Sunteți pe pagina 1din 23

Predicarea expozitiva

Definitie: Comunicarea unui concept biblic, derivat si transmis prin studiu unui pasaj sub cluzire Duhului Sfnt, studiu: istoric, gramatical i literar, in contextul sau, concept pe care Duhul Sfant il aplica mai intai personalitatii si experientei predicatorului si prin el, ascultatorului lui.

A.

CARACTERISTICI:

1. PASAJUL DETERMINA PREDICA scriitorul biblic determina substanta predicii pasjul te obliga sa supui gandul tau, Scripturii

2. SE COMUNICA UN CONCEPT

cuvintele si expresiile nu trebuie sa devina un scop in sine, nu le folosim de dragul cuvintelor, ci sa comunice ceva, o idee, un concept intelegerea Bibliei si comunicarea mesajului trebuie sa se faca la nivelul ideilor.

ATENTIE!!! Aceasta presupune sa ai ceva concret de transmis!

3. IDEEA PREDICII VINE DIN TEXT

Ideea este derivata si transmisa prin studiu istoric, gramatical si literar al pasajului in contextul sau. Este important: - modul cum ajungi la mesaj - modul cum il comunici

Aflarea sensului obiectiv al pasajului prin intelegerea: -limbii -contextului -cadrului textului

Este necesar sa prezinti o parte suficienta din studiul tau pentru ca ascultatorul sa poata verifica interpretarea pe care ai dat-o textului
1

Textul da autoritate predicii;

4. CONCEPT APLICAT MAI INTAI PREDICATORULUI

Predicarea expozitiva il formeaza pe predicator ca un credincios matur Predicatorul trebuie sa invete ce are sa-i spuna Dumnezeu mai intai lui.

5. CONCEPTUL ESTE APLICAT ASCULTATORILOR

Predicatorul se afla in trei ipostaze: - ca exeget cauta sensurile date de scriitorul biblic; - ca om al lui Dumnezeu felul in care Dumnezeu vrea sa Il schimbe pe el; - ca predicator: - ceea ce vrea Dumnezeu sa spuna bisericii; - Sa se adreseze problemelor contemporane - Predicatorul trece de la teologie la etica- de la teorie la practica

Aplicatiile inadecvate sunt la fel de distructive ca si exegeza nepotrivita. Definitii necesare: HERMENEUTICA: tiin a i arta interpretrii textelor vechi, n special biblice; tiin a exegezei. EXEGZ: interpretare, explicare (de con inut i filologic) a unui text literar, juridic, religios. OMILETICA (HOMILETICA): predicarii ( oratoriei bisericeti) Disciplin teologic privitoare la principiile i la regulile

B. IMPORTANTA IDEII CENTRALE

Ideea unica- o comunicare eficienta impune o singura tema - Orice predica trebuie sa aiba o tema care deriva din pasajul studiat - Predicile eficiente se caracterizeaza prin idei biblice care sunt aduse laolalta intr-o unitate cuprinzatoare.

1. DEFINIREA IDEII

a vedea, a cunoaste (din greaca)

- concept conceptie de baza

A GANDI IN IDEI = capacitatea de abstractiza, de a sintetiza = caracterizeaza maturitate IDEEA, extrage din lucrurile particulare ale vietii ceea ce au in comun si stabileste relatii intre ele. Ideile sunt elementele experientei noastre ( copilul gandeste in termini concreti). Ideile sunt exprimate in cuvinte si aceasta trebuie sa se faca in modul cel mai clar.

2. FORMAREA IDEII Idea= subiect + complement Subiectul: Complementul : despre ce se vorbeste? ce se spune despre lucrul despre care se vorbeste?

Distinctia intre structura ideii si modul cum se dezvolta ideea.

3. LUNGIMEA PREDICII

Se are in vedere unitatea de idei si timpul acordat

4. EXPUNEREA TEMATICA

Toti predicatorii trebuie sa predice in anumite imprejurari: - anumite idei/ anumite subiecte teologice Pericolul expunerii tematice: - ca predicatorul sa adauge ceva la relatarea biblica Expunerea tematica: - se incepe cu un subiect sau o problema si dupa aceea se cauta pasajele legate de acel subiect Dupa alegerea pasajului ii va permite acestuia sa se prezinte singur

Ideea Scripturii trebuie sa modeleze tot ce se spune in definirea si dezvoltarea temei PREDICAREA BIBLICA EFICIENTA: necesita sensibilitate spirituala. perspicacitate i imaginatie.

