Sunteți pe pagina 1din 256
1
1

Tiparul executat la+ S.C.S.C.S.C.S.C.S.C. CarmelCarmelCarmelCarmelCarmel PrintPrintPrintPrintPrint &&&&& DesignDesignDesignDesignDesign S.R.L.S.R.L.S.R.L.S.R.L.S.R.L. Arad - Rom=nia Str. Weityer Nr. 12 telefon+ 0257 250670 fax+ 0257 259272 e-mail+ oblaj@arad.ro

GALATENI …I ROMANI

Ghid de studiu

de Paul A. Pomerville

fax+ 0257 259272 e-mail+ oblaj @ arad.ro GALATENI …I ROMANI Ghid de studiu de Paul A.

ISBN 973-85733-3-5

Copzright © 1976 bz International Correspondence Institute under the title GALATIANS AND ROMANS bz Paul A. Pomerville Copzright © BEE World 1996 All rights reserved

Romanian translation © 1986 bz BEE International Fourth printing 2004 All rights reserved Printed in Romania

Publicat[ ]n limba rom=n[ de c[tre Funda'ia Educa'ie Biblic[ prin Extensie, Cluj-Napoca, Rom=nia © 2004 Funda'ia EBE, Cluj-Napoca, Str. Inului Nr. 2-5 Toate drepturile reyervate asupra preyentei edi'ii ]n limba rom=n[.

reyervate asupra preyentei edi'ii ]n limba rom=n[. ISBN 973-85733-3-5 Tehnoredactare computeriyat[+ Easz Print

ISBN 973-85733-3-5

Tehnoredactare computeriyat[+ Easz Print Co. Ltd. Arad

Tiparul executat la+ S.C. Carmel Print & Design S.R.L. Arad, Str. Weityer Nr. 12 Tel. 0257 250670

CUPRINSCUPRINSCUPRINSCUPRINSCUPRINS

INTRODUCERE

5

UNITATEA ‘NTÂI+ PAVEL — AP“R“TOR AL CREDINæEI

LECæIA

1 Preg[tirea ap[r[torului

11

2 Preg[tirea ap[r[rii

23

UNITATEA A DOUA+ PAVEL — AP“R“ EVANGHELIA SA

3 Dumneyeu i-a dat lui Pavel Evanghelia sa Galateni 1

41

4 Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel Galateni 2

57

5 Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei Galateni 3

71

6 Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi Galateni 4

87

7Evanghelia supus[ la testul vie'ii Galateni 5 - 6

105

UNITATEA A TREIA+ PAVEL — EXPLIC“ EVANGHELIA SA

8 Introducere ;i preyentarea epistolei Romani 1.1-17: 15.14 - 16.27

123

9 Nevoia de m=ntuire a omului Romani 1.18 - 3.20

139

10 M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu Romani 3.21 - 5.21

155

11 O nou[ via'[ de libertate Romani 6 - 7

175

12 Via'a ]n Duh Romani 8

189

UNITATEA A PATRA+ PAVEL — APLIC“ EVANGHELIA SA

13 Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri Romani 9 - 11

207

14 Evanghelia ;i cre;tinismul Romani 12 - 13

225

4

Galateni ;i Romani

5

GALATENIGALATENIGALATENIGALATENIGALATENI …I…I…I…I…I ROMANIROMANIROMANIROMANIROMANI

ProgramProgramProgramProgramProgram dedededede diplom[diplom[diplom[diplom[diplom[

Introducere

Lucrarea de fa'[ a fost elaborat[ av=nd ca scop+

1. S[-l ajute pe student în atingerea obiecti-

velor acestui curs ;i

2. S[-l preg[teasc[ pentru examenul final.

Întregul material al cursului — explica'iile ;i activit['ile — este direc'ionat spre atingerea scopu- lui propus. Primul pas este s[-'i formeyi o idee ge- neral[ asupra cursului ;i s[ veyi modul în care va fi studiat. De aceea, te rog s[ cite;ti cu mult[ aten'ie capitolul introductiv.

DESCRIEREDESCRIEREDESCRIEREDESCRIEREDESCRIERE …I…I…I…I…I INSTRUCæIUNIINSTRUCæIUNIINSTRUCæIUNIINSTRUCæIUNIINSTRUCæIUNI

DescriereaDescriereaDescriereaDescriereaDescrierea cursuluicursuluicursuluicursuluicursului

În acest curs vei studia Epistolele lui Pavel c[tre Galateni ;i Romani. Vei privi la cadrul istoric ;i vei examina problemele teologice controversate cu care s-a confruntat Biserica primului veac. Vei cunoa;te via'a, caracterul ;i lucrarea apostolului Pavel. De asemenea, vei dobândi o în'elegere profund[ a vie'ii cre;tine ;i a slujirii cre;tine, pe m[sur[ ce vei aplica înv['[turile acestor epistole la situa'iile actuale.

ObiectiveleObiectiveleObiectiveleObiectiveleObiectivele cursuluicursuluicursuluicursuluicursului

Cursurile editate de noi sunt bayate pe convin- gerea c[ fiecare cre;tin are o slujb[ de împlinit. Dumneyeu are o lucrare pentru tine. Acest curs a fost scris ca s[ te ajute s[ folose;ti în via'a ta marile adev[ruri pe care Dumneyeu le-a revelat în Galateni ;i Romani. Scopul nostru este ca la terminarea cursului s[ fi atins urm[toarele obiec- tive+

1. S[ cuno;ti solu'iile pe care le d[ Dumne-

yeu, prin aceste epistole, problemelor cu care se confrunt[ cre;tinii de ayi: s[ le aplici în via'a ;i în lucrarea ta, conform necesit['ilor.

2. S[ cuno;ti mai profund via'a, caracterul ;i

lucrarea apostolului Pavel ;i s[ aplici principiile care ar putea îmbun[t['i calitatea vie'ii ;i lucr[rile tale.

3. S[ po'i discuta aspectele legate de cadrul

general al acestor epistole+ data scrierii, împreju- r[rile scrierii, destinatarii scrisorilor.

4. S[ po'i compara Epistola c[tre Galateni cu

cea c[tre Romani în termenii con'inutului, ai scopu- lui, ai temei, ai împrejur[rii scrierii, ai timpului în care au fost scrise, ai stilului ;i ai pasajelor teologice cheie.

5. S[ explici ;i s[ urm[re;ti deyvoltarea înv[-

'[turii apostolului Pavel despre credin'[, pe tot par- cursul epistolelor.

6. S[ te familiariyeyi cu folosirea diagramelor,

h[r'ilor, schi'elor, tablourilor cronologice, atunci

când le predai altora aceste epistole.

7. S[ aplici principiile fundamentale ale Stu-

diului biblic inductiv în studierea altor pasaje bi- blice.

8. S[ interpreteyi mai eficient alte pasaje bi-

blice, folosind metode înv['ate în acest curs.

AutorulAutorulAutorulAutorulAutorul acestuiacestuiacestuiacestuiacestui curscurscurscurscurs

Autorul acestui ghid este Paul A. Pomerville, misionar în Indoneyia al cultului `Assemblz of God~. Lucrarea de p[stor ;i cea de preg[tire a altor misio- nari l-au ajutat s[ preg[teasc[ acest curs, care spe- r[m s[-'i aduc[ mari binecuvânt[ri.

În preg[tirea acestui curs, Paul A. Pomerville a f[cut apel la experien'a sa în folosirea tehnicilor pedagogice moderne. El a lucrat ca director al …colii Teologice din Sumatra ;i al proiectului Educa'ia

6

Galateni ;i Romani

Teologic[ prin Extensie, în Indoneyia. El a mai scris alte câteva materiale pentru studiul independent, pentru Indoneyia. Activit['i recente includ lucrarea sa în programul post-universitar ;i ca profesor la Northwest College of the Assemblies of God (Kirk- land, Washington, USA), unde ;i-a luat ;i licen'a.

Dumneyeu s[ te binecuvânteye, acum când începi studiul Epistolelor c[tre Galateni ;i Romani. Instructorul ;i editorii se vor ruga neîncetat ca acest curs s[-'i îmbog['easc[ via'a ;i lucrarea, pe m[sur[ ce studieyi ;i aplici cele înv['ate.

Unit['ileUnit['ileUnit['ileUnit['ileUnit['ile dedededede studiustudiustudiustudiustudiu

Lec'iile sunt grupate în patru unit['i+

Unitatea 1 — Lec'iile 1 - 2 Unitatea 2 — Lec'iile 3 - 7 Unitatea 3 — Lec'iile 8 - 12 Unitatea 4 — Lec'iile 13 - 15

Atunci când î'i faci planificarea studiului, stabi- le;te datele la care s[ termini fiecare unitate. Acest timp îl po'i împ[r'i în perioade mai scurte, afectate fiec[rei lec'ii. Sugestia noastr[ este s[ studieyi câte o lec'ie pe s[pt[mân[. Pentru a studia în acest ritm, trebuie s[ aloci pentru studiu cam o or[ pe yi. În acest ritm de studiu, vei termina cursul în 14 s[pt[mâni ;i vei fi preg[tit pentru examenul final. Dac[ studieyi în ca- drul unei ;coli, profesorii î'i vor cere preg[tirea unor teme.

OrganiyareaOrganiyareaOrganiyareaOrganiyareaOrganiyarea lec'ieilec'ieilec'ieilec'ieilec'iei

Majoritatea lec'iilor acoper[ un material care s-ar putea preda în dou[ sau trei ore de curs. Dac[ studieyi independent, po'i s[-'i programeyi timpul de a;a manier[ încât s[¬i aloci fiec[rei p[r'i a lec'iei

timpul necesar. Probabil c[ vei avea nevoie de patru pân[ la ;ase ore pentru o lec'ie. De aceea, este mai avantajos s[ studieyi câte o sec'iune din lec'ie, atunci când ai timp.

Cite;te cu aten'ie fiecare parte a lec'iei+ 1) titlul, 2) planul lec'iei, 3) obiectivele lec'iei, 4) temele, 5) studiul cuvintelor, 6) deyvoltarea lec'iei, 7) ilus- tra'iile ;i 8) sugestiile pentru predare. Titlul, planul lec'iei ;i obiectivele î'i fac o pre- yentare introductiv[ a lec'iei. Gândirea ta va fi mai alert[ ;i mai receptiv[ ;i vei înv['a mai repede, pen- tru c[ aceast[ preyentare te-a preg[tit. Studiul cu- vintelor te preg[te;te pentru în'elegerea anumitor termeni importan'i pentru lec'ie.

Deyvoltarea lec'iei urmeay[ planul expus. Co- mentariile, sugestiile ;i întreb[rile te vor ajuta s[ atingi obiectivele lec'iei. Verific[-'i r[spunsurile, comparându-le cu cele din curs. Acestea î'i vor a- trage aten'ia o dat[ în plus asupra punctelor im- portante ale lec'iei. Studiind în acest mod, lucrurile pe care vrei s[ le re'ii vor fi mai adânc întip[rite în memorie, gata s[ fie folosite at=t în via'[, cât ;i la examenul final.

H[r'i, diagrame ;i alte ilustra'ii vor fi de ase- menea folosite pentru studiu. Acestea te vor ajuta s[ te sim'i ca f[când parte din Biserica primului secol, împ[rt[;indu-i problemele ;i fiind p[truns de uria;ele adev[ruri din aceste scrisori. De asemenea, preg[tindu-te pentru lucrarea de propov[duire, vei putea folosi aceste ilustra'ii în predici sau studii.

BibliografieBibliografieBibliografieBibliografieBibliografie obligatorieobligatorieobligatorieobligatorieobligatorie

Biblia este principala carte pentru acest curs. Ca ghid ;i ajutor pentru în'elegerea ;i aplicarea înv['[turilor, vei folosi ;i acest manual Programul de diplom[, de Paul A. Pomerville.

7

CUVÂNTCUVÂNTCUVÂNTCUVÂNTCUVÂNT ÎNAINTEÎNAINTEÎNAINTEÎNAINTEÎNAINTE

`Cel neprih[nit (drept) va tr[i prin credin'[~ (Galateni 3.11: Romani 1.17). Accentul pe care Martin Luther l-a pus pe acest adev[r, în secolul al XVI¬lea, a dus la Reforma Protestant[. Aceast[ doctrin[ a îndrept['irii prin credin'[ a adus via'[ nou[ în Biseric[ ;i a devenit o înv['[tur[ central[ a bisericilor evanghelice. În'elegerea acestui concept biblic de importan'[ suprem[ va avea ca reyultat o apreciere mai pro- fund[ a harului lui Dumneyeu, a;a cum ne-a fost dat în Domnul Isus Cristos. Studiul nostru ne va

conduce prin cele dou[ c[r'i ale Bibliei, care se ocu- p[ în detaliu de aceast[ doctrin[ fundamental[. Chiar de la începuturile sale, Biserica Cre;tin[

a pus întreb[ri cu privire la rela'ia dintre Lege ;i har. Cu ce scop a fost dat[ Legea în Vechiul Testa- ment? Oamenii evlavio;i din epoca Vechiului Tes- tament au fost mântui'i prin ascultarea de Lege? Planul de mântuire, preyentat în Noul Testament, difer[ de cel din Vechiul Testament? Poate fi mân- tuit cineva numai prin credin'[? Sau este mântuirea

o problem[ de credin'[ plus fapte? Ne înva'[ Noul

Testament, cu adev[rat, c[ mântuirea trebuie s[ vin[ numai prin Isus Cristos? Dac[ cineva este mântuit numai prin credin'[, mai conteay[ felul în care tr[ie;te? De ce a fost necesar ca Fiul lui Dumneyeu s[ moar[ pe cruce pentru a¬i aduce omenirii mântuire? Apostolul Pavel se ocup[ de toate aceste

probleme cruciale în Epistolele c[tre Galateni ;i Ro- mani. Problemele teologice trebuie examinate întot- deauna în lumina Scripturilor. Cu acest gând vom aborda studiul Epistolelor lui Pavel c[tre Galateni

;i Romani. O vom face cu reveren'[, pentru c[ aces-

te epistole sunt o parte a Cuvântului lui Dumne- yeu. O vom face în atitudine de rug[ciune, pentru c[ avem nevoie de c[l[uyirea Duhului Sfânt, care a inspirat scrierea lor. O vom face cu mult[ aten'ie, în mod analitic, deoarece noi Îl iubim pe Domnul, Dumneyeul nostru, nu numai cu inima, ci ;i cu min- tea (Matei 22.37). O vom face cu recuno;tin'[, pen- tru c[ am experimentat deja harul lui Dumneyeu, ;i acum ni se d[ prilejul de a-l în'elege mai bine.

Scopul acestui studiu trece dincolo de în'ele-

gerea doctrinelor din Galateni ;i Romani. Noi avem

;i un scop practic. Amândou[ aceste c[r'i au dou[

diviyiuni naturale+ o parte doctrinar[ ;i o parte prac- tic[. Pavel a scris aceste epistole cu un scop precis, nu la întâmplare. El vrea ca noi s[ ;tim c[ îndrep- t['irea lui Dumneyeu, primit[ prin credin'[, este legat[ de comportament. Pavel este mai mult decât un teolog. Ceea ce crede ;i ]i înva'[ el pe al'ii des- pre Dumneyeu este legat de tr[ire. Pentru el, doc- trina ;i practica sunt inseparabile. Versetul cheie din Epistola c[tre Romani care ne reveleay[ aceast[ con- vingere este+

`Deoarece în ea (Evanghelie) este descope- rit[ o neprih[nire (îndrept['ire), pe care o d[ Dumneyeu prin credin'[, ;i care duce la cre- din'[.~

Romani 1.17

Observa'i+ Cuvântul `credin'[~ este men'ionat

aici de dou[ ori. Credin'a care ob'ine îndrept['irea

lui Dumneyeu trebuie s[ se continue în credin'[ vie,

practic[. Actul ini'ial de credin'[ trebuie s[ dea na;tere unei credin'e vii. Sensul cuvântului `viu~,

aici, nu este doar `viu~, ca opus al cuvântului `mort~,

ci este sensul de `activ~, care ac'ioneay[ în tr[ire.

Este credin'a pentru via'a de yi cu yi — nu doar un act unic, care aduce îndrept['ire înaintea lui Dum- neyeu, ci ;i o încredere continu[ ;i r[spuns la harul lui Dumneyeu. Probabil c[ ai auyit deja yicala+ `Singura Evan- ghelie pe care o citesc unii oameni este via'a ta.~ A;a cum afirm[ versetul cheie de mai sus, în Evan- ghelie, îndrept['irea lui Dumneyeu este revelat[ prin credin'[. Înseamn[ de asemenea c[ îndrept[- 'irea lui Dumneyeu este revelat[ în tine, când tr[ie;ti prin credin'[ yi de yi. Acesta este scopul nostru practic pentru studiul de fa'[.

— Anthonz D. Palma

— Paul A. Pomerville

8

Galateni ;i Romani

GALATIA …I IMPERIUL ROMAN
GALATIA …I IMPERIUL ROMAN

9

9 1 2 Prima c[l[torie A doua c[l[torie 3 4 A treia c[l[torie C[l[toria la Roma
1 2
1
2

Prima c[l[torie

A doua c[l[torie

3 4
3
4
3 4

A treia c[l[torie

C[l[toria la Roma

C“L“TORIILE MISIONARE ALE LUI PAVEL

3 4 A treia c[l[torie C[l[toria la Roma C“L“TORIILE MISIONARE ALE LUI PAVEL æ“RILE VIYITATE DE

æ“RILE VIYITATE DE PAVEL

10

Galateni ;i Romani

TABLOUTABLOUTABLOUTABLOUTABLOU CRONOLOGICCRONOLOGICCRONOLOGICCRONOLOGICCRONOLOGIC ALALALALAL VIEæIIVIEæIIVIEæIIVIEæIIVIEæII APOSTOLULUIAPOSTOLULUIAPOSTOLULUIAPOSTOLULUIAPOSTOLULUI PAVELPAVELPAVELPAVELPAVEL

 

IIIII

IIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIII

LocuriLocuriLocuriLocuriLocuri ;i;i;i;i;i evenimenteevenimenteevenimenteevenimenteevenimente

DataDataDataDataData

C[l[toriiC[l[toriiC[l[toriiC[l[toriiC[l[torii ;i;i;i;i;i epistoleepistoleepistoleepistoleepistole

A.D.A.D.A.D.A.D.A.D.

CONVERTIREA— APROAPE DE DAMASC

31@32

Fapte 9 VIYITA ‘N ARABIA

33-36

Galateni 1.17 ‘NTÂIA VIYIT“ LA IERUSALIM Fapte 9.26

37

A DOUA VIYIT“ LA IERUSALIM Foametea — Fapte 11.30

45

45-49

‘NTÂIA C“L“TORIE MISIONAR“ Fapte 13.4

49

Galateni

A TREIA VIYIT“ LA IERUSALIM

49@50

Conciliul — Fapte 15.2-4

50-53

A DOUA C“L“TORIE MISIONAR“

52-53

Fapte 15.40 1 Tesaloniceni

52@53

2 Tesaloniceni

A

PATRA VIYIT“ LA IERUSALIM Fapte 18.21¬22

53

 

54-58

A TREIA C“L“TORIE MISIONAR“ Fapte 18.23

571 Corinteni

572 Corinteni

57Romani

ARESTAREA ‘N IERUSALIM

58

Fapte 21.30-34 ‘NTEMNIæARE LA CEYAREEA

58-60

Fapte 23.23-33 ‘NTÂIA ‘NTEMNIæARE ‘N ROMA Fapte 28.16

60-63

62

Coloseni

62

Efeseni

62

Filimon

63

Filipeni

ELIBERAREA DIN ‘NCHISOARE

63-76

ALTE C“L“TORII

671 Timotei

67Tit

A

DOUA ‘NTEMNIæARE ‘N ROMA

68

2 Timotei

MARTIRIUL

68

Datele sunt aproximative. Scopul acestei scheme este s[¬i dea studentului o privire de ansamblu asupra vie'ii apostolului Pavel dup[ convertire. Vom examina aceste fapte mai ]ndeaproape ]n studiul pasajului Galateni 1.13¬16. Datarea Epistolei c[tre Galateni a fost f[cut[ pe baya presupunerii c[ a fost scris[ cur=nd dup[ Conciliul de la Ierusalim — poate chiar ]nainte de acesta.

UnitateaUnitateaUnitateaUnitateaUnitatea ]nt=i]nt=i]nt=i]nt=i]nt=i PAVELPAVELPAVELPAVELPAVEL ————— AP“R“TORAP“R“TORAP“R“TORAP“R“TORAP“R“TOR ALALALALAL CREDINæEICREDINæEICREDINæEICREDINæEICREDINæEI

PLANULPLANULPLANULPLANULPLANUL LECæIEILECæIEILECæIEILECæIEILECæIEI

Ap[r[tor al credin'ei iudaice Educa'ie Experien'[ Convertirea la Cristos Influen'e care au dus la convertire Convertirea Apostol al lui Cristos Primele experien'e misionare Preyentare fugar[ a lui Pavel în Galateni

OBIECTIVELEOBIECTIVELEOBIECTIVELEOBIECTIVELEOBIECTIVELE LECæIEILECæIEILECæIEILECæIEILECæIEI

Dup[ ce ai terminat de studiat aceast[ lec'ie,

trebuie s[ po'i r[spunde la urm[toarele cerin'e+

1. S[ ar['i cum l-au ajutat pe Pavel preg[tirea ;i experien'a s[ se preg[teasc[ pentru proclama- rea ;i ap[rarea Evangheliei.

2. S[ identifici multe dintre caracteristicile perso- nale ale lui Pavel, în timp ce¬i înve'i pe al'ii Fap- tele Apostolilor, ;i s[ explici modul în care a folosit Dumneyeu aceste caracteristici în lucra- rea de slujire a lui Pavel.

3. S[ identifici ]n Faptele Apostolilor influen'ele care au condus la convertirea lui Pavel ;i s[ eva- lueyi importan'a unor asemenea influen'e asu- pra du;manilor lui Cristos de ast[yi.

4. S[ cuno;ti mai bine caracterul ;i lucrarea lui Pavel ;i s[ ]n'elegi mai bine scrierile sale.

11
11

Lec'iaLec'iaLec'iaLec'iaLec'ia 11111

Preg[tirea ap[r[torului

TEMETEMETEMETEMETEME

1. Cite;te paginile (3-11) din acest ghid de studiu ;i alege-'i propriile tale obiective pentru acest curs.

2. Studiay[ planul de mai sus al lec'iei ;i obiecti- vele lec'iei.

3. Cite;te studiul cuvintelor.

4. Cite;te deyvoltarea lec'iei, sec'iune dup[ sec- 'iune. Scrie r[spunsurile la fiecare întrebare din sec'iune, uitându-te din nou, dac[ este nevoie, la ceea ce ai citit. Dup[ ce ai terminat o sec'iune, verific[-'i r[spunsurile, comparându-le cu cele date la sfâr;itul sec'iunii.

5. Dup[ ce ai parcurs întreaga lec'ie, prive;te din nou peste obiectivele lec'iei, ca s[ fii sigur c[ po'i face ceea ce 'i se cere.

12

Galateni ;i Romani

STUDIULSTUDIULSTUDIULSTUDIULSTUDIUL CUVINTELORCUVINTELORCUVINTELORCUVINTELORCUVINTELOR

Sper[m c[ vei g[si util acest studiu al cuvinte- lor de la ]nceputul fiec[rei lec'ii. Unele cuvinte pe

 

cio;i dintre Neamuri ;i din evrei cre;tini.

care le cuno;ti deja sunt folosite cu sens special ]n lec'ie. Altele, sunt termeni teologici. Unele sunt cuvinte noi, pentru mul'i dintre studen'i. Insist[m s[ cite;ti studiul cuvintelor ]nainte de a intra ]n dey- voltarea lec'iei. Dac[ e necesar, revino asupra lui.

