Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

CAPITOLUL 1 OMILETICA…………………………………………………..2
1.1 MESAJUL –COMUNICAREA CUVÂNTULUI……………..2
1.2. PREDICAREA EVANGHELIEI ……………………………..4
1.2.1. INSUŞIRILE PREDICATORULUI……………………………5
1.2.2. PREDICATORUL ŞI BIBLIEA ……………………………….6
1.2.3. CHEMAREA ÎN SLUJBĂ……………………………………..6
CAPITOLUL 2 ABILITĂŢILE PREDICATORULUI………………………....7
2.1. CARACTERISTICI ALE PERSONALITĂŢII………………..7
2.2. MECANISMELE COMUNICĂRII……………………………9
2.3. SURSELE DE INFORMARE ŞI FORMARE…………………11
2.4. ASCULTAREA………………………………………………..11
CAPITOLUL 3 PLANUL PREDICII…………………………………………..12
3.1. INVENŢIA……………………………………………………..13
3.2. SCHIŢAREA ………...…………………………………………15
3.3. STILUL……………………………………………………….…16
3.4. MEMORAREA…………………………………………………..17
3.5. EXPUNEREA PREDICII………………………………………..18
3.5.1. CUPRINSUL PREDICII…………………………………………19
3.5.2. CONCLUZIA PREDICII………………………………………..21
3.5.3. INTRODUCEREA PREDICII………………………………..…22
3.6. CLASIFICAREA PRDICILOR…………………………………23
3.6.1. PREDICA EXPOZIŢIONALĂ………………………………….25
3.6.2. PREDICA TEXTUALĂ………………………………………...25
3.6.3. PREDICA TEMATICĂ…………………………………………26
CAPITOLUL 4 INTERPRETAREA BIBLIEI…………………………………...27
4.1. NATURA SCRIPTURII………………………………………...27
4.2. EXEGEZA………………………………………………………28
4.3. HERMENEUTICA……………………………………………...29
CONCLUZII ……………………………………………………………………………...31

1
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

CAPITOLUL 1 -- OMILETICA

A. Omiletica –este ştiinţa propovăduirii Cuvântului lui Dumnezeu pe înţelesul oamenilor.

Cuvântul “omilie” se foloseşte îndeosebi pentru a desemna o cuvântare bisericeasca.
Scopul disciplinei este de a realiza un studiu teoretic si practic al predicării.
Omiletica este importantă tocmai prin faptul că oferă reguli pentru cea mai glorioasă
lucrare de pe pământ.
Omiletica ajută pe predicator :
-să devină ordonat in idei
-cu succes in pregătire
-clar in expunere
-cald in prezentare
-variat in ce priveşte formele
-proaspăt şi inepuizabil
….. Hrănind spiritual pe cei cel ascultă.
B. Mandatul – propovăduirea cuvântului este de o importanţă şi valoare crucială in
măreaţa operă de mântuire a oamenilor.( Marcu 16 :15 –16 ,2 Tim. 4 :2, 1 Cor. 1:18.)
C. Definiţia – omiletica este ştiinţa teologiei care se ocupă de:
-MESAJUL
-MESAGERUL
-TRANSMITEREA mesajului lui Dumnezeu în vederea obţinerii :
-mântuiri prin credinţa in Hristos
-trăirii vieţii creştine
-edificări bisericii lui Hristos in procesul de
sfinţire spre slava lui Dumnezeu.
1.1. MESAJUL – COMUNICAREA CUVÂNTULUI
- Ioan 1 :1-4, Geneza 1, Matei 4 :4.
A. ,,Forţa fizică nu înseamnă nimic în comparaţie cu puterea Cuvântului’’
-Matei 12 :37 –Cuvântul ridicat sau coborât omoară sau dă viaţa robeşte sau
eliberează
-Cuvântul se distribuie fără să se împartă comunicând nu sărăcim de gândul
comunicat, ci mai de grabă te umpli de el. În măsura in care acesta se dovedeşte valoros in
aceiaşi măsură se redescoperă şi pentru tine.
B. Obiectivele comunicări mesajului :-să fim receptaţi :(ascultaţi)
-să fim înţeleşi
-să fim acceptaţi
-să provocăm o reacţie (o schimbare de
comportament sau atitudine
C. Însuşiri psihice, in vederea comunicări mesajului :
-,,viaţa din belşug’’ (sănătate)
-entuziasmul
2
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

- originalitatea
-inteligenţa(facultatea de a înţelege uşor, de a sesiza
esenţialul, de a rezolva probleme sau situaţii noi)
-capacitatea de a folosi cunoştinţele
- simţul realului
- observaţia
- gustul pentru frumos
- experienţa de viaţa.
D. Procesul comunicări mesajului :
A B

PIERDERI

TRANSMISIA
MESAGERUL INTENŢIA SELECŢIA ASCULTĂTORUL
(emiţătorul) (receptorul)
PIERDERI

RĂSPUNSUL DIRECT (PRIN ACELEAŞI MIJLOACE)

INDIRECT (PRIN ACŢIUNI INTREPRINSE)

1. Comunicarea ideală (fără rest) - pentru maşinii , tot ce se emite este recepţionat
(practic imposibil) însă asta nu înseamnă că trebuie să înregistrăm numai pierderi.
Exemplu : ,,Frate ! vorbeşti de o jumătate de oră , spune-ne când începi să
spui ceva’’
2. Efectele comunicării mesajului :
-modificarea comportamentului
-menţinerea in funcţie
-influenţa asupra intereselor
-intenţia de a influenţa calitativ nu doar cantitativ (Ecl.12:12)
3. Retroacţiune
-a comunica un mesaj nu înseamnă un simplu transfer de informaţii, ci un „schimb
de mesaje” care este o interacţiune.
-interacţiune= acţiune care se manifestă prin : influenţare, condiţionare sau formare
reciprocă.
Nu se poate realiza „comunicarea mesajului” fără reacţie de răspuns. Comunicarea
se realizează în vederea unui răspuns. Dacă nu se realizează RĂSPUNSUL (direct sau
indirect) comunicarea mesajului nu îşi găseşte rostul. (1 Corinteni 14 :6-11)

3
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

1.2. PREDICAREA EVANGHELIEI LUI ISUS HRISTOS

A. DEFINIŢII
- Predicarea este proclamarea mesajului lui Dumnezeu prin personalitatea
unui om ales de Dumnezeu, pentru a satisface nevoile umanităţii.
- Punctul central al planului lui Dumnezeu, este de comunicare a scopului
şi voinţei sale , omenirii.
Prinţul predicatorilor , ISUS a venit…….predicând.. Marcu 1:4.
-Cel mai caracteristic mod de comunicare a omului cu Dumnezeu este
„PRIN OM”
Dumnezeu însuşi sa făcut om prin întruparea Domnului Isus pentru a comunica
oamenilor pe înţelesul lor.
Predica este un mesaj oral pe înţelesul publicului :
- despre adevărul religiei cuprins în Biblie.
- cu intenţia de a fi urmat, îmbrăţişat
.
B. SURSA
Baza teologică pentru predicare este Biblia, înţeleasă şi folosită şi aplicată sub
inspiraţia Duhului Sfânt.
Capacitatea de a predica – UN DAR DUHOVNICESC
- O ARTĂ
- O ŞTIINŢĂ
Exemplu: „Studentul şi omiletica” predica cu adevărat.
Apostolul Pavel - F.Ap.17. ÎN ATENA – servea filozofia
- 1Cor.2:1-5 ÎN CORIT- prin Duhul Sfânt
C. PREDICAREA în cadrul serviciului divin.

1. SCOPUL unui serviciu divin îl constitue acea lucrare specială pe care

Dumnezeu doreşte să o facă în fiecare ascultător .Predicare nu este scopul sau încheierea
serviciului:
Este doar - un mijloc pentru a atinge scopul serviciului. (Exemplu : „supărăciosul”.)
- o cale de realizare a scopului.
2. LUCRAREA lui Dumnezeu in vederea oamenilor
- „ASTĂZI”
- să mântuiască
- să vindece
- să umple cu Duhul Sfânt
- să mângâie
- să mustre
4
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

- să elibereze, etc.
Predica trebuie să stimuleze credinţa. Amvonul este locul unde
predicatorul încredinţează lucrarea în mâinile lui Dumnezeu şi Îi permite să facă ceea ce
numai Dumnezeu poate să facă.
Numai Dumnezeu este în stare să facă ceva ce contează cu adevărat, însă
avem bucuria de a sluji ca un ,, canal’’ al harului divin.
3. APLICAŢIA
- este cea ce ascultătorul trebuie să facă pentru ca scopul divin să se
realizeze în viaţa sa.
Tocmai de aceea predica trebuie să fie CLARĂ, toţi cea ce o aud şi înţeleg scopul
(ceea ce Dumnezeu doreşte să facă).
REŢINE : În predicare se urmăreşte :
1. SCOPUL - ceea ce Dumnezeu doreşte să facă
2. APLICAREA - ceea ce ascultătorul trebuie să facă
4. PREDICA NU ESTE:
- o discuţie (filozofică) despre adevărul divin
- „amintiri din copilărie”, poveşti
- un discurs omenesc ce se încheie atunci când ultimul cuvânt este rostit.

1.2.1. ÎNSUŞIRILE (calităţile) PREDICATORULUI

- Predicile nu pot fi separate de persoana care le predică.
Ele sunt condiţionate de ceea ce e el, ceea ce face el, ceea ce simte şi gândeşte el.
- Relaţia cu Dumnezeu este vitală.
- Caracterul, inteligenţa talentul combinate într-o pregătire adevărată sunt
esenţiale.

