Rom. 15, 24 si 28), pn la marginile Apusului-,
cum afirma Sfntul Clement Romanu n prima sa Epistola ctre Corinteni, scrisa ctre anul 96.

16

15
Pr. Prof. Dr. Ioan Rmureanu, op.cit., p.45.
16
Harta aparine domeniului public i a fost preluat de pe adresa electronic http://www.crestinul.ro/paul4.htm.
11
 mprejurarile sfritului sunt necunoscute. Se crede c Apostolul neamurilor s-a dus din
nou la Roma, unde a suferit a doua nchisoare, din care n-a mai scapat i a murit ca martir sub
mparatul Nero, n anul 67. Dupa tradiia cretina, el a murit in aceeai zi cu Sfntul Apostol
Petru, 29 iunie, care a ramas pn azi ziua srbatoririi lor. Ali istorici cred c ntre moartea
martiric a celor doi Apostoli e o diferenta de un an, Sfantul Petru murind in anul 66.17
Faptele Apostolilor este o scriere cu cuprins istoric care descrie ntemeierea Bisercii
cretine i rspndirea nvaturii Mntuitorului n cuprinsul Imperiului roman, prin cei mai
nsemnai dintre ucenicii Si. Dar ea nu indic numai anumite date istorice i nume geografice ci
aici se expun o seam de nvaturi eseniale ale credinei cretine i norme de vieuire cretin.18

3. Rolul caltoriilor n nvatura i viaa Bisericii primare dup Faptele

Apostolilor
Cartea Faptele Apostolilor este considerat ndeobte ca fiind cartea ,,misiunii. Sau s-ar
putea spune mai bine c ea prezint extinderea Cuvntului mntuirii pn la marginile
pmntului prin puterea lucrtoare a Duhului Sfnt i a mrturiei curajoase a celor care au
devenit de la nceput slujitori ai Cuvntului i martori ai Domnului nviat.19
Faptele Apostolilor si Epistolele Sfntului Apostol Pavel ne arat cum se forma i
organiza o Biseric. Comunitatea cretina nfiinat de Sfinii Apostoli s-a numit de la nceput ,,
Biserica (Fapte 2,47; 5,11; 8,3). Sfntului Apostol Pavel o mai numete figurat ,, Israelul lui
Dumnezeu( Gal. 6,16).20
Biserica a luat natere n chip vzut n ziua Cincizecimii cnd are loc pogorrea Duhului
Sfnt sub form de limbi de foc peste Apostoli i cnd, n urma predicii Sfntului Apostol Petru
se boteaza ,, ca la trei mii de suflete (Fapte 2,14).21
Cincizecimea este consecina fireasc a ntruprii: ,, creaia a devenit apt s primeasc
pe Duhul Sfnt i El coboar n lume, i umple cu prezena Sa Biserica, rscumprat, splat i
purificat prin sngele lui Hristos.22
Se tie c, in partea a doua a Faptelor Apostolilor, ncepnd cu capitolul 13, Sfntul Luca
va nfia, n exclusivitate, lucrarea misionar a Sfntului Apostol Pavel i a colaboratorilor si
unde se releteaz propovduirea Evangheliei la nemuri.

17
Pr. Prof. Dr. Ioan Rmureanu, op.cit., pp. 46-47.
18
Ioan Constantin, op. cit., p. 177.
19
Dr. Constantin Preda, Credina i viaa Bisericii primare, Bucureti, Editura Istitutului Biblic i de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Romne, 2002, p. 178.
20
Pr. Prof. Dr. Ioan Rmureanu, op.cit., p.53.
21
Pr. Drd. Alexandru Tudor, Viaa sacramental a Bisericii n ,,Faptele Apostolilor, n ,, Studii Teologice, anul
XXXII (1980), nr.1-2, p. 193.
22
Vl. Lossky, Theologie mystique de l'Eglise d'Orient, Paris, Aubier, 1944, p.158 apud. Pr. Drd. Alexandru Tudor,
Viaa sacramental a Bisericii n ,,Faptele Apostolilor, n ,, Studii Teologice, anul XXXII (1980), nr.1-2, p. 194.
12
 Sfntul Apostol Pavel a fost, ndeosebi i prin excelen, misionarul kerigmatic (vestire,
anun) cronologic, primul propovduitor la nemuri n timp ce , n Ierusalim i Iudeea, el a fost,
numai ntmpltor, misionar-nvator.23
Rezultatele acestor misiuni sunt imense. n perioada apostolic, cele mai importante
Biserici erau la Ierusalim, Antiohia, Damasc, Efes, Corint i Roma. Alte Biserici mai mici au luat
fiin n provinciile Asiei Mici, Macedonia i Grecia, datorit mai ales predicii Sfinilor Apostoli
Petru i Pavel.
n Antiohia, unde prima oar ucenicii s-au numit cretini, cuvntul se vestea i
pgnilor prin ucenicii convertii. n acest context, Biserica din Antiohia prindea proporii, spre
bucuria celor din Ierusaim. Printre brbaii plini de har care slujeau Domnului cu toat dragotea
se numrau i Barnaba i Saul (Fapte 13, 1-2). Pe acetia Duhul Sfnt i va alege pentru
propovduirea Cuvntului la neamuri.
Apostolul Neamurilor arunca samna cuvntului evanghelic n Europa, ntemeind la
Filipi comunitatea care i-a fost att de draga i care l-a sprijinit adesea n repetatele sale lipsuri si
suferine pentru Hristos. El a lsat o biserica vie n Tesalonic, capabila sa nfrunte persecuii, a
vorbit naintea Areopagului n Atena, cetatea artei, a retorici i a filozofiei. n Corint, a scris cele
dinti cari din canonul Noului Testament: Epistolele I si II ctre Tesaloniceni.
Cltoriile misionare ale Sfntului Apostol Pavel, n lungul i n latul lumii antice, ni-l
nfatieaza pe acesta ca pe un apostol cltor prin excelen. Cartea Faptele Apostolilor ne ofer
cele mai multe informaii cu privire la cltoriile misionare ale Apostolului Pavel, ca de altfel i
cu privire la ultima sa clatorie, ca prizonier, la Roma.
Rspandirea Cretinismului n Asia Mica i n inuturile dimprejurul Mrii Egee, a fost
realizat nu nu mai datorita cltoriilor misionare ntreprinse de ctre Sfntul Apostol Pavel ci i
a epistolelor sale de povuire i ncurajare ctre diferitele biserici. El a cltorit, a propovduit i
a ntemeiat Biserici n aceste regiuni preponderent pgne, n care se vorbea limba greac.24