Evanghelie — veste bun[: ]nv['[turile lui Isus ;i ale apostolilor: adev[rurile funda- mentale despre m=ntuire prin cre- din'a ]n Isus Cristos.

martir

— persoan[ care alege mai degrab[ moartea dec=t renun'area la cre- din'[: persoan[ condamnat[ la moar- te pentru credin'a sa.

apostol — cineva care este trimis misionar. `Apostol~ este un cuvânt de origine greac[, iar `misionar~ este de origine latin[: dar sensul original al ambelor cuvinte este acela;i. Noi ne g=ndim la apostoli ca la oameni r=ndui'i de Dumneyeu pentru o misiune impor- tant[, persoane cu o mare putere ;i eficien'[ spiritual[, care duc Evan- ghelia ]n locuri noi.

Mesia — Unsul. ‘n timpurile Vechiului Tes- tament, profe'ii, preo'ii ;i regii erau un;i cu untdelemn (untdelemnul le era turnat pe cap) pentru a fi pu;i deoparte, ]n mod oficial, pentru Dumneyeu ;i lucrarea Sa. Profe'ii au scris despre un M=ntuitor care urma s[ vin[ ;i care va fi Profet, Preot ;i Rege. Dumneyeu ‘l va unge cu Du- hul Sfânt, d=ndu/I autoritatea ;i pu-

teologie — studiul naturii lui Dumneyeu ;i a ra-

credin'[ — ]ncredere: credin'[ ]n Dumneyeu, religie sau lucruri spirituale: ceea ce este creyut. Credin'a pe care apos- tolul Pavel a ap[rat/o mai ]nt=i a fost ]nv['[tura Vechiului Testament ;i tradi'iile religioase ale evreilor. Mai t=ryiu, el a ap[rat credin'a cre;tin[ de primejdia doctrinelor false.

terea s[/…i ]ndeplineasc[ misiunea. El va fi Mesia — Unsul — care va aduce reyolvarea problemelor lumii ;i va stabili o ]mp[r['ie de pace uni- versal[, dreptate ;i prosperitate. `Mesia~ este cuv=ntul ebraic pentru `Unsul~, iar `Cristos~ cel grec. C=nd spunem `Isus Cristos~, de fapt noi ne referim la poyi'ia Sa oficial[ ca

fanatic

— o persoan[ care este ]mpins[ dincolo de ra'iune de sentimentele sale sau credin'ele sale. Fanatismul lui Saul l/a f[cut s[/i persecute pe cre;tini.

Cel pe care Dumneyeu L/a uns ca s[ fie Profet, Preot ;i Rege.

portului S[u cu omul ;i cu Univer- sul: sistem de credin'e religioase.

funda-

— oameni care cred c[ cuvintele Bibliei

Preg[tirea teologic[ a lui Saul era ]n

mentali;ti sunt inspirate de Dumneyeu ;i c[ ele trebuie creyute ;i trebuie tr[ite. Ei refuy[ s[ accepte orice ]nv['[tur[ care este ]n deyacord cu Biblia.

Scripturile Vechiului Testament. Acestea ne reveleay[ natura lui Dumneyeu ;i ne dau o istorie a rela'iilor Sale cu omul ;i cu Uni- versul, ]nainte de venirea lui Cris-

Neamuri

— persoane care nu sunt evrei. Biseri- cile Galatiei erau formate din credin-

tos. Epistolele lui Pavel sunt o pre- yentare clar[ a teologiei cre;tine.

Preg[tirea ap[r[torului

13

DEYVOLTAREADEYVOLTAREADEYVOLTAREADEYVOLTAREADEYVOLTAREA LECæIEILECæIEILECæIEILECæIEILECæIEI

Cu c=t ;tii mai multe despre autor, cu at=t ]i ]n'elegi mai bine scrierile. De aceea, ]nainte de a ]ncepe s[ studiem Galateni ;i Romani, s[ privim la omul care a scris aceste epistole — marele apostol Pavel. Cu c=t ;tii mai multe despre caracteristicile ;i experien'ele sale, cu at=t vei ]n'elege mai clar de ce a scris ceea ce a scris.

‘n ]ntreaga epistol[ c[tre Galateni, ]l vedem pe Pavel ap[r=nd credin'a cre;tin[ de iudaiyatori. ‘n Romani, vom studia preyentarea dinamic[ a Evan- gheliei pe care o face el. A'i citit deja despre impor- tan'a acestor epistole. S[ vedem acum modul ]n care l/a preg[tit Dumneyeu pe Pavel, prin educa'ie ;i experien'[, ca s[ le scrie.

Prin educa'ia sa, Saul a fost preg[tit s[ devin[ doctor ]n Legea Iudaic[, ]nv['[tor religios ;i un lider religios influent al na'iunii sale. De fapt, c=teva pasaje biblice ne fac s[ credem c[ Saul a fost, probabil, mem- bru al Sinedriului — consiliul suprem ;i autoritatea religioas[ ;i legal[ cea mai ]nalt[ a na'iunii iudaice.

SIMBOLURISIMBOLURISIMBOLURISIMBOLURISIMBOLURI SAUSAUSAUSAUSAU EMBLEMEEMBLEMEEMBLEMEEMBLEMEEMBLEME

Legea
Legea

LegeaLegeaLegeaLegeaLegea Moyaic[Moyaic[Moyaic[Moyaic[Moyaic[

M=ntuireaM=ntuireaM=ntuireaM=ntuireaM=ntuirea ]n]n]n]n]n CristosCristosCristosCristosCristos

SistemulSistemulSistemulSistemulSistemul juridicjuridicjuridicjuridicjuridic

EvanghelieEvanghelieEvanghelieEvanghelieEvanghelie

alalalalal iudaismuluiiudaismuluiiudaismuluiiudaismuluiiudaismului

Cre;tinismCre;tinismCre;tinismCre;tinismCre;tinism

AP“R“TOR AL CREDINæEI IUDAICE

Obiectivul 1. Arat[ modul ]n care preg[tirea ;i experien'a ]n iudaism l/au ajutat pe Pavel s[ se preg[teasc[ pentru proclamarea ;i ap[rarea Evangheliei.

Educa'iaEduca'iaEduca'iaEduca'iaEduca'ia

Pavel, un t=n[r evreu de o inteligen'[ sclipitoare, din cetatea Tars, a c[p[tat o instruire complet[ ]n Scripturile Vechiului Testament. C=nd ]l ]nt=lnim ]n Noul Testament pentru prima oar[, el este numit cu numele s[u evreiesc, Saul. El ;i/a primit preg[tirea teologic[ la Ierusalim, sub ]ndrumarea unuia dintre

cei mai mari ]nv['[tori ai acelei perioade — Gamaliel. Putem observa cum instruirea complet[ ]n Scripturi l/a preg[tit s[ ]n'eleag[ adev[rurile Evan- gheliei ;i apoi s[/i ]nve'e pe al'ii. Dup[ ce Dumne- yeu i/a ar[tat c[ Isus a fost Mesia, Cel promis ]n Scripturi, el a putut s[¬L predice pe Cristos pe baya profe'iilor Vechiului Testament. Dumneyeu i/a ar[- tat rela'ia dintre Lege ;i Evanghelia m=ntuirii prin credin'a ]n Isus Cristos. Din acel moment, Dumne- yeu a folosit mintea sclipitoare a lui Saul ;i educa'ia sa ]nalt[ pentru a r[sp=ndi Evanghelia, pentru a ap[ra credin'a ;i pentru a formula doctrina cre;tin[ pe care o avem ast[yi ]n Noul Testament.

R“SPÂNDIREAR“SPÂNDIREAR“SPÂNDIREAR“SPÂNDIREAR“SPÂNDIREA EVANGHELIEIEVANGHELIEIEVANGHELIEIEVANGHELIEIEVANGHELIEI

AP“RAREAAP“RAREAAP“RAREAAP“RAREAAP“RAREA CREDINæEICREDINæEICREDINæEICREDINæEICREDINæEI

FORMULAREAFORMULAREAFORMULAREAFORMULAREAFORMULAREA DOCTRINEIDOCTRINEIDOCTRINEIDOCTRINEIDOCTRINEI

S[ facem acum c=teva exerci'ii pentru a/'i fixa ]n memorie ceea ce ai citit. C=nd nu ;tii s[ r[spunyi, ]ntoarce/te la ceea ce ai citit ;i caut[ r[spunsul. Dup[ ce ai terminat sec'iunea, verific[/'i r[s- punsurile, compar=ndu/le cu cele date ]n curs. ‘n timp ce lucreyi exerci'iile, acoper[ r[spunsurile din manual. Unele ]ntreb[ri sunt asupra unor pasaje din Biblie. Chiar dac[ ;tii deja r[spunsul, cite;te textul pentru lumina pe care o arunc[ acesta asupra su- biectului.

22222

Cine l/a ]nv['at pe Pavel teologie?

33333

‘n ce ora; ;i/a primt educa'ia?

44444

Pavel spune c[ el a fost ]nv['at potrivit cu

55555 Care este consiliul religios al c[rui membru a fost probabil Pavel?

11111 Fapte 22.3. Care este numele ora;ului ;i al pro- vinciei ]n care s/a n[scut Pavel?

66666 Fapte 26.24. Ce a spus guvernatorul roman

Festus referitor la educa'ia ]nalt[ a lui Pavel?

14

Galateni ;i Romani

777Scrie/'i77 p[rerea despre importan'a pe care educa'ia bun[ a lui Pavel a avut/o ]n lucrarea pe care i/a ]ncredin'at/o Dumneyeu. Ce creyi despre importan'a studiilor tale pentru lucrarea ]n care te cheam[ Dumneyeu?

EXPERIENæA

Obiectivul 2. Identific[ mai multe caracteristici personale ale lui Pavel, ]n timp ce predici sau ]i ]nve'i pe al'ii din Faptele Apostolilor ;i explic[ modul ]n care le/a folosit Dumneyeu ]n lucra- rea lui Pavel.

Pavel a fost un ap[r[tor al credin'ei iudaice ]nainte de a fi ap[r[tor al credin'ei cre;tine. El se refer[ la sine ca la un fariseu ]ntre farisei. Aceasta ]nseamn[ c[ era unul dintre cei mai stric'i membri ai sectei lor. Fariseii pot fi numi'i fundamentali;tii acelor yile. Ei ap[rau adev[rul Scripturii ]mpotriva doctrinelor false. Ei erau foarte stric'i ]n respectarea tradi'iilor ;i regulilor religiei iudaice ;i ]ncercau s[¬i oblige ;i pe al'i evrei s[ le respecte. Ei ‘l criticau pe Isus ;i voiau s[/L omoare, pentru c[ El vindeca oa- meni ]n yiua Sabatului, yiua de odihn[. Se pare c[ Saul nu a fost ]n Ierusalim ]n timpul propov[duirii lui Isus. Probabil c[ ]n timpul acelor ani el se afla ]n provincia sa natal[, Cilicia. Totu;i, trebuie s[ se fi ]ntors la Ierusalim la scurt[ vreme dup[ r[stignire, deoarece ]l g[sim persecut=nd Bi- serica cre;tin[ abia n[scut[.

88888 ‘ntoarce foaia la harta Galatiei ;i a Imperiului

Roman, la pagina 8. Caut[ pe hart[ provincia Cilicia ;i cetatea Tarsus. Observ[ a;eyarea, raportat la Gala- tia ;i la Ierusalim. Ce mare este situat[ la sudul coastelor Ciliciei?

Saul, ]n calitate de doctor ]n Lege ;i strict fari- seu, era hot[r=t s[ apere religia iudaic[ ]mpotriva oric[rei ]nv['[turi false. El era obi;nuit s[ ]nve'e ]n sinagogi ;i s[ pledeye contra saducheilor. (Ei erau liberalii acelor yile, care nu credeau ]n spirite, ]n ]ngeri, sau ]n ]nvierea trupului.) C=nd ]l ]nt=lnim ]n Noul Testament pentru prima oar[ pe Saul din Tars, el nu poart[ doar o discu'ie ]n contradictoriu despre religie. El face parte dintr/un grup de farisei fanatici, care au decis s[ ;tearg[ urmele Evangheliei lui Isus Cristos. Isus, Fiul lui Dumneyeu? Pentru Saul, o asemenea ]nv[- '[tur[ este blasfemie — ;i blasfemiatorii trebuia omor='i! De aceea el crede c[ face voia lui Dumne- yeu c=nd ]ncearc[ s[ distrug[ Biserica cre;tin[.

99999 S[ revenim acum la Faptele Apostolilor. Aceas-

t[ carte a fost scris[ de Luca, un medic, unul dintre colaboratorii lui Pavel. Cite;te fiecare dintre pasa- jele de mai jos. Al[turat fiec[rei trimiteri, noteay[ cuvinte din text care ]l descriu pe Saul, sau orice idee pe care 'i/o d[ textul despre tr[s[turile lui de caracter. Am s[ te ajut la primele, l[s=ndu/te s[ le faci tu pe celelalte. Cred c[ vei g[si interesant modul acesta de a studia Biblia. Cite;te toate pasajele. Dac[ dore;ti, po'i ad[uga observa'iile f[cute de mine.

Fapte 7.54-60. T=n[r. Unul dintre conduc[torii pre- yen'i la ]mpro;carea cu pietre a lui …tefan.

Fapte 8.1. Consimte la condamnarea la moarte a lui …tefan. Trebuie s[ fi avut o oarecare autoritate prin- tre conduc[torii religio;i. Probabil s[ fi votat pen- tru moartea lui …tefan.

Fapte 8.3-4. Face pr[p[d ]n Biseric[. Conduce o pri- goan[ nemiloas[. Meticulos. Hot[r=t.

Fapte 9.1-2.

Preg[tirea ap[r[torului

15

Acum po'i ]n'elege de ce ]l numim uneori pe

educat

incult

inteligent

Saul `apostol al Legii~. El a fost trimis cu o misiune

ateu

religios

saducheu

special[ ]ntr/o 'ar[ str[in[. Prin ]ntemni'area cre;ti-

dintre

Neamuri

fariseu

cre;tin

nilor din Damasc, el se a;tepta s[ opreasc[ r[sp=n-

evreu

lene;

energic

direa ]nv['[turilor lor. El urma s[/i apere pe evreii

]ndr[yne'

timid

violent

din Damasc de ceea ce el considera a fi ereyie.

iubitor

bun

strict

misionar

des[v=r;it

hot[r=t

eretic

sincer

influent

dedicat

independent

]n

organiya'ie

indiferent

fa'[

yelos

pentru

de Lege

Lege

1010101010

Cite;te Fapte 22.1-5. Aceasta nu pare deloc o

preg[tire ]n a deveni ap[r[tor al credin'ei cre;tine. Metodele sale sunt completamente gre;ite. Violen'a ;i for'a nu sunt metodele lui Dumneyeu de a/…i ap[ra adev[rul. Totu;i, nu 'i se pare c[ Dumneyeu folosea chiar suferin'ele cre;tinilor ca s[/i arate lui Saul realitatea preyen'ei Sale ]n ei?

Cum l/a preg[tit pe Pavel experien'a de persecutor pentru persecu'ia pe care el ]nsu;i avea s[ o sufere?

1212121212 Tu l/ai fi ales pe Pavel s[ devin[ un fondator

de biserici cre;tine ;i apostol al lui Cristos? Revino la exerci'iul 11 ;i pune un P — ]nsemn=nd `preg[- tire~ — ]n dreptul caracteristicilor lui Pavel care l¬au preg[tit ]ntr¬un mod oarecare pentru partea sa ]n planul lui Dumneyeu.

1313131313 Cuno;ti pe cineva care s[ fi fost du;man al lui

Cristos ]nainte de convertire? Dac[ este posibil, stai de vorb[ cu el despre convertirea lui. ‘n ce mod ]l ajut[ experien'a anterioar[ s[ ]n'eleag[ ;i s[ r[spun- d[ opoyi'iei? Ce l/a condus la convertire?

1111111111 Pune un X ]n dreptul cuvintelor care ]l descriu

pe Saul din Tars.

F[ o list[ cu numele du;manilor Evangheliei, fie indiviyi, fie grupuri, pentru care ]'i propui s[ te rogi.

CONVERTIREA LA CRISTOS

Obiectivul 3. Identific[ ]n Faptele Apostolilor influen'ele care au condus la convertirea lui Pavel ;i evalueay[ importan'a unor asemenea influen'e asupra du;manilor lui Cristos de ast[yi.

M[rturia personal[ a lui Pavel despre con- vertirea sa este una dintre cele mai puternice doveyi despre adev[rul Evangheliei. Oriunde mergea, el povestea cum a cunoscut c[ Isus (pe care ‘l ur=se ;i ‘l persecutase) este Fiul lui Dumneyeu ;i M=ntui- torul lumii. Saul a;tepta venirea unui M=ntuitor — promi- siunile ;i profe'iile din Scripturi trebuia s[ se ]mpli- neasc[. Saul a;tepta ca Mesia — Unsul, Cristosul — s[ apar[ ca un mare lider politic ;i s[ stabileasc[ ]n

Ierusalim o ]mp[r['ie teocratic[ a drept['ii, ;i aceas- t[ ]mp[r['ie s[ domine ]ntreaga lume. Isus, care vorbea despre o ]mp[r['ie spiritual[, nu Se potrivea cu imaginea lui Saul despre Mesia. Totu;i, El pretindea c[ este Fiul lui Dumneyeu, M=ntuitorul, Mesia. Aceasta era Evanghelia, vestea bun[ pe care urma;ii S[i continuau s[ o predice cu mare putere. Saul a refuyat s[ accepte faptul c[ Isus este Mesia. De fapt, el lupta ]mpotriva lui Isus ‘nsu;i. Saul cre- dea c[ face voia lui Dumneyeu, dar el lupta ]mpo- triva lui Dumneyeu.

Influen'eInfluen'eInfluen'eInfluen'eInfluen'e carecarecarecarecare auauauauau dusdusdusdusdus lalalalala convertireconvertireconvertireconvertireconvertire

S[ privim la c=teva dintre influen'ele care au dus la convertirea lui Saul. Cite;te pasajele indicate

16

Galateni ;i Romani

din Faptele Apostolilor ;i apoi r[spunde la ]ntreb[ri.

1414141414 Fapte 5.12-39. Ce au vrut membrii Consiliului

iudaic s[ le fac[ apostolilor?

Cine i/a avertiyat s[ nu o fac[?

Care era rela'ia sa cu Saul?

El i/a avertiyat c[ dac[ ]i persecut[ pe apostoli, s/ar putea

1515151515 Fapte 6.7. `Veneau la credin'[~ ]nseamn[ c[ ei

credeau Evanghelia, accept=ndu¬L pe Isus ca M=n-

tuitor ;i urm=ndu/L. Cine `veneau la credin'[~?

Convertirea unui mare num[r de lideri religio;i tre- buie s[ fi afectat profund via'a lui Saul, chiar dac[ l/a ]mpins pe moment la lupt[ ]mpotriva doctrinei cre;tine.

1616161616 Fapte 6.8. Observi aici ceva ce ar fi putut s[/l

fac[ pe Saul s[ se g=ndeassc[ la adev[rul Evanghe-

liei pe care o predica …tefan?

171717Fapte1717 6.9-10. Mai t=ryiu, ]n ]ntreaga sa propov[- duire, ]l g[sim pe Pavel preyent=nd Evanghelia ]n sinagogi ;i discut=nd cu oamenii care se duseser[ acolo ca s[ se ]nchine sau ca s[ studieye Scripturile. Cine ]nv['a ]n sinagoga liber'ilor (sclavi elibera'i) c[ Isus este Cristosul?

Observi ceva semnificativ despre unul dintre locu- rile de unde proveneau unii dintre oamenii care nu s/au putut ]mpotrivi ]n'elepciunii ;i duhului lui …tefan? Explic[/'i r[spunsul.

Nu ni se spune c[ Saul ar fi fost unul dintre ace;ti oameni care au discutat cu …tefan ;i nu au putut r[spunde argumentelor sale, dar este posibil ca Saul s[ fi fost printre ei. Ei sunt aceia care au angajat ni;te martori mincino;i ]mpotriva lui …tefan. Martorii ;i/au l[sat hainele la picioarele lui Saul, ]n

timp ce ]l ]mpro;cau cu pietre pe …tefan, ca ;i cum Saul ar fi fost ]ns[rcinat cu execu'ia sau ca ;i cum ei ar fi lucrat pentru el.

1818181818 Fapte 6.11-15. De ce i/a impresionat fapta lui

…tefan a;a de puternic pe Saul ;i pe membrii consi-

liului care ]l judeca?

1919191919 Fapte 7.51-54. Cum creyi c[ l/a impresionat pre-

dica lui …tefan pe Saul? Apogeul predicii l/a ]nfuriat.

Creyi c[ s/a ]nfuriat pentru c[ ]n inima sa el ;tia c[ ceea ce spune …tefan este adev[rat? Biblia spune c[ `]i t[ia la inim[~. Consideri predica lui …tefan ca una dintre influen'ele care au dus la convertirea lui Saul? Compar[, ]n cuvintele tale, efectele ei cu cele ale E- vangheliei predicate ast[yi.

O alt[ traducere spune `scr=;neau din din'i cu furie~. ‘n loc s[ se poc[iasc[, ei l/au ]mpro;cat pe …tefan cu pietre ;i l/au omor=t.

ei l/au ]mpro;cat pe …tefan cu pietre ;i l/au omor=t. 2 0 2 0 2 0

2020202020 Fapte 7.55-56. Ce a v[yut …tefan?

Preg[tirea ap[r[torului

17

A sta la dreapta unui conduc[tor era o poyi'ie de cinste ;i de autoritate. Creyi c[ Saul a putut s[ uite viyiunea lui …tefan? Dac[ Isus era cu adev[rat ]n Cer, la dreapta lui Dumneyeu, ]nseamn[ c[ El era Mesia+ preten'iile Sale de a fi Fiul lui Dumneyeu ;i ]nv['[turile Sale erau adev[rate. Dac[ e a;a, Saul lupta ]mpotriva lui Dumneyeu: exact a;a spusese Gamaliel.

2121212121 Fapte 7.59-60. Dac[ tu ai fi fost ]n locul lui Saul,

;tiind c[ …tefan era nevinovat, cum te/ar fi afectat aceste ultime cuvinte ale primului martir cre;tin? Te/ar fi mustrat con;tiin'a? Te/ar fi ajutat ele s[/'i dai seama de realitatea preyen'ei lui Dumneyeu ]n …tefan? Ar fi devenit ele un model pentru tine, dac[ mai t=ryiu ar fi trebuit s[ fii ;i tu ]mpro;cat cu pietre, pentru Numele lui Isus? Mul'i cre;tini de ayi sufer[ de dragul lui Isus Cristos. S[ ne rug[m pentru ei acum, ca atitudinea lor s[/i conduc[ pe persecutori la Domnul!

supun[. Dac[ face a;a, va mai primi alte ]mpun- s[turi de 'epu;, mai tari. La ce ]mpuns[turi de 'epu; la care Saul a dat cu piciorul creyi c[ S/a referit Isus?

2424242424 La urma urmei, ce l/a schimbat complet pe Saul

— pierderea unei dispute teologice sau revela'ia

personal[ a lui Cristos?

2525252525 Scrie pe scurt tot ceea ce observi despre Pavel

;i tr[s[turile lui caracteristice ]n urm[toarele verse-

te. Compar[ apoi cu r[spunsurile date pentru aceas- t[ sec'iune. Nu vor fi acelea;i, dar te vei delecta s[ studieyi Biblia ]n acest mod, ;i studiul acestui pasaj ]'i va da o bay[ puternic[ pentru lec'iile urm[toare. Deschide la Fapte 9.

9.3-5

2222222222 Matei 5.44. Am vrea s[ mai observ[m o influ-

en'[ care l/a condus pe Saul la Cristos. Ce i/a ]nv['at

Isus pe urma;ii S[i s[ le fac[ celor ce/i persecut[?

C=nd Saul a devenit conduc[torul prigonitorilor Bisericii, el a devenit ;i 'inta rug[ciunilor cre;tinilor. …i Dumneyeu r[spunde la rug[ciune!