1 TIMOTEI 3:1-10
A. SPIRITUALITATEA PREDICATORULUI
Este dată de relaţia cu Dumnezeu şi implicit cu oameni
I. TRĂIREA ÎN DUHUL SFÂNT – EFESENI 5:18
** născut din nou din Duhul Sfânt –(Ioan 3:1-13)-din Duhul
-(Matei 14:14)-,, orbi călăuzind orbi’’
„Cea mai tristă imagine de pe pământ este să vezi un predicator mort predicând unor
păcătoşi morţi, Cuvântul cel viu al fiului lui Dumnezeu”
II. LIBERTATE DUHOVNICEASCĂ (2 Cor. 3:17)
a) Eliberare de poftele trupeşti (Gal.5:16-19):
- păcate sexuale
- păcate spirituale (1 Ioan 5:21)
- păcate sociale (Gal. 5:20-21)
b) Eliberat de legalismul religios (Gal. 5:1-15)

5
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

Slobozenia (libertatea) nu înseamnă nici dezlănţuirea poftelor, nici restricţii inutile,

ci puterea de a face ceea ce se cuvine din perspectiva Cuvântului lui Dumnezeu şi în
puterea Duhului lui Dumnezeu.
III. ROADE DUHOVNICEŞTI (Gal. 5:22-23)
Un mănunchi de haruri creştine ca fiind atitudinea credinciosului:
- faţă de Dumnezeu( dragoste bucurie pace)
- faţă de alţi oameni( îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine)
-faţă de tine( credincioşie, blândeţe, înfrânarea poftelor)
IV. FOCALIZARE DUHOVNICEASCĂ (a pune punctul pe „i” )
 ,,să-l ridicaţi cu duhul blândeţi’’ Gal. 6:1
 să ridicăm pe cei căzuţi.
 să ajutăm pe cei împovăraţi Gal.6:2 contrast Mat. 23:4
 să mustrăm pe cei neştiutori 1 Tim. 5:20
V. SENSIBILITATEA DUHOVNICEASCĂ (1 Ioan 3:9)
 Omul lui Dumnezeu trebuie să se ferească de toate capcanele:
- LIBERALISMULUI (1Tim 6:3-5)
- MÂNDRIEI (1Tim6:4)
- CORUPŢIEI (Gal 1:8)
- IUBIRII DE BANI (1Tim6:9-10)
Exemplu: „NU MAI VĂD’’---(Supraevaluare -Subevaluare)
 Omul lui Dumnezeu trebuie să urmărească virtuţile (1Tim6:11):
* UN OM SFÂNT 1Petru 6:11
Exemplu: Mărturisire -- „Nimic din ce mi-aţi spus nu m-a făcut să vreau să fiu
creştin, ceea ce m-a făcut să fiu creştin a fost frumuseţea sfinţeniei pe care am văzuto pe
faţa şi în viaţa dumneavoastră”
Oare se poate spune acelaşi lucru şi despre noi?
* UN OM FERICIT (Prov 16:20)
Fericirea care vine din credinţă şi dragoste 1 Cor 13:13
* UN OM SMERIT Matei 11:29
 Omul lui Dumnezeu trebuie să înfrunte toate ispitele
„Şi Domnul Isus a fost ispitit şi a biruit în puterea cuvântului Scripturi” (Matei4.)

1.2.2.PREDICATORUL ŞI BIBLIA (2 Tim.3:16-17)

„Când vorbeşte Biblia ,vorbeşte Dumnezeu” (Augustin)

-Predicatorul trebuie să citească Scriptura în particular (1Tim 4:13 ;Mat.4:4.)

-Predicatorul trebuie călăuzit de Scripturi
-Predicatorul trebuie să fie ancorat în Scriptură
(- esenţa argumentelor în adevărul Bibliei)
Exemplu: Moise şi cortul întâlniri (Evr.8:5)

1.2.3.CHEMAREA ÎN SLUJBĂ
6
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

* Importanţa chemări (Fap.9:15; 1 Petru 4:10)

-fără chemarea lui Dumnezeu ,nimeni nu trebuie să pornească în lucrare „pe cont propriu”
„Dacă nu eşti o persoană care predici oriunde mergi (şi fără cuvinte) degeaba ai merge
undeva să predici’’
-chemarea universală (pocăinţă) şi chemarea personală (predicare)
Omul se pune la dispoziţia lui Dumnezeu iar El alege ce trebuie să facă (Ioan 15:16)

* Semnele chemării
1. ÎNDEMNUL CARE VINE DE LA DUHUL SFÂNT (Ioan 16:13)
2. COMPASIUNE PENTRU SUFLETELE PIERDUTE (Ioan 4:35)
3. SFATUL CREDINCIOŞILOR DUHOVNICEŞTI (Gal. 2:2)
* Bariere
Neascultarea, Lenevia , Automulţumirea.(Iona)

CAPITOLUL 2 ABILITĂŢILE PREDICATORULUI

LIMBAJ IDEI INTERESE

* Acest capitol dezvoltă flexibilitatea şi nivelul abilităţilor de comunicare, modul

prin care veţi reuşi să vă exprimaţi clar şi concis (scurt concentrat)
* Susţinerea eficient a predicii are mult de a face cu personalitatea predicatorului.
Contează mult dacă predicatorul este o persoană capabilă care dispune de o bună şi
echilibrată stare emoţională, o bună atitudine şi faţă de sine şi faţă de ascultători şi
mai ales o bună stare spirituală
* Ceea ce o persoană este şi ceea ce simte el ca persoană aceea va transmite în actul
predicării
* Predicatorul trebuie să fie ceea ce este. Să se ferească de supra estimare dar şi de
subestimare totală. Exemplu. ,,Nu eu vorbesc ci Dumnezeu’’.
* Factori ce trebuie studiaţi pentru o bună predicare sunt:
1 -personalitatea
2 -vocea
3 -ţinuta
4-gesturile

2.1CARACTERISTICI DE PERSONALITĂŢII

* CLARITATEA
Capacitatea de exprimare clară a ideilor.
- Exprimarea trebuie să fie simplă. Iar materialul bine organizat încât să fie uşor de urmărit.
- Nu încercaţi să impresionaţi auditoriul folosind cuvinte lungi şi complicate.
7
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

- Explicaţi toţi termeni care pot să nu fie uzuali pentru ascultători.

- Pronunţaţi-vă corect, astfel încât cuvintele să fie uşor înţelese .
* ACURATEŢEA
Folosirea cuvintelor în aşa fel încât să exprime exact ceea ce vreţi să spuneţi (a nu fi înţeles
pe dos)
Pentru aceasta este nevoie de: -un vocabular suficient de bogat pentru a alege cuvintele.
-faptele la care vă referiţi să fie corecte
EVITAŢI SĂ DECLARAŢI LUCRURI NECONFORME CU REALITATEA, CARE POT FI
CONTESTATE
. - evitarea încorporări generale ,de exemplu:”
-,,Toată lumea ştie”
-,,Nici o dată nu vom face aşa”
-,,Nici o persoană cu mintea întreagă nu ar face asta”
-evitarea reperării unor cuvinte, în momente nepotrivite
Exemplu:,,sora purta o fustă foarte scurtă, lăudat să fie Domnul”, ,,vreau să vă
spun”.
*SIMPATIA
Să fii amabil, prietenos, calm.
Încercaţi să realizaţi ce simt ascultătorii.
Negativismul şi mustrările spuse că ACUZAŢII deteriorează comunicarea.
Exemplu: 1. Diferenţa dintre măcelar şi chirurg.
2. Aceiaşi scrisoare citită de un poliţist şi de un profesor.
*SINCERITATEA
A fi natural, a fi ti însuţi , nu te da cine nu eşti .
Devenim rigizi şi stângaci atunci când încercăm şi simulăm.
Exemplu: Imitarea lui Ţon de un predicator de la sat:,, pe când eram profesor la Cluj”
Este indicat să luăm exemplu de la alţi predicatori buni: idei , schiţe, metode, însă
să le aplicăm în mod natural, propriu.
Lipsa de încredere duce la imitare.

*RELAXAREA
Stăpânirea emoţiei şi a fricii.
- Când muşchi sunt încordaţi mişcările devin bruşte, necontrolate.
- Dacă rămâneţi ne mişcaţi şi încordaţi vă puteţi bloca.
- Emoţiile până la un punct nu sunt de înlăturat, ba chiar necesare. Dar este
necesar ca predicatorul să-şi poată stăpâni emoţiile, ca să biruie frica ştiind că predică
adevărul etern şi că sa pregătit pentru aceasta.
-Predicatorul nu este un artist care îşi joacă rolul şi nu se va comporta ca atare
la amvon. El este un frate care se adresează fraţilor săi.
*CONTACTUL VIZUAL (a-i privi pe ceilalţi)
-Priveşte la cei ce ascultă în timp ce vorbeşti, pentru a urmări reacţiile
ascultătorului.

8
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

-Limbajul trupului furnizează instantaneu un răspuns vorbitorului şi îi comunică

acestuia cum se prezintă.
-Dacă vorbitorul nu este sensibil la acest aspect şi nici conştient de importanţa
lui, fără să poată interpreta sau citi acest mesaj, atunci o mare parte din predică sa
pierdut.
Exemplu: -expresia feţei
-gesturile (a se uita repetat la ceas)
-scărpinarea în cap
-mâna la gură
-limbajul tăcerii
-Când vorbiţi cuprindeţi grupat cu privirea astfel încât fiecare individ să simtă că
este observat.
Un predicator care nu se uită niciodată spre cel care-l ascultă ar putea transmite mesaje
de tipul ,,Nu mă interesezi” , ,,Nu-mi placi”, ,,Nu sunt prea sigur de ceea ce spun”.
Este cu totul inadmisibil ca predicatorul să-şi fixeze ochii într-un anumit punct, la
amvon sau podeaua.
Este important ca predicatorul să aibă un contact vizual permanent cu ascultătorii,
mutându-şi privirea asupra întregi adunări.