C. STADII N PREGTIREA PREDICII EXPOZITIVE

SADIUL I : ALEGEREA PASAJULUI


Unitati de idei textele alese dupa diviziunile pe paragrafe, care reprezinta ideile autorului biblic. Sectiuni narative - unitati literare mai intinse decat un paragraf sau doua

CONCLUZIA: bazeaza-ti predica pe o unitate de idei biblice!

STADIUL II: CONTEXTUL 1. Raportarea pasajului la cartea din care face parte:

Contextul larg Citirea in traduceri diferite Contextul imediat ce il precede/ ce il urmeaza La ce scop slujeste acel pasaj in carte? Are vreo importanta daca ar lipsi? Exprima in termeni generali subiectul si complementul pasajului Examineaza detaliile: structura vocabularul gramatica

2. Dicionare biblice:

Definirea unui cuvant, radacinile cuvantului Forme gramaticale Pasajele in care apare cuvantul Clasificarea intrebuintarii cuvantului

3. Concordante

4. Gramatici

5. Cri cu studii de cuvinte, expresii

6. Enciclopedii biblice

7. Comentarii

STADIUL III: DESCOPERA LEGATURA DINTRE PARTI, PENTRU A STABILI IDEEA EXEGETICA
1. Subiectul:

formularea initiala va trebui sa fie ingustata Aplicare intrebarilor: Cum?, De ce?, Ce? Cand?, Unde?, Cine?

2. Complementul

Sa tii seama de structura pasajului Sa faci distinctie intre afirmatiile majore si cele secundare

3. Alte forme literare

Sa cunoastem genul literar pe care-l citim si caracteristicile care ii sunt proprii:

O povestire: Care sunt personajele? De ce au fost incluse? Cum evolueaza ele? Sunt ele in contrast? Ce structura confera unitatea? Ce idei sunt in spatele povestirii? Pot aceste idei sa fie exprimate printr-un subiect si un complement?
5

Forma poetica: Exprima sentimente si meditatii asupa vietii Foloseste un limbaj figurativ Interpretarea poeziei da nastere la interpretari de tipul:

- Ce sensuri se afla in spatele imaginilor si figurilor de stil? - Ce sentiment exprima poetul?

Dupa stabilirea ideii scriitorului, va trebui stabilit felul in care dezvolta el gandul acela in pasaj.

CONCLUZIA - Sa enunti ideea pasajului intr-o singura propozitie care combina subiectul si complementul - Sa schitezi dezvoltarea ideii din acel pasaj.

STADIUL IV DEZVOLTARE

SUPUNE

IDEIA

EXEGETICA

LA

TREI

INTREBARI

DE

a. CALEA DE LA TEXT LA PREDICA Predicatorul este implicat in trei lumi diferite:


1. LUMEA BIBLIEI: istoria popoarelor carora Dumnezeu li s- a revelat, limbile si culturile lor, ce

a insemnat revelatia pentru oamenii carora le-a fost data original.


2. LUMEA EPOCII SALE:

- fiecare epoca isi are cultura sa, istoria sa, limba sa. - Fiecare epoca isi are curentii sai, intrebarile sale, pe care predicatorul trebuie sa le cunoasca si sa raspunda la ele.
3. LUMEA SA PROPRIE: intelegerea cat mai completa a adunarii sale, ii cunoaste pe fiecare pe

nume. Predicatorul aduna laolalta lumea antica, lumea moderna, lumea sa particulara, in dezvoltarea predicii sale. El ne confrunta cu Dumnezeul contemporan acolo unde traim noi. b. DEZVOLTAREA IDEII EXEGETICE
6

O afirmatie care a fost enuntata poate fi: - reformulata - explicata - dovedita - aplicata REFORMULAREA- formularea ideii cu alte cuvinte, pentru a o face mai clara sau pentru a o imprima in mintea ascultatorului. 1.Ce inseamna aceasta?

a) Directionarea spre Biblie - pasaj - Ideea este dezvoltata prin explicatie? - Prin descrierea aspectelor particulare - Prin analogie, etc. b) Sondarea ascultatorilor oameni
- Ideea exegetica necesita explicatii extensive Ce vrea sa spuna cu aceasta?,

Ce inseamna aceasta?
c) Realizarea inteligibilitatii

2.Este adevarat? Acceptarea trebuie dovedita nu numai pe baza Bibliei ci si prin: -

logica dovezi ilustratii logica experientei-viata de toate zilele teologie naturala analogii identificandu-ne cu intrebarea pe care oamenii si-o pun.

3.Ce importanta are? Reprezinta legatura dintre pasaj si experinta ascultatorului ce importanta are pentru mine?
7

Presupune o aplicatie precisa care are ca baza o exegeza corecta cu toate regulile ei: - imprejurarea in care a fost data original revelatia; - ce are omul modern in comun cu ascultatorii initiali; - ce diferente sunt intre ei;
- aplicarea textului Vechiului Testament ca exemplu sau ilustratie a doctrinei Noului Testament.