ConvertireaConvertireaConvertireaConvertireaConvertirea

‘n Faptele Apostolilor sunt trei relat[ri despre convertirea lui Saul. ‘ntr¬una din ele ne sunt date ni;te detalii care nu sunt men'ionate ]n celelalte. Cite;te Fapte 9.1-19.

9.6

9.9-12

9.13-14

9.15

9.16

9.17-18

2323232323 Fapte 9.5. `A da cu piciorul ]ntr/un 'epu;~ se

refer[ la un animal de povar[, la un bou care nu vrea s[ mearg[ acolo unde ]l conduce st[p=nul. C=nd st[p=nul ]l ]n'eap[ u;or cu un 'epu;, cu un b[' ascu'it, boul acesta d[ cu piciorul ]n loc s[ se

APOSTOL AL LUI CRISTOS

Obiectivul 4. S[ ]n'elegi mai bine caracterul ;i lucrarea lui Pavel ;i s[/i ]n'elegi mai bine scrie- rile.

PrimelePrimelePrimelePrimelePrimele experien'eexperien'eexperien'eexperien'eexperien'e misionaremisionaremisionaremisionaremisionare

Imediat dup[ convertirea sa, Saul a ]nceput s[ pre-

dice c[ Isus este Mesia — M=ntuitorul — ;i c[ singura cale de a fi m=ntuit de p[cate este credin'a ]n Isus. Chiar de la ]nceput a ]nt=mpinat ]mpotrivire ;i persecu'ie, dar a putut s[/;i continue m[rturisirea, deoarece ;tia c[ Isus l/a ales pentru o misiune spe- cial[.

18

Galateni ;i Romani

18 Galateni ;i Romani 2 6 2 6 2 6 2 6 2 6 Fapte 9.15.

2626262626 Fapte 9.15. Unde urma Isus s[/l trimit[ pe Saul

ca martor al S[u?

272727S[2727 mai observ[m c=teva lucruri despre modul ]n care a intrat Saul ]n lucrarea de propov[duire. Vei studia importan'a acestor observa'ii c=nd vei studia lec'ia 2.

9.19

9.20

9.21

9.22

9.23-25

9.26-27

Biblia nu ne relateay[ nimic despre anii pe care i/a petrecut Saul din Tars, dup[ convertirea sa. Unii cred c[ el a predicat Evanghelia ]n Cilicia ;i, proba- bil, ]n partea de nord a provinciei Galatia, dar nu avem nici o relatare direct[. Urm[toarea ocayie cu care apare Saul este tri- miterea lui Barnaba ca misionar ]n Antiohia Siriei, din partea Bisericii din Ierusalim. Barnaba se duce la Tars ca s[/l ]nt=lneasc[ pe Saul ;i s[/l ia ca ajutor ]n Biserica din Antiohia. Din acel moment vedem cum se deyvolt[ lu- crarea de propov[duire a lui Saul, c[l[toriile sale misionare ;i epistolele sale. Ce mare apostol a fost el! Sunt sigur c[ de acum ]ncolo, c=nd ]i vei citi epistolele, te vei sim'i mai familiar cu el ;i/i vei ]n- 'elege mai bine mesajul.

2828282828 Noteay[ acum, ]n cuvintele tale, principalele lu-

cruri din experien'a lui Pavel care l/au preg[tit s[ ]n'eleag[ problemele bisericilor ;i s[ scrie ]n ap[- rarea Evangheliei.

2929292929 Creyi tu c[ Dumneyeu ne conduce vie'ile ;i

ast[yi ca s[ ne dea experien'e practice de care avem

nevoie ca preg[tire pentru lucrarea pe care vrea s[ o facem? Dac[ e;ti de acord, d[ un exemplu.

Preg[tirea ap[r[torului

19

PreyentareaPreyentareaPreyentareaPreyentareaPreyentarea luiluiluiluilui PavelPavelPavelPavelPavel ]n]n]n]n]n GalateniGalateniGalateniGalateniGalateni

Acum e;ti preg[tit ca s[ cite;ti scrisoarea lui Pavel c[tre Galateni. Dac[ ai o versiune ]n limbaj modern, o po'i folosi. Aceast[ citire te va ajuta s[ experimenteyi impactul cu personalitatea ;i m[rtu- ria personal[ a lui Pavel. Imagineay[/'i c[ te¬ai con- vertit la propov[duirea lui Pavel ]n Galatia. El a fost de mai multe ori ]n casa ta ca s[ te ]nve'e — pe tine, familia ta, vecinii t[i — Evanghelia. Acum, tu ;i grupul de credincio;i care se adun[ ]n casa ta nu ;ti'i dac[ s[/i urma'i pe iudaiyatori sau s[ r[m=ne'i ]n ]nv['[tura pe care v/a dat/o Pa- vel. Chiar cu o yi ]nainte ca ni;te iudaiyatori s[ viyi- teye adunarea voastr[, prime;ti o scrisoare de la Pavel — o scrisoare adresat[ Bisericii din Galatia! ‘ncepe acum s/o cite;ti ca s[ veyi dac[ ]l po'i auyi pe Pavel vorbindu/'i. Noteay[ impresiile deosebite pe care 'i le faci despre Pavel, din lectura acestei scrisori c[tre Gala- teni.

Verific[/'iVerific[/'iVerific[/'iVerific[/'iVerific[/'i r[spunsuriler[spunsuriler[spunsuriler[spunsuriler[spunsurile

Compar[/'i r[spunsurile cu cele date mai jos.

88888

Marea Mediteran[.

Marcheay[¬le cu X pe cele la care ai r[spuns gre;it, pentru a le revedea ]nainte de test.

99999

Fapte 9.1. Sufla amenin'are ;i ucidere. Violent, dur ;i plin de m=nie. Fapte 9.1-2. Fanatic. Hot[r=t s[ distrug[ cre;ti- nismul. Om de ac'iune. Lucreay[ ]n cadrul unei

11111

Tars, ]n Cilicia.

organiya'ii. Crede c[ este ]ndrept['it ]n ac'iunile sale. Gata s[ mearg[ ]n misiune ]ntr/o 'ar[ str[-

22222

Gamaliel.

in[. Crede ]n ]ndeplinirea proiectelor.

33333

‘n Ierusalim.

1010101010

R[spunsul t[u. Crede c[ da. El putea s[ ]n'e-

44444

Legea p[rin'ilor (str[bunilor). Formularea poa-

leag[ mai bine atitudinea persecutorilor ;i, pro- babil, putea s[ accepte suferin'a cu mai mult[

te s[ fie diferit[, ]n func'ie de traducere — Fapte

r[bdare.

22.3.

 

1111111111

Educat, inteligent, religios, fariseu, evreu, ener-

55555

Sanhedrinul.

gic, ]ndr[yne', violent, strict, misionar, des[-

66666

‘nv['[tura ta cea mult[ te face s[ dai ]n nebunie.

v=r;it, hot[r=t, sincer, influent, dedicat, ]n orga- niya'ie, yelos pentru Lege.

777R[spunsul77 t[u. El cuno;tea Vechiul Testament. El cuno;tea profe'iile despre Mesia ;i putea s[ arate cum le/a ]mplinit Isus. Era bine preg[tit ]n logic[ ;i literatur[. Acestea l/au ajutat at=t ]n scriere, c=t ;i ]n predicare. El avea credin'[ absolut[ ]n Scripturi ;i insista ca orice doctrin[

1212121212

Toate caracteristicile sale par s[ fi fost o parte din preg[tirea sa. Dumneyeu a trebuit s[ supu- n[ temperamentul s[u violent ca s[/l foloseasc[ ]n promptitudinea ap[r[rii Evangheliei, chiar cu pre'ul vie'ii.

s[ fie conformat[ acestora. Pavel avea s[ le pre- yinte Evanghelia guvernatorilor, regilor ;i con-

1313131313

R[spunsul t[u.

duc[torilor religio;i din diferite '[ri. El urma s[ scrie 13 (sau 14, dac[ i/am atribui Epistola

1414141414

S[ ]i omoare. Gamaliel. ‘nv['[torul ta'i ]mpotriva lui Dumneyeu.

lup-

c[tre Evrei) dintre cele 27 de c[r'i ale Noului Testament. Dumneyeu a folosit educa'ia lui.

1515151515

O mare mul'ime de preo'i.

20

Galateni ;i Romani

1616161616 …tefan f[cea minuni ;i semne mari.

171717…tefan.1717

presupune aceasta) atunci c=nd Anania ];i pune m=inile peste el. Boteyat — m[rturie public[ a noii sale credin'e.

1818181818

Fa'a lui era ca a unui ]nger.

2626262626

‘naintea Neamurilor, a ]mp[ra'ilor ;i a copiilor lui Israel.

1919191919

R[spunsul t[u.

 

Eu cred c[ Dumneyeu a folosit predica lui

2727279.19.2727

A stat ]mpreun[ cu ucenicii pe care pornise

…tefan ca s[/l conving[ pe Saul de p[cat. El a

 

s[/i aresteye.

reac'ionat la fel ca mul'i oameni de ast[yi,

9.20.

Imediat ]ncepe s[ predice ]n sinagogi c[

atunci c=nd sunt dovedi'i vinova'i, la auyirea Evangheliei. El s/a ]nfuriat pe predicator ]n loc

Isus este Fiul lui Dumneyeu — acela;i lucru pentru care …tefan fusese omor=t. Curajos.

s[/;i m[rturiseasc[ vina.

9.21.

Convertirea sa ;i mesajul pe care ]l predi-

 

ca i/a uimit pe to'i.

2020202020

 

9.22.

Se ]nt[rea ]n Domnul ;i ]n propov[duire.

2121212121

Fiul Omului (Isus), st=nd ]n Ceruri, la dreapta lui Dumneyeu.

R[spunsurile tale au fost, probabil, `da~.

‘i ]nfrunta pe iudei, dovedind c[ Isus este Cris- tosul. Acum folose;te logica, ra'ionamentul, disputele teologice ]n locul for'ei. Metod[ a vii- toarei propov[duiri.

2222222222

Roag[/te pentru ei.

9.23-25. A st=rnit du;m[nia iudeilor prin me- sajul s[u. Ei au complotat ca s[/l omoare. Dum-

2323232323

R[spunsul t[u.

neyeu l/a iyb[vit. Model pentru viitoarea pro- pov[duire.

2424242424

O revela'ie personal[ a lui Cristos.

9.26-27. Curajos. Merge la Ierusalim, centrul

2525252525

9.3-5. Este obiectul unei revela'ii personale a lui Cristos. Accept[ supranaturalul chiar ]nainte de a/l ]n'elege. Recunoa;te autoritatea mai ]nalt[ — `Doamne~. 9.6. Gata s[ accepte adev[rul ;i s[ ac'ioneye pe baya lui, chiar dac[ acesta implic[ o schimbare complet[. Pune voia lui Dumneyeu mai presus de orice. Convertit. Om de ac'iune, dinamic, gata s[ lucreye pentru Isus. 9.9-12 Poste;te ;i se roag[. Dumneyeu ]i vor-

persecu'iei. Merge la ucenici. Persecu'ia nu l/a ]mpiedicat s[ stea al[turi de Cristos ;i de Bise- ric[. Sinceritatea lui este pus[ la ]ndoial[. Bar- naba li¬l preyint[ apostolilor ;i le spune despre propov[duirea lui plin[ de ]ndr[yneal[. Ac- ceptat de c[tre lideri. 9.28-29. Apreciay[ p[rt[;ia. Lucreay[ ]mpreun[ cu ceilal'i.Vorbe;te cu ]ndr[yneal[ pentru Cris- tos. Dispute cu evreii greci. Via'a ]i este ame- nin'at[. Fra'ii ]l trimit la Tars.

be;te prin vedenii. 9.13-14. Fusese foarte temut ca prigonitor.

2828282828

R[spusul t[u include probabil preg[tirea sa re-

ligioas[, educa'ia bun[, via'a ca lider religios

9.15.

Vas ales de Domnul ca s[ duc[ Numele

]n iudaism, convertirea ;i ]ns[rcinarea sa cu

S[u la Neamuri, la ]mp[ra'i ;i la evrei.

 

propov[duirea ]ntre Neamuri, lucrarea sa mi-

9.16.

A suferi pentru Isus — se a;tepta la aceasta.

sionar[.

9.17-18. Acceptat ca frate cre;tin. ‘;i recap[t[ vederea ;i este umplut de Duhul Sfânt (putem

2929292929

R[spunsul t[u.

Preg[tirea ap[r[torului

21

SUGESTIISUGESTIISUGESTIISUGESTIISUGESTII PENTRUPENTRUPENTRUPENTRUPENTRU PREDAREPREDAREPREDAREPREDAREPREDARE

Aceste sugestii sunt concepute av=nd ]n vedere c=teva 'eluri+

Majoritatea studen'ilor vor avea oportunitatea s[ conduc[ un grup de studiu biblic, fie ]n timp ce studiay[ acest curs, fie dup[ aceea. Ei pot folosi aceste sugestii pentru lec'ia la care sunt date, sau le pot adapta pentru orice alt[ lec'ie.

Cei care predau acest curs ]ntr/o ;coal[ biblic[,

o biseric[ sau un grup de studiu, pot alege su-

gestiile cele mai adecvate condi'iilor ]n care lucreay[.

Aceste sugestii le ofer[ studen'ilor ;i profeso- rilor idei noi pentru studiu sau pentru o predare mai eficient[.

Dac[ predai acest curs sau una dintre lec'ii, nu uita c[ sugestiile nu sunt un plan de lec'ie sau un program care trebuie urmat. Ele sunt doar sugestii, dintre care po'i s[ le alegi pe cele mai potrivite pen- tru clasa ta.

‘n majoritatea ;colilor, pentru fiecare lec'ie se aloc[ dou[ sau trei ore. Nu ]ncerca s[ aplici toate sugestiile ]ntr/o singur[ or[.

Chiar dac[ nu ai de g=nd s[ predai lec'ia, cred c[ vei citi cu pl[cere sugestiile. S/ar putea s[ le folo- se;ti odat[.

1. Aloc[ timp ]n care s[¬i dai clasei tale un start bun. O atmosfer[ prietenoas[ ]i va face pe stu- den'i s[ se simt[ mai liberi s[ pun[ ]ntreb[ri ;i s[ discute lec'ia. Reyerv[/'i timp pentru a cu- noa;te clasa. Asigur[/te c[ fiecare a ]n'eles cum trebuie s[ foloseasc[ ghidul de studiu. Poate va

fi nevoie ca studen'ii s[ se ajute ]ntre ei p=n[

c=nd to'i vor ]n'elege sistemul. Discut[ con'inu- tul cursului ;i clarific[ obiectivele pe care urm[- re;ti s[ le atingi. R[spunde atent la toate ]ntre- b[rile pe care le au studen'ii cu privire la lec'ie sau la curs.

2. Folose;te mijloacele viyuale de care dispui pen- tru a ilustra via'a lui Pavel+ filme, diapoyitive, fotografii, material de la ;coala duminical[.

3. Cere¬le unor studen'i s[ studieye c=te ceva din- tre lecturile suplimentare ;i apoi s[ le preyinte ]ntregii clase.

4. Cere¬le studen'ilor s[ preyinte printr/o scenet[ c=teva episoade din via'a lui Pavel, inclusiv convertirea lui. Adaug[ o scen[ imaginar[, ]n care Pavel discut[ cu Luca despre modul ]n care l/a preg[tit Dumneyeu pentru lucrarea pe care

o are de f[cut.

5. Discut[ influen'ele care l/au condus pe Saul la convertire ;i importan'a unor asemenea influ- en'e ]n c=;tigarea oamenilor pentru Cristos, ast[yi.

6. Dac[ vreunul dintre studen'i a fost cu adev[rat du;man al Evangheliei, roag[/l s[ depun[ o m[rturie despre modul ]n care a fost adus la Cristos.

7. Cere¬i cuiva s[ se informeye cu privire la religia iudaic[ ;i s[¬i preyinte clasei un referat despre educa'ia copiilor ;i preg[tirea necesar[ pentru

a deveni rabin. Ai putea invita un rabin evreu

sau un prieten evreu ca s[ fac[ aceast[ preyen- tare.

8. Discut[ cu studen'ii despre importan'a educa- 'iei ;i experien'ei practice ca preg[tire pentru lucrarea pe care o are Dumneyeu pentru fiecare.

9. Cere¬le studen'ilor s[/;i ]mp[rt[;easc[ reyulta- tele studiului lor cu privire la personalitatea lui Pavel ;i impresiile lor despre aceast[ metod[ de studiu biblic.

10. Ruga'i/v[ ]mpreun[ pentru du;manii Evanghe- liei cunoscu'i, ca Dumneyeu s[ fac[ din ei ap[- r[tori ai credin'ei, oriunde este nevoie de ei.

22
22

alb

Galateni ;i Romani

PLANULPLANULPLANULPLANULPLANUL LECæIEILECæIEILECæIEILECæIEILECæIEI

Ap[rarea credin'ei era necesar[ Criya din Galatia Galatenii Criya Responsabilitatea lui Pavel Criya din cre;tinism Perioada de tranyi'ie Conflictul cu iudaiyatorii Criyele de ast[yi Forma ap[r[rii Ap[rarea ]n scris Deyvoltarea ap[r[rii Studiul t[u asupra ap[r[rii

OBIECTIVELEOBIECTIVELEOBIECTIVELEOBIECTIVELEOBIECTIVELE LECæIEILECæIEILECæIEILECæIEILECæIEI

C=nd vei termina de studiat lec'ia ar trebui s[ fi atins urm[toarele obiective+

1. S[ po'i ar[ta importan'a scrisorii lui Pavel c[tre Galateni ]n abordarea criyei legalismului.

2. S[ folose;ti harta ;i tabloul cronologic pentru a explica cine erau galatenii ;i perioada scrierii acestei epistole, potrivit cu teoria Galatiei de sud.

3. S[ explici cine erau iudaiyatorii ;i criya pe care au produs¬o ei ]n bisericile Galatiei.

4. S[ ]n'elegi mai profund responsabilitatea lucr[- torilor cre;tini de a¬i ]nv['a pe al'ii Evanghelia curat[ a lui Isus Cristos ;i de a ap[ra Biserica de erori.

5. S[ descrii perioada de tranyi'ie ]n Biserica pri- mar[.

6. S[ cuno;ti fermitatea cu care conduc[torii Bi- sericii primare au sus'inut libertatea cre;tin[.

23
23

Lec'iaLec'iaLec'iaLec'iaLec'ia 22222

Preg[tirea ap[r[rii

7. S[ compari criya din Galatia cu criye similare cu care se confrunt[ bisericile de ast[yi.

8. S[ ar['i modul ]n care epistolele erau folosite pe vremea lui Pavel.

9. S[ folose;ti un plan al epistolei c[tre Galateni ;i s[ redai, din memorie, cele cinci mari divi- yiuni.

10. S[ explici modul ]n care a;tep'i ca acest curs s[ te ajute ;i s[ preyin'i propriile tale obiective pentru acest curs.

11. S[ ]n'elegi mai bine Galateni, pe m[sur[ ce cit- e;ti, ]n lumina scopului cu care a fost scris[ epistola.

TEMETEMETEMETEMETEME

1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.

2. Cite;te studiul cuvintelor.

3. Cite;te deyvoltarea lec'iei, sec'iune dup[ sec'iu- ne. Noteay[ r[spunsurile la ]ntreb[rile de stu- diu ale fiec[rei sec'iuni, uit=ndu-te din nou, dac[ este nevoie, la ceea ce ai citit. Dup[ ce ai terminat o sec'iune, verific[¬'i r[spunsurile.

4. Studiay[ tabloul cronologic al vie'ii apostolului Pavel atunci c=nd 'i se cere ]n lec'ie.

5. Cite;te complet Epistola c[tre Galateni, atunci c=nd 'i se cere ]n cadrul lec'iei.

6. Dup[ ce ai parcurs lec'ia, recapituleay[ obiec- tivele, ca s[ fii sigur c[ le¬ai atins.

7. Recapituleay[ lec'iile 1 ;i 2 ]n vederea testului 1.

8. Dac[ studieyi independent, completeay[ tes- tul 1, potrivit instruc'iunilor, ;i expediay[¬i¬l instructorului, pentru notare.

24

Galateni ;i Romani

STUDIULSTUDIULSTUDIULSTUDIULSTUDIUL CUVINTELORCUVINTELORCUVINTELORCUVINTELORCUVINTELOR

cronologie — tablou sau list[ care con'ine datele evenimentelor ]n ordinea ]n care au avut loc. Aceast[ ordine este numit[ `succesiune cronologic[~. Cronolo- gia pe care o vei studia ]n aceast[ lec'ie cuprinde c[l[toriile misiona- re ale lui Pavel ;i datele la care a scris epistolele. Trebuie remarcat c[ da- tele exacte pentru aceste evenimen- te nu sunt cunoscute.

justificare — a fi eliberat de vinov['ia p[catului

;i de pedeaps[ ;i a primi ]ndrept[-

'irea lui Dumneyeu. Vom avea o de- fini'ie complet[ ]ntr¬o lec'ie viitoa- re. Pavel le¬a scris aceast[ scrisoare galatenilor ca s[ ]i asigure c[ justifi- carea este prin credin'a ]n Cristos. Iudaiyatorii ]nv['au c[ justificarea este prin credin'a ]n Cristos ;i, ]n plus, prin respectarea Legii iudaice.

criy[ — moment crucial ]n deyvoltarea unei institu'ii sau ]n via'a unei persoane. Vorbim despre criy[ ]ntr¬o boal[ ca despre un punct de cotitur[ spre

proyelit — convertit de la o religie la alta. ‘n timpurile Noului Testament, iudeii i¬au c=;tigat pe mul'i dintre Nea- muri, care au trecut de la ]nchinarea

via'[ sau moarte. Conflictul dintre

la

idoli la ]nchinarea ]naintea singu-

Evanghelia credin'ei pe care o pre- dica Pavel ;i ]nv['[turile iudaiyato-

rului Dumneyeu adev[rat. Ace;ti proyeli'i deveneau iudei.

rilor a produs o criy[ ]n bisericile Galatiei.

ereyie

— credin'[ sau opinie contrar[ doctri-

a te iudaiya — a te conforma regulii iudaice, obice- iurilor ;i ideilor, sau a¬i face pe al'ii s[ se conformeye lor. Iudaiyatorii

etnic — rasial, av=nd de¬a face cu diferitele

Legea

nelor stabilite ale unei biserici sau ale unui sistem religios.

despre care studiem ]n Galateni erau evrei cre;tini care ]ncercau s[-i fac[ pe cre;tinii dintre Neamuri s[ de- vin[ iudei ;i s[ urmeye ritualurile religioase ale iudaismului (adic[ ale evreilor).

rase de oameni, cu caracteristicile ;i obiceiurile lor. Din punct de vedere etnic, galatenii erau descenden'ii ga-

— codul de legi pe care Dumneyeu i l¬a dat lui Moise, numit ;i Legea Moya- ic[. Acest termen este folosit de ase- menea pentru ]ntregul sistem de precepte religioase iudaice. Scriem acest cuv=nt cu majuscul[ `Legea~, ]n cadrul acestui curs, pentru a o distinge de legile guvernamentale ]n general.

legalism — insisten'a asupra respect[rii unor anumite reguli (sau a Legii) pentru

lilor, de la care ;i¬au primit numele.

a

fi m=ntuit sau pentru a r[m=ne

]ntr¬o rela'ie bun[ cu Dumneyeu.

Preg[tirea ap[r[rii

25

DEYVOLTAREADEYVOLTAREADEYVOLTAREADEYVOLTAREADEYVOLTAREA LECæIEILECæIEILECæIEILECæIEILECæIEI

Ap[rareaAp[rareaAp[rareaAp[rareaAp[rarea credin'eicredin'eicredin'eicredin'eicredin'ei eraeraeraeraera necesar[necesar[necesar[necesar[necesar[

Obiectivul 1. Arat[ importan'a scrisorii lui Pavel c[tre Galateni ]n abordarea criyei legalismului.