*POSTURA (poziţia corpului)

-o poziţie gârbovită afectează tonalitatea şi ritmul vocii
-scâncetul sau tonul plângăreţ ,ascuţit pot incomoda.
-mâinile în buzunar sau la spate trădează mândria.
4 caracteristici importante: -voiciunea
-plăcerea
-distincţia (ce pot zice nu pot spune)
-expresivitatea

*CARISMA (patosul ,felul în care spun ceea ce spun) Mat. 7:28-29

,,……El vorbea ca unul care avea putere…….”
Exemplu: Petru, înainte şi după umplerea cu Duhul Sfânt.
Viaţa creştină a predicatorului va influenţa patosul său în susţinerea predicilor.
Patosul , carisma nu pot fi obţinute prin sub forţare proprie (nu încerca să faci harul
cu sila), ci prin a învăţa şi trăi voia lui Dumnezeu.
Monotonia trebuie înlăturată, predica trebuie să electrizeze ascultătorii .,,Anemia
se tratează cu Fier „.

2.2MECANISMUL COMUNICĂRII

- Vocea
- Gesturi
- Ţinută.
9
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

A) VOCEA
Nu fiţi descurajaţi pentru că nu vă puteţi schimba modul de a vorbi
Puteţi să vă controlaţi permanent vocea, în situaţii diferite, mărind sau micşorând
volumul, ajutând tonul în funcţie de circumstanţe.
 Factori care influenţează vocea:
-Înălţimea şi intensitatea vocii
Tensionat = tonalităţi înalte ţipătoare , stridentă , ascuţită. TIMBRUL
Relaxat = tonalităţi joase groasă, gâtuită , aspră

-Volumul vocii
Trebuie adaptat în funcţie de anumiţi factori:
-locul unde vorbiţi (cameră , sală ,aer liber.)
-mărimea grupului căruia vorbiţi
-zgomotul de fond
-Pronunţarea, (dicţia şi accentul) în sensul de rostire.
Impune atâta eficacitate încât trezeşte lacrimi, mânie , îngrijorare , extaz.
Este considerat lucrul cel mai important în rostirea cuvintelor.
Dicţia depinde de articularea şi enunţarea sunetelor
-articularea se referă la modul de pronunţare a consoanelor
-enunţarea se referă la modul de pronunţare a vocalelor.
-Viteza
Un bun vorbitor îşi schimbă viteza în funcţie de importanţa mesajului, frazele
nesemnificative sunt rostite mai repede în timp ce cuvintele şi frazele importante vor fi
rostite mai rar şi accentuat.
Pauzele lungi în fiecare frază fac să se piardă audienţa. Pentru a fi expresiv trebuie să
evitaţi monotonia ritmului.

B) GESTURILE
- comunicarea non-verbală ,,să comunici cu mâinile”
Uni oameni îşi punctează discuţia cu gesturi extravagante încât poate fi periculos să
staţi prea aproape.
Gesturile ajută pe vorbitor să explice şi să descrie, iar lipsa lor este şi ea păgubitoare.
Cele trei zone:
- planul superior (de la umăr în sus); însuşesc frazele , cuvintele importante,
majore, puternice.
-planul mijlociu(de la umăr la brâu); exprimă cele mai puternice emoţii
-planul inferior; exprimă sentimente, gânduri negative.
Gesturile trebuie să fie spontane, imitaţia nu are valoare.
Gesturile se practică însă nu se planifică.
„Ale mele mâini le ia să lucreze în voia ta”
10
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

C ŢINUTA
-aparenţa
Nu este indiferent cum apare predicatorul în public.
Ţinuta lui ordonată sau dezordonată este prima care vorbeşte.
Predicatorul trebuie să se îmbrace potrivit modului acceptat în mediul său de viaţă.
2 Lucruri importante: -1. o ţinută îngrijită şi curată
-2. o vestimentaţie şi înfăţişare adecvată locului în care
îţi desfăşori activitatea.

2.3. SURSELE DE INFORMARE ŞI FORMARE

 BIBLIA ,cu prioritate Ioan 5:39 ; 1 Tim 3:16-17

 CĂRŢILE ,Fapte 17:11 –importanţa selectări informaţiei.
-,,şoarece de bibliotecă”
 EXPERIENŢA PERSONALĂ sau experienţa cunoscută de semeni .
- exagerarea duce la fanatism
-desconsiderarea lor ne plafonează în mediocritate.
 OAMENI,LOCURI,OBICEIURI (importante pentru formare )
 BISERICA.

2.4. ASCULTAREA (1Sam. 15:22 ;Rom. 6:16)

,,Vânzătorul trebuie să-şi asculte clienţii pentru a avea succes”
,,Părintele îşi ascultă copilul pentru al înţelege”
,,Înţeleptul ascultă şi învaţă, înainte de a învăţa pe alţii”
-Pentru unii , bagajul de cunoştinţe privitor la ascultare se reflectă în propoziţii de tipul:
,,Aş dori să mă ascultaţi! „
,,Asculţi vreodată ceea ce-ţi spun?”
,,Mai aveţi răbdare câteva minute!”
,,Ascultaţi!”
-În activitatea de predicare există şi ispita de a ne dezvăţa să ascultăm şi să recepţionăm
mesaje, conturându-se tendinţa de a spune ce şi cum să se facă. Ascultarea pare a fi din
păcate neglijată şi uneori considerăm că ea este un act pasiv.
-Predicatorul care nu a învăţat să asculte nu face altceva decât un banal zgomot de fond.

Zece sfaturi pentru o bună ascultare 1 Tes. 5:12-28

1* Fiţi pregătiţi să ascultaţi. Vers.13
Unii sunt pregătiţi doar să fie ascultaţi.
A fi pregătit ţnseamnă:1. adaptarea unei atitudini corecte
2. menţinerea atenţiei.
11
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

2* Fiţi interesat
,,Dacă el nu face ca mesajul să fie interesant ,nu poate aştepta de la mine să-l ascult”
sunt comentarii frecvente astăzi.
În calitate de ascultător sunteţi direct responsabil ,fiindcă în principiu orice mesaj ,oricând
poate fi important.
,,Ce pot folosi din mesaj’’ 1 TES 5:21
3* Arătaţi-vă dispus să ascultaţi vers.16
Nimeni nu doreşte să vorbească la pereţi
4* Păstraţi-vă mintea deschisă vers.13-,,Trăiţi în pace intre voi’’
-a îndepărta propile prejudecăţi
Nu trebuie să vă simţiţi ameninţaţi sau insultat de acele mesaje care vă contrazic
convingerile, atitudinile, ideile.
Nu vă grăbiţi să trageţi concluzii pripite şi nu faceţi aprecieri pripite.
Ex.1.”ies afară când predică dânsul”
2.”Cravata pe post de batistă”
5* Urmăriţi ideile principale: vers.21,,Cercetaţi toate lucrurile’’.
Unii sunt înclinaţi să urmărească numai faptele.
Învaţă să deosebeşti Fapte de principii
Ideea de exemplu
Dovada de argument
6* Ascultaţi Critic vers.15 şi 22
Cântăriţi cu atenţie valoarea dovezilor, structura logică a mesajului şi valoarea ideilor
expuse.
7* Ascultaţi cu atenţie vers.19
,,Să nu-ţi zboare gândul în alte părţi’’
De multe ori ascultătorul nu este pregătit şi faci un minim efort pentru a înţelege.
Curba atenţiei în timpul predicări
Un exemplu:

N LA ÎNCEPUT
I -CURIOŞI-
V
E
L LA SFÂRŞIT
U INTERSAŢI SĂ TERMINI
L

A
T
E
N
Ţ
I
E LA MIJLOC
I PLICTISIŢI

TIMPUL EXPUNERII MESAJULUI

8* Luaţi notiţe
Acestea ar putea să vă distragă atenţia. Ascultaţi cu atenţie şi apoi notaţi.
9* Ajutaţi vorbitorul vers.17
12
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

Încurajaţi-l în timpul mesajului prin ,,răspunsurile ascultătorului’’

10* Nu întrerupeţi pe vorbitor. vers.22
Unele gesturi ,, şuşotelile ,deplasările ,agitaţia au darul de a întrerupe comunicarea.

CAPITOLUL 3 -- PLANUL PREDICII

Conţinutul predici trebuie să fie : CLAR, MEMORABIL, CAPTIVANT.

