CINA DOMNULUI

– Cina Domnului, alături de Botezul în apă, este unul dintre cele două acte de cult care îi sunt poruncite
Bisericii în Noul Testament. În tradiția teologică protestantă ele mai sunt numite și sacramente.

– Denumirea de “Cina Domnului” ne-a parvenit printr-un text al apostolului Pavel – 1Corinteni. 11:20.

– În Noul Testament, acest act de cult mai este numit și “frângerea pâinii” (F. Ap.
2:42), “împărtășire” (1Corinteni. 10:16), iar în istoria gândirii creștine a mai căpătat și denumirea
de “euharistie”, termen ce provine de la grecescul eucharisteo care înseamnă “a mulțumi”.

– Subiectul Cinei Domnului a condus la mari dezbateri și controverse în Biserica creștină, secole de-a
rândul, în special după Reforma Protestantă.

SEMNIFICAȚIA COMUNIUNII DE LA CINA DOMNULUI:

1. Cina Domnului semnifică moartea Domnului Isus:

– Apostolul Pavel stabilește explicit acest lucru în 1Corinteni. 11:26 – “Pentru că, ori de câte ori mâncați
din pâinea aceasta și beți din paharul acesta, vestiți moartea Domnului, până va veni El.” Această
afirmație are câteva semnificații:

             – În primul rând ucenicii nu ascundeau moartea Domnului.

Nu le era rușine de ea și nu o priveau ca pe cel mai mare dezastru care a avut loc vreodată. Nu! Într-un
final, după învierea Domnului Isus ei au înțeles importanța morții Lui în lucrarea de răscumpărare.
Apostolul Pavel chiar spune în 1Corinteni. 1:21-23 că “Iudeii, într-adevăr, cer minuni, și grecii caută
înțelepciune; dar noi propovăduim pe Hristos cel răstignit, care pentru iudei este o pricină de poticnire,
și pentru Neamuri, o nebunie; dar pentru cei chemați, fie iudei, fie greci, este puterea și înțelepciunea
lui Dumnezeu”. Iar în 2:2 – “Căci n-am avut de gând să știu între voi altceva decât pe Isus Hristos, şi
pe El răstignit”.

– Cina Domnului declară că singura cale de mântuire nu este prin învățătura Sa, nu prin exemplul Său,
nu prin încurajarea Sa, ci prin trupul frânt și prin sângele vărsat al Fiului lui Dumnezeu.

– Coloseni. 1:13-20 – “El ne-a izbăvit de sub puterea întunericului și ne-a strămutat în Împărăția Fiului
dragostei Lui, în care avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor. El este chipul
Dumnezeului celui nevăzut, Cel întâi născut din toată zidirea. Pentru că prin El au fost făcute toate
lucrurile care sunt în ceruri și pe pământ, cele văzute și cele nevăzute: fie scaune de domnii, fie
dregătorii, fie domnii, fie stăpâniri. Toate au fost făcute prin El și pentru El. El este mai înainte de toate
lucrurile, și toate se țin prin El. El este Capul trupului, al Bisericii. El este Începutul, Cel întâi născut
dintre cei morți, pentru ca în toate lucrurile să aibă întâietatea. Căci Dumnezeu a vrut ca toată
plinătatea să locuiască în El și să împace totul cu Sine prin El, atât ce este pe pământ, cât și ce este în
ceruri, făcând pace prin sângele crucii Lui. Și pe voi, care odinioară erați străini și vrăjmași prin
gândurile și prin faptele voastre rele, El v-a împăcat acum prin trupul Lui de carne, prin moarte, ca să
vă facă să vă înfățișați înaintea Lui sfinți, fără prihană și fără vină”.
– Frângerea pâinii și turnarea vinului sunt o reprezentare a trupului frânt al Domnului nostru și a
sângelui Său vărsat. Acolo pe cruce, Dumnezeu a pus păcatele noastre asupra Fiului Său și L-a zdrobit
prin suferință. A pedepsit păcatele noastre în El. I-a frânt trupul. I-a vărsat sângele. De aceea frângem
pâinea și bem vinul. Pâinea simbolizează trupul frânt; vinul turnat simbolizează sângele vărsat. Prin
împărtășirea cu acestea două, noi declarăm și proclamăm moartea Domnului Isus. Și acest lucru îl facem
ca urmare a poruncii Domnului Isus.