Este oare important ceea ce creyi? Apostolul Pavel credea c[ este. De c=nd s¬a convertit la Cris- tos, el a ]nceput s[ ]nve'e ;i s[ predice vestea bun[ c[ Fiul lui Dumneyeu a murit pentru p[catele noastre ;i apoi a ]nviat ca s[ ne dea via'[ ve;nic[ ]mpreun[ cu El. El a ]nv['at c[ putem fi m=ntui'i de p[cate ;i putem tr[i o via'[ pl[cut[ lui Dumneyeu numai prin credin'a ]n Isus Cristos. Din pricina a- cestui, mesaj el a fost prigonit, biciuit, aruncat ]n temni'[, ]mpro;cat cu pietre, ca s[ fie omor=t. La fel ca mii de cre;tini din primul veac, el a fost gata mai degrab[ s[ moar[, dec=t s[ se lepede de adev[rul Evangheliei. ‘n cele din urm[, el a fost decapitat pen- tru fermitatea cu care a stat al[turi de adev[r. Pavel nu era mul'umit ca oamenii doar s[¬L accepte pe Isus ca M=ntuitor. El voia s[ fie sigur c[ ei sunt bine fundamenta'i ]n adev[r. El ]i ]nv['a Scripturile. A ]nfiin'at biserici ]n casele celor care au devenit cre;tini ;i le¬a dat sfaturi practice des- pre modul ]n care trebuie s[ tr[iasc[ via'a cre;tin[. Dup[ ce a plecat s[ predice Evanghelia ]n alte 'inu- turi, se ruga yilnic pentru cei converti'i ;i p[stra leg[tura cu ei prin scrisori. C=nd se iveau proble- me, bisericile trimiteau pe cineva la Pavel ca s[ pri- measc[ sfaturi.

11111 Cite;te 2 Corinteni 11.23-29. Care versete vor-

besc despre suferin'ele fiyice ale lui Pavel pentru c[

a proclamat Evanghelia sau pentru c[ a ap[rat ade- v[rul?

22222 Care versete din 2 Corinteni 11.23-29 vorbesc

despre preocuparea lui Pavel pentru cei care s¬au convertit la predicile lui ;i te ajut[ s[ ]n'elegi atitu- dinea lui fa'[ de oricine ar fi ]ncercat s[¬i ]ndep[rteye de la adev[rul Evangheliei?

CRIYA DIN GALATIA

C=nd vorbim despre criya din Galatia, ni se ridi- c[ ]n minte trei ]ntreb[ri+

1)

Cine erau galatenii?

2)

Din ce consta criya?

3)

Care era responsabilitatea lui Pavel?

GalateniiGalateniiGalateniiGalateniiGalatenii

Obiectivul 2. Folose;te o hart[ ;i un tablou cro- nologic pentru a explica cine erau galatenii ;i timpul ]n care a fost scris[ epistola, potrivit te- oriei Galatiei de Sud.

33333 Cite;te Galateni 1.1-2. Cui ]i aceast[ scrisoare?

adreseay[ Pavel

44444 Pentru a afla unde erau bisericile Galatiei, com-

par[ cele dou[ h[r'i de pe pagina 9. Ambele h[r'i repreyint[ peninsula Asia Mic[. Pe harta modern[ cu `'[rile viyitate de Pavel~, ]n ce 'ar[ se afl[ vechea provincie Galatia?

Pe vremea lui Pavel, numele Galatia era folosit ]n dou[ moduri+ fie pentru ]ntinsa provincie roman[ a Galatiei, fie numai pentru partea ei nordic[. A- ceast[ regiune nordic[, situat[ la Marea Neagr[, era Galatia propriu-yis[. Noi o numim uneori Galatia etnic[. Locuitorii ei erau descenden'ii galilor care veniser[ din Fran'a ]n veacul al treilea ]nainte de Cristos. Potrivit teoriei Galatiei de Nord, Pavel ar fi scris epistola bisericilor din aceast[ regiune.

Dac[ vrei s[ te familiariyeyi mai bine cu locui- torii Galatiei ;i cu regiunea ]n care au tr[it, sugestia mea este s[ te documenteyi ]n leg[tur[ cu Turcia yilelor noastre.

Scrisoarea lui Pavel c[tre Galateni este o ap[rare

a credin'ei cre;tine ]mpotriva legalismului. Dumne-

yeu l¬a inspirat pe Pavel s[ scrie aceast[ ap[rare pen- tru a ]nt=mpina criya local[ din bisericile Galatiei, criya general[ din cre;tinismul acelei epoci ;i multe asemenea criye ale bisericilor sau indiviyilor de as- t[yi. Aceast[ prim[ diviyiune a lec'iei te va ajuta s[ ]n'elegi mai bine problema, a;a ]nc=t s[ realiyeyi primul obiectiv.

55555

Ce mare este situat[ la nordul Turciei?

66666

Ce mare este situat[ la sud?

Problema este c[ Pavel le¬a scris bisericilor pe care le¬a ]nfiin'at el, or, ]n Faptele Apostolilor nu g[sim nici o relatare despre vreo viyit[ a lui ]n Gala- tia de nord. ‘n schimb el a fondat c=teva biserici ]n partea de sud a provinciei administrative romane

26

Galateni ;i Romani

Galatia. Din acest motiv, noi credem c[ el a scris acestor biserici. Aceasta este teoria Galatiei de sud.

Dup[ ce Imperiul Roman a cucerit '[rile din jurul M[rii Mediterane, s¬a trecut la organiyarea lor ca provincii administrative sau politice. Unele pro- vincii au cuprins c=teva '[ri mai mici, a;a cum a fost cayul Galatiei. Aceste 'inuturi erau apoi numite fie dup[ numele lor original, fie dup[ numele provin- ciei romane. ‘n scrierile sale, Pavel folose;te de obi- cei numele roman.

777Ia77 acum harta Galatiei ;i a Imperiului Roman (pagina 8). G[se;te pe hart[ provincia administra- tiv[ Galatia. Este ha;urat[ ]n acela;i fel, dar este ]mp[r'it[ cu o linie punctat[. Partea nordic[ este Galatia etnic[. Care este numele original al p[r'ii sudice? ‘l g[se;ti pe hart[.

1111111111 Nume;te trei cet['i din Galatia de sud. (Veyi

harta de la pagina 9.)

Pavel vorbe;te despre nestatornicia ;i instabilitatea galatenilor. El este uimit cu c=t[ u;urin'[ au fost ei cl[tina'i ]n convingerile lor doctrinare ;i din loiali- tatea personal[ fa'[ de acela care le¬a preyentat cel dint=i Evanghelia. Cite;te Galateni 1.6-7 ;i 3.1. Cei care sus'in teoria Galatiei de nord afirm[ c[ o ase- menea instabilitate era caracteristic[ galilor. Dar dac[ galii erau at=t de u;or cl[tina'i ]n con- vingerile lor, ce putem spune despre cei din sud? Cite;te relatarea din Fapte 14 despre turbulenta c[l[- torie misionar[ a lui Pavel. C=t de bine i¬au primit mul'imile pe Pavel ;i Barnaba! Privi'i apoi c=t de repede au reu;it ni;te iudei fanatici (cum fusese ;i Pavel) s[ ]ntoarc[ mul'imile ]mpotriva apostolilor.

 

1212121212

Cite;te pasajele indicate din Faptele Apostoli-

88888

Care este semnifica'ia cuv=ntului etnic?

lor ;i nume;te cet['ile ]n care poporul a primit cu bucurie mesajul pentru ca, mai t=ryiu, s[ se ]ntoarc[ ]mpotriva lui Pavel.

99999

Prive;te la hart[ ;i nume;te aceste cet['i ]n re-

latarea din Faptele Apostolilor cu privire la c[l[-

toriile misionare ale lui Pavel.

1010101010 Ai citit ceva despre aceste cet['i ]n relatarea din

Faptele Apostolilor cu privire la c[l[toriile misio-

nare ale lui Pavel?

13.14, 42-52

14.1-5

14.6, 13, 19

Prive;te acum la harta cu c[l[toriile misionare ale apostolului Pavel (pagina 9). Localiyeay[ pe har- t[ Antiohia (]n Galatia), Listra, Iconia ;i Derbe. Pri- ve;te atent la legenda h[r'ii pentru a vedea cum este marcat[ fiecare c[l[torie.

Listra, Iconia ;i Derbe. Pri- ve;te atent la legenda h[r'ii pentru a vedea cum este marcat[

Preg[tirea ap[r[rii

27

1313131313 ‘n care dintre c[l[toriile misionare a viyitat Pa-

vel Antiohia, Listra, Iconia ;i Derbe?

1414141414 Linia care marcheay[ drumul str[b[tut trece

prin Galatia de nord?

S[ vedem acum ce putem afla despre timpul ]n care a scris Pavel epistola. Pavel ne spune c='i ani s¬au scurs ]ntre diferite evenimente din via'a sa, dar noi nu ;tim cu preciyie c=nd au avut loc acele eveni- mente. Ca urmare, cronologia vie'ii lui Pavel este doar o presupunere. Cu toate acestea, tabloul cro- nologic de la pagina 10 te poate ajuta s[ cuno;ti ordinea general[ a evenimentelor ]n lucrarea lui Pavel. Pentru predare, la lec'ii, o po'i folosi ca plan;[, sau o po'i scrie pe tabl[.

Localiyeay[ Ierusalimul, Ceyarea ;i Roma, pe harta cu c[l[toriile misionare ale lui Pavel (pagina 9). ‘ntoarce¬te la cronologia paulin[ (pagina 10). Obser- v[ c[ tabloul are trei coloane. ‘n coloana I sunt eve- nimentele din via'a lui Pavel, importante pentru a- cest studiu, ;i cet['ile ]n care au avut loc. Coloana II cuprinde datele evenimentelor, ale c[l[toriilor mi- sionare ;i ale scrierii epistolelor. Coloana III cuprin- de c[l[toriile misionare ;i epistolele care au fost scri- se. Pe baya informa'iilor pe care le po'i ob'ine din ta- bloul cronologic, r[spunde la urm[toarele ]ntreb[ri+

1515151515 Nume;te cet['ile ]n care au avut loc evenimen-

tele men'ionate ]n list[.

1616161616 Pavel le¬a scris galatenilor imediat dup[ una

dintre c[l[torii. Care?

171717nainte1717

de ce conferin'[ a scris el?

1818181818

‘n care dintre c[l[torii le scrie Pavel romanilor?

1919191919

C=nd a fost convertit Pavel?

2020202020

Scrie datele primei c[l[torii misionare.

2121212121

C=nd a fost scris[ Epistola c[tre Galateni?

2222222222 Scrie data viyitei lui Pavel la Ierusalim, cu oca-

yia conciliului.

2323232323

C=nd a fost scris[ Epistola c[tre Romani?

2424242424

Scrie data execut[rii lui Pavel la Roma.

2525252525

C=te epistole sunt cuprinse ]n list[? (Observ[

c[ Epistola c[tre Evrei nu este inclus[, de;i mul'i

cred c[ a fost scris[ tot de Pavel.)

2626262626 Te¬au ajutat tabloul cronologic ;i h[r'ile s[ ]n'e-

legi mai bine extinderea lucr[rii lui Pavel ;i s[ te

familiariyeyi mai mult cu Galateni?

Dac[ teoria Galatiei de sud este corect[, Epis- tola c[tre Galateni trebuie s[ fi fost scris[ foarte devreme. De fapt, se prea poate ca aceasta s[ fi fost prima dintre epistolele pauline. Yona sudic[ era deja evangheliyat[ la terminarea primei c[l[torii misio- nare. Se pare c[ Pavel a scris aceast[ scrisoare la pu- 'in[ vreme dup[ prima c[l[torie ;i ]nainte de viyita la Ierusalim, pentru conciliul din anul 49 A.D. ;tim c[ subiectele de care s¬a ocupat Pavel ]n scrisoarea c[tre Galateni sunt acelea;i cu cele discutate ]n Conciliul de la Ierusalim (Fapte 15). Dac[ acest Conciliu ar fi avut loc ]nainte de scrierea epistolei, Pavel ar fi men'ionat hot[r=rile luate acolo. Conci- liul a hot[r=t c[ cei dintre Neamuri care devin cre;- tini nu trebuie s[ se taie ]mprejur sau s[ respecte legile iudaice. Deoarece Pavel nu men'ioneay[ a- ceste hot[r=ri, putem presupune c[ Epistola c[tre Galateni a fost scris[ ]nainte de Conciliul de la Ie- rusalim. Cronologia pe care o folosim este bayat[ pe te- oria Galatiei de sud, care spune c[ epistola este adre- sat[ bisericilor din partea de sud a Galatiei. Dar, fie c[ este adresat[ celor din nord, fie celor din sud, ;tim c[ Pavel a scris unor anumite adun[ri de cre;- tini ca s[¬i ajute ]n problemele cu care se confruntau.

CRIYA

Obiectivul 3. Explic[ cine erau iudaiyatorii ;i criya pe care au produs¬o ei ]n bisericile Galati- ei.

Bisericile cre;tine pe care Pavel le ]nfiin'ase ]n Galatia erau sf=;iate de conflicte privitoare la pro- bleme care puteau afecta existen'a lor. Esen'a me-

28

Galateni ;i Romani

sajului lui Pavel c[tre ei fusese m=ntuirea prin cre- din'a ]n Isus Cristos. Dar al'i ]nv['[tori au venit cu un alt mesaj. Pe cine era s[ cread[? Pavel scrie pentru ca s[ apere Evanghelia (;i pe galateni) de eroare. Tema scrisorii sale o g[sim ]n Galateni 3.11+ `Cel neprih[nit (drept) va tr[i prin credin'[.~ Acesta este versetul cheie al epistolei. Bisericile Galatiei erau formate at=t din iudei, c=t ;i din Neamuri. Evreii au creyut din totdeauna c[ aceia dintre Neamuri care voiau s[ fie m=ntui'i trebuia s[ devin[ evrei ;i s[ respecte Legea Moya- ic[. Dar Pavel i¬a ]nv['at c[ Isus a murit pentru p[catele lor ;i credin'a ]n El aduce m=ntuire at=t evreilor, c=t ;i Neamurilor. S¬au ridicat atunci c=teva ]ntreb[ri de impor- tan'[ vital[ at=t pentru galateni, c=t ;i pentru cre;ti- n[tate+ Este oare Evanghelia religia iudaic[ plus cre- din'[ ]n Isus Cristos? Cre;tinismul trebuie s[ fie o sect[ ]n cadrul iudaismului, o extensie a Legii lui Moise? Pentru ca cineva s[ devin[ cre;tin, trebuie mai ]nt=i s[ devin[ evreu ;i s[ se conformeye culturii iudaice? Este cre;tinismul un sistem legal? Este el oare credin'[ ]n Isus Cristos plus Legea? ‘n bisericile Galatiei era o partid[ care r[spun- dea afirmativ la toate ]ntreb[rile acestea. Ei erau cre;tini evrei care ]nainte fuseser[ farisei. Fariseii erau secta cea mai strict[ din cadrul iudaismului, extrem de legali;ti, deci;i s[ ;tearg[ urma ereyiei, gata s[¬i omoare pe aceia care nu respectau legile ;i tradi'iile iudaice. Pavel ]nsu;i fusese un fariseu fa- natic ;i ;tia foarte bine cu cine se confrunt[ biserici- le pe care le ]nfiin'ase.

CECECECECE ESTEESTEESTEESTEESTE EVANGHELIA?EVANGHELIA?EVANGHELIA?EVANGHELIA?EVANGHELIA?

ReligieReligieReligieReligieReligie {{{{{ credin'acredin'acredin'acredin'acredin'a ]n]n]n]n]n CristosCristosCristosCristosCristos

Evanghelie?Evanghelie?Evanghelie?Evanghelie?Evanghelie?

CulturaCulturaCulturaCulturaCultura iudaic[iudaic[iudaic[iudaic[iudaic[ {{{{{ credin'acredin'acredin'acredin'acredin'a

Evanghelie?Evanghelie?Evanghelie?Evanghelie?Evanghelie?

LegeaLegeaLegeaLegeaLegea {{{{{ credin'acredin'acredin'acredin'acredin'a

Evanghelie?Evanghelie?Evanghelie?Evanghelie?Evanghelie?

NumaiNumaiNumaiNumaiNumai credin'acredin'acredin'acredin'acredin'a ]n]n]n]n]n CristosCristosCristosCristosCristos

Evanghelie?Evanghelie?Evanghelie?Evanghelie?Evanghelie?

Gre;eala fundamental[ a iudaiyatorilor nu era faptul c[ puneau ceva ]n locul lucr[rii lui Cristos, ci mai degrab[ ]ncercarea de a¬i ad[uga ceva. A'i mai v[yut vreodat[ s[ se ]nt=mple a;a ceva? Ei deformau mesajul evanghelic pe care Pavel ]l d[duse biserici- lor. Ei ]nv['au c[ pentru a deveni cineva cre;tin, acel cineva trebuie mai ]nt=i s[ devin[ bun evreu. Ei insistau ca ;i cre;tinii dintre Neamuri s[ se taie ]m- prejur ;i s[ respecte anumite p[r'i ale Legii iudaice, pentru a fi m=ntui'i. Ei ]nv['au c[ m=ntuirea se cap[t[ prin credin'a ]n Cristos ;i prin respectarea Legii.

272727Subliniay[2727 Galateni 3.11 ]n Biblia ta. Acest ver- set preyint[ tema epistolei c[tre Galateni. Memo- reay[ versetul ;i scrie¬l din memorie.

2828282828

Cine se opunea acestui adev[r?

2929292929

Descrie pe scurt criya prin care treceau cre;tinii

neevrei din Galatia.

Pune un X ]n dreptul r[spunsului corect.

3030303030

Cine erau iudaiyatorii?

a) Reformatori ]n religia iudaic[.

b) Liberali ]n bisericile cre;tine.

c) Legali;ti care insistau asupra respect[rii Legii iudaice.

d) Cei converti'i de la iudaism la cre;tinism.

3131313131

Care era gre;eala fundamental[ a iudaiyatori-

lor?

a) Nu credeau ]n Cristos.

b) Ad[ugau ceva lucr[rii lui Cristos, ca bay[ a m=ntuirii.

c) Puneau Legea Moyaic[ ]n locul lui Cris- tos.

RESPONSABILITATEA LUI PAVEL

Obiectivul 4. S[ ]n'elegi mai profund respon- sabilitatea pe care o au lucr[torii cre;tini de a ]nv['a Evanghelia curat[ a lui Isus Cristos ;i de a ap[ra biserica de erori.

Poate c[ ai remarcat deja, citind Galateni, c[ Pavel avea un sentiment profund de responsabili- tate fa'[ de biserici. Aceasta deoarece el a fost cel care a ]ntemeiat acele biserici. El ]i c=;tigase pe ace;ti oameni pentru Domnul ;i ]i iubea ca pe copiii lui. Ei erau pe punctul de a p[r[si credin'a lor ]n Cris- tos. Pavel — p[rintele lor spiritual — ]i iube;te at=t de mult, ]nc=t vrea s[¬i fereasc[ de acest pericol ;i s[ le ]nt[reasc[ credin'a ]n Cristos.

3232323232 Cum ]i nume;te Pavel pe galateni ]n 4.19?

Preg[tirea ap[r[rii

29

Pe l=ng[ responsabilitatea fa'[ de galateni, Pavel se simte r[spuny[tor ]naintea lui Dumneyeu pentru ei. Dumneyeu l¬a trimis acolo ca s[ predice Evanghe- lia. De mai multe ori era s[ pl[teasc[ cu via'a, dar el s¬a dus ]napoi ca s[¬i ]mb[rb[teye ]n Domnul. El ]i pomene;te constant ]n rug[ciunile sale, la fel cum f[cea cu toate bisericile pe care le ]nfiin'ase. Nu este de mirare c[ le scrie cu at=ta grab[ atunci c=nd afl[ de pericolul ]n care se g[sesc.

3333333333 Compar[ Fapte 11.28-29 cu Fapte 15.36, 41. ‘n

calitate de lucr[tori cre;tini, sim'im noi la fel cu Pa-

vel pentru cei pe care i¬am condus la Cristos? Ai ]nfiin'at tu vreo biseric[? Cum te¬ai sim'i dac[ cine- va ar merge acolo ;i ar ]nv['a adunarea o doctrin[ fals[? Ce ai face? Po'i s[ ]n'elegi preocuparea lui Pa- vel pentru galateni? G=nde;te¬te la r[spunsul la a- ceste ]ntreb[ri ;i scrie numele unor persoane sau adun[ri pentru care sim'i c[ ar trebui s[ te rogi acum.

3434343434 E;ti preocupat de pericolul spiritual care ame-

nin'[ o persoan[ sau o adunare din pricina unei doctrine false? Ce po'i tu s[ faci? Expune pe scurt problema, ca o noti'[ care s[¬'i aminteasc[ s[ te rogi,

;i roag[¬te chiar acum.

CRIYA DIN CRE…TINISM

Obiectivul 5. Descrie perioada de tranyi'ie din Biserica primar[.

PerioadaPerioadaPerioadaPerioadaPerioada dedededede tranyi'ietranyi'ietranyi'ietranyi'ietranyi'ie

Pentru a ]n'elege importan'a epistolei c[tre Ga- lateni, trebuie s[ ne d[m seama c[ ]ntreaga cre;- tin[tate era confruntat[ cu aceea;i criy[. Pe timpul c=nd s¬a convertit Pavel, Biserica era format[ aproape ]n ]ntregime din evrei care ‘l accep- taser[ pe Isus ca Mesia. Erau pu'ini converti'i din- tre Neamuri. Dup[ misiunea lui Barnaba ;i Pavel, Biserica a ]nceput s[ creasc[ repede printre Nea- muri. Aceasta a ridicat o problem[ important[+ cum s[ fie primi'i cei dintre Neamuri ]n Biseric[? Iudai- yatorii r[spundeau+ `Trebuie s[ fie t[ia'i ]mprejur, s[ fie buni evrei ;i s[ aib[ credin'[ ]n Isus Cristos.~ Pentru ei, Evanghelia era doar o extensie a Legii lui Moise. Ast[yi ne mir[m cum de au putut cre;tinii s[ aib[ o asemenea concep'ie despre Evanghelie. Nu ;i¬au dat seama c[ cre;tinismul era ceva diferit de religia iudaic[? Nu de la ]nceput. ‘n primii ani ai Bisericii, chiar ;i conducerea roman[ privea cre;ti- nismul ca pe o ramur[ a iudaismului. Ulterior, gu- vernul a recunoscut cre;tinismul ca fiind diferit de iudaism ;i l¬a tratat ca religie separat[. Cre;tinismul a fost ]n mod distinct iudaic de la ]nceput. Urma;ii lui Isus erau evrei. Aceia care pri- miser[ Duhul Sfânt ]n yiua de Rusalii erau evrei care creyuser[ ]n Isus. Cei trei mii care s/au convertit erau evrei sau proyeli'i la iudaism. Cre;tinii evrei nu au privit la noua lor experien'[ spiritual[ ca la ceva distinct de iudaism. Tranyi'ia de la iudaism la cre;tinism a fost ]n- ceat[ ]n Biserica primar[. Citim relatarea acestei tranyi'ii ]n Faptele Apostolilor. ‘n primele capitole ]i g[sim pe credincio;i merg=nd frecvent la Templu, la orele de rug[ciune. De;i erau cre;tini umplu'i cu Duhul Sfânt, ei ]nc[ mai sim'eau obliga'ia de a res- pecta Legea Moyaic[, obiceiurile iudaice ;i s[ se ]nchine ]n Templu. Ei se adunau de asemenea ]n casele unora, pentru a ]nv['a, pentru p[rt[;ie, pen- tru rug[ciune ;i pentru mese fr['e;ti (Fapte 2.42, 46).

]n casele unora, pentru a ]nv['a, pentru p[rt[;ie, pen- tru rug[ciune ;i pentru mese fr['e;ti (Fapte

30

Galateni ;i Romani

Pune un X ]n dreptul afirma'iilor care completeay[ corect fraya, ]n exerci'iile urm[toare.

3535353535 La ]nceputurile sale, cre;tinismul era

a) Recunoscut ca o nou[ religie.

b) Privit ca o ramur[ a iudaismului.

c) Privit ca o religie a Neamurilor.

d) Privit ca o religie pentru evrei ;i Neamuri.