1. Nu trebuie să ne mândrim cu un stil bun fără un fond bun şi interesant ,de idei.
2. Chiar cu un fond de idei substanţial nu trebuie să considerăm că stilul va veni de la
sine.
În planul predici se cuprinde deopotrivă stilul şi ideile folosite. Predicatorul trebuie
să se prezinte ,,ca un om încercat, ca un lucrător care nu are de ce să-i fie ruşine, şi care
împarte drept Cuvântul adevărului” 2Tim2:15.
Retorica –este ştiinţa de a vorbi bine în scopul comunicării. Astfel predica trebuie să fie
definită şi de stilul retoric. Ca ştiinţă ,predica poate fi definită ca fiind: APLICAŢIA
PRINCIPIILOR RETORICE LA DISCURSUL FORMAL CREŞTIN.
În mod tradiţional retorica a fost caracterizată în 5 legi:
INVENŢIA(IDEEA)
SCHIŢAREA
STILUL
MEMORAREA
EXPUNEREA.
3.1. INVENŢIA
Aceasta înseamnă descoperirea şi analiza unor idei şi gânduri pentru a fi dezvoltate şi
prezentate într-o formă logică şi convingătoare.
Ar putea fi ceea mai dificilă parte în gândirea predicii fiindcă fără călăuzire şi inspiraţie
din partea lui Dumnezeu poate rezulta o predică extrem de neconvingătoare.
Procesul invenţiei cuprinde câţiva paşi: -determinarea scopului general.
-selectarea unei baze biblice(text şi context)
-determinarea şi analizarea subiectului
a)Determinarea scopului general.
În predică se urmăreşte influenţa asupra comportamentului omenesc sub aspect biblic sau
teologic prin:
-transmiterea informaţiilor
-încurajarea atitudinilor pozitive deja existente.
-promovarea unor noi atitudini pozitive.
-schimbarea atitudinilor negative cu altele noi pozitive.
Aceasta se face ţinând cont de sensul scopurilor în predicare.
1. SCOPUL PROCLAMATOR
13
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

-prezentarea clară şi simplă a Evangheliei şi aplicarea ei la nevoia de răscumpărare a

omului, scopul evanghelistic.
2. SCOPUL DIDACTIC
-presupune învăţarea sub influenţa Înţelepciuni Dumnezeieşti şi aplicarea acestei
învăţături la nevoile fundamentale ale omului.
3. SCOPUL PASTORAL
-presupune analiza crizelor de viaţă umană şi a soluţiilor pe care Dumnezeu le oferă pentru
rezolvarea acestora
-analizarea se face d.p.d.v., psihologic , sociologic şi spiritual.
-mângâiere şi provocare pentru a ieşi din criză:
-combinarea directă şi indirectă
Aceste trei scopuri formează împreună SCOPUL COMUNICATIV adică SCOPUL DE A
INFLUENŢA DIRECT SAU INDIRECT VIAŢA ŞI COMPORTAMENTUL
OAMENILOR..
Predicatorul trebuie să se pregătească şi să formuleze scopul general precis al predici sale
într-o :
-propoziţie gramatical completă
-o definiţie a ascultătorilor vizaţi
-o definiţie a tipului de efect pe care-l va produce mesajul în viaţa acestor oameni.
Întrebări de bază: -1.Când va avea loc?
-2.Cât de mult trebuie să vorbeşti?
-3.Unde veţi vorbi?
-4.Cine va fi prezent?
-5.De ce tocmai eu?
-6.Cum cere(situaţia, publicul ,motivul)
b) Selectarea unei baze Biblice
Prin baza biblică înţelegem pasajul din Scriptură pe care se va baza predica. Toate predicile
trebuie să se bazeze pe Sfânta Scriptură.
Este absolut necesar ca predicatorul să studieze să cunoască să înveţe pasajele înainte de a
începe să-şi formuleze predica.
Pentru selectarea bazei biblice se urmăresc etapele:
-să fie pe măsura capacităţi de înţelegere a predicatorului
-să contribuie la satisfacerea nevoilor ascultătorilor. Ex .,,despre evrei”.
-sub călăuzirea, inspiraţia Duhului Sfânt.
-să fie diferit, predicatorul să nu repete mereu acelaşi subiect. ,,Oameni au nevoie de
o dietă echilibrată”
-să deschidă apetitul ,imaginaţia, dorinţele sfinte.
Trebuie ţinut cont de :-contextul pasajului
-conţinutul pasajului
-subiectul pasajului.
c) Determinarea şi analizarea subiectului
Subiectul reprezintă ceea ce se tratează într-un anumit pasaj.
14
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

Subiectul stabileşte natura conţinutului întregi predici.

Pasajul poate avea un caracter: biografic, narativ, doctrinar, moral,
Subiectul depinde de tipul pasajului, un pasaj poate avea mai multe subiecte.
Ex. subiecte: - păcat, recunoştinţă, pace, speranţă, îngrijorări, neprihănire, cruce,
rugăciune, unitate,
curaj, dragoste, Cina Domnului, Duhul Sfânt .etc.
Tema constituie un anumit aspect al subiectului:
Ex. –atingerea rugăciunii
-puterea rugăciunii
-scopul rugăciunii
-metodele rugăciunii
-nevoia de rugăciune
- rezultatele rugăciuni

3.2. SCHIŢAREA

A. Schiţa introductivă.
Reprezintă notarea primelor idei, naşterea predicii .De obicei mai multe texte şi subiecte
încep să formuleze în mintea predicatorului, din care se conturează predici. Predicile în
mintea predicatorului, sunt ca merele dintr-un pom pe care cultivatorul le culege pe rând pe
măsură ce se coc
-a ,,incuba”= materialul de predici, în mintea şi notiţele predicatorului.
El va nota orice fel de material care crede că-i completează subiectul predici sale.
-predicatorul va dispune de un carnet (agendă) în care va depozita ideile , textele,
temele posibilelor predici.
-urmează apoi aşa zisa ,, dospire” a subiectului
-cum poate fi dezvoltat.
-Cine are nevoie de aceasta ?
-Este cesta un adevăr practic?
-De ce vreau să practic acest subiect?
-Cât de mult pot clarifica acest subiect?
-În câte feluri aş putea trata acest subiect?
-Subiectul trebuie cercetat cu atenţie în contextul doctrinei căreia aparţine pentru a
nu se face greşeli doctrinar(contradicţii)
B. Schiţa finală
Odată ce a fost construită întreaga predică, predicatorul o schiţează într-o formă finală.
Este recomandabil ca schiţa să apară pe o singură foaie, scrisă citeţ, clar, folosind cât mai
multe observaţii.
Exemplu:
Introducere……………………………………
A. ilustraţie
15
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

B. declaraţia scopului divin.

1.Diviziunea principală 1……………………..
A………………………….
B………………………….
2.Diviziunea principală 2……………………..
A………………………….
B………………………….
3 Concluzia
A…………………………
B………………………….
Avantajele schiţei
-Memoria poate juca feste.
-Vă ajută să nu omiteţi ideile.
-Vă ajută să dezvoltaţi argumentări mai complicate.
-Asigură succesiunea corectă.
-Refolosirea.

3.3 STILUL
Definiţii: -Modul propriu de exprimare într-un anumit domeniu al activităţii omeneşti,
felul propriu în care cineva îşi exprimă gândurile, ideile.
-Stilul este vehiculul comunicării.
-Totalitatea mijloacelor lingvistice (legat de limbă şi limbaj) pe care le foloseşte
un predicator pentru aşi exprima gândurile şi simţirea.
DACĂ CEL CE PREDICĂ NU SIMTE NIMIC DIN PREDICĂ DEGEABA PREDICĂ.
-În comunicare conţinutul este legat de stil şi invers.
-Stilul corect face conţinutul clar şi memorabil.
IMPORTANŢA 1) - adaptare la specificul ascultătorilor. Ex.(judecătorul, medicul,
matematicianul )
2) - adaptare la generaţia prezentă, folosirea timpului prezent , a predici
pentru astăzi .
3) - conform regulilor gramaticale:
-corect gramatical
-pur (cuvinte la îndemâna tuturor)
-precis (expresii care concentrează energia) nu o mare de cuvinte într-un pustiu de idei.
-proprietatea (cuvântul care exprimă cel mai clar ideea, gândul voit de autor)
Ex. SINONIMELE –frică groază, teamă ,spaimă, perfecţiune , desăvârşire.
Frumuseţea, stilul eficient este captivant.
A. Energia
Forţa personalităţii, forţa pronumelor folosite şi modul concis (hotărât, ferm, sigur.) Ex.
(predica despre iad)
B. Figuri de stil

16
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

1. Antiteza (contrastele) ex. binele şi răul; lumea şi biserica; raiul şi iadul; bogatul şi
săracul.
2. Comparaţia ex. Omul îndoielnic este ca valul mării bătut de vânt într-o parte şi alta.
,, Limbi ca de foc” Fapte 2:3
3. Metafore =schimbă sensul propriu al unui element într-un sens impropriu cu
ajutorul unei comparaţii din care lipseşte termenul comparat. Ex. Cuvântul tău este o
candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea Ps 119:105; Biserica fără
entuziasm este un cer fără soare , un râu fără apă; Voi sunteţi lumina lumi şi soarele
pământului.
4. Alegoria= exprimarea unei idei concrete prin mijloace artistice o metaforă există .
Ex. Ps 8:8-14
Ezechiel15:1-18
5. Sinonimia = este figura retorică în care mai multe expresii cu acelaşi sens sau
apropiate ca înţeles sunt enumerate împreună pentru a rezulta o claritate progresivă.
Ex. Biblia este cartea cărţilor ,lumina credinţei, pâinea vieţii, sabia Duhului .;Cine poate
fi sigur pe viaţa lui pentru azi mâine sau peste un an?

C. Ilustraţia
O predică fără ilustraţii(pilde) este ca o casă fără ferestre. Cel mai popular şi îndrăgit
element retoric al predicării îl constituie ilustraţia sau pilda. Ex ,, Pildele Domnului Isus”
a ilustra = a aduce lumină asupra unui subiect
A. Importanţa ilustraţiilor se descoperă în faptul că:
-Menţin atenţia şi interesul dar nu devine ea însăşi centrul interesului.
-Stimulează imaginaţia.
-Stârnesc reacţii emoţionale.
-Dau actualitate predicii.
-Produc efecte psihologice(destinderea atmosferei)
-Ajută predica oferind explicaţii şi dovezi
-Asigură varietatea în predică
-Ajută la memorarea şi aplicarea predici.
B. Sursele: -Biblia
-Viaţa de toate zilele.
-Experienţe personale.
-Experienţele altora.
-Literatură.
-Istorie.
-Ştiinţă.
-Imaginaţie proprie.
C. Atenţie :
1. Nu vă grăbiţi să apelaţi la o ilustraţie dacă nu îşi are locul. Ilustraţiile nu trebuie
confundate cu bancurile .Ex.,, Pilda cu predicatorul şi şarpele”
17
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

2. Nu folosiţi ilustraţiile ca bază de idei ci invers ,,mai întâi ideea şi apoi căutaţi
ilustraţia.”
3. Ilustraţia trebuie să sublinieze concret ideea, subiectul să nu fie în-afară. ,,SĂ NU
SE VADĂ CUSUTURA „
4. Dacă ilustraţia priveşte domenii istorice, literare, ştiinţifice, documentaţi-vă pentru a
nu face greşeli. .
5. Ilustraţiile trebuie să fie scurte şi variate.
6. Ilustraţiile trebuie să fie credibile, convingătoare.
7. Însuşi Domnul Isus a evitat să se prezinte pe sine ca subiect al unor evenimente.

