oporul evreu a avut o istorie aparte fata de celelalte popoare din Orientul Apropiat, fiind intotdeauna in relatie cu religia

sa, mozaismul. Un pilon important al evolutiei religioase a iudeilor il reprezinta pastrarea religiei intacte, nealterata de diverse influente ale popoarelor vecine,toate politeiste, desi acestea si-au manifestat efectele in diferite zone generand chiar anumite masuri drastice (in timp ce Moise era pe munte evreii si-au facut un vitel de aur, renegandu-l pe Iahve, soldandu-se cu uciderea multor evrei de catre leviti; Ieroboam, dupa separarea Israelului de Iuda <926>, a ridicat doua sanctuare la Betel (in sud) si la Dan (nord), unde se adorau vitei de aur). De aceea, pentru ca poporul sa nu apostazieze de la religia sa, Dumnezeu a trimis in mijlocul lui trambite ale adevarului, profetii. Fenomenul profetic, contrar traditiei formate, nu este specific poprului israelit. In ultimul secol s-au facut numeroase excavari arheologice acestea aducand la lumina dovezi impotriva unicitatii fenomenului israelit. In orasul din Mesopotamia, Mari, pe raul Eufrat, s-au gasit mai multe scrisori datand inca din secolul XVIII i.Hr care descriu activitati si mesaje ale unor tipuri diferite de oracole care poarta anumite asemanari cu profetii israeliti de mai tarziu.1 Cuvantul ebraic navi - profet, poate avea in limba aceasta in sens activ desemnand pe cel care vesteste, vorbeste pentru altul, sau sens pasiv, cel care este chemat [de Iahve]2. In limba greaca, cuvantul profet indica pe acela care vorbeste pentru altul. Referirile extrabiblice ale acestui cuvant sunt extrem de rare si etimologia acestuia este nesigura, desi originea sa este legata de obicei de verbul akkadian nabu, a chema, a anunta, a numi. Mai putea desemna si cel ce cheama sau cel ce este chemat3. In timp ce in nord cel mai folosit termen era navi, in sud, si mai ales in Ierusalim, era preferat termenul de hozeh - vizionar. Acest rol apare principal in texte originare din sud (Amos, Isaia, 1, 2 Cronici). Traditia istorica iudaica indica faptul ca acestia erau activi in mod special in perioada monarhiei tarzii (in timpul conducerii lui David, Solomon si Roboam), dar consemnari avem pana in perioada exilului (1 Cronica 21:9; 25:5; 29:29). Titlul de vizionar indica in mod clar modul in care aceste persoane primeau revelatiile, si trei profeti iudaici vorbesc despre originea acestora vizionara ( Amos 1:1, Miheia 1:1; Isaia 1:1) in timp ce al patrulea (Iezechiel) prezinta numeroase descrieri ale viziunilor revelatoare. Profetii spun foarte putine despre despre experientele lor si despre chemarile lor la profetie sunt putine descrieri (Isaia 6, Iezechiel 1-3). Exista insa indeajuns de multe indicii pentru a dovedi faptul ca acest proces avea loc cand peste individ era Mana Domnului (I Regi 18:46; II Regi 3:15; Iezechiel 1:3), sau s-a odihnit peste ei duhul (Numerii 11:25-26). Nu se poate trasa o istorie clara a dezvoltarii fenomenului profetic, acesta putand fi patruns numai luand in particular fiecare caz de profet intelegand relatiile sociale si istorice ale timpului respectiv. Profetii noi, sau cei carora li s-a fixat in scris profetiile sunt in numar 16. dintre acestia patru sunt numiti profeti mari: Isaia, Ieremia, Iezechiel si Daniel, si doisprezece sunt numiti profeti mici4. Deosebirea dintre profetii mari si cei mici priveste extensiunea scrierii unora in raport cu a celorlalti5
1 2 3 4

Prolog

R. P. Wilson, Prophecy in Encyclopedia of Religion second edition, volumul 11, 2005, pag. 7429; A. Mihaila, Introducere in Studiul Vechiului Testament,- curs, pagina 121; R. P. Wilson, op. cit. pagina 7431; N. Ciudin, Studiul Vechiului Testament, IBMBOR, Bucuresti, 2002, pagina 174 dar domnul Mihaila in cursul sau imparte profetii in cei trei mari profei (Isaia, Ieremia, Iezechiel) care funcioneaz analog celor 3 patriarhi biblici, iar cei 12 profei mici analog celor 12 triburi, pagina 121; N. Ciudin, op. cit. , pagina 175