– Cina Domnului nu a fost o idee a apostolilor, ci este o poruncă solemnă a Domnului Isus. Apostolul
Pavel spune: “Căci am primit de la Domnul ce  v-am învățat…”

Dar, de ce a poruncit El să respectăm acest act al Cinei Domnului?

– Aici găsim cel mai semnificativ lucru: – Cred că Domnul Isus ne-a dat această poruncă pentru a păstra
doctrina. Acest act este o aplicare a învățăturii, un fel de prezentare a adevărului, și Domnul Isus a dorit
să păstreze acest adevăr de-a lungul secolelor până la sfârșitul erei creștine.

– Au existat anumite perioade în istoria Bisericii când moartea Domnului aproape că nu mai era
predicată din amvoane. Aceasta era negată. Era greșit înțeleasă și chiar abuzată. Dar, Domnul Isus
dăduse porunca aceasta a comuniunii Cinei – Luca. 22:19, 1Corinteni. 11:24,25 – “să faceți lucrul
acesta spre pomenirea Mea.”

– Deşi amvoanele nu mai predicau moartea Lui, pâinea și vinul continuau să o facă în mod constant,
existând astfel o lipsă de sincronizare între predicile oamenilor și predica ținută de pâinea și vinul de pe
masă. Este important să nu uităm că moartea Domnului Isus este unul dintre elementele de bază ale
Evangheliei și prin urmare ale credinței creștine. 1Corinteni. 15:1-5 ne învață acest lucru: “Vă fac
cunoscută, fraţilor, Evanghelia pe care v-am propovăduit-o, pe care aţi primit-o, în care aţi rămas și
prin care sunteţi mântuiţi, dacă o ţineţi așa după cum v-am propovăduit-o; altfel, degeaba aţi crezut.
V-am învăţat înainte de toate, așa cum am primit și eu, că Hristos a murit pentru păcatele noastre,
după Scripturi, că a fost îngropat și a înviat a treia zi, după Scripturi, și că S-a arătat …”

2. Cina Domnului atestă unirea credinciosului cu Hristosul cel crucificat :

– Noi suntem în comuniune cu El. Cina ne aduce aminte de acest lucru și de unirea noastră cu El, și deci,
prin urmare, de participarea noastră în moartea Lui.

– 1Ioan. 5:20 spune: “Știm că Fiul lui Dumnezeu a venit și ne-a dat pricepere să cunoaștem pe Cel ce
este adevărat. Și noi suntem în Cel ce este adevărat, adică în Isus Hristos, Fiul Lui. El este Dumnezeul
adevărat și viața veșnică”.

– Romani. 6:3-9 – “Nu știți că toți câți am fost botezați în Isus Hristos, am fost botezați în moartea Lui?
Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropați împreună cu El, pentru ca, după cum Hristos a
înviat din morți, prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viață nouă. În adevăr, dacă ne-am făcut
una cu El, printr-o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El și printr-o înviere asemănătoare cu
a Lui. Știm bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să
fie dezbrăcat de puterea lui, în așa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului; căci cine a murit, de drept,
este izbăvit de păcat. Acum, dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom și trăi împreună cu El,
întrucât știm că Hristosul înviat din morți nu mai moare: moartea nu mai are nicio stăpânire asupra
Lui.”
– Așadar, Cina Domnului ne amintește că noi suntem în Hristos, şi pentru că suntem în El, am murit
împreună cu El, am fost îngropați împreună cu El și am înviat împreună cu El.

– Da, Cina Domnului ne amintește de Persoana Domnului Isus și de tot ce reprezintă El pentru noi.
Întreaga esență a creștinismului înglobează adevărul că Dumnezeu este iubitor, bun și milos; și în timp
ce omenirea în nebunia ei I-a întors spatele și a spus că nu există Dumnezeu, El L-a trimis pe singurul
Lui Fiu în lume. Această Cină a Domnului ne amintește că mântuirea este posibilă în El și doar prin El.