3.4. MEMORAREA

Memorarea este înmagazinarea cunoştinţelor învăţate.

Lipsa învăţături distruge capacitatea memoriei.
Dacă nu ai învăţa nu ai ce să-ţi aduci aminte .
Pentru o bună memorare:
1) Operaţi cu o selecţie a ideilor esenţiale şi a argumentelor. Utilizaţi schiţe , scheme ,
diagrame , prescurtări, cuvinte cheie.
2) Învăţaţi după principiul paşilor mici şi al efectelor mari,(adică zilnic, permanent,
extensiv)
Învăţarea treptată ,distribuie pe perioade mai mari de timp, este mai eficientă decât
comasarea unui volum mare de cunoştinţe pe unităţi mici de timp.
-Eficienţa memorări în raport cu mijloacele folosite.

Forma de Date reţinute Date reţinute

prezentare după 3 ore după 3 zile

ORAL 70% 10%

VIZUAL 72% 20%
ORAL ŞI VIZUAL 82% 65%

Metode şi tehnici de memorare:

-metoda grupării, după formă, mărime , valoare , ordine alfabetică.
Ex (nr. telefonului)
-metoda asociaţiilor, se operează cu asocierea de formă , mărime , culoare , contrast ,
gust, etc.
-metoda prescurtării, Un număr care are o anumită specificaţie .
Ex: „oica” (Observare, Interpretare, Concluzionare , Aplicare.)
-metoda reţinerii prin SCRIS .
Atenţie! Predicatorul este mai mult decât un artist care îşi memorează rolul şi apoi îl
expune, dar niciodată mai puţin. Matei 5:20

18
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

3.5. EXPUNEREA PREDICII

Odată aşezată pe o fundaţie sănătoasă, predica urmează să se dezvolte potrivit unui

plan, care constituie structura predici.
În vederea pregătiri unei predici eficiente predicatorul trebuie să se familiarizeze cu
elementele formale (introducerea, cuprinsul, încheierea)ale predicii ,care constituie
structura.
A) STRUCTURA este o latură pe care predica este construită. O predică trebuie să aibă
în acelaşi timp un conţinut adecvat şi o structură care să atragă atenţia asupra conţinutului.
O structură sănătoasă ajută la: -formarea corectă a ideilor
-înţelegerea şi reţinerea predicii.
Mintea omului răspunde mai bine lucrurilor organizate .Ordinea este o caracteristică a
creaţiei Dumnezeieşti şi a Bisericii lui Hristos 1 Cor.14:33 .
Ex. Domnul Isus în Matei 5:7, Pavel în Atena, Petru la Rusali.
ORDINEA DE LUCRU: -1.-stabilirea scopului general
-2.-alegera textului
-3.-formularea subiectului
-4.-studierea textului
-5.-prelucrarea cuprinsului
-6.-încheiere ,concluzie.
-7.-introducerea
3.5.1. CUPRINSUL PREDICII
Se compune din punctele principale care urmează să fie dezvoltate prin punctele secundare.
Nu este recomandat ca o diviziune principală să aibă mai mult de 2,3 diviziuni secundare.
Depinde de numărul diviziunilor principale. Subdiviziunile nu este întotdeauna necesar să
fie anunţate în mod clar.
a) . Nu trebuie să repeţi aceleaşi idei în diviziunile principale. Fiecare diviziune trebuie
să cuprindă propria idee legată de subiect.
b) Diviziunile principale trebuie să fie anunţate clar în fiecare predică.
c) Diviziunile principale ar trebui să aibă o formă paralelă. Dacă primul punct este o
întrebare şi celelalte puncte trebuie să fie întrebării.
d) Diviziunile principale trebuie să includă propoziţia tradiţională.
Ex 1. Primul motiv pentru care ar trebui să-l iubim pe Domnul Isus: dragostea sa
Al doilea motiv pentru care ar trebui să-l iubim pe Domnul Isus : sacrificiul
său.
2. Dumnezeu doreşte să te mântuiască azi……………..
e) diviziunile principale trebuie să fie coerente şi fluente pentru a forma o unitate
logică. ,,Să nu se îngroape în alte subiecte nedezvoltate”
Există o varietate de posibilităţi de structurare a materialului de predică în diviziuni
principale. Diviziunile principale sunt de o deosebită importanţă şi în ce priveşte numărul
sunt mai multe posibilităţi.
1. Predici cu patru puncte principale
19
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

Punctul 1- declară subiectul şi scopul şi stârneşte atenţia şi curiozitatea cât şi interesul.

Uneori acesta se face prin umor sau exprimarea mâhnirii ……….
Punctul 2- Naraţiunea prezintă istoricitatea problemei, poziţia actuală viz-avi de această
problemă şi alte informaţii necesare.
Punctul 3- Dovedirea sau probarea afirmaţiei, argumentarea care cuprinde ideile propuse,
motivele şi efectele acestora.
Punctul 4- Recapitularea sentimentală a cuprinsului cu scopul de a influenţa emoţiile şi a
determina răspunsuri şi acţiuni.
Această formă clasică a jucat un rol important în predicarea cuvântului în istoria
creştinismului. Modelul se mai poate aplica astfel :-Întâi vă voi prezenta
-Apoi vi le voi explica
-După aceea le voi stârni
-Şi apoi le voi concluziona.
Metoda se poate aplica şi în ordine inversă :-începe de jos, precizările
-continuă încet explicaţiile
-ţinteşte sus şi ea foc stârnirea emoţiilor
-aşeazăte cu un sentiment de mulţumire,, sa
înţeles „

2. Predica cu trei punte principale

Această organizare a fost şi este foarte frecventă
-cei mai mulţi oameni reţin trei lucruri, patru este puţin mult.
-trei puncte oferă suficientă varietate de idei fără a permite prea mare efort de
memorie ,,Nu pierzi ascultători prin(pădure)”
Forma de bază a argumentări constă în trei afirmaţii: premiza majoră, premiza minoră,
concluzia .
Ex.: 1. premiza maj. –Toţi păcătoşi trebuie să se pocăiască fiindcă sunt păcătoşi.
premiza maj. -Voi sunteţi păcătoşi
concluzia – Trebuie să vă pocăiţi.
2. Toate păsările părăsesc ţara
Aceste păsări părăsesc ţara.
Deci sunt păsări călătoare.
3 P.M. – Ce este?
P.M. – De ce aşa?
C – Ce urmări are?
Folosirea repetiţiei de trei ori este comună în Biblie ,,Sfânt ,Sfânt, Sfânt” Isaia 6:3;
,,cereţi , căutaţi , bateţi ”Matei 7:7
3. Predica cu două puncte principale
Acestea se folosesc în special când cele două puncte prezintă un contrast, un paradox, o
inversiune logică
Exemple: a) Apoc. 22:12-15
* Raiul pregătit de Dumnezeu pentru ai lui.
20
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

* Iadul sortit pentru Diavolul şi ai lui.

b) Isaia 54:2-3
* Aşteaptă de la Dumnezeu lucruri mari.
* Încearcă pe Dumnezeu cu lucruri mari
c) Pavel - înainte de convertire
* Pavel – după întoarcerea la Domnul
4. Predica cu un punct principal şi mai multe subdiviziuni.
Acest tip de predică mai este numit şi ,,predică diamant” pentru că are o singură idee
centrală dar poate să fie analizată după diferitele faţade ale acestei idei.
Ex. a) Matei 18:20
Diviziunea principală ,însoţirea credinciosului de către Domnul Isus
1. - în trăirea de zi cu zi
2. - în propovăduirea cuvântului
3. - în încercările vieţii.
b) Luca 10:30-33
10 posibile atitudini faţă de cel căzut (9 bile negre şi 1 albă)
-nu ţi-am spus eu?- profesorul
-mă doare pentru tine –subiectivul
-e logic şi se întâmplă aşa –obiectivul
-numai oameni răi cad –făţarnicul
-poţi să-mi spui cum sa întâmplat? – curiosul
-îţi meriţi groapa –arogantul
-putea fi şi mai rău –optimistul
-nu cred că o să mai ieşi de aici –pesimistul
-să vezi în ce groapă am căzut eu? –copleşitul
Ca Isus sa oprit, sa coborât , sa aplecat şi a salvat cu dragoste pe cel căzut.
c) Luca24:34
Hristos este cu adevărat viu: -aşa cum spun Scripturile
-aşa cum mărturisesc ucenicii
-aşa cum mărturiseşte trăirea creştină
Dacă predica are mai multe diviziuni se pot folosi elemente imaginare:
Ex.- steaua cu 5 colţuri 12 mărgăritare
- scara cu 7 trepte, pentru a reţine mai uşor
Reguli generale
Nu trebuie folosit un anumit număr de diviziuni ale predicii numai în spiritul
tradiţiei, formând ca unele puncte să nu spună nimic sau să încurce. Nu trebuie împărţit
conţinutul în mod mecanic,diviziunile trebuie să fie naturale, determinate de text şi subiect.
Regula unităţii – fiecare punct (diviziune)se leagă în mod natural de subiectul
predicii, o idee care să străbată întreg conţinutul predicii.
Regula ordinii – ordine în ce priveşte raportul dintre punctele principale şi
subiect.
- punctele să fie clare distincte unul de altul
21
 Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

- apogeul predicii(intelectual la început şi emoţional la sfârşit).