Capitolul 1
-context istoric, viataiecarui profet mare ii survine o perioada de importanta din cadrul istoriei israelite: profetului Isaia ii corespunde perioada razboiului siro-efraimit (734/3 733/2 i.Hr.), dar si timpul invaziilor asiriene, un sir de campanii militare care s-au soldat cu prabusirea regatului nordic al Israelui (722). Ieremia apartine unei perioade turbulente care se incheie cu pierderea totala a independentei regatului Iuda, profetul devenind el insusi parte a diasporei iudaice in Egipt. Unei perioade grele a istoriei israelite, exilul, ii corespunde un profet la fel de greu de inteles si de complex ca si expunere a simbolurilor divine: Iezechiel (ebraica Yehezqe'l). Acesta este cunoscut in mod direct din cartea biblica omonima care contine descrieri la persoana I a revelatiilor sale. Contextul istoric al timpului profetului este dezastruos pentru situatia poprului iudeu. In jurul datei de nastere a profetului regatul Iuda era nominal un stat vasal celui asirian. Moartea ultimului mare rege Ashurbanipal a marcat inceputul declinului asirienilor care 20 de ani mai tarziu au disparut din contextul istoric, creandu-se astfel un vid de putere care va fi in curand umplut de Egipt si de recent infiintatul stat Babilonian. Regele Iosia se aliaza cu babilonienii, insa isi pierde viata impotriva egiptenilor pe coasta (II Regi 23:29-30; II Cronici 35:20-24). Fiul sau, Ioahaz, este detronat de egipteni dupa trei luni de domnie, dupa care fiul sau Eliakim, numit apoi Ioakim, a condus ca o marioneta a egiptenilor pana la batalia de la Carchemish, pe Eufrat (605 i.Hr.), care a adus intreaga zona sub influenta babiloniana. Urmatorii 20 de ani aduc Iuda tot mai aproape de dezastrul total ca rezultat a unei conduceri slabe si ineficiente. Iezechiel a fost deportat impreuna cu alte mii de persoane dupa prima incursiune babiloniana in Ierusalim in 598 i.Hr. (II Regi 24:12-16). Viziunea tronului cinci ani mai tarziu a coincis cu revolta lui Zedechia, instigata de partida militara si sustinuta de noul conducator egiptean Psammetichus II. Finalul acestei revolte este previzibil ea soldandu-se cu asediul si distrugerea Ierusalimului (588 i.Hr.), urmata de alte deportari care au pus capat statului national si monarhiei dupa o existenta de mai mult de patru sute de ani6. In acest moment negru al exilului isi face aparitia al treilea profet mare, Iezechiel (tradus din evreieste Dumnezeu este tare sau Dumnezeu intareste). Dupa insemnarea cuvantului se pare ca profetul n-a luat acest nume decat dupa chemarea sa la profetie. El a fost fiul lui Buzi, un preot si poate chiar el a fost preot (1:3), descendent din Tadoc, pe care el il aminteste in viziunile profetice cu privire la templul cel nou (40:46; 43:19; 44:15). Evenimentul istoric major pe care l-a trait profetul ne da un cadru al vietii lui. Prima cadere a Ierusalimului s-a petrecut in 597 i.Hr. Si a avut ca urmare deportarea. Cand se deschide cartea lui Iezechiel, profetul se afla in Babilon in mijlocul celor robiti, la raul Chobar, iar din 1:1, 33:21 si 40:1 rezulta ca se afla printre primii deportati. I s-a fixat domiciliul intr-un loc numit Tel Aviv (Tl 'Abhbh, 3:15 Textul Masoretic), unde avea o casa (8:1), langa raul Chobar; din 1, 1-3 reiese ca si-ar fi primit investirea ca profet la 31 iulie 593. in timpul celui de-al doilea asediu al Ierusalimului, in 586 i. Hr. ii moare sotia, dar Dumnezeu ii impune sa nu o jeleasca si sa nu tina doliu, pentru a arata ca este vorba despre un semn divin. Pentru ultima parte a vietii sale avem putine informatii. Daca avea treizeci de ani in 593 i.Hr. e greu de presupus ca a mai trait sa vada ridicarea lui Cyrus si inceputurile intoarcerii; de altfel, nimic din carte nu sugereaza asa ceva. Nu exista nici o marturie ca Iezechiel s-ar fi intors vreodata in tara sa de origine.

J. L. Mays, Ezekiel Interpretation: a Bible Commentary for Teaching and Preaching,John Knox Press, Louisville, 1990, page 11.