3636363636 Relatarea despre perioada de tranyi'ie din Bi-

serica primar[ se g[se;te ]n

a) Evanghelia dup[ Ioan.

b) Faptele Apostolilor.

c) Epistola c[tre Galateni.

d) Numai ]n scrierile timpurii ale P[rin'ilor Bisericii.

(Veyi Fapte 9.15: 22.21: 26.17: Romani 15.16: Gala- teni 1.16: 2.7-8: Efeseni 3.1-7.)

PasulPasulPasulPasulPasul 33333

Un alt factor important ]n tranyi'ia Bisericii de

la natura sa iudaic[ la un cre;tinism interna'ional a

fost propov[duirea lui Petru. Lucrarea pe care a f[cut¬o ]n casa lui Corneliu, suta;ul roman (Fapte 10), a fost un pas important. Porunca divin[ de a le propov[dui acestor neevrei din Ceyareea ;i rev[rsa- rea Duhului Sfânt care i¬a urmat au fost dovada c[ Evanghelia nu trebuia s[ fie limitat[ la o singur[ ras[ sau la un singur popor. Aceast[ relatare este important[ ]n combaterea ideii c[ cei dintre Nea- muri trebuie t[ia'i ]mprejur sau s[ ]mplineasc[ alte

cerin'e ]nainte de a fi primi'i ]n Biseric[. C=nd Petru

373737Pentru3737 a avea o cunoa;tere general[ a cadrului,

a

v[yut c[ Neamurile au primit Duhul Sfânt la fel

pentru studiul epistolelor este necesar s[ recapitu- leyi pe scurt evenimentele care au avut loc ]n Bise-

cum L¬au primit ei (evreii), i¬a boteyat. Este demn de remarcat aici c[ primirea Neamurilor ]n Biseric[

rica primar[ ]n perioada de tranyi'ie de la iudaism

a

fost+

la

cre;tinism. Cite;te repede Fapte 8-11. Observ[

Inspirat[ de Duhul Sfânt (Fapte 10.19).

evenimentele care i¬au f[cut pe oameni s[ ]n'eleag[

cre;tinismul ca fiind diferit de iudaism. ‘n care din-

tre versete se afl[ afirma'ia c[ cre;tinismul trebuie

s[ cuprind[ at=t evreii, c=t ;i Neamurile?

PasulPasulPasulPasulPasul 11111

Dup[ ce …tefan a murit ca primul martir cre;tin,

Biserica a fost ]mpr[;tiat[ ]n toat[ Iudeea ;i Samaria. Propov[duirea lui Filip ]n Samaria, un loc ur=t de evrei, a fost un pas semnificativ ]n tranyi'ia Biseri-

cii de la iudaism la natura sa interna'ional[. Samari-

tenii erau o ras[ amestecat[ — ]n parte evrei, ]n parte Neamuri. Din cauya c[s[toriilor cu neevrei, evreii ]i dispre'uiau at=t pe samariteni, c=t ;i 'inutul lor. R[spunsul acestor oameni la chemarea Evangheli-

ei a fost impresionant, ;i a fost ]nt[rit de viyita lui

Petru ;i Ioan, din Biserica din Ierusalim. ‘n Samaria Evanghelia a triumfat peste prejudec['ile rasiale. Duhul Sfânt a venit peste ei, d=nd un semn al apro- b[rii divine tuturor acelora care puneau sub semnul ]ntreb[rii propov[duirea din Samaria.

PasulPasulPasulPasulPasul 22222

Convertirea lui Pavel ;i ]ns[rcinarea sa ca apos-

tol al Neamurilor este, probabil, cel mai important

pas ]n tranyi'ia de la iudaism la cre;tinism. Dum- neyeu ]l alesese pe Pavel pentru aceast[ lucrare.

Explicat[ prin predicarea prin puterea Du- hului (Fapte 10.43). Confirmat[ de Duhul Sfânt, care S¬a cobo- r=t peste Neamurile care au auyit Evanghelia ;i au creyut (Fapte 10.44). C=nd Petru s¬a ]ntors din turneul s[u de predi- care printre Neamuri a fost luat la ]ntreb[ri cu pri-

vire la lucrarea ;i ac'iunile sale. Aceia care l¬au luat

la ]ntreb[ri erau cre;tini evrei din Biserica din Ieru-

salim. Este posibil ca ace;tia s[ fi fost membri ai sectei fariseilor care au fost numi'i ulterior iudai- yatori. Petru a relatat ]nt=mplarea cu rev[rsarea Du- hului Sfânt ca dovad[ c[ Dumneyeu le¬a dat ;i Nea- murilor poc[in'a (Fapte 11.18).

3838383838 Cum au ;tiut Petru ;i ceilal'i c[ Dumneyeu i¬a

m=ntuit pe Corneliu ;i familia sa, f[r[ s[¬i fac[ ]nt=i

proyeli'i iudei? (10.45-47)

PasulPasulPasulPasulPasul 44444

Marea mi;care de ]ntoarcere a Neamurilor la Cristos ]n Antiohia a adus tranyi'ia de la iudaism la cre;tinism aproape de ]mplinire. Treyirea din An- tiohia Siriei a fost produs[ de evrei ;i proyeli'i la iudaism din Biserica din Ierusalim. C=nd ei s¬au ]mpr[;tiat, ca urmare a mor'ii lui …tefan, ace;ti credincio;i au m[rturisit ;i au predicat Evanghelia merg=nd din cetate ]n cetate. Credincio;ii evrei se

Preg[tirea ap[r[rii

31

pare c[ au vorbit numai evreilor, dar cre;tinii din- tre Neamuri au predicat Evanghelia ;i Neamurilor (Fapte 11.19-20). R[spunsul masiv al Neamurilor la chemarea Evangheliei a f[cut din Antiohia un centru al cre;ti- nismului neevreu. Biserica din Antiohia Siriei era cea mai mare biseric[ de neevrei din perioada de tranyi'ie. Credincio;ii au fost numi'i cre;tini (]nsem- n=nd ai lui Cristos), pentru prima oar[, ]n Antiohia. Acest nume reflecta adev[rul c[ cre;tinismul deve- nise, ]n mod clar, diferit de iudaism. Aceea;i biseric[ din Antiohia i¬a trimis pe Pavel ;i Barnaba ]n prima lor c[l[torie misionar[. ‘n aceast[ c[l[torie au fost ]nfiin'ate, printre Neamuri, bisericile din sudul Ga- latiei.

3939393939 Noteay[ patru evenimente importante din pe-

rioada de tranyi'ie a cre;tinismului, evenimente care

au adus ]n'elegerea faptului c[ acesta este diferit de iudaism.

4040404040 Care biseric[ i¬a trimis pe Pavel ;i Barnaba s[

evangheliyeye Neamurile?

a) Biserica din Ierusalim.

b) Biserica din Ceyarea.

c) Noua biseric[ din Antiohia Siriei.

d) Biserica din Antiohia Pisidiei.

4141414141 Cine a dus Evanghelia ]n Antiohia Siriei?

a) Cre;tini din Ierusalim (at=t iudei c=t ;i Neamuri) care fugeau din calea persecu'iei.

b) Cre;tini evrei trimi;i de biserica din Ie¬ rusalim.

c) Cre;tini dintre Neamuri, trimi;i ]ntr¬o c[l[torie misionar[.

d) Pavel ;i Barnaba.

CONFLICTUL CU IUDAIYATORII

Obiectivul 6. S[ ]n'elegi poyi'ia ferm[ pe care au luat¬o liderii Bisericii primare ]n problema libert['ii cre;tine.

Perioada de tranyi'ie a fost o perioad[ de criy[, at=t pentru bisericile individuale (ca cele din Galatia sau Antiohia), c=t ;i pentru cre;tinism, ca un tot unitar. Oriunde predica Pavel Evanghelia m=ntuirii prin credin'a ]n Isus Cristos, veneau iudaiyatorii ;i ]ncercau s[¬i fac[ pe cei converti'i dintre Neamuri s[ se taie ]mprejur ;i s[ devin[ iudei.

Pavel a fost ales de Dumneyeu ca apostol al Neamurilor. El a fost recunoscut de c[tre conduc[- torii bisericii cre;tine ca fiind ales de Dumneyeu

pentru aceast[ lucrare. De aceea, lui i¬a revenit res- ponsabilitatea de a formula, ]n mod clar, ce condi'ii trebuie s[ ]ndeplineasc[ cei dintre Neamuri pentru

a deveni cre;tini. Lucrul acesta trebuia f[cut, desi- gur, sub c[l[uyirea Duhului Sfânt ;i ]n armonie cu ]nv['[turile Sfintelor Scripturi.

;i ]n armonie cu ]nv['[turile Sfintelor Scripturi. Dumneyeu l¬a c[l[uyit pe Pavel c=nd acesta a scris

Dumneyeu l¬a c[l[uyit pe Pavel c=nd acesta a scris Epistola c[tre Galateni. F[r[ ]ndoial[, el folo- sise deja multe dintre aceste doveyi scripturale ]n predicile ;i ]nv['[turile pe care le d[duse, dar ]n a- ceast[ epistol[ le scrie ]n mod sistematic. Iudaiyatorii nu ;i¬au limitat lucrarea la biseri- cile din Galatia. Dup[ ce Pavel ;i Barnaba s¬au ]ntors din prima lor c[l[torie misionar[, ni;te oameni din Iudeea au viyitat Biserica din Antiohia.

4242424242 Potrivit cu Fapte 15.1, ce ]i ]nv['au ace;ti oa-

meni pe cre;tinii din Antiohia?

Pavel ;i Barnaba s¬au opus ]nv['[turii acestor oameni ]ntr¬o disput[ aprig[. Este posibil ca ]n acest timp s[ fi scris scrisoarea c[tre Galateni, folosind acelea;i argumente ]n ap[rarea justific[rii prin cre- din'[. ‘n Antiohia situa'ia era a;a de critic[, ]nc=t bise-

rica a decis s[¬i trimit[ pe Pavel, Barnaba ;i pe al'i conduc[tori la Ierusalim. Acolo, ]n consf[tuire cu apostolii ;i b[tr=nii, problema a fost reyolvat[. Veyi Fapte 15.2. Conciliul de la Ierusalim a dus la separarea cre;- tinismului de iudaism. Iudaiyatorii au deyb[tut cu apostolii rela'ia dintre Legea lui Moise ;i m=ntuire. Unii conduc[tori sus'in c[ Pavel ar fi folosit o copie

a scrisorii c[tre galateni, sau cel pu'in a folosit

32

Galateni ;i Romani

aceea;i preyentare general[ ;i ]naintea Conciliului. Relatarea despre conciliu, din Fapte 15.4-31, este important s[ fie citit[ pentru a ]n'elege serioyitatea criyei ]n cre;tinism ;i a problemei bisericilor Gala- tiei. Cite;te acest pasaj. Observ[ r[spunsul aposto- lilor c=nd vorbesc ]mpotriva iudaiyatorilor. Acord[ aten'ie deosebit[ concluyiilor pe care le¬a tras con- ciliul.

4343434343 Care sunt cele dou[ lucruri pe care ni le spune

Fapte 15.5 despre iudaiyatori?

4444444444 ‘n Fapte 15.7-11, care este sfatul lui Petru cu pri-

vire la primirea celor dintre Neamuri ]n biseric[ ;i

modul ]n care sunt m=ntui'i?

4545454545 Iacov vorbe;te ]n favoarea iudaiyatorilor sau

]mpotriva lor? (versetele 19-21)

4646464646 ‘nv['[tura iudaiyatorilor ];i avea originea ]n ]n-

v['[tura apostolilor de la Ierusalim? (versetul 24)

Hot[r=rea conciliului a fost, ]n mod clar, ]mpo- triva iudaiyatorilor. Petru ;i Iacov, fratele Domnu- lui Isus, i¬au sus'inut pe Pavel ;i pe Barnaba ]n fa- voarea eliber[rii cre;tinilor neevrei de leg[turile

Legii Moyaice. Cre;tinismul a fost privit ca o pro- blem[ de credin'[ ]n Isus Cristos (Fapte 15.11). Nea- murile intr[ ]n Biseric[ numai pe baya credin'ei ]n Isus Cristos. Ei nu urmeay[ s[ fie primi'i a;a cum erau primi'i ]n iudaism, primind t[ierea ]mprejur. Conciliul a ]ndemnat Neamurile s[ evite prac- tici care i¬ar jigni ]n mod inutil pe evrei, dar a r[mas ferm ]n deciyia c[ m=ntuirea este numai prin harul Domnului Isus. Biserica din Ierusalim i¬a trimis pe doi dintre membrii s[i, Iuda (Barsaba) ;i Sila, ]mpre- un[ cu Pavel ;i Barnaba, pentru ca Biserica din Anti- ohia s[ ;tie c[ Pavel ;i Barnaba nu aduc un raport fals ]n favoarea lor. Av=nd aceast[ informa'ie de fond, po'i ]n'ele- ge mai clar mesajul epistolei c[tre Galateni ;i impor- tan'a pe care a avut¬o ]n determinarea cursului cre;- tinismului. ‘ncearc[ s[¬'i imagineyi cum ar fi via'a ta dac[ cre;tinismul ar fi devenit doar o ramur[ a religiei iudaice. Sau creyi c[ el ar fi supravie'uit ]n acest cay?

Problemele puse ]n discu'ie la Conciliul de la Ierusalim devin mai importante ;i mai interesante pentru tine? Dac[ vrei s[¬'i ]mprosp[teyi memoria cu privire la aceast[ ]ntrunire crucial[, cite;te Fapte 15. Putem s[¬I fim cu to'ii mul'umitori lui Dumne- yeu pentru c[ i/a dat lui Pavl revela'ia adev[rului pe care l¬a preyentat ]n scrisoarea galatenilor ;i Con- ciliului de la Ierusalim!

Exerseay[ aceast[ schem[, deseneay¬o p=n[ te¬ai fa- miliariyat destul de bine cu ea, ]nc=t s[ o po'i desena pe tabl[, c=nd vei avea nevoie.

DOCTRINEDOCTRINEDOCTRINEDOCTRINEDOCTRINE ALEALEALEALEALE MÂNTUIRIIMÂNTUIRIIMÂNTUIRIIMÂNTUIRIIMÂNTUIRII

   

MÂNTUITMÂNTUITMÂNTUITMÂNTUITMÂNTUIT

IudaismIudaismIudaismIudaismIudaism

PrinPrinPrinPrinPrin respectarearespectarearespectarearespectarearespectarea LegiiLegiiLegiiLegiiLegii luiluiluiluilui DumneyeuDumneyeuDumneyeuDumneyeuDumneyeu

IudaiyatoriiIudaiyatoriiIudaiyatoriiIudaiyatoriiIudaiyatorii

PrinPrinPrinPrinPrin credin'acredin'acredin'acredin'acredin'a ]n]n]n]n]n CristosCristosCristosCristosCristos ;i;i;i;i;i respectarearespectarearespectarearespectarearespectarea LegiiLegiiLegiiLegiiLegii

PavelPavelPavelPavelPavel

PrinPrinPrinPrinPrin credin'acredin'acredin'acredin'acredin'a ]n]n]n]n]n CristosCristosCristosCristosCristos (;i(;i(;i(;i(;i nununununu prinprinprinprinprin fapte)fapte)fapte)fapte)fapte)

GalateniiGalateniiGalateniiGalateniiGalatenii

Credin'aCredin'aCredin'aCredin'aCredin'a ]n]n]n]n]n Cristos?Cristos?Cristos?Cristos?Cristos? SauSauSauSauSau credin'acredin'acredin'acredin'acredin'a {{{{{ fapte?fapte?fapte?fapte?fapte?

Cre;tiniiCre;tiniiCre;tiniiCre;tiniiCre;tinii dedededede ast[yiast[yiast[yiast[yiast[yi

CeCeCeCeCe ]nv['[tur[]nv['[tur[]nv['[tur[]nv['[tur[]nv['[tur[ lelelelele dai?dai?dai?dai?dai?

 
 

Preg[tirea ap[r[rii

33

CRIYELE DE AST“YI

Obiectivul 7. Compar[ criya din Galatia cu criye similare cu care se confrunt[ unele biserici con- temporane.

‘n cursul anilor, cre;tinismul a fost amenin'at ;i yguduit mereu-mereu de doctrine false care s¬au strecurat ]n biseric[. Uneori a fost o atitudine lega- list[, mai degrab[ dec=t o ]ntoarcere la Tora sau la Legea lui Mosie. Diferite biserici au avut propriile seturi de reguli, considerate ca fiind esen'iale pen- tru ca o persoan[ s[ intre ]n ceruri. Mul'i oameni se mai ]ncred ]nc[ ]n eforturile lor de a tr[i o via'[ cre;tin[ care s[ le aduc[ m=ntuire. Al'ii cred c[ E- vanghelia social[ — ajutorarea celor ]n nevoie — este calea m=ntuirii. Al'ii cred c[ apartenen'a la o biseric[ cre;tin[ ]i va m=ntui.

Pentru to'i ace;tia, Epistola c[tre Galateni aduce mesajul lui Dumneyeu pentru criya lor spiritual[ — `Cel drept (neprih[nit) va tr[i prin credin'[~.

474747Cite;te4747 din nou materialul de la pagina 7. Ex- plic[ pe scurt de ce creyi c[ este nevoie ca aceast[ epistol[ s[ fie explicat[ ;i ]n biserica ta.

FormaFormaFormaFormaForma ap[r[riiap[r[riiap[r[riiap[r[riiap[r[rii

Ap[rareaAp[rareaAp[rareaAp[rareaAp[rarea scris[scris[scris[scris[scris[

Obiectivul 8. Explic[ modul ]n care epistolele erau folosite pe vremea lui Pavel.

Probabil c[ ai citit destul de mult despre im- portan'a literaturii. C=t de mult ];i datoreay[ ideo- logiile lumii r[sp=ndirea lor literaturii? Dar diferi- tele religii? Cultele? ‘n ce m[sur[ depindem de lite- ratur[ ]n evangheliyarea noastr[ ;i ]n programul de instruire cre;tin[? Desigur, pe vremea lui Pavel nu existau prese tipografice, dar g=nditorii ;i¬au dat seama de impor- tan'a punerii ]nv['[turilor lor pe h=rtie. Epistolele jucau un rol vital ]n c[l[uyirea bisericilor cre;tine nou formate. Pentru a ]n'elege importan'a lor, s[ vedem ce erau epistolele ;i cum erau folosite ]n lu- mea Noului Testament. Epistola era o scrisoare, de obicei lung[, care comunica o ]nv['[tur[ special[ sau instruc'iuni. Cu- v=ntul rom=nesc epistol[ deriv[ de la cuv=ntul gre- cesc epistole, ]nsemn=nd `scrisoare~. (Adu¬'i aminte c[ Noul Testament a fost scris original ]n greac[.) Pavel folose;te cuv=ntul epistole ]n 1 Corinteni 5.9 ;i ]n alte versete similare. Scrierea scrisorilor pare s[ fie o ]ndeletnicire la fel de veche ca ;i scrisul ]nsu;i. Pe vremea lui Pa- vel, oamenii foloseau scrisorile mai mult dec=t pen- tru comunic[ri personale. Ei foloseau forma episto- lar[, forma de scrisoare, pentru discursuri scrise. ‘n timpul perioadei culturii clasice grece;ti (secolul V p=n[ ]n secolul III ].Cr.), scriitorii foloseau forma epistolar[ pentru a¬;i publica lucr[ri ;tiin'ifice, filo- sofice ;i literare. ‘ntre cele 21 de epistole din Noul Testament, vei g[si c=teva tipuri de scrisori. C=teva dintre ele

(ca Filimon) sunt un mesaj personal de la expeditor la destinatar. Altele au fost trimise unei anumite biserici, r[spuny=nd ]ntreb[rilor pe care membrii ei le¬au pus apostolilor, ocup=ndu¬se de probleme specifice, d=nd studii doctrinare ;i sfaturi practice despre modul ]n care s[ tr[iasc[ via'a cre;tin[. Epis- tolele lui Pavel c[tre Biserica din Corint ;i cea din Tesalonic fac parte din aceast[ categorie. Romani se aseam[n[ mai mult cu epistolele din perioada culturii clasice grece;ti, prin faptul c[ este o pre- yentare de doctrin[ cre;tin[, complet[ ;i sistematic[. Galateni nu a fost scris[ unui individ sau unei singure biserici, ci unui grup de biserici care aveau toate aceea;i problem[. Deoarece nu existau ma;ini de copiat sau tipografii, o epistol[ de acest fel era trimis[ celei mai importante biserici din regiune. Acolo erau f[cute copii ;i erau trimise fiec[rei bise- rici, astfel ]nc=t fiecare adunare s[ poat[ studia ]nv['[tura. De fapt, aceste epistole erau studii bi- blice prin coresponden'[ ;i Pavel conducea propriul Institut Interna'ional prin Coresponden'[. Epistolele Noului Testament sunt scrisori, dar mult mai mult dec=t scrisori! Dumneyeu i¬a inspirat pe scriitori. El le¬a dat solu'ii pentru problemele bisericii. El le¬a revelat noi adev[ruri, le¬a c[l[uyit g=ndirea, i¬a c[l[uyit ]n alegerea cuvintelor. Mesa- jul epistolelor este insuflat de Dumneyeu. Este me- sajul lui Dumneyeu pentru o anumit[ persoan[, pentru anumite biserici de acum aproape 2 000 de ani — dar este ]n acela;i timp mesajul lui Dumne- yeu pentru to'i cre;tinii ;i pentru toate bisericile din toate timpurile.

4848484848 C=te epistole sunt ]n Noul Testament?

34

Galateni ;i Romani

4949494949

Care dintre epistole le vei studia ]n acest curs?

5050505050

Cum erau folosite epistolele ]n perioada culturii

clasice grece;ti?

5151515151 Care este deosebirea principal[ dintre epistolele

clasice grece;ti ;i epistolele Noului Testament?

5252525252 Este Galateni adresat[ unui individ, unei bise-

rici sau unui grup de biserici?

5353535353 Unde vei g[si ]n Biblie ]nv['[turile doctrinare

deyvoltate cel mai complet — ]n c[r'ile istorice, ]n

evanghelii, sau ]n epistole?

5454545454 Ce fel de ]nv['[tur[ mai g[se;ti ]n epistole?

DeyvoltareaDeyvoltareaDeyvoltareaDeyvoltareaDeyvoltarea ap[r[riiap[r[riiap[r[riiap[r[riiap[r[rii

Obiectivul 9. S[ folose;ti o schi'[ a epistolei c[tre Galateni ;i s[ po'i cita din memorie cele cinci mari diviyiuni ale ei.

Pentru a ]n'elege modul ]n care Pavel deyvolt[ ap[rarea Evangheliei sale, trebuie mai ]nt=i s[ ]n'e- legem c[ iudaiyatorii atacau nu numai ]nv['[tura

sa, ci ;i dreptul s[u de a da ]nv['[tur[. Se pare c[ unii dintre iudaiyatori veneau de la Ierusalim. Ei pretindeau a fi repeyentan'i ai poyi'iei oficiale a Bi- sericii cre;tine ]n raport cu Legea. Nu veneau ei chiar de la cartierul general? Oare nu erau ei ]n m[sur[ s[ ;tie? Ei au ]ncercat s[¬i conving[ pe galateni c[ Pavel era un apostol fals, care aducea o evanghelie fals[. Din acest motiv, Pavel ];i ]ncepe epistola cu ap[rarea apostoliei ;i apoi ap[r[ Evan- ghelia pe care o propov[duise. El arat[ c[ Evanghe- lia m=ntuirii prin credin'[ este ]nv['at[ de Scrip- turi. Apoi el arat[ consecin'ele practice ale Evan- gheliei pe care o predic[. Ea are eficacitate! Credin'a ]n Cristos are ca reyultat o via'[ plin[ de preyen'a Duhului Sfânt, o via'[ de biruin'[ asupra p[catului. Dar eforturile de a 'ine Legea duc numai la ]nfr=n- gere. Schi'a epistolei te va ajuta s[ urm[re;ti modul ]n care Pavel organiyeay[ ap[rarea Evangheliei.