23
Pr. Dr. Sabin Verzan, Faptele Apostolilor-o carte a prototipurilor, n ,, Studii Teologice, anul XLII (1990), nr.2,
p. 75.
24
http://www.crestinortodox.ro/religie/calatoriile-misionare-sfantului-apostol-pavel-122192.html.
13
 4. Concluzii
Prin activitatea sa misionar, prin clatoriile sale, prin rvna sa neobosit de a sluji lui
Hristos ,,fcndu-se tutuor toate, Sfntul Apostol Pavel a asigurat universalitatea cretinismului.
Prin epistolele sale i prin nvatura sa a pus bazele teologiei cretine, lsnd Bisericii o teologie
de o rar frumusee i o experien misionar i pastoral de nentrecut.
Meritele Sfntului Apostol Pavel sunt considerabile pentru rspndirea cretinismului.
Prin misiunile lui printre neamuri el a rspndit cretinismul mai ale n lumea greco-roman i l-
a ntrit la Roma, n centrul Imperiului roman.
Dupa Sfntul Evanghelist Ioan, el este cel mai nsemnat scriitor i gnditor dintre
Apostoli. Prin activitatea sa misionara printre neamuri, el a eliberat cretinismul de servitutea
Legii mozaice i a asigurat proprovduirea lui universal.
La ncheiere cartea Faptele Apostololor ne las s ntrevedem credina i viaa
comunitilor cretine din anii imediat urmtori nvierii lui Iisus i Pogorrea Duhului Sfnt.
Trebuie evideniat c primele comuniti cretine erau n mod particular misionare i
evanghelizatoare att n mediul iudaic ct i n cel pgn.
Toate aceste consideraii generice pot stimula comunitile cretine de azi i pe pstorii
lor s in seama de noile realiti pe care propovduirea credinei le ntlnete: fenomenul
secularizrii i al materialismului practic care poate duce omul la ateism i indiferentism religios.
De accea este bine s fie luat n consideraie calea pe care au urmat-o primii cretini n contact
cu lumea pgn. Ei au pus problema Dumnezeului celui viu i adevrat, n termenii unei pre-
evanghelizri care s recupereze ntrebrile fundamentale asupra sensului vieii, istoriei, omului
pentru a-l deschide asupra sesului transcendent al realitii.

14
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

I Izvoare
1. Sfnta Scriptura sau Biblia, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Romne, Bucureti, 2014.
II Cri sau manuale
1. Chifr, Nicolae, Istoria Cretinismului, vol.I, Sibiu, Editura Univeritii ,, Lucian
Blaga , 2007.
2. Constantin , Ioan, Studiul Noului Testament, Bucureti, Editura Credina Noastr,
1977, p.187.
3. Corniescu, Pr. Prof. Dr. Constantin, Studiul biblic al Noului Testament, Bucureti,
Editura Fides, 2003.
4. Nicolaescu, Nicolae I., Marcu Grigorie, Studiul Noului Testament, Pentru Institutele
teologice, ed. a-III-a, Bucureti, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Romne, 1983.
5. Preda, Dr. Constantin, Credina i viaa Bisericii primare, Bucureti, Editura
Istitutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, 2002.
6. Rmureanu, Pr. Prof. Dr. Ioan, Istoria Bisericeasc Universal, Manual pentru
Seminariile Teologice, ediia a-II-a, Bucureti, Editura Institutului Biblic i de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, 2004.
III Periodice
1. Tudor , Pr. Drd. Alexandru, Viaa sacramental a Bisericii n ,,Faptele Apostolilor,
n ,, Studii Teologice, anul XXXII (1980), nr.1-2, p. 190 210.
2. Verzan, Pr. Dr. Sabin, Faptele Apostolilor-o carte a prototipurilor, n ,, Studii
Teologice, anul XLII (1990), nr. 2, p. 42 83.
IVBibliografie electronic:
http://www.crestinul.ro/paul1.htm.
http://www.crestinul.ro/paul2.htm.
http://www.crestinul.ro/paul3.htm.
http://www.crestinul.ro/paul4.htm.
http://www.crestinortodox.ro/religie/calatoriile-misionare-sfantului-apostol-pavel-
122192.html.

15