rimul capitol al cartii profetului Iezechiel este printre cele mai complexe capitole ale Vechiului Testament din pricina simbolurilor, imaginilor acustice si vizuale, punctelor teologice pe care le evidentiaza, si mai ales , a disputelor, parerilor diferite pe care le-a starnit de-a lungul istoriei exegetice a cartii pornind de la sfantul Irineu de Lyon, Origen, papa Grigorie cel Mare pana la comentatorii moderni intre care il putem aminti pe Zimmerli. In diferitele curente de interpretare moderne capitolul intai a fost supus mai multor impartiri pe teme din cauza numeroaselor locuri mai greu de inteles ale sale. Desi este un profet important, persoana Iezechiel a disparut in spatele cartii care-i poarta numele, despre el avand putine informatii, si acestea venite din cartea sa. Din primele trei versete aflam ca el este preot, probabil fiul unui alt preot, care isi avea resedinta langa raul Chobar. Era un lucru destul de obisnuit ca evreii din diaspora sa se organizeze in jurul apelor. La o citire mai atenta a acestor versete vom observa o trecere de la persoana I singular (versetul 1), la persoana a III-a (versetul trei). Aceasta diferenta este trecuta cu vederea de catre Biblia Sinodala a Institutului Biblic, in schimb toate celelalte versiuni prezentate remarca aceasta schimbare de persoana. Aceasta diferenta pare sa indice o suprapunere de texte, survenita probabil in cursul redactarilor succesive ale cartii. Aceste versete par sa dea anumite informatii cronologice: in anul al treizecilea, in luna a patra, in ziua a cincea...anul al cincilea de robie al regelui Ioachim.... Regele Ioachim a fost regele Iudei pentru 3 luni dupa care a fost deportat in Babilon de catre regele Nebuchadnezzar7 in 598 i.Hr. Si a petrecut 37 de ani in Babilon, rezultand ca anul chemarii lui Iezechiel a fost 593 i.Hr. Practica datarii de la inceputul domniei lui Ioachim este raspandita in cartea lui Iezechiel si poate fi adaugata de catre Iezechiel insusi la revizuirea cartii sau de catre unul din discipolii sai. Mai mult efort trebuie depus pentru explicarea anului al treizecilea. Acest an a fost interpretat ca facand referire la gasirea tablelor legii in templu de catre Iosia, ipoteza care poate fi susutinuta cronologic. Alta ipoteza poate fi incercarea de citire a anuluial treilea8, insa aceasta ipoteza nu se sustine pe baza marturiilor manuscriselor. Papa Grigore cel Mare pare sa detina raspunsul la aceasta dilema interpretand aceasta data ca fiind varsta lui Iezechiel atunci cand a fost facut preot. El interpreteaza fara ezitari indicatia cronologica, atat de disputata de comentatorii moderni, drept un fapt biografic; aceasta se refera la varsta implinita, matura (in aetate perfecta), la care profetul poate purta cuvantul Domnului9. Kabot (kbhdh) stralucirea vederii dumnezeiesti Cuvantul ebraic kabod inseamna greutate (inportanta), glorie, splendoare10 . Desemneaza manifestara misteriosa a prezentei divine in cult. Ea ajunge pana la urma, in mentalitati, sa fie legata strict de templul din Ierusalim si mai ales de sanctuarul interior, Sfinta Sfintelor 11.Poate fi folosit nu doar pentru a defini puterea Domnului in natura si istorie, ci si pentru a descrie o manifestare externa a ultimei realitati, vazuta de profet in extaz, dar invizibila ochiului natural. La Iezechiel ideea stralucirii vedeniei lui Dumnezeu este asociata luminii. Viziunea a venit si la Iezechiel printr-o stare de transa, extaz printr-o expresie imprumutata de la un tip mai vechi si mai mult mai primitiv de profetie, mana lui Yahve a fost peste el (cf. I Regi 18:46; II Regi 3:15). Descrierea a ceea ce a vazut cand cerurile s-au deschis sunt imprumutate din diferite surse: mediul preotesc, poezia veche (Ps. 18), viziuni experiate de predecesorii profeti (I Regi 22:19-22; Isaia 6:18).
7 8 9 10 11

Capitolul 2

J. L. Mays, op.cit., pagina 16 A. York, Ezekiel I: Inaugural and restoration visions?, in Vetus Testamentum volumul 27, pag.82-86; Septuaginta, Colegiul Noua Europa, Polirom, 2008, nota 1 complementara, pagina 247 G. Quispel, Ezekiel 1:26 in Jewish Mysticism and Gnosis, in Vigiliae Christanae, volumul 34, pag. 1-13; Septuaginta, note de subsol, pagina 50

Astfel, in sens original, kabod desemna fenomenul unui foc divin acompaniat de o teofanie; dar ca o manifestare a majestatii lui Iahva a acumulat o directa conexiune cu qodes, ntura divina neapropiata. Uneori kabod a fost inteles ca o imagine (reflectie) a lui qodes; unori poate reprezenta si stralucirea si slava din cealalta lume, slava de lumina cereasca cu care sfintenia este acoperita. In orice caz, kabod este un atribut cosmic al divinitatii care, moral, este neutru. Acolo unde este vorba despre natura personala a lui Dumnezeu, unicul termen aplicabil este qodes12. In primul verset avem prezenta unei vedenii a lui Dumnezeu. Aceste vedenii misterioase (kabod) se presupunea ca apar la ungerea in preotie (Levitic 9:6). Asadar, este posibil ca Iezechiel sa fi fost chemat ca profet in acelasi an in care a fost uns preot, probabil in timpului actului de sfintire. Acest termen mai apare si in versetul 26, alaturi de infatisare ca de om. Ideea stralucirii divine a fost asociata cu Chivotul din timpuri stravechi, perpetuata de traditia preoteasca, traditie care nu era straina de Iezechiel. Scena vederii stralucirii dumnezeiesti imprumuta multe elemente din traditie. Misterioasa stralucire dumnezeiasca, manifestata in foc si nor de furtuna, a aparut lui Moise pe Sinai (Iesire 24:15-18) si a umplut cortul mobil cand israelitii isi mutau tabara. In timp ce prezenta ei exprima sfintenie si binecuvantare (Iesire 29:43; Levitic 9:23), putea de asemenea sa fie prevestitoarea judecatii, ca in cazul revoltei lui Core (Numerii 16:19, 42)13. Viziunea Aprilie DeConick evidentiaza ca popoarele antice nu foloseau cuvntul misticism pentru a-si descrie experientele divine14. Cand iudeii si crestinii timpurii descriau experientele lor mistice intr-un singur cuvant ei foloseau des termenul apokalypsis, adica o apocalipsa, revelatie. Merkabah este o forma generala de a numi fenomenul alipit de textele rabinice de maaseh merkabah, care avea de a face cu interpretarea primului capitol de la Iezechiel, atunci cand Dumnezeu apare profetului pe ceea ce pare a fi un car-tron, ebraicul merkabah15. Primele urme post-biblice ale Merkabah se gasesc in literatura apocaliptica si in cateva texte gasite la Qumran. Experienta vizuala incepe cu marele vant, trambita aparitiei divine, acompaniata de un nor vast in jurul caruia scanteiau fulgere, si , acoperita de nor, o sursa puternica de lumina. Si aici se observa cum motivele traditionale si temele mitologice antice asociate aparitiei divine au fuzionat intr-un moment de experiere personala. Vantul puternic este cel cu care Ilie a fost ridicat (II Regi 2:1) si in care Domnul a aparut la final lui Iov (Iov 38:1; 40:6). Vine de la nord, dupa mitologia Canaanita, cu care Iezechiel era obisnuit, locatia adunarii divine (cf. Isaia 14:13). Si a adus norul de furtuna asociat in cultura Canaanita si poezia tarzie israelita cu aparitia divinitatii. (Ps. 18;9-15). Asadar, Baal-zephon, Stapanul Nordului era titlul zeului canaanit care a dat numele localitatii in Iesire 14:2; Numerii 33:7, si canaanitii la ugarit au pictat divinitatile ca salasluindu-se in interiorul unei inaltimi in nord [ srrt (mrym) spn], cf. Isaia 14:13, Ps. 48:2. In versetul patru avem o remarca metalurgica. Biblia Sinodal l traduce ca fiind metal, Septuaginta ca fiind un fel de aliaj ntre aur si argint. In textul ebraic ambra, un aliaj de aur si argint. Insa nu exist nici o dovada in literatura accadian despre ambr, aa c este puin probabil ca Iezechiel s o fi cunoscut. De asemenea ea nu d scanteie (ayin) in foc16. Electrum17 (gr. ) era un aliaj din aur i argint (vide Pliniu, Naturalis historia,
12 13 14