Aplicatia vine din scopul teologic al scriitorului biblic.

Intrebari care ne ajuta in aflarea scopului teologic: 1. Exista in text indicatii cu privire la scop, comentarii sau afirmatii interpretative cu privire la evenimente? 2. Sunt facute in text judecati teologice?
3. Este intamplarea un exemplu sau avertisment? Este ceva normal sau o exceptie?

4. Ce mesaj a fost intentionat pentru ascultatorii originali cat si pentru cei din generatiile urmatoare? 5. De ce a fost inclusa aceasta revelare in Scriptura?

Alte intrebari puse pentru aplicarea Cuvantului lui Dumnezeu la ascultatorii cotemporani: 1. Care a fost cadrul de comunicare in care a fost dat prima data Cuvantul lui Dumnezeu? Ce trasaturi comune au oamenii moderni si ascultatorii originali? 2. Cum ne putem identifica cu oamenii Bibliei? - Avem in comun caracterul uman; - In toate aspectele fundamentale, suntem la fel. 3. Ce am inteles noi, prin revelatii suplimentare cu privire la felul cum lucreaza Dumnezeu cu poporul Sau? 4. Ce aplicatii practice are pentru mine si pentru Biserica, intelegerea unui adevar etern sau a unui principiu calauzitor?
Cand se incepe studiul de la un pasaj, aplicatia vine direct sau ca o implicatie necesara a pasajului. Cand se porneste de la o nevoie specifica a adunarii, se stabilesc pasajele care raspund acestor nevoi si se face exegeza acestor pasaje. O decizie cretin valid este alctuit ntotdeauna att din credin ct i din fapte. Este valid n msura n care credina este conceput corect, iar faptele snt msurate corect.
8

STADIUL V: ENUNTA IDEEA HOMILETICA IN CEA MAI EXACTA SI IN CEA MAI MEMORABILA PROPOZITIE POSIBILA. Ideea central trebuie s se raporteze att la Biblie ct i la asculttori. Cnd o idee este un principiu universal, formularea ideii homiletice este identica cu cea exegetic. Alte idei exegetice se transform'n idei homiletice prin reformulare precis si personal. Alteori, ideea homiletic va fi mai contemporan i mai puin legat de expresiile din text. Deci, limbajul folosit n ideea homiletic, s fie atrgtor i captivant. Ideea homiletic apare numai dup un studiu intensiv al pasajului i dup o analiz extensiv a asculttorilor. Cnd ideea este clar, predicatorul are i mesajul pe care trebuie s-l predice. STADIUL VI STABILIREA SCOPULUI PREDICI

Scopul : ce ateapt predicatorul s se petreac n asculttor ca rezultat al prezentrii acestei predici. In timp ce ideea enun adevrul, scopul definete ce ar trebui s realizeze acest adevr. Stabilirea scopului predicii - prin descoperirea scopului pasajului Ex. 2 Timotei 3. 16-17 ne atingem scopul: : - invatand doctrina - combtnd unele erori - corectnd ce este greit - nvnd sa triasca viaa O enunare eficient a scopului trece dincolo de procedur i descrie comportarea exterioar ce rezult ca urmare a predicii. Enunul scopului descrie att: - destinaia i calea de urmat pentru a ajunge acolo - ct i cum putem ti c am ajuns Formularea unor scopuri care descriu rezultate msurabile l foreaz pe predicator s reflecteze asupra modului n care ar trebui modificate atitudinile i comportamentul. Forme pe care le ia predica Acum trebuie s tim ce s predicm i de ce predicm. - ce trebuie s facem cu aceast idee pentru a ne atinge scopul - ce form s ia predica.
9

STADIUL VII - MODUL DE ABORDARE AL IDEEII HOMILETICE PENTRU A NE ATINGE SCOPUL.