Atingerea apogeului la sfârşitul predicii o va face eficientă şi va determina pe ascultători s-
o urmeze .
Regula proporţiei - punctele să fie simetrice, cât posibil
- nici un punct să nu fie atât de cuprinzător încât să nu lase loc
celorlalte.
Regula înaintării –cu fiecare punct predica trebuie să avanseze spre concluzia sa.
Ex. Luca 16:9.Subiect folosirea banilor,
Puncte principale –câştigă cât de mult poţi
-economiseşte atât de mult cât poţi
-dăruieşte aşa de mult cât poţi
Fiecare punct are un apogeu dar ,,apogeul major „este la urmă, atingând
scopul de ai orienta pe ascultători spre dărnicie.
Atenţie !!!!!
Este esenţial şi spunem ca o condiţie necesară ,vitală pentru orice predicator este
iluminarea, inspiraţia Duhului Sfânt. Dincolo de aspectul format este puterea Spirituală a
mesajului. O combinaţie adecvată va avea efecte binefăcătoare în inima şi vieţile
ascultătorilor.

3.5.2. CONCLUZIA PREDICII.

- poate fi numită şi încheierea predici sau aplicaţia
- Fiecare încheiere slabă face din predică o şansă pierdută.
-Încheierea este acea parte a predicii care cuprinde tot conţinutul şi face unitatea
predicii să apară clară.
-În încheiere predicatorul spune clar, cum poate ascultătorul să aplice scopul divin
enunţat în cuprinsul predicii la viaţa sa astăzi, în acest moment
-Încheierea trebuie să fie scurtă, clară şi precisă. Ea nu înseamnă o altă predică câteva
fraze sunt suficiente!
-Încheierea trebuie să fie pozitivă, afirmativă, aspectele negative sunt tratate în
cuprinsul predicii, încheierea este partea încurajatoare ca să determine decizii, consacrare şi
nădejde.
Este cu desăvârşire exclusă folosirea ideilor de probabilitate:
Ex. Eu aş sugera, probabil ar trebui , aţi putea încerca.
Tipuri de încheieri concluzii:
-Încheierea printr-o recapitulare.
-Încheierea printr-o aplicaţie. Acest tip impune o cotă de acţiune, mijloace ,forme
de aplicare în viaţa ascultătorului ,a adevărului exprimat.
Ex : .,,Dumnezeu mântuieşte, Poţi primi mântuire acum prin…”
-Încheierea printr-o motivare raportând mesajul la valorile şi interesele
ascultătorilor
-Încheierea printr-un contrast.
În încheiere pot fi folosote: -o promosiune
22
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

-o declaraţie
-o întrebare retorică
-un proverb
- un citat sau o poezie
- o pildă
Şi în această parte a predicii, credinţa , ca mesaj vine din partea lui Dumnezeu,
deosebeşte un tratat filozofic de un mesaj divin uns de Duhul Sfânt, care schimbă vieţile
oamenilor.
3.5.3. INTRODUCEREA PREDICII
Matei 15:10 ,,Ascultaţi şi înţelegeţi”
- Stabileşte prima dată contactul cu ascultătorii
Ex. pescuitul; te asiguri că pui în cârlig momeala care să atragă peştele.
Introducerea trebuie să capteze repede şi eficient interesul ascultătorului.
O introducere trebuie să fie : -în legătură cu textul, subiectul să se îndrepte către declaraţia
scopului divin propus.
-adecvată situaţiei
-sinceră
-modestă
-sugestivă
-variată
-scurtă
Pentru introducere se poate folosi: -o ilustraţie reală, ipotetică sau umoristică. Ex.,, un om
merge doar cu spatele ,nu putea să vadă unde merge ci doar pe unde mergea deja „
-un citat Ex. ,,nu lăsa pe mâine ce poţi face azi”
-o întrebare, care îşi va găsi răspuns în tratarea subiectului.
-o ştire, o noutate.
-o referire clară sugestivă, la subiectul predicării.
Titlul predicii
Titlul predici este anunţarea temei într-un mod sugestiv şi izbitor. Nu întotdeauna
este nevoie ca predicatorul să-si anunţe titlul predici sale .O predică bună va face de la sine
lucrul acesta înţeles în mintea ascultătorului. Ex. Iacov 2:14-26
Subiect : CREDINŢA
Tema : CREDINŢA FĂRĂ FAPTE
Titlul : CEALALTĂ LATURĂ A CREDINŢEI
Dumnezeu poate să dea multe gânduri, idei noi, inspiraţii de moment, care să nu fi
fost cuprinse nici pe departe în plan .Predicatorul nu poate să îndeplinească în acel
moment rolul de proroc. Domnul dând-ui instantaneu descoperiri în Cuvânt , pentru zidire,
mângâiere şi trezire, lucru de care se va minuna el însuşi .
Însă aceasta nu înseamnă,, că plouă în fiecare zi”, fiindcă sar face inundaţii şi ne-ar lua apa.
În general : TRANSPIRAŢIA + INSPIRAŢIA = REVELAŢIE.

23
 Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

3.6. CLASIFICAREA PREDICIOLOR

Există un număr mare de tipuri, specii, clase sau feluri de predicii sau cuvântări
bisericeşti. Împărţirea şi clasificarea predicilor se poate face după:
-structura predicilor în raport cu textul.
-specificul publicului
-ocazia la care se predică, etc.
-scopul fundamental.
TIPURI FUNDAMENTALE DE PREDICĂ.
3.6.1. PREDICA EXPOZIŢIONALĂ
latine: Ex. =afară
pono =a pune * A pune afară , a expune, a dezvolta, a explica; ideea este de a
prezenta adevărul rezultat dintr-un pasaj biblic.
Prin predica expoziţională se explică în întregime textul biblic citit, verset cu verset.
Predica expoziţională este predica în care textul biblic, în sine, este subiectul ei şi
întreaga ei desfăşurare se face pe baza lui. Atât diviziunile principale cât şi subdiviziunile
predicii izvorăsc din textul predicii.
PREDICILE EXPOZIŢIONALE FAC O EXPUNERE A TEXTULUI.
Exemplu: Omul gata pentru slujirea divină (Isaia 6:1-8)
Introducere : Isaia se declară gata să fie trimis în marea lucrare! Cum?
I. Viziunea corespunzătoare despre Dumnezeu (v.3-4)
a-care se dezvăluie în Templu (v. 1)
b- pe care-l prezintă pe scaunul de domnie.
c-care este înconjurat de oştile cereşti.
II. Viziunea corectă faţă de sine (v.5)
a-se vede păcătos el însuşi.
b-îşi vede doar vinovăţia (buzele)
c-vede mediul stricat în care trăieşte.
III. Viziunea corectă privind îndepărtarea păcatului (v.6-7)
a-curăţia este opera divină
b- curăţia se face prin ardere.
c-curăţirea impune distrugerea şi îndepărtarea păcatului
IV. Declaraţia consacrării
a-în urma auziri chemării
b-inconştienţa responsabilităţii
Încheierea: ,, Cine este gata pentru chemarea divină.
Avantajele predicii expoziţionale:
- pune accent pe însuşi fiul lui Dumnezeu cerând contactul nemijlocit cu
acesta. Porţi torţa autorităţii Scripturi
- posibilitatea abordării unui număr mare de pasaje biblice.
- dă ocazia să fie tălmăcite şi pasajele mai grele ,controversate.

24
 Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

- Scuteşte pe predicator de ispita de a predica propriile gânduri, filozofia

lumească sau lucrurile lumii.
Pregătirea predici expoziţionale:
-adunarea materialului preliminar (Biblia cu trimiteri, concordanţe , dicţionar
biblic, atlase, comentarii biblice)
-analiză atentă, asupra pasajului şi găsirea diviziunilor principale şi secundare.
-aranjarea în ordine logică a materialului.
-întocmirea planului predicii(schiţa)
DE REŢINUT: Expoziţia unui text nu se predică în mod automat, rând cu rând,
respectând strict ordinea versetelor. Uneori trebuie să modificăm ordinea versetelor pasajului
respectiv pentru a se încadra mai bine într-o schiţă logică şi omiletică.
- să se urmărească unitatea predicii. Gândurile dispersate, oricât ar fi de bune nu
ating scopul.
- să se urmărească o ordine logică a structurii. Mintea omului îşi însuşeşte lucruri
ordonate, aşezate într-o succesiune logică.
- să se ia fiecare text cu sensul şi înţelesul său original. Predicatorul nu are voie să
textul ,el trebuie să descopere intenţia autorului, scopul propriu zis al mesajului. 2
Cor.4:2 ,,Să nu stricăm cuvântul”
- textele lungi trebuie ori sintetizate , ori împărţite în mai multe predici.
- tălmăcirea se face simplu şi aplicativ.
- trebuie studiat modelul literar ( proză ,poezie ,poem, pildă )pe care fiecare autor
la folosit, pentru ca aplicaţia să fie corectă
- nu trebuie ca predicatorul să se piardă în detalii care nu au legătură cu subiectul.