15

16 17

W. Eichrodt, Theology of the Old Testament, volume 1, SCM Press LTD, London, 1961, pagina 277; J. L. Mays, op. cit., pag 19 A. DeConick, What is Early Jewish and Christian Mistycism?, in Paradise Now: Essays on Early Jewish and Christian Mistycism, ed. April DeConick, Syposium Series II,Atalanta, 2006, pag. 1-26; C. Rowland Wheels within the wheels, in The Pere Marquette Lecture In Theology, Marquette University Press, Milwakee, 2007, pagina 15. G. R. Driver, Ezekiels Inaugural Vision, in Vetus Testamentum, volumul 1, pag 61. Regasim aici gandirea sacerdotala traditionala binecunoscuta de catre Iezechiel, prin modelul reflectiei. Astfel, la

33,18). Termenul grecesc mai poate desemna i chihlimbarul, traducere preyent n Biblia de la 1688 (cehribariu). Sensul ebraic haemal este incert, dar termenul accadian inrudit, elmeu, este de asemena folosit pentru a descrie o apariie strlucitoare a lui Dumnezeu18. Acest termen akkadian, elmeu, defineste si o piatra pretioasa de culoare galben-aurie amintita in contexte mitice19 nsa, n versetul 27 putem privi termenul de ambra (electrum) din punctul de vedere al sfinilor prini. Papa Grigorie cel Mare vede n distincia din versetul 27 dintre strlucirea de la mijloc in sus, stralucirea firii dumnezeiti a Mntuirorului, i n cea de la mijloc in jos, stralucirea firii omeneti. In versetul 5 al capitolului isi fac aparitia cele patru creaturi20 - ebr. hayyot. Acest termen ebraic pare aici folosit mai degraba din perspectiva sa de baza, cu vagul sens de creaturi vii. Din perspectiva acestei descrieri este dificil sa intelegem cum creaturile aveau infatisare de om. Septuaginta spune: , adica infatisare de om era peste ele, ceea ce aparent se refera la Yahve. Schimband - "om, cu - "unu ar insemna ca toate ar avea aceeasi forma. O alta posibilitate ar fi aceea ca s-ar referi la postura lor in sus. Sau, probabil, versetul 5b poate fi o glossa. Cele patru creaturi se uitau, cel mai sigur, la cele patru colturi ale pamantului21. Avem in cadrul viziunii o dominanta a cifrei 4, dominanta care trebuie conexata cu impartirea lumii in patru parti (Isaia 11:12 cele patru colturi kanpot ale pamantului). Simbolizeaza capacitatea divina de a controla intreaga lume de a vedea totul, a fi peste tot, fara efort. Aceste notiuni traditionale iudaice au fost intarite mai ales dupa contactul cu Babilonul, a carui literatura plina de patru regiuni ale lumii (kibrt arba'i sau erbetti) si sr ergetti patru vanturi, o notiune care apare in Biblie incepand cu perioada babiloniana (Ieremia 49:36; Iezechiel 37:9; etc.). Versetul 6 exprima o similaritate cu viziunea lui Isaia a serafimilor (capitolul 6), ascestia fiind de asemenea o parte a teofaniei lui Iahve. Un vas de altar din secolul X i.Hr, descoperit la Megiddo, in forma de templu era decorat cu heruvimi (H. G. May, Material Remains of the Megiddo Cult). Asadar, Dumnezeu calatoreste pe aripi de vant (Ps. 18:11) ale caror personificari sunt heruvimii (ibidem); altundeva, Dumnezeu sta pe scaun de heruvimi (I Samuel 4:4; II Samuel 6:2; Ps. 99:1). Forma heruvimilor nu este descrisa de surse; insa ei era inaripati si doua aripi ale lor acopereau chivotul in Sfanta Sfintelor (I Regi 6:27). Combinand aceste informatii aflam ca heruvimii erau purtatorii ceresti ai lui Dumnezeu si pe care se credea ca El troneaza. Infatisarea creaturilor lui Iezechiel este in total acord cu iconografia mesopotamiana si siriana. Divinitatile compuse si fiintele mitice sunt obisnuite in Egipt si Mesopotamia. Insa multiplicarea fetelor in maniera pe care Iezechiel o face este foarte rara. Aceste creaturi sunt numite heruvimi pentru prima data in 9:3. Cu toate acestea cand autorii patristici discuta despre capitolul 1, numesc vietatile heruvimi. Acest termen folosit, heruvim, pentru vietati, semnifica plinatatea cunoasterii. Ebraicul kerub este asimilat cu akkadianul karibu, cu referire la una dintre zeitatile tutelare aflate la intrarea templelor mesopotamiene22 Irineu prezinta o interesanta simbolistica a celor patru animale in perspectiva lucrarii Fiului lui Dumnezeu: leu, explica el, simbolizeaza caliatile imperiale, vitelul scrificiul si rolul de preot, omul reprezinta Intruparea sa, iar vulturul darul Duhului Sfant peste Biserica.23.
raul Chebar profetului nu i-a aparut forma actuala a kebod yhwh, ci reflectia acesteia intr-un strat de electrum o imagine conexata cu sanctuarul chivotului, slava acestuia fiind reflectia slavei neapropiate., W. Eichrodt, op. cit., pagina 423; Septuaginta, not de subsol, pagina 44 M. Greenberg, The Anchor Bible- Ezekiel 1-20, Doubleday, USA, pagina 83;; Privite din perspectiva hristologica, aceste creaturi vii au fost identificate ca reprezentari ale celor patru evanghelisti, primul care statorniceste in scris aceasta traditie fiind sfantul Irineu de Lyon in opera sa Adversus Haeresis; M. Greenberg, op. cit. J. L. Mays, op. cit., pagina 21 A. R. Christman, What did Ezekiel see?, Brill, Leiden, 2005, pagina 16