1. Explicarea ideii - explicarea pasajului biblic - cnd explicm un concept va trebui s urmm formula: "spune' cevei spune; spune- ce spui; spune ce ai spus.", adic: se enun ideea complet, apoi descompunem ideea i-o analizm, iar n ncheiere repetm din nou ideea. 2. Dovedirea afirmaiei Ideea va apare n introducere ca o afirmaie pe care o vei dovedi ulterior Intrebarea de dezvoltare va fi : "Este adevrat?" Punctele predicii devin argumente i dovezi. Ideea explicat i ideea dovedit par s fie identice, ntruct n amndou cazurile se prezint ideea n introducere i apoi se dezvolta. Dar predicile se dezvolt n direcii diferite pentru a atinge scopuri diferite. 3. Principiu de aplicat Ce importan' are pentru mine? Predicatorul va prezenta principiul biblic n introducere sau ca primul punct al predicii, apoi arat implicaiile .principiului. 4. Subiect care trebuie completat Predica prezint n introducere subiectul, apoi acesta este completat cu punctele majore ale predicii, care nu snt raportate la punctele precedente ci la subiectul pe care-l completeaz. 5. Predica narativ Cnd predicatorul povestete o ntmplare biblic cu mult nelegere i cu imaginatie, el poate comunica idei. In predica narativ, o idee major continua s fie sprijinit de alte idei. - materialul care sprijin ideile, este scos direct din ntmplrile povestirii. Povestirea unei ntmplri Biblia este o carte de povestiri - de naraiuni. Domnul Isus a spus multe povestiri i cele mai multe au intrat n folclorul universal. In predica narativ nu se repet doar detaliile unei povestiri, ci o idee major continua s
10

fie sprijinit de alte idei, iar materialul care sprijin este scos direct din ntmplrile povestirii. Detaliile povestirii subliniaz o idee, i toate contribuie la dezvoltarea ideii centrale a predicii. Eficacitatea cea mai mare o are naratiunea atunci cnd asculttorii aud povestirea i ajung la ideile povestitorului fr ca ele s fie enunate direct. Povestirea trebuie s se desfoare n aa fel nct asculttorii s se identifice cu gndurile, motivele, reaciile i raionamentele personajelor biblice, ajungnd astfel s se cunoasc mai bine pe ei nii. Alte forme ale predicii Predici deductive

- Ideea apare ca o parte a introducerii - Cuprinsul predicii o explic, o dovedete sau o aplica. Cele trei forme discutate anterior urmeaz modelul deductiv. Predicile inductive - introducerea prezint numai primul punct al predicii, apoi fiecare punct nou este legat de cel precedent pana cnd ideea apare continu. - se pot dezvolta i printr-o serie de exemple cumulative, care duc apoi la un singur principiu general. - produc n asculttori un sentiment de descoperire, ca i cum singuri au ajuns la ideea predicii. - este eficienta la asculttorii indifereni i ostili, gata de respingere. Inducia i deducia combinate

- inductiv: introducerea i primul punct al predicii, pn la enunarea ideii - deductiv: restul predicii - pentru a o explica, dovedi sau aplica ideea. Explorarea unei probleme- o variant - introducere i primul punct:- identificarea problemei personale sau etice, cauzele ei, soluiile inadecvate. - al doilea punct: - propune un principiu sau abordare biblic i apoi explic, apra sau aplic abordarea aceea. Ex. - predici despre situaii din via Predicile pot lua i alte forme. Pentru a testa o forma se pun dou ntrebri: 1. 2. 2. Comunic aceast dezvoltare, nvtura pasajului? Va atinge ea scopul meu cu aceti asculttori?

11

STADIUL VIII SCHITA PREDICII Structura confer predicii ordine, unitate i progresie. Scopurile schiei predicii: - clarific relaiile dintre prile predicii - se observa ansamblul predicii - se cristalizeaza. ordinea ideilor - se observ nevoia de material suplimentar pentru anumite puncte. Uneori este nevoie s modificm n schi ordinea ideilor din pasaj - s fac o schi proprie. Ex : Proverbe 31.10-31 - un acrostih ebraic, de la Aleph la Tau (alfebetul ebraic), privind calitile unei bune soii - avea sens pentru evreu dar nu si pentru noi, trebuie s alctuim o nou schi. Schiele constau de obicei din introducere, cuprins i ncheiere. Introducerea cuprinde: -Subiectul -Ideea - sau primul punct al predicii. Cuprinsul: - evalueaz ideea - prezentarea punctelor principale, secundare si a detaliilor specifice Incheierea: - concentreaz ideea - ncheie predica. Schita cuprinde: - punctele principale >< cadrul de baza al predicii - punctele secundare >< dezvolt punctele principale - detalii specifice >< care sprijin punctele secundare Fiecare punct din schi reprezint o idee, o afirmaie care trebuie s fie o propoziie complet, care s rspund la ntrebri, nu s ridice ntrebri. Intrebrile pot fi folosite ca elemente de tranziie, care s introduc puncte noi. Afirmaiile de tranziie snt foarte importante, ntruct arat relaiile dintre pri i ntreg. Tranziia poate recapitula, poate identifica ideea la care se trece, poate face legtura ntre ce s-a spus i subiect, poate strni interesul pentru un gnd nou. Tranziiile trebuie planificate dinainte. Uneori ele enun ideea precedent i ideea care urmeaz. Tranziiile arat legtura logic sau psihologic dintre introducere i
12

cuprinsul predicii i ncheiere. Ele rspund la ntrebarea: De ce aceste puncte i de ce n aceast ordine? Concepte noi: - Forme pe care le iau predicile - idee explicat - afirmaie dovedit - principiu aplicat - povestire - subiect completat. - Aranjament deductiv - Aranjament inductiv - Schi - Tranziie