5555555555 Schi'a epistolei c[tre Galateni de pe pagina al[-

turat[ este cea pe care o vei folosi ]n studiul episto-

lei. Memoreay[ cele cinci mari diviyiuni ;i scrie¬le ]n dreptul capitolului de referin'[ ]n spa'iul de mai jos.

Galateni 1

Galateni 2

Galateni 3

Galateni 4

Galateni 5-6

StudiulStudiulStudiulStudiulStudiul t[ut[ut[ut[ut[u asupraasupraasupraasupraasupra ap[r[riiap[r[riiap[r[riiap[r[riiap[r[rii

Obiectivul 10. Expune modul ]n care a;tep'i ca acest curs s[ te ajute ;i expune obiectivele pe care 'i le¬ai propus pentru acest curs.

Obiectivul 11. S[ ]n'elegi Epistola c[tre Gala- teni mai bine, pe m[sur[ ce o cite;ti ]n lumina scopului cu care a fost scris[.

5656565656 C=t ob'ii dintr¬un curs depinde de obiectivele

pe care 'i le¬ai stabilit pentru acel curs. ‘ntoarce la pagina 5 ;i recite;te descrierea ;i obiectivele cursu- lui. Subliniay[ obiectivele pe care vrei, ]n mod deo- sebit, s[ le atingi. Expune¬le pe scurt ]n spa'iul reyer- vat mai jos. Adaug[ orice alte obiective personale pe care 'i le¬ai propus.

Preg[tirea ap[r[rii

35

SCHIæASCHIæASCHIæASCHIæASCHIæA EPISTOLEIEPISTOLEIEPISTOLEIEPISTOLEIEPISTOLEI C“TREC“TREC“TREC“TREC“TRE GALATENIGALATENIGALATENIGALATENIGALATENI

DumneyeuDumneyeuDumneyeuDumneyeuDumneyeu i¬ai¬ai¬ai¬ai¬a ]ncredin'at]ncredin'at]ncredin'at]ncredin'at]ncredin'at luiluiluiluilui PavelPavelPavelPavelPavel EvangheliaEvangheliaEvangheliaEvangheliaEvanghelia SaSaSaSaSa

— Galateni 1

Apostolia ;i Evanghelia lui Pavel — 1.1-12 Salutul apostolic — 1.1-5 Numai o singur[ Evanghelie adev[rat[ — 1.6-9 Finalitatea Evangheliei Rela'ia dintre mesager ;i mesaj Evanghelia de la Dumneyeu — nu de la oameni

1.10-12

Convertirea ;i ]ns[rcinarea lui Pavel — 1.13-24 Opoyi'ia sa fa'[ de Evanghelie — 1.13-14 Revela'ia ;i c[l[uyirea de la Dumneyeu — 1.15-24 Ales de Dumneyeu pentru slujb[ Chemat ;i convertit C[l[uyit pentru lucrare

ApostoliiApostoliiApostoliiApostoliiApostolii recunoscrecunoscrecunoscrecunoscrecunosc EvangheliaEvangheliaEvangheliaEvangheliaEvanghelia luiluiluiluilui PavelPavelPavelPavelPavel

— Galateni 2

Consultarea cu liderii bisericii — 2.1-5 Viyita la Ierusalim — 2.1-2 Timpul, persoanele ;i scopul C[l[uyirea divin[ Un cay de cre;tin neevreu — 2.3-5 Recunoa;terea oficial[ este acordat[ — 2.6-10 Recunoa;terea Evangheliei lui Pavel — 2.6-8 Recunoa;terea lui Pavel ca apostol — 2.8-10 Petru corectat de Evanghelia lui Pavel — 2.11-21 Gre;eala lui Petru ;i mustrarea din partea lui Pavel — 2.11-14 Justificarea prin credin'[, f[r[ Lege — 2.15-18 Mort fa'[ de Lege — viu fa'[ de Cristos — 2.19-21

ScripturaScripturaScripturaScripturaScriptura nenenenene ]nva'[]nva'[]nva'[]nva'[]nva'[ EvangheliaEvangheliaEvangheliaEvangheliaEvanghelia credin'eicredin'eicredin'eicredin'eicredin'ei

— Galateni 3

Evanghelia credin'ei primit[ de c[tre galateni —

3.1-5

Evanghelia credin'ei dat[ lui Avraam — 3.6-9 Rela'ia dintre Evanghelie ;i Lege — 3.10-25

Iyb[virea de sub blestemul Legii — 3.10-14

Sub blestemul Legii — 3.10-12 Iyb[vit de sub blestem prin Cristos – 3.13-14 Promisiunea nu este anulat[ de Lege — 3.15-18 Legea dat[ ca s[ ne conduc[ la Cristos — 3.19-25 Copii ai lui Dumneyeu prin credin'[ — 3.19-25

EvangheliaEvangheliaEvangheliaEvangheliaEvanghelia genereay[genereay[genereay[genereay[genereay[ fii,fii,fii,fii,fii, nununununu sclavisclavisclavisclavisclavi

— Galateni 4 De la sclavie la calitatea de fiu — 4.1-5 Dependen'a minorului — 4.1-3 R[scump[rare pentru filia'ie — 4.4-5 Religia ceremonial[ ;i experien'a spiritual[ — 4.6-11 Experien'a spiritual[ a fiilor — 4.6-11 Sclavia religiei ceremoniale — 4.8-11 Religia ceremonial[ Religia experine'ei spirituale

Tragedia ]ntoarcerii ]n sclavie — 4.12-20 Acceptarea Evangheliei cu bucurie — 4.12-16 Scopul ;i motivele iudaiyatorilor — 4.17-18 Preocuparea profund[ a lui Pavel — 4.19-20 Sclavie sau libertate — nu pot fi am=ndou[ — 4.21-31 Alegoria celor dou[ leg[minte — 4.21-27 Mo;tenirea pentru copiii f[g[duin'ei — 4.28-31

EvangheliaEvangheliaEvangheliaEvangheliaEvanghelia supus[supus[supus[supus[supus[ lalalalala probaprobaprobaprobaproba vie'iivie'iivie'iivie'iivie'ii

— Galateni 5-6 Reyultatele faptelor ;i ale credin'ei — Galateni 5 T[iere ]mprejur sau credin'[ — 5.1-6 Progresul ]mpiedicat de legalism — 5.7-12 Legea ]mplinit[ prin dragoste — 5.13-15 Conflictul dintre carne ;i duh — 5.16-18 E;ecul eforturilor umane — 5.19-21

Triumful vie'ii ]n duh — 5.22-26 Evanghelia aplicat[ vie'ii de toate yilele — Galateni 6 ‘ndrum[ri pentru rela'iile personale — 6.1-6 Deciyie av=nd ]n vedere reyultatele — 6.7-10 Concluyie+ Via'a nou[ ]n Cristos — 6.11-18

36

Galateni ;i Romani

575757Scrie5757

cum a;tep'i ca acest curs s[ te ajute pe tine

c[ e;ti p[storul uneia dintre bisericile Galatiei. Toc-

personal.

mai ai primit scrisoare de la Pavel. æine la ]ndem=n[ schi'a pentru analiy[, urm[rind¬o sec'iune cu sec- 'iune, pe m[sur[ ce cite;ti. Nu te opri din lectur[ pentru a lua ]n considerare vreo problem[ care s¬ar putea ivi. Ne vom ocupa de ele ]n lec'iile viitoare. Cite;te pentru a experimenta impactul pe care epis- tola l¬a avut asupra primilor cititori din Galatia.

5858585858

Ce ai sim'it, ce ai sesiyat sau ce ai ]n'eles ]n a-

Reveyi paginile 5-6. Asigur[¬te c[ ai ]n'eles modul de organiyare a acestui curs ;i cum poate fi studiat. Dac[ studieyi singur, poate c[ ar fi intere- sant s[ g[se;ti un prieten care ar dori s[ studieye ]mpreun[ cu tine. Vei urm[ri schi'a epistolei c[tre Galateni, sec- 'iune dup[ sec'iune. Exist[ mai multe schi'e ale e- pistolei. Aceasta pe care o preyent[m noi te va ajuta s[ ]n'elegi modul ]n care Pavel ap[r[ Evanghelia. Cite;te¬o cu aten'ie. Acum e;ti preg[tit s[ faci a doua lectur[ a epis- tolei c[tre Galateni. Cite;te epistola ]n ]ntregime, dac[ e posibil f[r[ a face ]ntreruperi. Imagineay[¬'i

ceast[ lectur[ a epistolei c[tre Galateni, ca fiind

diferit de alte lecturi?

Uit[¬te din nou peste obiectivele lec'iei ca s[ veyi dac[ le¬ai ]ndeplinit pe toate. Sper[m c[ stu- diul te satisface. Vei g[si mai mult[ satisfac'ie ]n lecturile urm[toare, c=nd ne vom ocupa de adev[- rurile fundamentale ale Evangheliei.

Verific[¬'iVerific[¬'iVerific[¬'iVerific[¬'iVerific[¬'i r[spunsuriler[spunsuriler[spunsuriler[spunsuriler[spunsurile

11111

Versetele 23-27

1414141414

Nu.

22222

Versetele 28-29

1515151515

Damasc, Ierusalim, Ceyarea, Roma.

33333

Bisericilor din Galatia

1616161616

Conciliul din Ierusalim.

44444

Turcia

171717n1717

a treia c[l[torie misionar[.

55555

Marea Neagr[

1818181818

Anul 31 sau 32 d.Cr.

66666

Marea Mediteran[

1919191919

45-49 d.Cr.

777Lzconia77

2020202020

49 d.Cr.

88888

Rasial

2121212121

49 sau 50 d.Cr.

99999

Germanicopolis, Anczra

2222222222

49 sau 50 d.Cr.

1010101010

Nu. Nu sunt men'ionate.

2323232323

57 d.Cr.

1111111111

Trei dintre acestea+ Antiohia, Iconia, Listra, Derbe.

2424242424

68 d.Cr.

 

2525252525

Treispreyece.

1212121212

Antiohia, Iconia, Listra.

 

2626262626

R[spunsul t[u. Cred c[ da.

1313131313

Prima, a doua ;i a treia.

272727Faptul2727

c[ nici un om nu este ]ndrept['it ]na-

Preg[tirea ap[r[rii

37

 

intea lui Dumneyeu prin lege este evident+ `Cel neprih[nit va tr[i prin credin'[.~

4141414141

a) Cre;tini din Ierusalim (at=t evrei c=t ;i Nea- muri), care fugeau din calea persecu'iei.

2828282828

Iudaiyatorii.

4242424242

‘nv['au c[ nu pot fi m=ntui'i dec=t dac[ se taie ]mprejur, conform Legii Moyaice.

2929292929

Ei ;tiau ce s[ fac[ — s[ devin[ evrei ;i s[ res- pecte Legea Moyaic[ sau s[ continue s[ se ]n- cread[ ]n Cristos spre m=ntuire.

4343434343

Erau din secta fariseilor. Ei insistau ca cei con- verti'i dintre Neamuri s[ se taie ]mprejur ;i s[ respecte Legea lui Mosie.

3030303030

c) Legali;tii care insistau asupra respect[rii le- gii iudaice.

4444444444

S[ nu li se cear[ respectarea Legii lui Moise. Ei sunt m=ntui'i prin harul Domnului Isus.

3131313131

b) Ad[ugau ceva lucr[rii lui Cristos, ca bay[ a m=ntuirii.

4545454545

‘mpotriva lor.

3232323232

Copila;ii mei.

4646464646

Nu.

3333333333

R[spunsul t[u.

4848484848

Dou[yeci ;i una.

3434343434

R[spunsul t[u.

4949494949

Galateni ;i Romani.

3535353535

b) Privit ca o ramur[ a iudaismului.

5050505050

Pentru a publica lucr[rile lor ;tiin'ifice, filo- sofice ;i literare.

3636363636

b) Faptele Apostolilor.

373737R[spunsul3737

t[u ar trebui s[ includ[ Fapte 9.15:

5151515151

Epistolele Noului Testament sunt de inspira'ie divin[.

 

10.22, 28, 34-35, 43, 45-46: 11.17-18, 20-21.

 

5252525252

Unui grup de biserici.

3838383838

Ei au v[yut c[ Dumneyeu i¬a umplut cu Du- hul Sfânt: i¬au auyit vorbind ]n limbi, prin pu- terea Duhului Sfânt.

5353535353

‘n epistole.

 

5454545454

Sfaturi practice pentru tr[irea cre;tin[.

3939393939

Propov[duirea lui Filip ]n Samaria. ‘ns[rcinarea lui Pavel pentru Neamuri. Viyiunea lui Petru ;i propov[duirea ]n casa lui Corneliu. Convertirea Neamurilor ]n Antiohia.

5555555555

Dumneyeu i¬a ]ncredin'at lui Pavel Evanghe- lia Sa. Apostolii recunosc Evanghelia lui Pa- vel. Scriptura ]nva'[ Evanghelia credin'ei. Evanghelia produce fii, nu sclavi. Evanghelia supus[ la testul vie'ii.

4040404040

c) Noua biseric[ din Antiohia Siriei.

38

Galateni ;i Romani

INSTRUCæIUNIINSTRUCæIUNIINSTRUCæIUNIINSTRUCæIUNIINSTRUCæIUNI PENTRUPENTRUPENTRUPENTRUPENTRU EVALUAREAEVALUAREAEVALUAREAEVALUAREAEVALUAREA PROGRESULUIPROGRESULUIPROGRESULUIPROGRESULUIPROGRESULUI ‘N‘N‘N‘N‘N UNITATEAUNITATEAUNITATEAUNITATEAUNITATEA 11111

Acum e;ti preg[tit pentru tema a opta — s[ treci prima verificare pentru evaluarea progresului f[cut ]n unitatea 1. Evaluarea are c=teva scopuri. Va im- prima ]n memoria ta punctele principale din ceea ce ai studiat. ‘'i d[ ocayia s[ discu'i cu instructorul problemele pe care le¬ai ]nt=mpinat, ;i modul ]n care cursul este legat de lucrarea ta. Aceast[ evaluare v[ va permite at=t instructorului c=t ;i 'ie s[ lua'i un start bun. Instructorul este gata s[ te ajute ]n orice problem[, astfel ca restul cursului s[ nu ridice pro- bleme.

Dac[ studieyi independent, verificarea o faci complet=nd testul nr. 1, din pachetul studentului pe care l¬ai primit ]mpreun[ cu cursul. Po'i s[ reca- pituleyi av=nd ]n fa'[ testul nr. 1, dar c=nd e;ti gata s[ dai testul, completeay[ formularul f[r[ a te uita ]n ghidul de studiu, ]n Biblie sau ]n noti'e. Dup[ ce ai terminat evaluarea (testul) recite;te atent r[spunsurile ;i trimite formularul instructoru- lui. Dup[ aceea uit[¬te ]n Biblie sau ]n ghidul de stu- diu, ca s[¬'i verifici r[spunsurile. Po'i s[ treci la lec'ia 3, chiar ]nainte de a primi reyultatul testului 1.

Preg[tirea ap[r[rii

39

SUGESTIISUGESTIISUGESTIISUGESTIISUGESTII PENTRUPENTRUPENTRUPENTRUPENTRU PREDAREPREDAREPREDAREPREDAREPREDARE

1. Folose;te materialele audio¬viyuale de care dis- pui pentru a preyenta lumea Noului Testament+ filme, diapoyitive, h[r'i, ilustra'ii despre mijloa- cele de transport ;i c[l[torie, fotografii din Tur- cia ;i locuitorii ei.

2. Verific[ dac[ to'i studen'ii ;tiu cum s[ folo- seasc[ ghidul de studiu. Discut[ orice ]ntreb[ri ]n leg[tur[ cu lec'ia.

3. Folose;te o hart[ mare a c[l[toriilor misionare ale lui Pavel, ;i cere¬le studen'ilor s[ arate lo- curile men'ionate ]n aceste lec'ii.

4 F[ o plan;[ cu tabloul cronologic al vie'ii lui Pavel, incluy=nd c[l[toriile ;i epistolele. Cere¬le studen'ilor s[ explice, ca ;i cum ar 'ine o lec'ie de studiu biblic. Cei care doresc, pot s[ copieye plan;a pentru a o folosi ]n lucrarea lor.

5. Dac[ ai acces la lucr[ri citate ca bibliografie re- comandat[, cere¬le unor studen'i s[ studieye ;i s[ preyinte c=te un referat despre galateni, des- pre iudaiyatori, despre legalism ;i despre im- portan'a istoric[ a epistolei c[tre Galateni. Po'i

s[ le ceri s[ ]ntocmeasc[ referate despre via'a lui Pavel ;i s[ le foloseasc[ ]n lec'iile viitoare.

6. C='iva studen'i s[ fac[ o preyentare prin inter- mediul unei scenete a unei biserici locale din Galatia care tocmai a fost viyitat[ de iudaiyatori. Membrii adun[rii discut[ ]ntre ei ce s[ fac[.

7. Discut[ cu studen'ii importan'a istoric[ ;i prac- tic[ a epistolei c[tre Galateni.

8. Discut[ cu studen'ii obiectivele pe care ei ;i le¬au propus pentru curs ;i importan'a actual[ a studierii epistolelor c[tre Galateni ;i Romani.

9. Angajeay[¬i pe studen'i ]n discu'ii ca s[ comen- teye Epistola c[tre Galateni ]n lumina cadrului ;i a oric[ror lucruri noi pe care le¬au ]n'eles din schi'a epistolei.

10. Ruga'i¬v[ ]mpreun[ pentru c[l[uyirea Duhu- lui Sf=nt ]n aceste studii ;i pentru aplicarea Cu- v=ntului lui Dumneyeu ]n via'a ;i lucrarea fie- c[rui student.

40
40

alb

Galateni ;i Romani

UnitateaUnitateaUnitateaUnitateaUnitatea aaaaa douadouadouadouadoua PAVELPAVELPAVELPAVELPAVEL ————— AP“R“AP“R“AP“R“AP“R“AP“R“ EVANGHELIAEVANGHELIAEVANGHELIAEVANGHELIAEVANGHELIA SASASASASA

PLANULPLANULPLANULPLANULPLANUL LECæIEILECæIEILECæIEILECæIEILECæIEI

Apostolia ;i Evanghelia lui Pavel — 1.1/12 Salutul apostolic 1.1/5 Numai o singur[ Evanghelie adev[rat[ — 1.6/9 Finalitatea Evangheliei Rela'ia dintre mesager ;i mesaj Evanghelia este de la Dumneyeu — nu de la oameni — 1.10/12 Convertirea ;i ]ns[rcinarea lui Pavel — 1.13/24 Opoyi'ia lui fa'[ de Evanghelie — 1.13/14 Revela'ia ;i c[l[uyirea lui Dumneyeu — 1.15/ 24 Ales de Dumneyeu pentru slujire Chemat ;i convertit C[l[uyit ]n slujire

OBIECTIVELEOBIECTIVELEOBIECTIVELEOBIECTIVELEOBIECTIVELE LECæIEILECæIEILECæIEILECæIEILECæIEI

C=nd vei termina de studiat lec'ia ar trebui s[ fii ]n stare+

1. S[ po'i da motivul cel mai plauyibil pentru schimbarea numelui din Saul ]n Pavel.

2. S[ define;ti ce este apostolul ;i s[ compari originea apostoliei lui Pavel ]n cre;tinism cu cea a apostoliei ]n iudaism.

3. S[ define;ti suveranitatea lui Dumneyeu, Domn ;i Biseric[, ;i s[ aplici ]n via'a ta adev[rurile pe care acestea le exprim[.

4. S[ expui principiul fundamental pe baya c[ruia trebuie evaluate toate mesajele sau revela'iile ]nainte de a fi acceptate ca fiind de la Dumneyeu.

5. S[ discu'i ;i s[ aplici ]n lucrarea ta cuvintele lui Pavel despre sursa chem[rii ;i a mesajului s[u.

6. S[ po'i cita patru termeni pe care Pavel i/a folo- sit pentru a se descrie pe sine ;i mesajul s[u.

7. S[ recuno;ti manifestarea suveranit['ii lui Dumneyeu ]n chemarea lui Pavel ;i s[ descrii tipul de predestina'ie la care se refer[ el ]n Ga- lateni 1.15/16.

8. S[ po'i cita doveyile pe care Pavel le d[ pentru apostolia sa ]n Galateni 1 ;i s[ ]n'elegi impor- tan'a lor pentru restul epistolei ;i pentru accep- tarea autorit['ii epistolei.

41
41

Lec'iaLec'iaLec'iaLec'iaLec'ia 33333

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia Sa Galateni 1

TEMETEMETEMETEMETEME

1. Cite;te planul lec'iei, obiectivele ;i studiul cu- vintelor.

2. Cite;te Galateni 1.

3. Studiay[ deyvoltarea lec'iei sec'iune dup[ sec- 'iune, urm=nd pa;ii indica'i mai jos+

a) Cite;te pasajul biblic indicat la ]nceputul

diviyiunii sau sec'iunii. æine Biblia deschis[ la acel pasaj ;i recite;te/l ori de c=te ori este nevoie ]n studiul t[u.

b) Cite;te atent comentariile pentru fiecare

sec'iune, r[spuny=nd ]ntreb[rilor de studiu ]n ordine. Cite;te din nou pasajele din Scriptur[ atunci c=nd este indicat sau ori de c=te ori ai nevoie pentru a r[spunde la ]ntreb[ri. ‘ncearc[

s[ r[spunyi la ]ntreb[ri f[r[ s[ te ui'i peste co- mentariile pe care tocmai le/ai citit, dar, dac[ nu/'i aminte;ti informa'ia, uit[/te prin materia- lul studiat p=n[ c=nd g[se;ti r[spunsul.

c) Verific[/'i r[spunsurile de fiecare dat[ c=nd

ai terminat o sec'iune.

4. Discut[ cu un prieten despre modul ]n care o persoan[ prime;te chemarea pentru lucrarea de propov[duire.

5. Facultativ, 'ine o predic[ sau o lec'ie despre che- marea lui Dumneyeu.

42

Galateni ;i Romani

STUDIULSTUDIULSTUDIULSTUDIULSTUDIUL CUVINTELORCUVINTELORCUVINTELORCUVINTELORCUVINTELOR

Acum, c=nd ]ncepi studiul epistolei c[tre Gala-

Evanghelie

— veste bun[: Vestea Bun[ a m=ntuirii.

teni verset cu verset, vei g[si ]n studiul cuvintelor

1.6

un ajutor important pentru interpretarea corect[ a Scripturilor. Pentru cuvintele luate din Biblie am indicat referin'a — capitolul ;i versetul. Cuvintele f[r[ referin'[ ]n dreptul lor sunt luate din ghidul de studiu. Lista de cuvinte este bayat[ pe traducerea King James (pentru cititorii rom=ni, traducerea Cor- nilescu, deoarece este cea mai r[sp=ndit[ traducere).

s[ r[stoarne — s[ ]ndep[rteye de la calea adev[rului, 1.7s[ dea un ]n'eles gre;it. A r[sturna Evanghelia ]nseamn[ a o deforma, a interpreta gre;it sau a/i da un ]n'e- les gre;it

Acest studiu te va ajuta s[ interpreteyi corect Scrip-

s[ fie

— judecat ;i pedepsit de Dumneyeu.

tura at=t ]n predici, c=t ;i ]n lec'ii biblice.

anatema

1.8

autobio-

care con'ine povestea vie'ii unei per/

grafic

soane, relatat[ de ea ]ns[;i. Galateni

v[

v[ asigur: garan'ie pentru adev[rul

este epistola cu cel mai pronun'at ca-

m[rturi-

a ceea ce a fost spus.

racter autobiografic dintre epistolele

sesc

lui Pavel.

1.11

Domn — titlu al lui Cristos, recunosc=nd drep-

pr[p[d

— devastare, distrugere, ruinare.

1.2

tul S[u de a ne conduce sau st[p=ni.