18 19 20

21 22 23

In versetul 7 avem expresia picioarele lor erau drepte, Septuaginta urmand in acest caz, interpretarea siriaca a acestui loc ebraic obscur. Piciorul vitelului este o reminiscenta a asirianului edu si lamassu. Confundand "cu ,"Septuaginta are si piciorele lor erau drepte24. Textul ebraic aseaza, in versetul 10, fata de om si pe cea de leu pe partea dreapta, asadar, adaugarea Septuagintei in fata si la spate este corecta. In versetul 15 gasim un alt motiv, rotile Celui vechi de zile din profetia lui Daniel 7:9. Aceste roti sunt acelea ale carelor regale sau ale carului zeului-soare, conform carelor soarelui si cailor dedicati soarelui in templu inainte de reforma lui Iosia (II Regi 23:11). In versetul 16 rotile sunt descrise ca fiind de crisolit, de la ebraicul tarshish, o piatra galben-aurie pretioasa, poate topaz (10:9; 28:13; Iesire 28:20; Daniel 10:6). In versetul 26 regasim o alta referire la o piatra, anume safirul. Safirul este intr-adevar lapis lazului, o piatra albastra folosita pentru interior, sigilii, etc. In Iesire 24:10 apare o constructie de lapis lazului clara ca cerul sub picioarele lui Iahve. Septuaginta revizuieste textul in acord cu Iesire 24:1025. Incepand cu versetul 15 regasim viziunea tronului26, una din cele mai expresive imagini ale slavei lui Dumnezeu in Vechiul Testament. Carele sunt des amintite ca simbol al divinitatii regale (Fac. 41:43; I Samuel 8:11; II Samuel 15:1; I Regi 1:5). Ilie si Elisei sunt numiti carele lui Israel si calaretii lui (II Regi 2:12; 13:14), adica sunt egali in potenta profetica in cavaleria Israelului. Ocazional este amintit carul lui Dumnezeu indicand puterea divina, in timpul exodului (Ies. 3:8), sau din Sinai (Ps. 68:17) sau ca simbol al furiei divine in judecata (Isaia 66:15)27 Intrand in conceptul tronului-car gasim heruvimii si motivele carului regal. Tronul heruvimilor este cunoscut din surse arheologice. Pe sarcofagul din secolul X i.Hr al regelui Hiram al Gebalului, conducatorul este infatisatasezat pe un tron sprijinit de heruvimi; si un rege canaanit este intronat similar pe un interior din Megiddo. Heruvimul era un leu inaripat cu cap uman si poate fi comparat cu vitelul inaripat cu cap de om din Mesopotamia (vezi Gordon Laud, The Megiddo Ivories)28. Fara indoiala cel mai dificil si mai obscur text al capitolului este descrierea carului. Profetul ne prezinta imaginea cuprinsa de lumina si de stralucire aurie. Doar in partea de sus poate deslusi o figura emergenta din stralucirea soarelui, inconjurata de stralucire reflectata ca un curcubeu dupa furtuna. In versetul 26 asemanarea era ca un chip de om (cf. Fac. 1:26-27), Iezechiel incearca sa evite antropomorfismul. In acest moment putem aminti creatia oamnenilor (Facere 1:26-27), din aceeasi traditie sacerdotala prezentata. Acolo umanitatea ( 'adam) este creata dupa asemanarea (demut) lui Dumnezeu. Aici Dumnezeu apare in asemanare omeneasca (demut kemar'eh 'adam)29, concept care va influenta mai tarziu notiunea de Fiu al Omului30.

