1.

Gestul si cuvantul

A informa si a transmite

A informa putem informa fara sa transmitem: daca informam pe cineva ca a aparut noul mers al
trenurilor care pleaca din Iasi, este posibil ca informatia sa nu transmita mare lucru

- Putem informa transmitand: daca informezi pe cineva ca i-a murit mama, aceasta informatie
transmite fara dubii si o stare emotionala deosebita
- Putem transmite fara sa informam: o stare de mahnire de care suntem dominati ii pune in
garda pe ceilalti
- Cea de-a 4-a combinatie: nu informam si nu transmitem: irelevanta pentru situatia de
comunicare

Gestualitatea- asociata mai mult transmiterii ( prin orice gest vrem sa tranmitem mai mult decat ne
spune in mod direct cuvantul

Gesturi referire la numeroasele expresii faciale care insotesc sau chiar inlocuiesc vorbirea

- Miscare a corpului, in principal a mainii, a bratelor, a capului, purtatoare sau nu de

semnificatii

Gestul are cel putin doua intelesuri relativ diferite:

a. Un inteles restrans determinat pe aliamentele raportului dintre corp si ceea ce recepteaza

cei din jur din pozitionarile lui diferite
b. Un inteles larg determinat pe raportul dintre actul uman( fizic, psihic sau moral ) si
relevanta lui pentru comunitate

2. Temeiurile actului gestual

Gestul are, pentru esenta umana, o intemeiere de ordin metafizic: modul de a fi al individului se
bazeaza pe gest.

Fundamentul filosofic al gestualitatii vine sa ne atraga atentia asupra catorva elemente semnificative:

- Nu putem ramane, ca fiinte umane, in afara gesturilor esentiale, chiar daca ele, poate , nu se
vor actualiza niciodata
- Asumarea unor astfel de gesturi nu este nicidecum un miracol, oricum o prezenta atipica, ci
exteriorizarea normala a unui individ intr-o situatie data
- Este o chestiune de atitudine, de pozitionare a insului in raport cu semenii, cu lumea, cu
istoria

Gestualitatea are o intemeiere psihologica:

- Exprima trairile, aspiratiile, frustrarile, reactiile individului ca individ intr-un context

psihologic dat

Gestul are o intemeiere culturala

 - El nu ramane la nivelul primar, asa cum subzista anumite miscari ale corpului la animale, ci
transforma semnificatia miscarii diferitelor parti ale corpului in fapte de cultura

Gestul este semnificativ, din acest punct de vedere in actul de educatie. Intervenim asupra celorlalti,
ii transformam din punct de vedere cognitiv, atitudinal, comportamental, afectiv sau actional prin
gesturile pe care le facem in actul de educatie.

Gestul are la baza temeiuri gnoseologice

- Prin orice forma de comunicare pe care individul o asuma in relatiile cu ceilalti se urmareste
o transmitere de informatii care sintetizeaza cunostintele individului cu privire la o problema
intr-un moment dat
- Scopul: a contura intelegerea unei realitati, a determina o atitudine favorabila sau
defavorabila, a initia sau a intrerupe o actiune

In retorica gestualitatii, temeiul intelegerii poate fi asumat in doua ipostaze:

a. Intelegerea-mijloc ( are ca finalitate intelegerea unei situatii in vederea determinari unei

actiuni
b. Intelegerea-scop ( ajuta la intelegerea unei realitati)

Gestul are si temeiuri praxiologice

- Relatia de comunicare intre doi indivizi are drept scop, explicit sau implicit, conectarea
receptorului la o actiune

Legatura temeiuri gnoseologice- temeiuri praxiologice

- Gestul care faciliteaza cunoasterea este, in mod implicit, un gest care asigura eficienta

3. Omul, gestul si istoria

- Legatura dintre gest, unealta si istorie, sugerata in textul lui Leroi-Gourhan, se asaza, intr-un
fel, pe distictia interesanta a lui Allport intre comportamentul de infruntare si
comportamentul expresiv
- Allport: - orice act pe care il pune in miscare individul este direct sau indirect o infruntare a
mediului sau inconjurator ( a incuia usa, a executa o bucata muzicala constituie infruntari ale
mediului extern ( COMPORTAMENTUL DE INFRUNTARE ) - presupune invatarea

-fiecare comportament de infruntare este insotit de un anumit stil de a infrunta, de a

face fata contextului in care ne aflam ( COMPORTAMENTUL EXPRESIV) nu presupune invatarea
(spontan )

Tehnici gestuale

Ex. Analiza ersului la vechii greci pasii mari ( viziunea lui Paleon din Samyrna ) exprima

a. Fides ( credinta )
b. Sinceritas ( sinceritate )
c. Magna efficacia ( o mare eficacitate )
d. Animus elatus ( suflet elevat )
 e. Irae absentia (lipsa de manie )

Viziunea medievala asupra gesturilor lua in calcul 3 idei fundamentale :

- Ideea de expresivitate ( exprima ceva din personalitatea celui care il face )

- Ideea de comunicare non-verbala ( gestul e un adjuvant al comunicarii verbale )
- Ideea de eficacitate ( este necesar pentru indeplinirea scopului unei actiuni verbale )

4. O sistematica a gesturilor

Tipologia gesturilor ( Ekman si Friesen ) intentia dominanta

- Gesturi ilustrative ( gesturi prin care aproximam, cu diferite parti ale corpului obiectul despre
care pomenim in limbajul verbal)
- Gesturi reglatoare ( gesturi prin care reglam comportamentul verbal sau actional al celorlalti)
- Gesturi adaptive ( miscari ale corpului sau ale diferitelor parti ale sale prin care individul
incearca sa se adapteze la o anumita situatie )
- Gesturi semnalizatoare ( gesturi prin care sunt tradate anumite trairi ale persoanei: ochii
mari = surprinderea; palma tinuta in dreptul gurii = consternarea )
- Gesturi emblematice ( gesturi instituite in urma influentelor culturale; v- victorie )

10 clase de expresii emotionale:

- Dezgust, uimire, fericire, determinare, frica, manie, surpriza, interes, dispret, tristete

5. Corpul si gesturile sale

Sistematizarea lui Brown si Cheller

- Miscarile corpului ( studiate si descifrate de kinezica ) capul, fata, ochii, sprancenele,

mainile
Orice exagerare in folosirea gesturilor are un efect contrar celui intentionat de orator
Gesturile trebuie s fie in concordanta cu mesajul verbal al discursului
Nu toate gesturile rezultate din miscarile corpului pot fi controlate in timpul
expunerii unei teme
- Distanta sau utilizarea spatiului ( studiate de proxemica )
Zone care reflecta gradul de intimitate:
Zona intima ( 15-46 cm ) patrund cei mai apropiati ai persoanei; zona aparata
Zona personala ( 46cm 1, 22 m ) suma relatiile sociale dintre persoane;
Zona sociala ( 1,22 3,60 m) se instaleaza intre individ si persoane necunoscute
Zona publica ( > 3,60 m ) distanta dintre individ si un public mai numeros
- Vocea ( studiata de vocalica )
- Atingerea ( studiata de haptica )