3. Cina Domnului reprezintă unirea credincioșilor unii cu alții:

– Credincioșii sunt uniți cu Hristos și sunt uniți unii cu alții. Apostolul Pavel ne învață acest lucru
în 1Corinteni. 10:16-17 – “Paharul binecuvântat, pe care-l binecuvântăm, nu este el împărtășirea cu
sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem, nu este ea împărtășirea cu trupul lui Hristos? Având în
vedere că este o pâine, noi, care suntem mulți, suntem un trup; căci toți luăm o parte din aceeași
pâine”.

– Apostolul ne spune că în timp ce ne împărtășim din Hristos, noi devenim UNA, devenim dacă vreți, o
singură pâine.

– Termenul comuniune așadar, vorbește nu numai despre comuniunea noastră cu Domnul, ci și despre

comuniunea noastră unii cu alții. De aceea își și începe apostolul prima Epistolă către Corinteni astfel: v.
10 – “Vă îndemn, fraților, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, să aveți toți același fel de
vorbire, să n-aveți dezbinări între voi, ci să fiți uniți, în chip desăvârşit, într-un gând și o simțire”.

– El le spunea corintenilor, că atunci când se întâlneau, ei negau prin atitudinea lor de dezbinare și de
ceartă, unul dintre elementele centrale pe care le învățăm la Cina Domnului – că toți suntem una.

– Cina Domnului este așadar, și un mare test de evaluare pentru orice credincios din Biserică atunci
când vine vorba despre unitate.

Domnul Isus a poruncit să respectăm actul Cinei Domnului și pentru a păstra unitatea Bisericii. La
această masă noi păstrăm unitatea – o parte, o pâine, o comuniune, un Hristos. El a fost crucificat.
Nimeni altcineva.

– Unitatea este păstrată la Cina Domnului și într-un alt mod. Nimic nu ne smereşte atât de mult ca
participarea la această masă. Când gândești ceva despre tine, tinzi să te separi de alții, însă când vii la
această masă te smereşti. Te gândești la Hristos, la ce a făcut și la cât a îndurat El pentru tine.

4. Cina Domnului ne amintește că suntem beneficiarii Noului Legământ :

– Primii creștini au vrut să-și amintească de oportunitatea pe care le-a oferit-o moartea Domnului Isus.
Să luăm aminte la afirmația Domnului Isus atunci când a instituit Cina Domnului în odaia de sus:

– Matei. 26:27,28 – “Apoi a luat un pahar și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicând: “Beți
toți din el; căci acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru
mulți, spre iertarea păcatelor”.

=> Cina Domnului ne aduce aminte:

– de prețul răscumpărării noastre – sângele Domnului Isus prin care a fost ratificat Noul Legământ.
Apostolul Petru spune astfel în 1Petru. 1:18-19: “… căci ştiţi că nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau
cu aur, aţi fost răscumpăraţi din

felul deşert de vieţuire pe care-l moşteniserăţi de la părinţii voştri, ci cu

sângele scump al lui Hristos, Mielul fără cusur şi fără prihană”. (vezi și Evrei. 9:7,12,18,22)

– de unica soluție concepută de Dumnezeu pentru rezolvarea problemei păcatului omului – jertfa
Domnului Isus.

(Obs: “păcatul cu voia” = respingerea, neacceptarea în mod voit și constant a acestei unice soluții –

jertfa Domnului Isus – Evrei. 10:26-29).

– Cina Domnului ne amintește că în și prin Domnul nostru Isus Hristos, Dumnezeu a făcut un Legământ
Nou cu oamenii. Hristos este Mijlocitorul și Garantul Noului Legământ. El este Capul și Reprezentantul
umanității în această nouă înțelegere, în acest extraordinar nou Legământ făcut de Dumnezeu cu
oamenii.

– Așadar, ori de câte ori ne întâlnim la masa Domnului și ne împărtășim din Cina Domnului, noi
declarăm acest Nou Legământ și toate lucrurile cuprinse în el și amintite în Sfânta Scriptură. Înțelegeți
acum ce extraordinar lucru este să stăm la masă și să luăm din pâine și din vin?