Incheiere
24

25 26 27 28 29 30

G. A. Buttrick, Ezekiel introduction, in The Interpreters Bible A commentary in twelve volumes, volumul 6, 1980; G. A. Buttrick, op. cit.; in engleza este tradus chariot, mult mai aproape de original. G. A. Buttrick, The interpreters Dictionary of the Bible, Abingdon, Nashville, 1980, pagina 552 idem, Ezekiel introduction. ibidem G. Quispel, op. cit.

Din viziunea lui Iezechiel, tratata sumar si incomplet in paginile trecute, invatam anumite conceptii care au dominat gandirea profetului: suprema transcendenta a lui Dumnezeu, conceptia lui Dumnezeu ca Duh, nelimitat la Templul lui Ierusalim, dar capabil sa apara unde doreste. Aceasta viziune a incitat incercarile de interpretare inca de la inceputurile crestinuismului dar mai ales si in traditia rabinica starnind numeroase diferente de opinie in legatura cu aproape fiecare verset al capitolului. Dar cu toate acestea Iezechiel continua sa fascineze generatiile de-a lungul timpului ivind in sufletele oamenilor uimire, pasiune, frica si chiar confuzie, uneori. Iezechiel, unul din profetii mari, este o personalitate marcanta care a influentat atat traditia rabibica de dupa el si modul de percepere a lui Dumnezeu in afara Templului, dar si-a pus amprenta si asupra crestinismului, anumite elemente specifice lui regasindu-se si la Apostolul Pavel., la imaginea Apostolului Ioan din Apocalipsa dominand astfel evolutia mistica a doua mari traditii religioase, iudaica si crestina. Capitolul 1 al cartii a fost un adevarat izvor de teologie si suntem siguri ca va mai multe de spus despre teologie.

Anexa 1
7

Schita cronologica a contextului in care se plaseaza cartea lui Iezechiel31:

609 i.Hr. batalia de la Megiddo, moartea lui Iosia; 605 i.Hr. batalia de la Carchemis; suprematia Babilonului; 597 i.Hr. deportarea lui Ioakim (Iechonias) in Babilon; 592 i.Hr. investirea ca profet a lui Iezechiel; 588 i.Hr. revolta lui Sedekias; 586 i.Hr. caderea Ierusalimului; 571 i.Hr ultima profetie datata a lui Iezechiel; (29:17-20); 562 i.Hr. moartea lui Nabucodonosor; 560 i.Hr. eliberarea lui Ioakim (IV Regi 25: 27-30); 538 i.Hr. cucerirea Babilonului de catre Cyrus.

Anexa 2
31

Septuaginta, nota 1, pagina 1

Ezekiel 1 in : -limba greaca - BGT32: 1.kai. evge,neto evn tw/| triakostw/| e;tei evn tw/| teta,rtw| mhni. pe,mpth| tou/ mhno.j kai. evgw. h;mhn evn me,sw| th/j aivcmalwsi,aj evpi. tou/ potamou/ tou/ Cobar kai. hvnoi,cqhsan oi` ouvranoi, kai. ei=don o`ra,seij qeou/ 2. pe,mpth| tou/ mhno,j tou/to to. e;toj to. pe,mpton th/j aivcmalwsi,aj tou/ basile,wj Iwakim 3. kai. evge,neto lo,goj kuri,ou pro.j Iezekihl ui`o.n Bouzi to.n i`ere,a evn gh/| Caldai,wn evpi. tou/ potamou/ tou/ Cobar kai. evge,neto evpV evme. cei.r kuri,ou 4. kai. ei=don kai. ivdou. pneu/ma evxai/ron h;rceto avpo. borra/ kai. nefe,lh mega,lh evn auvtw/| kai. fe,ggoj ku,klw| auvtou/ kai. pu/r evxastra,pton kai. evn tw/| me,sw| auvtou/ w`j o[rasij hvle,ktrou evn me,sw| tou/ puro.j kai. fe,ggoj evn auvtw/| 5. kai. evn tw/| me,sw| w`j o`moi,wma tessa,rwn zw,|wn kai. au[th h` o[rasij auvtw/n o`moi,wma avnqrw,pou evpV auvtoi/j 6. kai. te,ssara pro,swpa tw/| e`ni, kai. te,ssarej pte,rugej tw/| e`ni, 7. kai. ta. ske,lh auvtw/n ovrqa, kai. pterwtoi. oi` po,dej auvtw/n kai. spinqh/rej w`j evxastra,ptwn calko,j kai. evlafrai. ai` pte,rugej auvtw/n 8. kai. cei.r avnqrw,pou u`poka,twqen tw/n pteru,gwn auvtw/n evpi. ta. te,ssara me,rh auvtw/n kai. ta. pro,swpa auvtw/n tw/n tessa,rwn 9. ouvk evpestre,fonto evn tw/| badi,zein auvta, e[kaston kate,nanti tou/ prosw,pou auvtw/n evporeu,onto 10. kai. o`moi,wsij tw/n prosw,pwn auvtw/n pro,swpon avnqrw,pou kai. pro,swpon le,ontoj evk dexiw/n toi/j te,ssarsin kai. pro,swpon mo,scou evx avristerw/n toi/j te,ssarsin kai. pro,swpon avetou/ toi/j te,ssarsin 11. kai. ai` pte,rugej auvtw/n evktetame,nai a;nwqen toi/j te,ssarsin e`kate,rw| du,o sunezeugme,nai pro.j avllh,laj kai. du,o evpeka,lupton evpa,nw tou/ sw,matoj auvtw/n 12. kai. e`ka,teron kata. pro,swpon auvtou/ evporeu,eto ou- a'n h=n to. pneu/ma poreuo,menon evporeu,onto kai. ouvk evpe,strefon 13. kai. evn me,sw| tw/n zw,|wn o[rasij w`j avnqra,kwn puro.j kaiome,nwn w`j o;yij lampa,dwn sustrefome,nwn avna. me,son tw/n zw,|wn kai. fe,ggoj tou/ puro,j kai. evk tou/ puro.j evxeporeu,eto avstraph, 14. 15. kai. ei=don kai. ivdou. troco.j ei-j evpi. th/j gh/j evco,menoj tw/n zw,|wn toi/j te,ssarsin 16. kai. to. ei=doj tw/n trocw/n w`j ei=doj qarsij kai. o`moi,wma e]n toi/j te,ssarsin kai. to. e;rgon auvtw/n h=n kaqw.j a'n ei;h troco.j evn trocw/| 17. evpi. ta. te,ssara me,rh auvtw/n evporeu,onto ouvk evpe,strefon evn tw/| poreu,esqai auvta. 18. ouvdV oi` nw/toi auvtw/n kai. u[yoj h=n auvtoi/j kai. ei=don auvta, kai. oi` nw/toi auvtw/n plh,reij ovfqalmw/n kuklo,qen toi/j te,ssarsin 19. kai. evn tw/| poreu,esqai ta. zw/|a evporeu,onto oi` trocoi. evco,menoi auvtw/n kai. evn tw/| evxai,rein ta. zw/|a avpo. th/j gh/j evxh,|ronto oi` trocoi,