1.13

Este traducerea cuv=ntului grec ku- rios care este folosit ]n diferite con-

]naintat

— Pavel era mai avansat dec=t `egalii~

texte+ ca termen de polite'e (dom- nule), st[p=n, conduc[tor sau Dum- neyeu. C=nd primii cre;tini spu-

1.14

s[i de v=rst[ ]n studii ;i practici reli- gioase.

neau+ `Isus este Domn~, ei ]n'ele-

r=vn[

— fervent, entuyiast, yelos.

geau c[ El este Dumneyeu ;i are

(]nsufle'it

dreptul s[ conduc[ vie'ile lor.

de o

 

mare

suveran

— conduc[tor suprem. C=nd vorbim

r=vn[)

despre suveranitatea lui Dumneyeu, ]n'elegem c[ El este deasupra ori-

1.14

c[rei puteri sau autorit['i ]n Uni- vers. ‘n calitate de Creator al tutu- ror lucrurilor, El este posesorul tu- turor. El are dreptul absolut de a st[p=ni peste toate. C=nd Pavel a fost convertit, el L/a numit pe Isus

tradi'ii

— informa'ii, credin'e, obiceiuri ;i prac- tici transmise din genera'ie ]n gene- ra'ie. Pavel se refer[ la credin'ele ;i obiceiurile religioase ale evreilor (datinile str[mo;e;ti).

Domn, recunosc=ndu/I suveranita- tea ;i ]ntreb=ndu/L+ `Ce vrei s[ fac?~

— ac'iune a lui Dumneyeu de a decide

na'ie dinainte ce s[ se ]nt=mple. Pavel vor- be;te despre planul pe care Dumne-

predesti-

m[ mir

— sunt surprins, uimit.

yeu l/a avut cu privire la el, ]nainte

1.6

s[ fi fost n[scut (pe c=nd era ]nc[ ]n p=ntecele mamei lui).

trece'i de la — v[ separa'i de. Pavel spune c[ ei L¬au

1.6 p[r[sit pe Acela care i/a chemat.

Neamuri

(p[g=ni) ratul Dumneyeu. Pavel folose;te a¬

— oameni care nu/L cunosc pe adev[¬

har — bun[tate nemeritat[. Harul lui Cris¬

1.16

cest cuv=nt pentru neevrei.

1.6

tos este temeiul m=ntuirii noastre:

aceasta este adev[rata Evanghelie,

am r[mas

— am stat cu.

spune Pavel.

1.18

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa

43

DEYVOLTAREADEYVOLTAREADEYVOLTAREADEYVOLTAREADEYVOLTAREA LECæIEILECæIEILECæIEILECæIEILECæIEI

ApostoliaApostoliaApostoliaApostoliaApostolia ;i;i;i;i;i EvangheliaEvangheliaEvangheliaEvangheliaEvanghelia luiluiluiluilui PavelPavelPavelPavelPavel

Galateni 1.1/12

C[treC[treC[treC[treC[tre GALATENIGALATENIGALATENIGALATENIGALATENI 1.1.1.1.1. IstoricIstoricIstoricIstoricIstoric
C[treC[treC[treC[treC[tre
GALATENIGALATENIGALATENIGALATENIGALATENI
1.1.1.1.1. IstoricIstoricIstoricIstoricIstoric
2.2.2.2.2. TeologicTeologicTeologicTeologicTeologic
3.3.3.3.3. PracticPracticPracticPracticPractic

Ce importan'[ au caracterul ;i experien'a spi- ritual[ a omului care predic[ ]n biserica ta? Vrei tu s[ ;tii dac[ el este cu adev[rat un om al lui Dumne- yeu ]nainte de a accepta ]nv['[tura sa ca mesaj al lui Dumneyeu pentru tine? M[rturia sa personal[ ]'i d[ mai mult[ ]ncredere ]n mesajul s[u.

V[ aminti'i c[ iudaiyatorii ]ncercau s[/i ]ntoarc[ pe galateni ]mpotriva lui Pavel, f[c=ndu/i s[ se ]ndoiasc[ de apostolia lui. Pavel ];i ]ncepe scrisoarea cu o m[rturie personal[, preyint[ mesajul Scripturii ;i abia apoi ]l aplic[, ar[t=ndu¬le cititorilor care vor fi reyultatele practice ale ac'iunilor lor. æi se pare a fi un model bun pentru predicatorii ;i ]nv['[torii de ast[yi? Putem ]mp[r'i Epistola c[tre Galateni ]n trei p[r'i, dup[ cele trei tipuri de argumente pe care Pavel le aduce ]n favoarea Evangheliei sale+

Galateni 1 - 2

istoric[

Galateni 3 - 4

teologic[

Galateni 5 - 6

practic[

11111 Al cui nume ]l g[se;ti chiar la ]nceputul epis- tolei c[tre Galateni?

C=nd noi scriem scrisori, de obicei, le semn[m la sf=r;it. Pe vremea lui Pavel, scrisoarea se ]ncepea cu numele scriitorului. Simplul cuv=nt Pavel, de la ]nceputul acestei epistole, ]i ]n;tiin'eay[ imediat pe cititori cine este autorul. Te/ai ]ntrebat vreodat[ de ce folose;te aposto- lul numele de `Pavel~ ]n loc de `Saul~? Prima oar[ c=nd ]l ]nt=lnim pe paginile Scripturii, el este numit

Saul din Tars, dar ]n ]ntreaga sa lucrare el este numit Pavel. De ce? Pavel este forma rom=neasc[ a unui nume ro- man foarte obi;nuit — Paulus (sau Paullus). Pavel

a fost n[scut cet['ean roman. ‘mp[ratul a acordat

cet['enie roman[ tuturor celor n[scu'i ]n anumite provincii romane. Cilicia, provincia natal[ a lui Pa-

vel, era una din acestea. Deci, de;i Pavel era evreu,

el beneficia de avantajele ;i oportunit['ile care deri-

vau din cet['enia roman[. Folosirea unui nume ro- man de c[tre evreii cet['eni ai Imperiului Roman era o practic[ obi;nuit[. Se poate ca Pavel s[ fi ales numele roman `Paulus~ pentru asem[narea cu nu- mele s[u evreiesc. Nu este un nume pe care l/a fo- losit doar dup[ convertire — ]l folosise mult[ vreme ]nainte de ]nt=lnirea cu Cristos.

‘ncep=nd de acum, cea mai mare parte a studiu- lui t[u va fi o analiy[ a pasajelor din Scriptur[, o examinare atent[ a fiec[rei p[r'i. De aceea, de fie- care dat[ c=nd treci la o nou[ sec'iune ]n ghidul t[u de studiu, cite;te pasajul biblic indicat la ]nceput, treci apoi la comentarii ;i la ]ntreb[rile de studiu ale acelei sec'iuni.

22222 Deschide la Fapte 13 ;i cite;te versetele de 1 la

13. Cum era numit apostolul c=nd a plecat ]n prima

c[l[torie misionar[?

33333 Cum este numit el, ]ncep=nd cu Fapte 13.9?

SalutulSalutulSalutulSalutulSalutul apostolicapostolicapostolicapostolicapostolic

GalateniGalateniGalateniGalateniGalateni 1.1/51.1/51.1/51.1/51.1/5

Obiectivul 1. S[ po'i da motivul cel mai plau- yibil pentru schimbarea numelui din Saul ]n Pavel

Obiectivul 2. S[ define;ti ce este apostolul ;i s[ compari originea apostoliei lui Pavel ]n cre;- tinism cu cea din iudaism.

Obiectivul 3. S[ define;ti suveranitatea lui Dumneyeu, Domn ;i Biseric[, ;i s[ aplici ]n via'a ta adev[rurile pe care acestea le exprim[.

Unii cred c[ Pavel a folosit numele s[u roman pentru c[ Dumneyeu l/a chemat s[ fie apostol al Neamurilor. Numele roman ar fi f[cut s[ fie acceptat mai u;or de Neamuri. El ]l identifica cu poporul la care fusese trimis s[/l evangheliyeye. ‘i ajuta s[ rup[

bariera prejudec['ii rasiale care exista ]ntre evrei ;i Neamuri. Pentru Saul, luarea unui nume roman ar

fi putut s[ fie semnul renun'[rii la m=ndria trecu-

tului s[u iudaic. El a ]ntors spatele reputa'iei pe care

o avusese, ambi'iei ;i poyi'iei avute ]n poporul s[u,

c=nd a devenit slujitor al lui Isus Cristos. Acum el folose;te numele care se potrive;te cel mai bine misiunii sale.

44

Galateni ;i Romani

Alege r[spunsul corect ;i pune un X ]n dreptul lui.

44444 Numele `Paulus~ era un nume obi;nuit la

a) Greci

b) Romani

c) Evrei

d) Per;i

55555 C=nd este Saul numit Pavel pentru prima dat[ ]n Faptele Apostolilor?

a) Imediat dup[ convertire

b) C=nd Biserica l/a trimis ]n misiune

c) ‘n timpul primei c[l[torii misionare.

d) C=nd s/a dus la Roma.

66666 Care pare s[ fie motivul principal pentru care Saul decide s[ se numeasc[ pe sine Pavel?

a) ‘n calitate de misionar ]ntre Neamuri, el ]ndep[rteay[ barierele prin adoptarea u- nui nume roman.

b) A fost impresionat de guvernatorul roman Sergius Paulus ;i a preluat numele aces- tuia.

c) A sim'it c[ Pavel este un nume mai potri- vit pentru un cre;tin, dec=t Saul.

d) Nu a vrut ca oamenii s[ ;tie c[ este evreu.

777Cite;te77 din nou Galateni 1.1. Pe baya celor ]nv[- 'ate ]n lec'ia 2, despre problema bisericilor Galati- ei, de ce insist[ Pavel at=t de mult asupra apostoliei sale? Oare nu ;tiau ei deja aceasta? Explic[.

88888 Care sunt afirma'iile fundamentale pe care le

face Pavel ]n versetul 1 cu privire la originea aposto-

liei sale? Dou[ sunt negative, ;i una este poyitiv[.

C=nd predici sau predai o lec'ie despre che- marea de la Dumneyeu, po'i ilustra ceea ce spune Pavel cu schi'a de mai jos. Po'i s[ scrii pe o tabl[ sau po'i s[ faci o plan;[. Chemarea misionar[ a lui nu era de la oameni. Dumneyeu, ;i nu omul, este la originea acestei che- m[ri. Dumneyeu l/a ales pentru aceast[ lucrare. ‘ntreaga idee de a face din Pavel un misionar ]i apar- 'ine planului lui Dumneyeu pentru el. Dumneyeu l/a ]ns[rcinat s[ predice Evanghelia Neamurilor. Pavel a fost trimis de Dumneyeu, nu de oameni. Mai t=ryiu vom vedea c[ Biserica recunoa;te chema- rea ;i ]ns[rcinarea pe care i/a dat/o Dumneyeu, dar sursa apostoliei lui ;i autoritatea care stau ]n spatele lui erau de la Dumneyeu. Putem vedea aceast[ auto- ritate ]n preyentarea plin[ de putere a Cuv=ntului lui Dumneyeu ;i ]n minunile care ]nso'eau lucrarea sa. Acestea erau semnele apostoliei — a faptului c[ Dumneyeu l/a trimis.

CHEMAREACHEMAREACHEMAREACHEMAREACHEMAREA …I…I…I…I…I APOSTOLIAAPOSTOLIAAPOSTOLIAAPOSTOLIAAPOSTOLIA LUILUILUILUILUI PAVELPAVELPAVELPAVELPAVEL

NUNUNUNUNU

NUNUNUNUNU

NUNUNUNUNU

Origine uman[

Agent uman

Origine divin[ ;i agent divin

OmOmOmOmOm

DumneyeuDumneyeuDumneyeuDumneyeuDumneyeu

Dumneyeu¬Tat[lDumneyeu¬Tat[lDumneyeu¬Tat[lDumneyeu¬Tat[lDumneyeu¬Tat[l

OmOmOmOmOm IsusIsusIsusIsusIsus CristosCristosCristosCristosCristos
OmOmOmOmOm
IsusIsusIsusIsusIsus CristosCristosCristosCristosCristos

PavelPavelPavelPavelPavel

PavelPavelPavelPavelPavel

PavelPavelPavelPavelPavel

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa

45

Evreii din bisericile Galatiei ;tiau c[ el este un apostol. Iudaismul avea apostolii s[i. O asemenea persoan[ se numea `sheliach~, care ]nseamn[ trimis. Dup[ cum v[ aminti'i, acesta este ]n'elesul cuvin- telor`apostol~ ;i `misionar~. Apostolul era un mesa- ger special, cu un statut special. El era trimis de c[tre o persoan[ sau de c[tre o organiya'ie cu autoritate mai ]nalt[ dec=t a sa ;i de la care primea autoritatea s[ duc[ la ]ndeplinire misiunea ]ncredin'at[. Pavel fusese un apostol al iudaismului, trimis de c[tre marii preo'i ;i b[tr=nii norodului s[¬i areste- ye pe cre;tinii din Damasc. Pe drum ]ns[, el a capitu- lat ]naintea unei Autorit['i mai ]nalte. Din yiua ace- ea, el a fost apostol al lui Isus Cristos. Apostolia lui era de la Dumneyeu, ;i el ];i ducea la ]ndeplinire misiunea prin puterea ;i autoritatea lui Dumneyeu. Ce creyi tu despre chemarea ]n lucrare ]n yilele noastre? Care ar trebui s[ fie originea acestei che- m[ri? Te po'i g=ndi la alte motive pentru care unii ar dori s[ devin[ preo'i sau predicatori? Oare mai cheam[ Dumneyeu personal lucr[torii ]n yilele noastre? Ai tu chemarea de a predica Evanghelia? Dac[ da, de unde a venit? Cum ai primit/o? Toate acestea sunt ]ntreb[ri la care s[ te g=nde;ti atunci c=nd aplici Galateni 1.1 vie'ii ;i lucr[rii tale.

99999 S[ privim acum la versetul 2 din salutul apos-

tolic al lui Pavel. Cine le trimite, ]mpreun[ cu Pa-

vel, salut[ri bisericilor din Galatia? (R[spunde cu cuvintele lui Pavel.)

Dup[ cum ;tii din Faptele Apostolilor, Pavel c[l[torea, de obicei, ]nso'it de un grup de colabo- ratori, colegi de lucrare care ]l ajutau ]n predicare, ]nv['are ;i ]nfiin'area de noi biserici pe unde mer- geau. De;i Pavel scrie epistola, ei se asociay[ salu- turilor lui Pavel ;i ]l sprijinesc ]n poyi'ia pe care o ia ]n ap[rarea Evangheliei. Observ[ cuv=ntul `Bisericile~, ]n versetul 2. Deja ai aflat c[ epistola le este adresat[ c=torva adu- n[ri. Cuv=ntul care este adeseori tradus prin `Bise- ric[~ este cuv=ntul grec ekklesia. ‘n'elesul de bay[ este acela de `a fi chemat~. A fost folosit de scriitorii Noului Testament pentru c[ era cel mai potrivit ]n a exprima ideea c[ poporul lui Dumneyeu este che- mat din lume ca s[ I se ]nchine ;i s[/I slujeasc[.

1010101010 ‘n versetul 3, care sunt cele dou[ lucruri pe care

Pavel I le cere lui Dumneyeu pentru bisericile Gala-

tiei?

1111111111

De unde vin aceste binecuv=nt[ri?

1212121212 De ce pare aceast[ rug[ciune s[ fie de impor-

tan'[ deosebit[, av=nd ]n vedere problema gala-

tenilor?

S[ ne ]ndrept[m acum aten'ia spre Domnul Isus Cristos. El este centrul Evangheliei pe care o preyin- t[ Pavel. De fapt, Pavel spune+ `Noi ‘l predic[m pe Cristos~. Pentru el, cre;tinismul este `Cristos ]n noi, n[dejdea slavei~. M=ntuirea prin credin'a ]n Isus Cristos (nu prin 'inerea legilor ;i regulilor) — aceas- ta este Evanghelia pe care o ap[r[ el.

1313131313 Ce spune Pavel despre Cristos ]n fiecare dintre

aceste versete din Galateni 1?

v.

v.

v.

Pavel ‘l preyint[ ca pe Domnul nostru Isus Cris-

tos+

Domn ]nseamn[ c[ El este Dumneyeu ;i este Conduc[torul suveran.

2) Isus ]nseamn[ c[ El este M=ntuitorul nostru.

Cristos ]nseamn[ c[ El este Unsul, Mesia, Eliberatorul trimis de Dumneyeu.

Compar[ defini'iile date pentru `Domn~ ;i `su- veranitatea lui Dumneyeu~ ]n studiul cuvintelor. Vei observa c[ ambele defini'ii implic[ dreptul lui Dum- neyeu de a conduce, de a domni. G=nde;te/te la modul ]n care acest adev[r poate s[ afecteye via'a ta. Isus nu este doar M=ntuitorul nostru — El este ;i Domnul nostru! El este Domnul vie'ii tale ;i al vie'ii mele. Aceasta ]nseamn[ c[ ar trebui s[ ne pred[m voii Lui. ‘nseamn[ c[ noi nu avem dreptul s[ alegem ce s[ facem cu vie'ile noastre. ‘nseamn[ c[ cea mai de seam[ prioritate trebuie s[ fie aflarea voii lui Dumneyeu ;i ]mplinirea ei. Pavel exprim[ aceast[ idee ]ntr/o alt[ scrisoare+

`Cum? Nu ;ti'i c[ trupul vostru este Templul Duhului Sf=nt care este ]n voi ;i pe care L/a'i primit de la Dumneyeu, ;i c[ voi nu sunte'i ai vo;tri? C[ci a'i fost cump[ra'i cu un pre'. Pros- l[vi'i¬L, dar, pe Dumneyeu ]n trupul ;i duhul vostru, care sunt ale lui Dumneyeu.~ — 1 Corinteni 6.19-20

1)

3)

46

Galateni ;i Romani

Este via'a ta predat[ Domnului Isus Cristos? Cau'i tu s[ cuno;ti ;i s[ ]mpline;ti voia lui Dumne- yeu? Dac[ este a;a, El este cu adev[rat Domnul t[u! Roag[/te ca Dumneyeu s[/'i arate clar care este voia Lui pentru tine ]n lucrarea Sa.

1414141414 Care din urm[torii termeni NU are acela;i ]n-

'eles cu `apostol~?

a) Sheliach.

b) Ucenic.

c) Misionar.

d) Trimis.

1515151515

Care este ]n'elesul bisericii ]n Noul Testament?

a) Catedral[.

b) Adunarea celor chema'i.

c) Cei trimi;i.

d) Templul lui Dumneyeu.

1616161616

Ce ]nseamn[ cuv=ntul Domn atunci c=nd ]l a-

plic[m la Isus Cristos?

a) Suveranitate divin[.

b) Persoan[ respectat[.

c) ‘nv['[tor divin.

d) Mare conduc[tor.

NUMAI O SINGUR“ EVANGHELIE ADEV“RAT“ Galateni 1.6/9

Obiectivul 4. Expune principiul fundamental pe baya c[ruia trebuie evaluate toate mesajele sau revela'iile, ]nainte de a fi acceptate ca fiind de la Dumneyeu.

Acum Pavel accept[ provocarea iudaiyatorilor ;i se lanseay[ ]n ap[rarea Evangheliei sale. Este o trecere brusc[! Pavel chiar las[ la o parte dou[ lu- cruri pe care le punea de obicei la ]nceputul episto- lelor sale. ‘ncearc[ s[ le g[se;ti.

171717Cite;te1717 1 Corinteni 1.1/9. Ce face Pavel ]n verse- tul 4, imediat dup[ salut[ri?

Ce spune el apoi despre punctele lor bune sau des- pre problemele cu care se va ocupa ]n epistol[?

1818181818 Care sunt cele dou[ lucruri similare pe care le

g[se;ti ]n Efeseni1.15/17?

1919191919 Caut[ acelea;i dou[ lucruri ]n Coloseni, Tesalo-

niceni ;i Romani. Le/ai g[sit?

De ce las[ Pavel la o parte aceste dou[ lucruri ]n scrisoarea sa c[tre Galateni? Probabil din cauya faptului c[ era tulburat de ceea ce f[cuser[ iudai- yatorii ;i de u;urin'a cu care galatenii au acceptat doctrina lor. Pavel intr[ direct ]n mieyul problemei, f[r[ obi;nuitele sale cuvinte de apreciere. Observ[ acum de c=te ori folose;te Pavel cu- v=ntul Evanghelie ]n aceste patru versete. Cuv=ntul grec este euaggelion, care ]nseamn[ `veste bun[~. ‘n limba rom=n[, cuv=ntul Evanghelie este derivat direct de la cuv=ntul grec.

S[ vedem ce afl[m despre Evanghelie din aces- te patru versete.

2020202020 La ce fuseser[ chema'i galatenii? v. 6.

C=nd Pavel vorbe;te despre o alt[ evanghelie,

care de fapt nu este o alt[ evanghelie, el se refer[ la ]nv['[tura pe care iudaiyatorii o preyentau ]n locul Evangheliei m=ntuirii prin credin'[, predicat[ de Pavel. Dar, ]n ceea ce ]nv['au iudaiyatorii nu era nici o `veste bun[~ (care este semnifica'ia Evanghe- liei). De aceea, Pavel spune c[ nu este cu adev[rat o alt[ evanghelie. El nume;te ]nv['[tura lor abatere

;i

deformare a Evangheliei lui Cristos.

2121212121

S[ reamintim care era ]nv['[tura pe care Pavel

o nume;te `o alt[ evanghelie~. Iudaiyatorii ]nv['au

]n biserici c[ pentru ca o persoan[ s[ fie m=ntuit[ trebuie s[

‘n versetul 7, Pavel spune c[ aceast[ `evan- ghelie~ nu este c=tu;i de pu'in evanghelie. De ce?

2222222222

Ce ]nseamn[ `Evanghelie~?

2323232323

cu Evanghelia lui Cristos? v. 7.

Ce spune Pavel despre iudaiyatori — ce fac ei

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa

47

2424242424 Conform explica'iilor date la studiul cuvinte-

lor, ce ]nseamn[ `a r[sturna Evanghelia~?

Conform versetului 7, am putea spune c[ orice mesaj care nu este ]n acord cu Evanghelia (Vestea Bun[) a lui Cristos, este o veste rea ;i ]i tulbur[ pe cei care o primesc. F[r[ ]ndoial[, iudaiyatorii care au adus `alt[ Evanghelie~ ]n bisericile Galatiei erau oameni in- fluen'i, cu ]nalte calific[ri. Dar, ]n versetul 8, Pavel ]i provoac[ direct pe ace;ti ]nv['[tori ;i ne d[ de asemenea un important principiu care s[ ne c[l[- uyeasc[.

2525252525 Care a fost asupra galatenilor reyultatul r[stur-

n[rii (pervertirii) Evangheliei? v. 7.

2626262626 Care este etalonul fa'[ de care trebuie evaluate

toate ]nv['[turile religioase, revela'iile, viyiunile sau

mesajele de la ]ngeri?

Principiul expus ]n versetele 8 ;i 9 explic[ dou[ ade- v[ruri+ 1) Finalitatea Evangheliei: 2) Rela'ia dintre mesager ;i mesaj.

FinalitateaFinalitateaFinalitateaFinalitateaFinalitatea EvanghelieiEvanghelieiEvanghelieiEvanghelieiEvangheliei

Mai ]nt=i, Evanghelia este o revela'ie final[ (ul- tim[). Nu mai sunt necesare alte revela'ii care s[ fie ad[ugate mesajului despre lucrarea de iyb[vire a lui Dumneyeu. Ea nu trebuie s[ fie schimbat[ sau ]nlocuit[ print/o alt[ revela'ie mai recent[. Evan- ghelia harului lui Cristos, pe care Dumneyeu i/a ]ncredin'at/o lui Pavel s/o propov[duiasc[, Vestea Bun[ a m=ntuirii prin credin'a ]n Isus Cristos, este adev[rata ;i ve;nica Evanghelie. De aceea spune Pavel acele cuvinte aspre din versetul 9, despre cei care aduc o evanghelie fals[. Pavel ne ]n;tiin'eay[ c[ nu trebuie s[ ne l[s[m du;i ]n r[t[cire de profe'ii care aduc noi revela'ii. Nu poate exista o alt[ ade- v[rat[ revela'ie a unei noi c[i a m=ntuirii, revela'ie care s[ vin[ de la Dumneyeu, deoarece credin'a ]n Isus Cristos este singura cale.