Definiii
Aranjament deductiv : ideea apare ca parte a introducerii, iar cuprinsul a explic, o dovedete sau o aplic. Aranjament inductiv: introducerea prezint numai primul punct al predicii, apoi, folosind tranziiile, se leag fiecare punct unul de altul pn cnd ideea apare n concluzie. Afirmaie dovedit: ideea enunat n introducere, ca o afirmaie ce urmeaz a fi dezbtut. Punctele snt dovezi n sprijinul afirmaiei. Ideea explicat: ideea prezentat n introducere, iar punctele predicii snt etape n explicarea ei. Povestire : ideea este dezvoltat direct sau prin implicaie. Principiu aplicat: ideea prezentat n introducere sau n primul punct, ca un principiu de via, sau de credin. Restul predicii aplic acel principiu la viaa de fiecare zi. Subiect completat: subiectul predicii apare n introducere. Punctele principale snt complemente ale acestui subiect. Tranziie: enunarea legturilor logice sau psihologice dintre introducere i cuprinsul predicii, dintre punctele din cuprinsul predicii, i dintre corpul predicii i concluzie. STADIUL IX: COMPLETAREA SCHITEI CU MATERIAL AJUTATOR Materialul ajutator este acel material care explica, dovedeste si amplifica punctele.

i.

Reformularea.

Se folosete principiul repetiiei pentru a enuna o idee cu alte cuvinte. Are dou scopuri: - adaug claritate - imprim adevrul n mintea asculttorului. Reformularea se deosebete de repetare, care spune aceleai cuvinte.
13

ii.

Explicaia i definiia

Definiia - stabilete limite arat ce trebuie inclus si ce trebuie exclus. Definim prin ncadrarea intr-o clasa mare de lucruri din care face parte. Explicaia - fixeaz i ea limite, dar face acest lucru aratand n ce mod se raporteaz ideile una la alta, i ce implicaii are o idee. Uneori definim i explicm prin sinonime. Comparaia i contrastul explica i dezvolt idei. Se folosesc i exemple pentru a explica. Definirea termenilor mai importani se va face ntr-un limbaj neles de asculttori i este absolut necesar ca noi s cunoatem explicatia foarte limpede .

Informaii faptice
Faptele snt exemple, statistici, observaii, etc. ce pot fi verificate de asculttor. Intr-o predic expozitiv, observaiile despre coninutul pasajului snt faptice,. pentru ca asculttorul poate vedea lucrul acesta n Biblie. Multe opinii personale snt prezentate drept fapte. Orice om are dreptul la propria sa opinie, dar nimeni nu are dreptul sa greeasc n ceea ce privete faptele". Statisticile o form special de fapte, ce permit trecerea n revist a unei zone mari in timp scurt. Exist i capcane in folosirea statisticilor pe care uneori nu le putem verifica. Cnd folosim numere, este bine s le comparm cu lucruri din experiena noastr.

Citate
Se folosesc cu dou scopuri: - pentru impresionare - pentru a da autoritate Motivul principal a1 folosirii: dorina de a ancora o idee cu expresii care ptrund adnc n mintea asculttorilor. Cnd dm sursa citatului - o facem din motive de etic dar i pentru a conferi autoritate

Cei citai - au mai mare autoritate dect noi - cunose mai bine faptele sau pot s le interpreteze mai bine. Competena celui citat se stabilete astfel 1. Este calificat prin pregtire i experien? 2. 3. 4. Mrturia lui se bazeaz pe cunoaterea direct? Autoritatea lui este afectat de prejudeci? Cum privesc asculttorii mrturia lui?
14

Folosirea citatelor s fie: - moderat - ct mai puine - ct mai scurte Citatele pot fi introduse n predic printr-o anumit remarc.

iii.

Ilustratii

Sunt necesare nivele nalte sau sczute de abstractizare. Pentru a avea sens, aspectele particulare trebuie adunate laolalt n generalizri, iar abstractizarile, coborte la nivelul aspectelor particulare pentru a fi nelese. Ilustraiile - reformuleaz, explic, valideaz sau aplic ideile prin legarea lor de experiene tangibile. - se pot folosi analogii - fac adevrurile credibile - aplic ideile la experien -ajut memoria, strnesc emoii, capteaz atenia, stabilesc un raport ntre vorbitor i asculttor. Principiul fundamental pentru folosirea ilustraiilor este acela c ilustraia trebuie s ilustreze ceva.