32

Bible Works versiunea 7;

20. ou- a'n h=n h` nefe,lh evkei/ to. pneu/ma tou/ poreu,esqai evporeu,onto ta. zw/|a kai. oi` trocoi. kai. evxh,|ronto su.n auvtoi/j dio,ti pneu/ma zwh/j h=n evn toi/j trocoi/j 21. evn tw/| poreu,esqai auvta. evporeu,onto kai. evn tw/| e`sta,nai auvta. ei`sth,keisan kai. evn tw/| evxai,rein auvta. avpo. th/j gh/j evxh,|ronto su.n auvtoi/j o[ti pneu/ma zwh/j h=n evn toi/j trocoi/j 22. kai. o`moi,wma u`pe.r kefalh/j auvtoi/j tw/n zw,|wn w`sei. stere,wma w`j o[rasij krusta,llou evktetame,non evpi. tw/n pteru,gwn auvtw/n evpa,nwqen 23. kai. u`poka,tw tou/ sterew,matoj ai` pte,rugej auvtw/n evktetame,nai pterusso,menai e`te,ra th/| e`te,ra| e`ka,stw| du,o sunezeugme,nai evpikalu,ptousai ta. sw,mata auvtw/n 24. kai. h;kouon th.n fwnh.n tw/n pteru,gwn auvtw/n evn tw/| poreu,esqai auvta. w`j fwnh.n u[datoj pollou/ kai. evn tw/| e`sta,nai auvta. kate,pauon ai` pte,rugej auvtw/n 25. kai. ivdou. fwnh. u`pera,nwqen tou/ sterew,matoj tou/ o;ntoj u`pe.r kefalh/j auvtw/n 26. w`j o[rasij li,qou sapfei,rou o`moi,wma qro,nou evpV auvtou/ kai. evpi. tou/ o`moiw,matoj tou/ qro,nou o`moi,wma w`j ei=doj avnqrw,pou a;nwqen; 27. kai. ei=don w`j o;yin hvle,ktrou avpo. o`ra,sewj ovsfu,oj kai. evpa,nw kai. avpo. o`ra,sewj ovsfu,oj kai. e[wj ka,tw ei=don w`j o[rasin puro.j kai. to. fe,ggoj auvtou/ ku,klw| 28. w`j o[rasij to,xou o[tan h=| evn th/| nefe,lh| evn h`me,ra| u`etou/ ou[twj h` sta,sij tou/ fe,ggouj kuklo,qen au[th h` o[rasij o`moiw,matoj do,xhj kuri,ou kai. ei=don kai. pi,ptw evpi. pro,swpo,n mou kai. h;kousa fwnh.n lalou/ntoj. -limba latina -Vulgata33: 1:1 et factum est in tricesimo anno in quarto in quinta mensis cum essem in medio captivorum iuxta fluvium Chobar aperti sunt caeli et vidi visiones Dei 1:2 in quinta mensis ipse est annus quintus transmigrationis regis Ioachin 1:3 factum est verbum Domini ad Hiezechiel filium Buzi sacerdotem in terra Chaldeorum secus flumen Chobar et facta est super eum ibi manus Domini 1:4 et vidi et ecce ventus turbinis veniebat ab aquilone et nubes magna et ignis involvens et splendor in circuitu eius et de medio eius quasi species electri id est de medio ignis 1:5 et ex medio eorum similitudo quattuor animalium et hic aspectus eorum similitudo hominis in eis 1:6 et quattuor facies uni et quattuor pinnae uni 1:7 et pedes eorum pedes recti et planta pedis eorum quasi planta pedis vituli et scintillae quasi aspectus aeris candentis 1:8 et manus hominis sub pinnis eorum in quattuor partibus et facies et pinnas per quattuor partes habebant 1:9 iunctaeque erant pinnae eorum alterius ad alterum non revertebantur cum incederent sed unumquodque ante faciem suam gradiebatur 1:10 similitudo autem vultus eorum facies hominis et facies leonis a
33