Rela'iaRela'iaRela'iaRela'iaRela'ia dintredintredintredintredintre mesagermesagermesagermesagermesager ;i;i;i;i;i mesajmesajmesajmesajmesaj

‘n al doilea r=nd, Evanghelia devine etalonul pentru evaluarea at=t a mesajului, c=t ;i a mesage- rului. Acredit[rile pe care un mesager le/ar putea preyenta nu calific[ mesajul, ci mai degrab[, mesa- jul ]l calific[ pe mesager.

EVANGHELIAEVANGHELIAEVANGHELIAEVANGHELIAEVANGHELIA LUILUILUILUILUI CRISTOSCRISTOSCRISTOSCRISTOSCRISTOS
EVANGHELIAEVANGHELIAEVANGHELIAEVANGHELIAEVANGHELIA
LUILUILUILUILUI
CRISTOSCRISTOSCRISTOSCRISTOSCRISTOS

Cu alte cuvinte, calific[rile unui mesager nu fac ]n mod obligatoriu mesajul acceptabil. Mesajul este fix. Este o Evanghelie care nu se schimb[. Mesajul este mijlocul prin care stabilim dac[ mesagerul este de la Dumneyeu sau nu. Predic[ el Evanghelia lui Cristos? Predic[ el o alt[ evanghelie? ‘n acest mod putem cunoa;te, ]ntr/o oarecare m[sur[, dac[ este un adev[rat mesager. Ai avut vreodat[ ocayia s[ cuno;ti oameni care pervertesc, care r[stoarn[ Evanghelia? Cuno;ti pe cineva care pretinde s[ fi avut vedenii sau vise de

la Dumneyeu, dar mesajul primit de el este contrar

Evangheliei? Cuno;ti religii care pretind a avea o revela'ie mai nou[ ;i mai complet[ a planului de m=ntuire al lui Dumneyeu? Pavel ne d[ aici un prin- cipiu sau o regul[ pe baya c[reia s[ evalu[m at=t mesajul (]nv['[tur[, vedenie sau revela'ie), c=t ;i mesagerul (]nv['[tor, predicator sau profet). Etalo- nul evalu[rii este Evanghelia lui Cristos.

272727Cum2727 putem aplica principiul pe care ni/l d[ Pavel aici? S[ presupunem c[ cineva preyint[ ]n biserica ta un mesaj care se pretinde a fi o profe'ie de la Duhul Sf=nt. Sau, cineva poveste;te un vis sau

o revela'ie despre care el spune c[ este de la Dum- neyeu. Ce ar trebui s[ faci?

a) S[ accep'i toate profe'iile ;i revela'iile ca fiind de la Duhul lui Dumneyeu.

b) S[ accep'i orice ca fiind de la Duhul Sf=nt dac[ un membru cu o bun[ reputa'ie ]n biseric[ sau un pastor cunoscut o d[ ca fi- ind o profe'ie, o interpretare sau o revela'ie.

c) S[ deciyi asupra sursei mesajului pe baya vie'ii pe care o duce mesagerul.

d) Pune/'i ]ntrebarea+ `Mesajul sau revela'ia este ]n acord cu Evanghelia lui Cristos?~

2828282828 Cite;te urm[toarele texte+ Ioan 14.26: 16.13/14:

1 Ioan 4.1/3. ‘n care dintre aceste versete g[se;ti

expus acela;i principiu pe care ]l d[ ;i Pavel pentru

a ;ti dac[ mesajul este sau nu de la Duhul Sf=nt?

48

Galateni ;i Romani

Observ[ c[, ]n Ioan 14.26, Isus le promite urma- ;ilor S[i c[ Duhul Sf=nt ]i ]nva'[ toate lucrurile. Acela;i verset afirm[ c[ Duhul Sf=nt le va aduce aminte tot ceea ce i/a ]nv['at Isus. Aceasta ]nseam- n[ c[ tot ceea ce ]nva'[ Duhul Sf=nt este ]n acord cu ceea ce a ]nv['at Isus. Principiul este ;i mai clar ]n Ioan 16. Aici, Isus afirm[ c[ Duhul Sf=nt, (Duhul Adev[rului) ne va c[l[uyi ]n tot adev[rul. El va lua lucrurile lui Isus ;i ni le va descoperi. Cu alte cu- vinte, mesajele care vin de la Duhul Sf=nt reveleay[ ]nv['[turi ale Domnului Isus ;i ‘l glorific[ pe El. G[sim acela;i principiu exprimat clar ]n 1 Ioan 4.1/3. Aici ni se spune cum putem s[ cercet[m duhurile. Duhul lui Dumneyeu m[rturise;te c[ Isus Cristos a venit ]n trup. Acesta este mesajul Evan- gheliei — Isus M=ntuitorul ;i Mesia a venit ca om. Orice duh care nu¬L recunoa;te pe Isus ca M=ntuitor nu este ]n acord cu Evanghelia ;i nu este de la Dum- neyeu. Revela'ii, vise, vedenii sau mesaje care nu sunt ]n acord cu Evanghelia lui Cristos nu sunt de la Dumneyeu.

]n acord cu Evanghelia lui Cristos nu sunt de la Dumneyeu. EVANGHELIA ESTE DE LA DUMNEYEU,

EVANGHELIA ESTE DE LA DUMNEYEU, NU DE LA OAMENI Galateni 1.10/12

Obiectivul 5. S[ discu'i ;i s[ aplici ]n propria ta slujb[ cuvintele lui Pavel despre sursa mesaju- lui s[u.

2929292929 Care sunt cele patru afirma'ii pe care apostolul

Pavel le face despre sursa Evangheliei sale, ]n Gala-

teni 1.11/12? Trei ne spun de unde nu a venit ea. A patra ne spune de unde a venit.

Putem considera cuvintele `nu de la oameni~ ca fiind afirma'ia principal[ pe care Pavel o deyvolt[ ;i o dovede;te prin urm[toarele trei afirma'ii. `Nu de la oameni~ ]nseamn[ c[ Evanghelia lui Pavel nu este de origine uman[. El ]ncepe fraya cu `Pentru c[~ ;i apoi aduce doveyile. El nu a primit/o de la oameni, adic[ nu este tradi'e omeneasc[. Nici n/a ]nv['at/o pe dinafar[ de la cineva care o cuno;tea. El a primit Evanghelia prin revela'ie divin[ de la Isus Cristos ‘nsu;i. ‘n'elesul principal al cuv=ntului `revela'ie~ este acela de `deyv[luire~. Este ceva ce afl[m sau cu- noa;tem deoarece ne/a fost deyv[luit ]nc=t s[ pu- tem vedea. Desigur, noi nu am fi putut s[ cunoa;tem lucrurile spirituale dac[ Dumneyeu nu ar fi luat ini- 'iativa s[ ni le deyv[luie, s[ ni le reveleye. ‘n verse- tul 12, Pavel spune c[ a primit Evanghelia prin re- vela'ie de la Dumneyeu, ;i con'inutul acestei reve- la'ii este Isus. ‘n urm[toarea sec'iune a capitolului, el explic[ mai detaliat ceea ce a afirmat ]n versetele 11 ;i 12. Aceste versete pot avea o aplica'ie practic[ pen- tru fiecare dintre noi. De;i nu ne putem a;tepta s[ avem exact aceea;i experien'[ ca Pavel, noi trebuie s[/L recunoa;tem personal pe Cristos. Nimeni nu¬L poate sluji eficient pe Cristos dac[ nu a avut o ]n- t=lnire personal[ cu El. Cuvintele lui Pavel se pot aplica ;i fiec[rui mesaj. La fel ca Pavel, noi ar trebui s[ primim mesajele de la Dumneyeu.

ConvertireaConvertireaConvertireaConvertireaConvertirea ;i;i;i;i;i ]ns[rcinarea]ns[rcinarea]ns[rcinarea]ns[rcinarea]ns[rcinarea luiluiluiluilui PavelPavelPavelPavelPavel

Galateni 1.13/24

OPOYIæIA LUI FAæ“ DE EVANGHELIE

1.13-14

Obiectivul 6. S[ po'i numi patru termeni pe care ]i folose;te Pavel pentru a se descrie pe sine ;i via'a sa ]nainte de convertire.

Pavel vorbe;te aici despre poyi'ia pe care o de'inuse ]n iudaism. El vorbe;te despre `purtarea~ de alt[dat[. El men'ioneay[ de dou[ ori `]n reli- giunea iudeilor~. Este clar acum c[ el privea iuda- ismul ;i cre;tinismul ca fiind dou[ religii diferite. La ]nceput, iudaismul a fost principala cale ]n planul

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa

49

de m=ntuire al lui Dumneyeu. Prin evrei, Dumne- yeu …i/a revelat Cuv=ntul, ;i tot dintre evrei a venit Mesia. Dar, pe vremea lui Pavel, iudaismul p[r[sise calea stabilit[ de Dumneyeu ]n planul S[u. C=nd

iudaismul L/a respins pe Mesia, toate ritualurile ;i regulile acestuia, care ar[tau spre El, au devenit f[r[ sens. Iudaiyatorii ]i ]nv['au pe galateni s[ priveasc[

la iudaism ca la o cale spre ]ndrept['ire. Pavel arat[

prin propria lui experien'[ c[ iudaismul a luat/o pe

o cale gre;it[. El fusese extrem de yelos ;i loial iu-

daismului. …i chiar loialitatea lui fa'[ de o religie

care respinsese adev[rul l/a f[cut pe Pavel s[ per- secute `Biserica lui Dumneyeu~. ‘n devotamentul s[u fa'[ de Lege, el a fost chiar mai fanatic dec=t iudaiyatorii, p=n[ c=nd a descoperit c[, lupt=nd ]m- potriva Evangheliei, el lupta ]mpotriva lui Dumne- yeu.

3030303030 Ce rela'ie vede Pavel ]ntre iudaism ;i cre;ti-

nism?

a) Ambele sunt la fel de acceptabile.

b) Iudaismul ]i este superior cre;tinismului, ]n unele privin'e.

c) Iudaismul ;i cre;tinismul sunt de fapt a- ceea;i religie.

d) Iudaismul ;i cre;tinismul sunt religii di- ferite.

3131313131 ‘n lumina acestor versete, cum i¬ai r[spunde

unei persoane care 'i/ar spune+ `Nu conteay[ ce

creyi, c=t[ vreme e;ti sincer ]n credin'a ta~?

‘n multe ocayii, Pavel accentueay[ asupra des[-

v=r;irii sale ]n iudaism ]nainte de convertire. Numai

o revela'ie divin[ l/ar fi putut convinge de adev[rul

Evangheliei. El era un apostol al Legii: numai Dum- neyeu a putut s[/l transforme ]ntr/un apostol al lui Cristos.

3232323232 Scrie termenii pe care ]i folose;te Pavel pentru

a ar[ta ce evreu des[v=r;it fusese el.

Faptele Apostolilor 22.3

Faptele Apostolilor 26.4/5

Romani 11.1

2

Corinteni 11.22

2

Timotei 1.3

Filipeni 3.5/6

3333333333 De ce creyi c[ insist[ Pavel asupra devotamen-

tului s[u deplin din trecut fa'[ de iudaism ]n aceas-

t[ scrisoare c[tre galateni?

3434343434 Deja ai v[yut imaginea lui Pavel ca prigonitor,

]n Faptele Apostolilor. S[ vedem acum cum se re- fer[ el la acea perioad[ a vie'ii sale, ]n 1 Corinteni 15.9 ;i 1 Timotei 1.12/16. Pe vremea aceea era plin de r=vn[ s[ fac[ ceea ce credea c[ este voia lui Dum- neyeu. Privind ]napoi, cum se nume;te pe sine? De ce ?

REVELAæIA …I C“L“UYIREA LUI DUMNEYEU

1.15/24

‘n aceste versete, Pavel continu[ s[ deyvolte ceea ce afirmase ]n versetele 11 ;i 12. Aici, el arat[ c[ Evanghelia ;i lucrarea lui sunt de la Dumneyeu, nu de la ceilal'i apostoli. El a fost ales de c[tre Dum- neyeu pentru lucrare, a fost chemat ;i convertit prin harul S[u ;i a fost c[l[uyit, ]n lucrarea de propov[- duire, de c[tre Dumneyeu.

AlesAlesAlesAlesAles dedededede DumneyeuDumneyeuDumneyeuDumneyeuDumneyeu pentrupentrupentrupentrupentru slujireslujireslujireslujireslujire

Obiectivul 7. S[ sco'i ]n eviden'[ suveranitatea lui Dumneyeu ]n chemarea lui Pavel ;i s[ descrii tipul de predestina'ie la care se refer[ el ]n Ga- lateni 1.15/16.

50

Galateni ;i Romani

Cite;te versetele 15/17. Este scris+ `M/a pus deo- parte din p=ntecele mamei mele.~ Cu alte cuvinte, chiar ]nainte ca el s[ se fi n[scut, Dumneyeu ]l ale- sese pentru o lucrare special[.

3535353535 Compar[ Ieremia 1.4-5 cu Galateni 1.15-16. Ce

asem[n[ri sunt ]ntre experien'a lui Ieremia ;i cea a

lui Pavel?

ChematChematChematChematChemat ;i;i;i;i;i convertitconvertitconvertitconvertitconvertit

S[ privim la versetele din Galateni 1.15-16 ]n traducerea New English Bible+

`Dar atunci, ]n buna Sa pl[cere, Dumneyeu — care m[ pusese deoparte de la na;tere ;i m¬a chemat prin harul S[u — a ales s[¬L reveleye pe Fiul S[u mie ;i prin mine, pentru ca s[¬L pot proclama printre Neamuri.~

Trebuie s[ ne amintim c[ Pavel vorbe;te des- pre suveranitatea lui Dumneyeu ]n a alege pe cine vrea El pentru lucrarea Sa. ‘n planul de m=ntuire al lui Dumneyeu, Pavel a fost ales pentru o lucrare spe- cial[. Planul lui Dumneyeu pentru el era s[ predice Evanghelia printre Neamuri. Uit[¬te din nou peste studiul cuvintelor ca s[ veyi ce se spune despre predestina'ie ;i suverani- tatea lui Dumneyeu. Teologii au avut lungi contro- verse ]n problema predestina'iei sau alegerii divi- ne. Vom privi mai ]ndeaproape la acest subiect ]n studiul epistolei c[tre Romani. Aici, Pavel vorbe;te ]n mod clar despre faptul c[ Dumneyeu l¬a predes- tinat. Dar predestinat pentru ce? S[ privim din nou la versetele 15 ;i 16. Ele ne arat[ dou[ ac'iuni importante ale lui Dumneyeu, ur- mate de scopul imediat ;i apoi de scopul ultim al a- cestor ac'iuni. Putem s[ ilustr[m ]n modul urm[tor+

Dumneyeu m¬a pus deoparte din p=ntecele mamei

important[

Pavel a fost chemat ]n acela;i timp at=t la m=n- tuire, c=t ;i la slujire, ]n lucrare. …i revela'ia lui Isus Cristos, at=t lui, c=t ;i prin Pavel, a fost o revela'ie pentru m=ntuire ;i slujire. …i noi suntem m=ntui'i pentru a¬L sluji pe Dumneyeu. O revela'ie a lui Cris- tos pentru ;i prin noi este esen'ial[ dac[ dorim s[¬L preyent[m pe Cristos acelora care nu¬L cunosc. Ei trebuie s[¬L poat[ vedea ]n noi. C=nd Pavel vorbe;te despre predicarea lui Cris- tos p[g=nilor, el nu se refer[ la ni;te triburi necivi- liyate, care tr[iau undeva ]n jungl[. Cuv=ntul tradus `p[g=ni~ ]n traducerea King James ]nseamn[ na- 'iuni, popoarele neevree din lume. (‘n traducerea rom=neasc[, cuv=ntul grec este tradus prin `Nea- muri~ — sensul este acela;i — n.tr.) Dumneyeu l¬a ales pe Pavel ca s[ le vesteasc[ Evanghelia. Sensul cel mai adecvat al cuv=ntului este acela de oameni care nu¬L cunosc pe Dum- neyeul adev[rat.

S[ vedem acum ]n ce mod se aplic[ aceast[ afirma'ie a lui Pavel (despre predicarea lui Cristos ]ntre Neamuri) motivului pentru care a scris el e-acela de oameni care nu¬L cunosc pe Dum- neyeul adev[rat. pistola. Prima ac'iune A doua ac'iune

pistola.Cristos ]ntre Neamuri) motivului pentru care a scris el e- Prima ac'iune A doua ac'iune important[

Prima ac'iune

A doua ac'iune important[

M¬a chemat prin harul S[u

Ca s[¬L descopere ]n mine pe Fiul S[u

3838383838 Bisericile Galatiei erau formate ]n majoritate din

evrei sau din neevrei (Neamuri)?3 8 Bisericile Galatiei erau formate ]n majoritate din Scopul imediat Ca s[¬L vestesc ]ntre Neamuri

Scopul imediat

Ca s[¬L vestesc ]ntre Neamuri

Scopul ultim(Neamuri)? Scopul imediat Ca s[¬L vestesc ]ntre Neamuri 3 9 3 9 3 9 3 9

3939393939 Cine le¬a dus Evanghelia pentru prima dat[?

3636363636 Compar=nd Galateni 1.15-16 cu Ieremia 1.4-5,

la ce fel de predestinare se refer[ Pavel+ pentru

m=ntuire, sau pentru slujire?

373737Creyi3737 tu c[ Dumneyeu are un plan pentru via'a ta, c[ El te¬a chemat s[¬L sluje;ti ]ntr¬un anumit mod? Dac[ este a;a, cum este afectat[ atitudinea ta fa'[ de lucrarea Sa pentru tine?

Vedem c[ galatenii erau inclu;i ]n `Neamurile~ c[rora Pavel le¬a dus Evanghelia. Dumneyeu este Acela care l¬a trimis la ei. Evanghelia pe care le¬a predicat¬o a fost revela'ia lui Cristos pe care o pri- mise direct de la Dumneyeu. Aceasta r[spunde afirma'iei iudaiyatorilor c[ Pavel nu era de fapt a- postol ;i Evanghelia pe care o predica el nu era ade- v[rat[.

4040404040 S[ citim acum trei relat[ri ale convertirii lui

Pavel, c[ut=nd dovada pentru Galateni 1.11-12. Fiecare relatare ne d[ unele detalii care nu sunt ]n celelalte. ‘n timp ce cite;ti, caut[ chemarea lui Pa-

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa

51

vel pentru Neamuri ;i mesajul m=ntuirii Neamu- rilor prin credin'a ]n Isus Cristos. Compar[ Gala- teni 1.1 cu Fapte 9.1-19. Cui i se reveleay[ c[ Dum- neyeu are s[¬l trimit[ pe Pavel la Neamuri?

Se spune ]n Fapte 9 despre persoana care a primit revela'ia c[ ar fi spus¬o ;i altcuiva?

4141414141 Compar[ Galateni 1.1, 11-12 cu Fapte 22.3-16.

Din cele spuse de Anania lui Pavel, cui va m[rturisi

Pavel Evanghelia ;i care va fi mesajul s[u?

4242424242 Compar[ Galateni 1.1, 11-12 cu Fapte 26.12-20

;i copiay[ cuvintele care con'in at=t chemarea lui Pavel de a le propov[dui Neamurilor, c=t ;i mesa- jul m=ntuirii prin credin'a ]n Isus Cristos, pe care trebuia s[¬l duc[.

C[l[uyitC[l[uyitC[l[uyitC[l[uyitC[l[uyit spresprespresprespre slujireslujireslujireslujireslujire

Obiectivul 8. S[ po'i cita doveyile pe care le d[ Pavel pentru apostolia sa ]n Galateni 1 ;i s[ ]n'elegi importan'a lor pentru restul epistolei ;i pentru acceptarea autorit['ii epistolei.

C=nd cite;ti pentru prima oar[ Galateni 1.16¬26, s¬ar putea s[ te ]ntrebi de ce istorise;te Pavel tot ce s¬a ]nt=mplat imediat dup[ convertirea sa. Observ[ cuv=ntul `]ndat[~, ]n versetul 16. Este important. Pavel le face cunoscut galatenilor c[ el nu s¬a dus la apostoli sau la conduc[torii Bisericii din Ierusalim pentru a afla de la ei mesajul pe care trebuie s[¬l predice sau unde s[ mearg[. Dumneyeu este Cel care i¬a dat chemarea, mesajul ;i direc'ionarea.

4343434343 Cite;te Fapte 9.19-30 ;i compar[ cu Galateni

1.16-24. La c=t timp dup[ convertirea sa a ]nceput

Pavel s[ predice? (Fapte 9.20)

4444444444 Care a fost mesajul lui Pavel ]n sinagoga din

Damasc? (Fapte 9.20)

4545454545 ‘ntoarce la harta de la pagina 8 ;i localiyeay[

pe hart[ Damascul ;i Arabia. ‘n ce direc'ie a c[l[torit

Pavel de la Damasc (]n Siria) spre Arabia?

Pavel nu ne spune ]n care parte a Arabiei s¬a dus, nici c=t timp a stat acolo. Unii cred c[ s¬a dus spre sud, la Muntele Sinai, unde Dumneyeu a dat Legea lui Moise. Ei cred c[ ]n acest timp, Dumne- yeu l¬a ajutat s[ revad[ toate ]nv['[turile Legii (]n care fusese instruit) ;i i¬a ar[tat cum se leag[ acestea de Cristos. Fie c[ a fost a;a, fie c[ nu, vedem c[ atunci c=nd ];i scap[ via'a ]n Damasc, el nu¬i ]n- toarce spatele chem[rii pe care o primise. Mai t=ryiu ]l g[sim la Ierusalim, pentru o scurt[ perioad[ de timp. El preyint[ Evanghelia ]n sinagogi ;i¬i convinge pe oameni c[ Isus este Cristosul. La ]nceput, cre;tinii nu puteau crede c[ prigonitorul lor s¬a convertit cu adev[rat ;i se temeau de o curs[. Dar Barnaba este convins de sinceritatea lui ;i ]l pre- yint[ bisericii. S[ ne reamintim acum problema din Galatia. Iudaiyatorii ]ncercau s[¬i conving[ pe galateni c[ Evanghelia lui Pavel nu este cea adev[rat[, c[ este diferit[ de cea pe care o predicau ceilal'i apostoli la Ierusalim. Av=nd ]n vedere acest fapt, Pavel le face cunoscut galatenilor ce s¬a ]nt=mplat c=nd el a fost la Ierusalim.

4646464646 Cine au fost cei doi conduc[tori importan'i ai

bisericii, cu care s¬a ]nt=lnit Pavel la Ierusalim? (Ga-

lateni 1.18-19).

Dac[ Pavel ar fi predicat o Evanghelie fals[, putem fi siguri c[ Petru ;i Iacov l¬ar fi corectat, dar nu ni se relateay[ despre a;a ceva. Dimpotriv[, cu- vinte foarte frumoase la adresa lui Pavel s¬au r[s- p=ndit ]n toate bisericile din Iudeea.

474747Ce4747

(1.22-23)

au auyit ei despre ceea ce predica Pavel?

Compar=nd diferitele pasaje din Faptele Apos- tolilor, afl[m c[ ni;te evrei necre;tini din Ierusalim aveau de g=nd s[¬l omoare pe Pavel. Dar Dumne- yeu i¬a vorbit lui Pavel ;i i¬a spus s[ p[r[seasc[

52

Galateni ;i Romani

 

DOVADADOVADADOVADADOVADADOVADA APOSTOLIEIAPOSTOLIEIAPOSTOLIEIAPOSTOLIEIAPOSTOLIEI