A ilustra = a arunca lumin asupra unui subiect. O ilustraie bun este aceea care pune n
lumin un anumit adevr - nu este bun prin ea nsi. Ilusnraiile - s fie inteligibile - s nu fie nevoie s explicm ilustraia, care la rndul ei s explice un concept. - folosirea unor ilustraii biblice pentru lmurirea unor pasaje, pot fi zadarnice datorit analfabetismului religios. - cele mai eficace ilustraii snt cele legate de viaa asculttorului, de ex. cele de "interes general uman", care se ocup cu subiecte din viaa de fiecare zi: copiii, animalele, lucrurile obinuite. - s fie convingtoare - s fie sigur de faptele prezentate, i s nu ofenseze bunul sim al asculttorului - s fie potrivite cu tema predicii i cu.asculttorii - s fie povestite n mod dramatic - predicatorul s retriasc ntmplarea - ilustraiile bune adaug cldur i vitalitate unei predici. Folosirea ilustraiei: - snt trei reguli: - s fie adevrat - s fie modest - ct mai putin despre predicator - s nu ncalce confidenialitatea

15

Concepte noi - Repetiie - Reformulare - Explicaie - Naraiune - Definiie - Informaie faptic - Citat - Ilustraie

Definiii
Definiie - stabilete ce trebuie inclus i ce trebuie exclus dintr-un termen sau dintr-o afirmaie. Explicaie - stabilete limitele prin prezentarea pe larg a modului n care ideile se leag ntre ele i a implicaiilor ideilor. Ilustraii- reformuleaz, explic, dovedesc sau aplica ideile prin raportarea lor la experiene tangibile. Informaie faptic - observaii, exemple, statistici i alte date care pot fi verificate independent de predicator. Naraiune - descrie personajele, aciunile i rezultatele lor din ntmplri biblice. Poate fi folosit pentru a furniza cadrul unei predici prin discutarea istoriei cadrului sau personajelor implicate.

STADIUL X: INTRODUCEREA SI INCHEIEREA PREDICII EXPOZITIVE I. INTRODUCEREA - prezint ideea i dezvoltarea ei 1. S capteze atenia - cu o afirmaie paradoxal - un gnd familiar ntr-un cadru nefamiliar - ntrebri retorice - un fapt sau o statistic ocant - pasajul poate atrage atenia - poate intra direct n subiect - alteori umorul capteaz atenia 2. S scoat la lumin nevoile - s transforme atenia involuntar n atenie voluntar - informatiile care satisfac nevoile produc: - un proces de nvare - schimbarea opiniilor mai rapid i permanenta.
16

Nevoile iau forme diferite. Ele se cldesc unele pe altele. Nevoile credincioilor nu se deosebesc de cele ale necredincioilor dect prin modul de rezolvare. - nevoi fiziologice -nevoi ce rezult din trirea cu ali oameni - dependena sociala (nevoia de stim, dragoste, siguran, mplinire de sine) - nevoi de cunoatere i nelegere (curiozitatea). In primele stadii ale predicii, asculttorii trebuie s-i dea seama c lor li se vorbete predicatorul pune ntrebarea - identific nevoia - expune problema vital de care vorbete pasajul. Aplicaia ncepe n introducere, nu n ncheiere.

3. Introduce cuprinsul predicii - s arate asculttorilor spre cuprinsul predicii i spre dezvoltarea ei. -cel puin subiectul predicii - sau s-i orienteze chiar spre ideea principala -prin ntrebri de dezvoltare arat ce trebuie fcut cu ideea principal -n predicile inductive, introducerea duce la primul punct important, tranziie bine articulat - la al doilea punct - etc. = ideea complet 4. Prezentarea altor caracteristici - s nu nceap predica printr-o scuz! - introducerea s fie scurt: necesar pentru captarea ateniei, prezentarea nevoilor, orientarea spre subiect, idee sau primul punct. - s nu promit mai mult dect se va prezenta - la un anumit moment al introducerii, s se citeasc pasajul biblic. - umorul s fie folosit cu grij i s ndrepte atenia spre idee - prea multe glume te transform n mscrici. - modul de prezentare la amvon, gestica, vocea.