Biblia Sacra iuxta Vulgatam versionem, edited by Bonifatius Fisher [3rd edition, 1983])- A. R. Christman, op cit;

10

dextris ipsorum quattuor facies autem bovis a sinistris ipsorum quattuor et facies aquilae ipsorum quattuor 1:11 et facies eorum et pinnae eorum extentae desuper duae pinnae singulorum iungebantur et duae tegebant corpora eorum 1:12 et unumquodque coram facie sua ambulabat ubi erat impetus spiritus illuc gradiebantur nec revertebantur cum ambularent 1:13 et similitudo animalium aspectus eorum quasi carbonum ignis ardentium et quasi aspectus lampadarum haec erat visio discurrens in medio animalium splendor ignis et de igne fulgor egrediens 1:14 et animalia ibant et revertebantur in similitudinem fulguris coruscantis 1:15 cumque aspicerem animalia apparuit rota una super terram iuxta animalia habens quattuor facies 1:16 et aspectus rotarum et opus earum quasi visio maris et una similitudo ipsarum quattuor et aspectus earum et opera quasi sit rota in medio rotae 1:17 per quattuor partes earum euntes ibant et non revertebantur cum ambularent 1:18 statura quoque erat rotis et altitudo et horribilis aspectus et totum corpus plenum oculis in circuitu ipsarum quattuor 1:19 cumque ambularent animalia ambulabant pariter et rotae iuxta ea et cum elevarentur animalia de terra elevabantur simul et rotae 1:20 quocumque ibat spiritus illuc eunte spiritu et rotae pariter levabantur sequentes eum spiritus enim vitae erat in rotis 1:21 cum euntibus ibant et cum stantibus stabant et cum elevatis a terra pariter elevabantur et rotae sequentes ea quia spiritus vitae erat in rotis 1:22 et similitudo super caput animalium firmamenti quasi aspectus cristalli horribilis et extenti super capita eorum desuper 1:23 sub firmamento autem pinnae eorum rectae alterius ad alterum unumquodque duabus alis velabat corpus suum et alterum similiter velabatur 1:24 et audiebam sonum alarum quasi sonum aquarum multarum quasi sonum sublimis Dei cum ambularent quasi sonus erat multitudinis ut sonus castrorum cumque starent dimittebantur pinnae eorum 1:25 nam cum fieret vox supra firmamentum quod erat super caput eorum stabant et submittebant alas suas 1:26 et super firmamentum quod erat inminens capiti eorum quasi aspectus lapidis sapphyri similitudo throni et super similitudinem throni similitudo quasi aspectus hominis desuper 1:27 et vidi quasi speciem electri velut aspectum ignis intrinsecus eius per circuitum a lumbis eius et desuper et a lumbis eius usque deorsum vidi quasi speciem ignis splendentis in circuitu 1:28 velut aspectum arcus cum fuerit in nube in die pluviae hic erat aspectus splendoris per gyrum 2:1 haec visio similitudinis gloriae Domini . . .

11

Bibliografie
1. Biblia adeca dumnezeiasca Scriptura, Bucuresti, 1688; 2. Biblia sau Sfanta Scriptura, editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1975; 3. Bible Works, version 7; 4. Buttrick, George Arthur :Ezekiel Introduction Lamentation, Ezekiel, Daniel, Twelve prophetsvolum 6, in The Interpreters Bible a commentary in twelve volumes, editura Abingdon, Nashville, USA, 1980; 12

5. idem, The interpreters Dictionary of the Bible, editura Abingdon, Nashville, USA, 1980; 6. Christman, Angela Russell, What did Ezekiel see?, in Bible in Ancient Christianity, editat de Jeffrey Bingham, volume 4, editura Brill, Leiden, 2005; 7. Ciudin, Preot Prof. Dr.Nicolae, Studiul Vechiului Testament, manual pentru seminariile teologice, editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2002; 8. 9. Driver G. R. , Ezekiels Inaugural Vision, in Vetus Testamentum, volumul 1 Eichrodt Walter, Theology of the Old Testament, volume 1, SCM Press LTD, London, 1961;

10. Eiselur Frederik, Abingdon Bible Commentary, editat by Frederik Eiselur, Lewis Edwin editura Abingdon, Nashville, 1957; 11. Greenberg Moshe, Ezekiel 1-20 A New translation with introduction and commentary in The Anchor Bible, editura Doubleday, USA, 1983; 12. Gruenwald Ithmar, Apocaliptic and Merkavah Mysticism, editura Brill, Leiden, 1980; 13. Mays, James Luther, Ezekiel interpretation, in A Bible Commentary for Teaching and Preaching, editat de Joseph Blenkinsopp, editura John Knox Press, Louisville, 1990; 14. Mihaila, Alexandru Introducere in Studiul Vechiului Testament,- curs; 15. Quispel,G., Ezekiel 1:26 in Jewish Mysticism and Gnosis, in Vigiliae Christanae, volumul 34; 16. Rowland Christopher, Wheels within the wheels, The Pere Marquette Lecture in Theology editura Marquette Press, 2007; 17. Septuaginta, coordonat de Valentin Badilita, volumul 6/II ,Colegiul Noua Europa-Polirom, Bucuresti, 2008; 18. York, A. Ezekiel I: Inaugural and restoration visions?, in Vetus Testamentum volumul 27.

13