3.6.2. PREDICA TEXTUALĂ

latin. ,,textum” = ţesătură
,,texere” = a ţese
Textul biblic poate avea mai multe subînţelesuri importante
Predica textuală este aceea care extrage dintr-un pasaj scurt din scriptură (1-2
versete) o temă principală luând idei principale din text.
După descoperirea temei versetului şi formularea în cuvinte proprii textul:
-se analizează
- se împarte
. - se expune în lumina contextului
Metoda este asemănătoare cu cea expozitivă, deosebindu-se în mare prin aprofundare
numai a unui verset în loc de un pasaj întreg ,,ceasornicărie”
Atenţie: Pentru a obţine înţelesul real al unui verset, nu este destul să iei patru sau cinci
cuvinte izolate:
Trebuie să priveşti -de unde vine.
-ce a fost spus.
25
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

-de către cine şi cui a fost spus.

-în ce timp.
-cu ce ocazie.
-ce a precedat (ce a fost înainte)
-ce a urmat.
Exemplu: Titlu: INVITAŢIA DOMNULUI ISUS.
Text: Matei:11:28
Introducere: Domnul Isus invită pe toţi cei trudiţi şi împovăraţi pentru a le da
odihna sufletească.
Plan: 1 Persoana care invită: Hristos
-descrie autoritatea sa divină.
2 Invitaţia pe care o face : Veniţi la mine.
-Nu la o biserică, religie , ceremonie , obiceiuri.
-Isus o persoană vie.
-un contact vital.
3. Extinderea : ,,Toţi”
-oameni fac deosebiri :El cheamă pe toţi.
4. Precizarea: ,,Cei trudiţi şi împovăraţi”
-cine mai cheamă astfel pe oameni?
-eforturile omeneşti sunt zadarnice.
-împovăraţi de păcate.
5. Oferta: ,,Le voi da odihnă”
-feluri de odihnă : trup, suflet, conştiinţă.
-Cine mai poate oferi aşa ceva?
Încheiere: Vino acum la Isus.!

Avantajele predici textuale:

-Sunt uşor de priceput. Cei ce nu cunosc Biblia vor accepta mai uşor ce spune Dumnezeu,
iar cei ce o cunosc vor constata că este aşa cum ştiu ei din Biblie.
-Aduc mari rezultate. Aşa se explică succesul celor din primul veac.
Sunt uşor de pregătit.
-Furnizează material(idei)imens de predică, întrucât aici se are în vedere şi fragmente de
versete. Unele din cele mai extraordinare predici rostite vreodată au fost TEXTUALE în
natura lor.
3.6.3.PREDICA TEMATICĂ.(topică)
Constă în alegerea unui subiect şi tratarea lui d.p.d.v. teologic. Schiţa sa nu este
determinată de pasajul ales. Adesea schiţa poate fi o combinaţie de pasaje în scopul
argumentării sau declarării temei.
Acest tip de predică diferă în mare măsură, în funcţie de teologie ,preocupări
personale şi metodele predicatorului.

26
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

Predicatorul poate impune punctul său de vedere asupra pasajului folosit ca bază.
Este simplu să deformezi înţelesul real al unui pasaj pentru al face să se potrivească temei
care a fost selectată.
Atenţie :în acest tip de predicare este foarte uşor să predici opinii personale şi doctrine ce
nu sunt neapărat ,,Biblice” deoarece tema predicii este totdeauna selectată anterior alegeri
unei baze biblice ce va sprijini tema aleasă.
TEMA este prima în prioritate ca importanţă.
Cu toate acestea este o metodă de mare valoare, dacă este folosită corect se afirmă faptul că
a fost şi este cea mai obişnuită metodă depăşind în număr pe toate celelalte.
Avantajele:- oferă posibilitatea abordări doctrinelor de credinţă.
-oferă posibilitatea tratării unor probleme specifice.
-impresionează auditoriul.
-oferă o varietate de subiecte.
În pregătirea acestor gen de predici se urmăreşte în ansamblu răspunsul la următoarele
întrebări.:
1 ce este ?(definiţia şi introducerea)
2 de ce?
3 cum, cine, unde?
4 când?
5 ce urmează, în consecinţă?
Exemplu: tema NĂDEJDEA CREDINŢELOR.
*este o nădejde vie (1 Petru 1:3)
*este o nădejde mângâitoare (1 Tesaloniceni 5:8)
*este o nădejde sigură (Evrei 6:19)
*este o nădejde bună (2 Tesaloniceni 2:16)
*este o nădejde ascunsă (Romani 8:24)
*este o nădejde binecuvântată (Tit 2:13)

CAPITOLUL 4 -- INTERPRETAREA BIBLIEI

2.TIMOTEI 2:15

A face o interpretare corectă a pasajului biblic, potrivit semnificaţiei reale a acestuia,

este o datorie sacră, a fiecărui predicator.
Obiectivul interpretării este de a ajunge la înţelesul clar al textului, înţeles intenţionat
de Duhul Sfânt..
Fiecare cititor al Bibliei este un interpret bun sau rău.
PROBLEME DE INTERPRETARE
-părerea că: ,,nu trebuie să interpretezi Biblia ;citeşte-o şi fă ce spune „;
pescuitul la suprafaţă”
-părerea că :Biblia este foarte profundă, doar iniţiaţi, înzestraţii, cu o
sensibilitate spirituală aparte o pot înţelege şi interpreta.
27
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

-nu toate înţelesurile clare sunt la fel de clare pentru toată lumea.
Ex. –botezul pentru cei morţi 1 Cor.15.
-pierderea mântuiri şi siguranţei mântuirii.
-cultura, experienţa personală, caracterul, interesele, îşi pun amprenta pe înţeles.
Ex.-Rom.13:14 firea pământească #trupul
Firea pământească= natura păcătoasă.
-neînţelegerea faptului că unele texte au un înţeles relativ şi nu absolut
Ex. –Luca 14:26 –nu ura pentru familie ci gradul de devotament.
Luca 14:12 –profunzimea binefacerii.
-spiritualizarea improprie
Ex - pildele .
Atenţie!: Ereziile invocă textul Biblic.
4.1.NATURA SCRIPTURII
Biblia este în acelaşi timp divină si umană . Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu
exprimat în cuvintele oamenilor , în istorie.
Dumnezeu a decis să-şi exprime Cuvântul prin cuvinte omeneşti, în timp, fiecare
carte a Bibliei având o particularitate istorică.
Fiecare document Biblic este condiţionat de limbă, epocă şi cultura în care a fost
scris iniţial.
Cu toate acestea Biblia are o relevanţă eternă. Ea se adresează întregii omenirii,
din orice timp şi de orice cultură.
Interpretarea Bibliei este cerută de tensiunea care există între relevanţa eternă şi
particularitatea ei istorică.
În interpretarea Bibliei trebuie ţinut cont de două lucruri.:
1) Relaţia dintre atunci şi acolo şi aici şi acum.
Biblia a fost scrisă în vocabularul şi tiparele de gândire ale scriitorilor pe
parcursul a 1500 ani, încheindu-se acum aproximativ 1900 anii. Pentru al putea recepta el
trebuie comunicat în contextul evenimentelor şi în limbajul specific acelei perioade.
Problema noastră este că ne aflăm la o mare distanţă (de timp, cultură, gândire, faţă de ei).
Acesta este un motiv important care ne face să învăţăm cum se interpretează Scriptura.. Ex.
Deuteronom 22:5 ,,femeia şi hainele bărbăteşti”
2) În cadrul comunicări Bibliei, Dumnezeu a hotărât să folosească toate
tipurile de comunicare disponibile:
-naraţiune istorică ; -ghicitori;
-genealogia ; -drame;
-cronica ; -schiţe biografice;
- legi de diferite feluri ; -pilde;
- poezii ; -scrisori;
-proverbe; -predici ;
-profeţii ; -apocalipse ;
4.2. EXEGEZA.

28
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

Exegeza este studiul atent şi sistematic al Scripturii, care urmăreşte săi descopere
înţelesul iniţial intenţionat de autor.
INTENŢIA INIŢIALĂ A CUVINTELOR BIBLIEI
- un demers de natură istorică, reprezintă încercarea de a înţelege cuvântul
aşa cum trebuie să-l fi înţeles destinatarii săi iniţiali.
-fiecare cititor este un exeget, problema este dacă eşti un exeget bun sau rău.
Ex. ,,Biblia vrea să spună prin aceasta că……………..”
,,În zilele acelea se obişnuia ………………………”
Recomandări:
1.exegeza trebuie să fie primul pas în citirea oricărui text.
2.a învăţa să gândeşti exegetic nu este singurul obiectiv, este doar cel dintâi.
3.exegeza selectivă duce frecvent la citirea în text a propriilor idei, complet străine de
acesta şi astfel la transformarea Cuvântului lui Dumnezeu.
4.ajutoarele sunt necesare: -un dicţionar biblic
-un manual biblic
-o traducere bună
-comentarii bune.
CHEIA EXEGEZEI.
Să înveţi să citeşti textul cu atenţie şi să pui textului întrebări corecte.
2tipuri de întrebări: -legat de context A) istoric
B) literar
-legat de conţinut.
Întrebările legate de context :
4.2.1.Contextul istoric.
A* - timpul şi cultura.
Ex. înţelegerea pildelor este mult mai uşoară cunoscând
obiceiurile de atunci: limba, portul, unitatea de măsură, bani, elemente topografice,
ritualuri, etc.
B* - ocazia şi scopul.
-ceea ce a prilejuit scrierea.
-aceste lucruri diferă de la carte la carte.
4.2.2.Contextul literar.