Sunt trei tipuri de predicatori: -pe care-i poi asculta -pe care trebuie s-i asculi -pe care nu-i poi asculta

INCHEIEREA Necesit o pregtire atent. Unii pregtesc nti ncheierea pentru ca ntreaga predic s se ndrepte n mod natural spre ea. Scopul ncheierii - pentru a ajunge la o concluzie iar predica sa produc un sentiment
17

de finalitate. Incheierea rspunde la ntrebrile: - Ce importan are aceasta pentru mine? - Permit lui Dumnezeu s fac o schimbare n mine? Cum se poate ncheia o predica: 1. Cu un rezumat 2. Cu o ilustraie - ndreptat direct spre int 3. Un citat - s fie scurt i s fie memorat - un citat din Scriptur, o poezie, cntare. 4. O ntrebare: - o ntrebare adecvat sau o serie de ntrebri 5. O rugciune: - numai atunci cnd este o cerere sincera 6. Indrumri specifice - nu orice predic se ncheie cu ndrumri specifice - unele rspund la ntrebri majore i i ating scopul cnd oamenii neleg problema i soluia ei biblic. - alteori se pot oferi sfaturi practice de cum poate fi aplicat adevrul n via. 7. Vizualizare - proiectarea asculttorilor n viitorul n care ei ar putea aplica ceea ce au nvat. Observaii generale pentru ncheiere - S nu fie introdus material nou - S nu anunm ncheierea i s nu ne inem de cuvnt - S nu fie lunga.

Concepte noi - Introducere - Caracteristici majore ale unei introduceri eficiente - Incheiere

Definitii
Caracteristici majore ale unei introduceri eficiente: - atrage atenia asupra ideii, prezint o nevoie, i orienteaz pe asculttori spre cuprinsul predicii i spre desfurarea ei. Introducerea i expune pe asculttori subiectului, ideii majore sau primului punct
18

al predicii. Incheierea d asculttorilor o imagine a ideii n ntregimea i totalitatea ei, aplic adevrul ei n gndire i n via. D. VESMANTUL GANDULUI

STILUL --alegerea cuvintelor pe care le folosim. El reflect modul n care gndim i modul n care privim viaa. Stilul difer de la un vorbitor la altul. Acelai vorbitor i va modifica stilul n funcie de asculttorii sai i de ocaziile pe care le are. Manuscrisul predicii contribuie la ideea i la stilul predicii, dar nu le dicteaz. Scrierea predicii se aseamn cu o conversaie - nu este ca scrierea unei crti. Vorbitorul trebuie s se fac neles pe loc, asculttorul nu mai poate reveni ca s neleag o anumit expresie. Snt cteva modalitati care contribuie la claritatea predicii: - scrierea sub form de schi - tranziiile vor ocupa un spaiu mai mare

Stil clar - Claritatea este o chestiune moral. Claritatea Evangheliei poate s-i ofenseze pe oameni, dar n acelai timp, d via i speran.

O schi clar - Comunicarea isi are originea n gndire - Manuscrisele clare rezult din schie clare - Gndirea n zig-zag este obositoare i poate fi remediat prin trasarea ideii generale nainte de elaborarea detaliilor. Propoziii scurte - Claritatea crete pe masura ce lungime propozitiei scade (o medie de 17-18 cuvinte pe fraza si nu va depasi niciodata 30 de cuvinte pe fraza). - propoziiile scurte din manuscrisul predicii ajuta limpezirea gndurilor, dar au putina legatura cu expunerea verbala.
19

Structura simpl a propoziiei - concentrarea asupra propoziiilor principale, nainte de a aduga propozitii secundare. - se urmrete succesiunea gndirii: subiectul principal - verbul principal - complementul principal. - prea multe propoziii secundare complic frazele - un singur gnd ntr-o fraz - frazele complicate ncetinesc ritmul predicii ("O nuia cu frunze nu ustur! TT) Cuvinte simple - jargonul religios (termeni teologici pretentiosi) te face de neneles - el combin pretenia unor cuvinte mari cu insensibilitatea unui clieu i este folosit pentru a impresiona i nu pentru a informa. - valoarea simplitii vorbeste sa te inteleaga cei mai modesti - nu supraestima vocabularul asculttorilor i nu le subestima inteligena!

Un stil direct i personal - Predicatorul vorbete asculttorilor si fa n fa i i cunoate pe nume. - Predica va fi ca o conversaie, cu stil de adresare direct. - Intrebrile folosite arat c asculttorii i vorbitorul snt fa n fa. - Argoul (vocabular conventional) poate capta atenia cnd este folosit deliberat, dar devine trivial i trdeaz o minte lene atunci cnd este folosit incontient. - Limbajul unei predici bune trebuie s fie elegant i decent.