– 1Corinteni. 11:25 – “Tot astfel, după Cină, a luat paharul și a zis: “Acest pahar este legământul cel
nou în sângele Meu; să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea, ori de câte ori veți bea din el”.

5. Cina Domnului ne aduce aminte că împărtășindu-ne din pâine și din vin, noi, credincioșii
primim de la Însuşi Domnul Isus viață și puterea ca să trăim viața de credință:

– Versetele care ne vorbesc despre acest lucru se găsesc în Ioan. 6:32 – “Isus le-a
zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Moise nu v-a dat pâinea

din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pâine din cer, căci Pâinea lui

Dumnezeu este aceea care se coboară din cer şi dă lumii viaţa.”

V. 51 – “Eu sunt Pâinea vie, care s-a coborâtdin cer. Dacă mănâncă

cineva din pâinea aceasta, va trăi în veac; şi pâinea pe care o voi da Eu este trupul Meu, pe care îl voi

da pentru viaţa lumii.”

V. 54-57 – “Cine mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţa

veşnică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi. Căci trupul Meu este cu

adevărat o hrană şi sângele Meu este cu adevărat o băutură. Cine

mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne în Mine, şi Eu rămân

 în el. După cum Tatăl, care este viu, M-a trimis pe Mine şi Eu trăiesc

prin Tatăl, tot aşa, cine Mă mănâncă pe Mine va trăi şi el prin Mine.”

Poate unii se întreabă: Se referă Domnul Isus aici la Cina Domnului sau nu? Personal, cred că în acel loc
Domnul Isus nu s-a referit la serviciul de Cina Domnului și n-a făcut-o pentru următorul motiv:

– la vremea respectivă era clar că ucenicii nu erau capabili să primească o astfel de învățătură. De
subiectul Cinei Domnului, Hristos avea să se ocupe mai târziu, abia spre sfârșit, în camera de sus.

– și, în plus, El avea să instituie acest act special într-un cadru intim, doar cu cei 11 ucenici care au mai
rămas alături de El, pe când v. 66 din Ioan. 6 spune că “Din clipa aceea, mulți din ucenicii Lui s-au întors
înapoi și nu mai umblau cu El.”

– Însă, chiar dacă Ioan. 6 nu face referire la Cina Domnului, v. 56-57 afirmă un adevăr care poate fi
aplicat și în acest sens: “Cine mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne în Mine, şi Eu rămân în
el. După cum Tatăl, care este viu, M-a trimis pe Mine, şi Eu trăiesc prin Tatăl, tot așa, cine Mă
mănâncă pe Mine va trăi și el prin Mine.”

– Domnul Isus explică în continuare că spusele Lui sunt numai o ilustrație: v. 61-63 – “Isus, care știa în
Sine că ucenicii Săi cârteau împotriva vorbirii acesteia, le-a zis: “Vorbirea aceasta este pentru voi o
pricină de poticnire? Dar dacă ați vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai înainte?… Duhul este
acela care dă viață, carnea nu folosește la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh și viață.”

– În esență, de fapt Domnul Isus spune: “Trebuie să mâncați din Mine, trebuie să mâncați carnea Mea
și să beți sângele Meu. Asta înseamnă că trebuie să trăiți din Mine. Așa cum Tatăl M-a trimis pe Mine
și Eu trăiesc prin Tatăl, tot așa vă trimit și Eu pe voi, iar voi trebuie să trăiți prin Mine.” Aceasta
înseamnă o împărtășire spirituală.

– Hristos n-a spus că El se hrănea literal din substanța Tatălui ceresc! Conceptul folosit de El este unul de
natură spirituală: “Cuvintele Mele sunt Duh și viață.”

– Apostolul Ioan a înțeles foarte bine acest lucru când a spus în 1Ioan. 1:3 – “… ce am văzut și am auzit,
aceea vă vestim și vouă, ca și voi să aveți părtășie cu noi. Și părtășia noastră este cu Tatăl și cu Fiul
Său, Isus Hristos.”