Contextul literar este obiectivul crucial al exegezei. Contextul literar

înseamnă că orice cuvânt are sensul adevărat doar în propoziţia sa şi în cea mai mare parte
a lor PROPOZIŢIILE BIBLICE AU ÎNŢELESUL REAL DOAR ÎN RELAŢIE CU
PROPOZIŢIILE PRECEDENTE SAU URMĂTOARE.
- Cea mai importantă întrebare contextuală este:
„ CE VREA SĂ SPUNĂ?”
- Depistăm firul ideilor autorului .
Această întrebare diferă de la un gen literar la altul. Ex: „ diferenţa dintre proverbe şi
epistole”
29
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

Aranjarea în pagină, la traducerea Cornilescu, tinde să ascundă logica autorului,

fiecare verset fiind tipărit ca un paragraf neţinându-se cont de unităţile de idei.

4.2.3. Întrebări legate de conţinut.

Conţinutul se referă la :
- înţelesul cuvintelor
- relaţiile gramaticale din interiorul propoziţiilor
- determinarea textului original
Ce înseamnă ? – neprihănire, har
- un drum de sabat, un dinar
Ex. 2 Corinteni 5:16 – „ chiar dacă l-am cunoscut pe Hristos în felul lumii
acum nu-l mai cunoaştem în felul acesta”
Ce însemnă în felul lumii ? -- „din punct de vedere lumesc” sau „în viaţa
pământească”
Răspunsul poate influenţa semnificativ înţelesul . Cine este în felul lumii cunoscu ?
Hristos sau cel ce-L cunoaşte ?
4.3. HERMENEUTICA

Dicţionarul prezintă hermeneutica ca fiind arta sau ştiinţa de a interpreta textele

vechi, Biblia, în contextul contemporan.
De regulă hermeneutica include şi exegeza. În curs o folosim cu sensul de aici şi
acum.
SĂ CITIM, SĂ ÎNVĂŢĂM, SĂ ÎNŢELEGEM !!!

Hermeneutica adecvată începe cu o exegeză temeinică.

Reguli hermeneutice:
- trebuie să începem atunci / acolo pentru a ajunge la aici / acum.
- Elementul obiectiv de control se află în intenţia iniţială a textului biblic
- Un text nu poate însemna ceea ce nu a însemnat niciodată
Exemple :
- botezul mormonilor pentru cei morţi – 1 Cor. 15:29
- respingerea dumnezeirii lui Hristos la Martorii lui Iehova
- jocul cu şerpii – Marcu 16:18
- evangheliştii prosperităţii – 3 Ioan 2
În fiecare eroarea (erezia) constă în hermeneutică. Hermeneutica lor nu este
controlată de o exegeză bună. Ei au început aici/acum şi au citit în textele respective
înţelesuri care nu erau iniţial acolo.
Erezia constă în a face biblia să însemne ceea ce na place nouă şi apoi să atribuim
interpretarea respectivă Duhului Sfânt.

ATENŢIE DECI !!!!

30
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

A. Un text nu poate să însemne ceea ce nu ar fi putut însemna niciodată

pentru autorul şi cititorii săi.
Ex:-- 1 Cor 13:10 referitor la căutarea darurilor duhovniceşti unii interpretează
cuvintele: „când va veni ce este desăvârşit” ca fiind vorba de Noul Testament, „în parte se
va sfârşii” pentru proorocie şi vorbirea în limbi, care ar fi încetat odată cu apariţia Noului
Testament. Acest înţeles nu este posibil pentru text deoarece o exegeză îl exclude cu
desăvârşire.
B. Ori de câte ori avem elemente specifice comparabile ( studii de viaţă
similare ) cu contextul scrierii Cuvântul lui Dumnezeu pentru noi este
identic cu Cuvântul lui Dumnezeu pentru ei.
Ex: este adevărat şi astăzi :
- „că toţi au păcătuit”
- „că prin Har suntem mântuiţi” ( Coloseni 3:12, Galateni 5 :22)
C. Când nu avem elemente specifice comparabile trebuie să ţinem cont că:
- cuvântul pentru ei poate fi tradus în contexte noi comparabile
- în majoritatea cazurilor a fost exprimat un principiu clar care transcede, de
regulă, specificul istoric căruia i-a fost aplicat.
- orice interpretare trebuie să se încadreze în principiul general de
interpretare : ”Biblia se tălmăceşte prin Biblie”
Exemplu : Chestiuni care nu au nici un corespondent în secolul XX:
1 Cor. 8-10 trei tipuri de probleme tratează Apostolul:
I. A participa alături de vecinii păgâni la sărbătorile acestora in templele
idolilor ( 8:10 )
II. Punerea la îndoială a autorităţii apostolice a lui Pavel. (9:1-13)
III.Carnea jertfită idolilor care se vindea pe piaţă (10:23-11:1)
Exegeza corectă arată că Pavel răspunde la aceste probleme astfel:
I. Interzice cu desăvârşire participarea la acele mese jertfite idolilor:
- datorită principiului poticnirii ( 8:7-13)
- incompatibilă cu viaţa în Hristos (10:16-17)
- înseamnă participare la activităţi demonice (10:19-22).
II. Pavel îşi apără dreptul – la sprijin financiar ca Apostol:
-îşi apără acţiunile (9:19-23)
III. Hrana jertfită idolilor care se vindea pe piaţă putea fi consumată fără
probleme în casa altuia dar aceasta să nu fie o ofertă deliberată la adresa
cuiva.
Dificultatea constă în faptul că situaţiile I şi III nu există în cultura noastră, mai mult
Apostoli în sensul folosit de Pavel nu avem.
De urmărit însă că în toate cele trei cazuri a fost exprimat un principiu clar, care
transcede specificul istoric.
I. Pavel interzice participarea la mese în templele idolilor datorită
principiului poticnirii valabil şi azi.

31
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

Principiul poticnirii se referă la un lucru pe care un anumit credincios consideră că

poate să-l facă fără mustrări de conştiinţă şi încearcă să îl determine pe un alt credincios să
facă la fel, prin puterea sa de convingere , fără însă ca acesta din urmă să poată face lucrul
respectiv cu conştiinţa împăcată.
Pavel interzice participarea la mese păgâne considerând-o activitate demonică, o
interdicţie normativă de a participa la orice formă de spiritism, astrologie, vrăjitorie, etc.
II. Nu avem Apostoli dar principiul 1 Cor. 9:14 „ cei ce propovăduiesc
evanghelia să trăiască din evanghelie” este aplicabil negreşit lucrării
contemporane deoarece este confirmat şi în altă parte în Scriptură 1 Tim.
5:17-18
Interpretarea poate face problema comparabilă
Alte exemple: - circumcizia Galateni 5:2
- cei care se îmbătau la cină 1 Corinteni 11 :17-22
D. Acceptarea limitei revelaţiei
- în Biblie este arătat tot ce este necesar, dar nu tot ce ar dorii oamenii să
ştie.
- Sunt situaţii în care „dincolo de afirmaţia însăşi orice altceva este simplă
speculaţie”
Exemplu: -1 Corinteni 6:2-3 „ creştinii vor judeca lumea şi îngerii”
- Hristos va reveni (Tit. 2:12-13; 1 Tes. 4:13-18) dar nu se precizează
cronologia
venirii, când va veni
CONCLUZII
Interpretarea Scripturii se face aplicând principiile:
I. PRINCIPIUL SCRIPTURAL --- „nici o proorocie nu se tâlcuieşte singură”
1. Un pasaj poate avea o singură interpretare şi mai multe aplicaţii
2. Cel mai bun înţeles al pasajului este cel mai apropiat, asemănător,
înţelesului iniţial.
3. Deci se pare că sunt 2-3 interpretări pentru un pasaj, este bine să se
aleagă cea mai clară.
4. Studiezi pasaje paralele şi treptat vei lămuri pasajul aflat sub studiu
II. PRINCIPIUL LITERAL
- interpretează ţinând cont de sensul cuvintelor
- interpretează conform stilului literar
- interpretează conform scopului cărţii sau pasajului.
III. PRINCIPIUL CONTEXTULUI
- contextul gramatical
- contextul literar
- contextul cultural
IV. PRINCIPIUL FIGURATIV (SIMBOLIC)
- cel mai dificil de interpretat

32
Curs de Omiletică - Predicarea Eficientă Trişcă Vasile

DE REŢINUT: După cum Biblia; în forme atât de variate, tratează în esenţă o

singură ide centrală, „ ISTORIA MÂNTUIRII NEAMULUI OMENESC”, tot aşa şirul
imens de predicatori au predicat şi predică având un singur scop: MÂNTUIREA
OAMENILOR. Câştigarea sufletului pentru mântuire este o muncă supranaturală. Acest
adevăr trebuie să fie temelia tuturor străduinţelor noastre: să aducem oamenii într-o
atingere mântuitoare cu Hristos Fiul lui Dumnezeu. Minunea renaşterii este aceea a
scoaterii sufletelor din moartea spirituală spre o viaţă spirituală. Acest lucru trebuie să
încununeze munca fiecărui predicator.

BIBLIOGRAFIE

Gordon D. Fee-Douglas Stuart, Biblia ca literatură, Cluj, ed. Logos, 1995.

Curs de omiletică, Cartea Predicatorului, Bucureşti, ed. Cuv.adev., 1994.
Vasile Talpoş, Propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu, Bucureşti, ed.Lumina Lumii,1994
Steptun Olford-David Olford, Predicarea Expozitivă, oradea, ed. Emanuel, 2000.
Richard Cunningham, Curs omiletică- predicarea expozitivă, ITP, Bucureşti, 2001.
Adrian Neculai, Comportament şi civilizaţie, Bucureşti,ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică,1987
Stanton Niki, Comunicarea, Bucureşti, ed. Ştiinţă şi tehnică, 1995.
Breban Vasile, DEX, Bucureşti, ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980.

33