Un stil vioi O comunicare ce se raporteaz la experiena asculttorului face apel att la gndire ct i la sentimente. Pentru ca asculttorii s recepioneze mesajul, predicatorul face apel i la simuri: asculttorii vd gesturile i expresiile feei lui, i aud ceea ce spune. Vivacitatea crete cnd se folosesc detalii specifice i concrete: - specifice - dac snt explicite i exacte - concrete - dac zugrvesc imagini n minte -Predicatorul trebuie s nvee s gndeasc n imagini. El trebuie s vizualizeze detaliile.
20

-Folosirea substantivelor i verbelor dezvolt vivacitatea. Adjectivele i adverbele deranjeaz vorbirea. -Atenie deosebit pentru cuvinte ca: foarte, att de aproape, mai degrab, la fel de, - ele trdeaz nereuita alegerii unor cuvinte cu substan. - fierbinte - n loc de foarte cald - chinuitor - n loc de foarte dureros - scnteietor - n loc de foarte luminos - Alegerea verbelor vii - verbe precise - Folosirea figurilor de stil ca metafore i comparaii produc senzaii n asculttor i-l fac s-i aminteasc imagini dintr-o experien anterioar. EXPUNEREA

Eficacitatea predicii depinde de: - ce spunem - cum spunem In ordinea importanei, componentele predicii snt: - ideea - organizarea predicii - limbajul - vocea ( sunt cele mai evidente si determinante) - gesturile ( sunt cele mai evidente si determinante) Dar noi comunicm mesaje chiar i atunci cnd nu vorbim, prin: - expresiile feei - gesturi - cum edem sau stm n picioare - spaiul pe care-l lsm ntre noi. Unii psihologi cred c: 7 % din impactul mesajului vine prin cuvinte, 38 % prin voce, 55% prin expresiile feei.

Rezult cteva observaii:


1. Limbajul nonverbal are importan strategic n vorbirea n public - cnd ne adresm adunrii, opereaz urmtoarele reele de comunicare: cuvntul intonaia gesturile
21

Elementele nonverbale comunic, n general, emoiile i atitudinile limbajul comportamental.

2. Dac limbajul nonverbal l contrazice pe cel verbal, asculttorii l vor crede pe cel nonverbal 3. Expunerea eficient ncepe cu dorinele: - amatorul - spune cuvinte - se mulumete s-i scoat ideile din cap - specialistul- dorina profund de a comunica - se lupt s bage ideile n capul altora. Sentimentul esenial pentru o expunere bun: - s ai ceva de spus adunrii - sa vrei ca ei sa inteleaga si sa traiasca pe baza celor spuse de tine. 4. Tinuta i mbrcmintea - O regul fundamental este c inuta i imbracamintea s fie potrivite cu asculttorii, cu situaia i cu vorbitorul. 5. Micarea i gesturile - Continutul mesajului ar trebui s guverneze micarea: - unii ar trebui s se mite - alii ar trebui s se mite mai puin Gesturile snt folosite pentru expresie i nu pentru parad - ne ajut s explicm i s descriem - accentueaz vorbirea noastr - menin interesul i atenia - l relaxeaz pe vorbitor - i ajut pe asculttori s simt ceea ce simte predicatorul-comportare exteriorizat care se numete empatie. Caracteristicile gesturilor expresive: - spontaneitatea - din interior, ca o expresie a convingerilor i sentimentelor, nu teatrale - hotrrea - gest hotrt, cu tot trupul - varietatea - repetarea unui singur gest produce iritare - sincronizarea - sincronizate cu vorbirea Contactul vizual Contactul vizual este cel mai eficace mijloc de comunicare fr grai: - furnizeaz date despre reacia asculttorilor - menine atenia lor Se recomand meninerea contactului vizual cu diferiti asculttori sau grupuri de
22

asculttori. Expunerea verbal Vocea comunic idei i sentimente chiar i fr cuvinte. Se poate sublinia ceea ce spui n patru moduri: 1. Intonaia - vocile monotone ca intonaie obosesc sau adorm. 2. Tria - atrage interesul i subliniaz ideea - o schimbare a triei comunic importana relativ a ideilor. (atentie! tipatul exagerat starneste o atitudine de repulsie) 3. Ritmul - modificarea ritmului comunic diferite sentimente. - secretul folosirii eficiente st n contrast 4. Pauza- este punctuaia care marcheaz vorbirea -pauzele snt tceri premeditate, pentru a scoate n eviden o anumit expresie. -trebuie s fie suficient de lung pentru a atrage atenia asupra ideii, dar nu prea lung nct s atrag atenia asupra pauzei. Cum poate fi vorbirea interesanta

1. Atenie la modul cum se folosete limbajul - chiar i n conversaiile particulare folosete expresii ce utilizeaza comparaii noi. 2. Observ cum folosesc alii limbajul 3. Citete cu voce tare - vocabularul se va mbogi - vei dezvolta un sim pentru limbajul care creaz imagini.

23