– Ca atare, noi trebuie să trăim prin Domnul Isus Hristos. El este viața noastră. Da, și pâinea și vinul ne
aduc aminte de El. Ele reprezintă o imagine, un portret al Lui. Când mâncăm pâinea și când bem vinul,
noi  de fapt spunem: “Da, trebuie să mă hrănesc din Domnul Isus așa cum mi-a spus, trebuie să trăiesc
cu El. Trebuie să iau din El. Așa cum El a luat din Tatăl, tot așa mă  voi hrăni și eu cu El, nu într-un sens
fizic ci într-unul spiritual. Și pâinea și vinul îmi aduc aminte că trebuie să mănânc carnea și să beau
sângele Fiului lui Dumnezeu într-un sens spiritual dacă vreau să fiu un creștin sănătos, puternic, plin
de viață, activ și convingător din punct de vedere spiritual. Și aceasta o pot face doar hrănindu-mă din
Cuvântul Lui inspirat prin Duhul Sfânt.”

6. Cina Domnului ne motivează să trăim pentru întâlnirea cu Hristos :

– Domnul Isus a spus ucenicilor în Matei. 26:29 – “Vă spun că, de acum încolo nu voi mai bea din acest
rod al viței, până în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăția Tatălui Meu.” 

El le spune de fapt: “Mă interesează să  fim din nou la masă dar sus în slavă. Aceasta trebuie să fie
preocuparea voastră: să ajungeți acolo!”

– Apostolul Pavel spune în 1Corinteni. 11:26b – “vestiți moartea Domnului până va veni El.”

– Primii creștini își aminteau de Cel care a murit pentru ei, dar care a înviat din nou și S-a înălțat la cer. Își
aminteau că stă la dreapta lui Dumnezeu, că nu i-a uitat, ci sunt în atenția Lui. Îi veghează, mijlocește
pentru ei la Tatăl, se uită cu grijă la poporul Lui, și-L pregătește pentru întâlnirea cu El și pentru a-i
prezenta Tatălui! Ne vom petrece veșnicia cu El, în prezența Sa glorioasă!

– Iar cei care cred cu adevărat acest lucru vor proclama această dragoste, amintindu-și de ea și
mulțumindu-I lui Dumnezeu. Nu va trebui să-i convingi să vină la masa Domnului. Nu va trebui să-i
disciplinezi obligându-i să vină – nu, pentru că nu-i vei putea ține la o parte. Mai presus de orice, ei vor
dori să se predea pe ei înșiși și tot ce sunt și au, ca o jertfă de mulțumire pentru El, “care S-a dat pe Sine
Însuși pentru ei.”

– Este atât de înălțător să te gândești că un act atât de special care a fost instituit de Domnul Isus în
camera de sus a străbătut miile de ani și a ajuns pană la noi în secolul 21 predicând același adevăr pornit
din veșnicie, din Dumnezeu, și anume că vine ziua când toți credincioșii care L-au așteptat în veghere pe
Cel plecat “ca să le pregătească un loc” se va întoarce, “se va încinge”, așa cum a făcut-o și la Cina cea de
taină, “îi va pune să șadă la masă și se va apropia să le slujească”(Luca.12:37).

– Istoria omenirii a început cu o nunta (cea din Eden) și se va sfârși cu o nunta (nunta Mielului). Tot astfel
istoria Bisericii a început cu o masa (Cina Domnului) și se va încheia cu o masa (Cina cereasca din
Apocalipsa. 19:9)

– Primii creștini au stăruit în frângerea pâinii pentru a-și aminti de El, pentru a vesti moartea Lui, pentru
a declara revenirea Sa, și bineînțeles făceau toate acestea pentru a-L lăuda și pentru a-I mulțumi.

– Euharistie => mulțumire.

– Așadar, vii la Cina Domnului așa cum au venit primii creștini? Te bucuri să vii? Te mișcă? Te încântă?
Te gândești cu plăcere la această părtășie? Crezi că este unul dintre cele mai minunate lucruri din viața
cu Hristos? Dacă da, atunci esti creștin, așa cum erau ei. Creștinii adevărați au participat întotdeauna
din convingere la Cina Domnului. Ei nu fac acest gest în mod mecanic. Ei înțeleg că Cina Domnului
pecetluiește eficiența Cuvântului lui Dumnezeu în viața noastră, confirmând că am primit harul
mântuirii.