Sunteți pe pagina 1din 4

Rasism, Eugenie si bioplitica in Europa pana in primul deceniu interbelic

Marius Turda- Eugenism si modernitate

scientism

- In 1936 filosoful spaniel Jose Ortega y Gasset afirma: “omul nu are o natura. El are o istorie.”
- Bilogul francez, Alexis Carrel spune a ca stiinta care a transformat lumea materiala, i-a dat
omului puterea de a se transforma pe sine. Pt prima data omenirea sprijinita de stiinta a
devenit stapana propriului destin.
- Aceasta interpretare biologica a culturii si istoriei a fost o premisa essential pt aparitia
eugenismului
- Unii filosofi defineau scientismul sau stiinta ca ea inceteaza de a mai fi o simpla sursa de
cunoastere si devine o sursa generatoare de valori, asemenea religiei, ea putand orienta
activitatea politica sau morala
- In felul acesta scientismul este un surogat de religie intr-o lume tot mai polarizata
- Asadar, in 1911, Havelock Elis spunea: “ noi cream nemijlocit omul”- omul de stiinta este
identificat cu un demiurg creator al omului
- El mai spunea: “noi cream rasa, noi suntem singurii care o putem regenera”
- Noi profet, oameni de stiinta, au fost investiti cu misiunea de a salva individul si comunitatea
de la dezastrul cauzat de suprapopulare, de pierderea resureselor naturale, epidemii si de
cresterea nr de oameni bolnavi si in varsta.
- Viziunea mesianica a unei soc controlate de prin tehnologie a derivate din scientism, idea
unui corp al natiunii purificat de elemente straine a apartinut eugenismului nationalist
- Deci, eugenismul a fost sustinut intellectual de ideologiile secolului al XIX-lea care incercau
sa remodeleze individul si soc
- Eug- dominat de interactiunea dintre stiinta si religie
- Apar mai multe teorii ca a lui Lamarck, Darwin, Weismann, Mendel – teoria ereditatii-
importanta mediului in cee ace priv formarea structurii ereditare a individului
- Lamarck- mediul natural mai imp decat cel social, Darwin – natura si mediul au un rol
covarsitor in cee ace priveste selectia naturala
- Mendel- individul nu este sinteza genetica a parintilor sai, ci anumite trasaturi genetice pot fi
ori dominante ori recesive-
- Galton- nu accepta punctul de vedere a lui Mendel- ereditatea nu e influentata de parinti, ci
de constituirea grupului ancestral format de multe gen in urma- legea ereditatii ancestrale
- Conform determinimului biologic a lui Galton, efectul educatiei si al mediului asupra
imbunatatirii rasei era neglijabil
- Galton aprecia nu numai importanta ereditatii in det vietii indivizilor, raselor, natiunilor, dar
si meritul eugenistilor- imbunatatirea rasei- conform lui Galton- trebuie sa devina o
preocupare sistematica, armonia eugenica a raseio putand fi restaurata in cateva generatii
- Austriacul Karl Landsteiner descopera, in 1900, gurpele sangvine, iar microbiologul polonez
Ludwik Hirszfeld a confirmat ca procentajul grupelor sangvine variaza in functie de originile
rasiale ale acestuia- ideea rasei biochimice
- Luand in considerare aceste descoperiri ale stiintei naturale si biologiei- se oferea oamenilor
o noua lume cu noi valori si o noua morala- in locul modelului spiritual al identitatii oferit de
religie aveum un altul, secular, progressist oferit de stiinta si eugenism

Idealul eugenic
- Eugenismul a imbratisat etosul scientist si acest etos i-a propulsat nu doar in niste oameni de
stiinta, ci in aparatorii unui program intellectual si cultural ce urmarea sa gasesasca un nou
echilibru intre detassarea stiintifica si activismul politic
- Francis Galton- fondatorul credintei eugenice- publica Geniul ereditar- cartea discuta
originile abilitatilor naturale ale omului si posibilitati de imbunatatire a raselor
- Eugenismul era o noua forma de cunoastere biologic ace a sustinut de la bun inceput
interventia publica a statului, atat in sfera publica, cat si in cea private- au creat un discurs
prin care faceau dif intre membri potriviti si cei nepotriviti ai comunitatii
- Eugenismul lui Galton- are valentele unei noi religii (seculare), de imp careia trebuie sa tina
cont atat individul cat si statul-
- Astfel eugenismul, prin tot felul de inginerii sociale, isi propunea de a asigura reprezentarea
umanitatii de catre cele mai potrivite rase, bineinteles, completand opera naturii.- cee ace
natura face incet si fara mila, omul poate face cu chibzuiala , mai uite si cu bunavointa
- Eugenismul- religie a viitorului?- Ideea principala e ca protectia, asistenta sociala, filantropia
s-au dezvoltat in detrimentul promovarii calitatilor rasiale- deci, e nevoie de o noua
regenerare a individului si soc prin stiinta
- Eugenismul era privit si ca o teorie pentru o schimbare universala- diverse grupuri de medici,
biologic, sociologi au privit eug nu numai ca un corpus de idei stiitifice, ci si ca pe o
comunitate stiintifica- 1907- Soc International apt Igiena Rasiala- il numeste pe Galton
vicepresedinte
- Un alt aspect in cee ace priveste eugenismul este dat de catre aparitia mai multor teorii ref
la degenerarea rasei umane - degenerare datorita unui mediu social nepotrivit sau o cauza a
inclinatiei ereditare.- eugenistii sustineau, in special cea de-a doua cauza- ereditatea
- Eug se baza pe interventia statului pt a asigura succesul programului sau de reintinerire
biologica
- In 1879, in Germania, - Alfred Ploetz impreuna cu dramaturgul Gerhart Hauptmann- au
infiintat Liga Revigorarii Rasei
- 1900- multe opere si lucrari stiintifice care manifestau anxietate si temeri in priv degenerarii
fizice a natiunilor- Giuseppe Sergi- discuta pericoll degenarii rasei latine
- Unii cereau celor saraci sa nu se mai reproduca- cheia regenerarii sociale si biologice este
controlul reproducerii- eugenistii nu erau interesati de salvarea celor socotiti slabi si bolnavi,
ci idealizau corpul sanatos al natiunii si al rasei.
- Se naste si conceptul de igiena rasiala- care era preocupat de calitatile ereditare ale
populatiei- scopul ei fiind- sa sporeasca si sa incurajeze indivizii superiori sis a-I reduca cat
mai mult posibil pe cei inferiori
- 1907 ia fiinta la Londra- Soc de Educatie Eugenica
- 1909- Soc Suedeza pt Igiena Rasei
- 1904- America, la Cold Spring Harbor- Centrul de Evolutie experimentala
- 1912- Soc Franceza de Eugenism
- 1914- Soc Maghiara de Eugenism
- 1913- sectii ce se ocupau de eugenism la Viena si in Cehia
- Un alt aspect era ca se descurajau pe baze “stiintifice” casatoriile intre cei considerati sup si
inf
- Doctorul Jozsef Madszar- vb la conf din 1911 de la Budapesta- despre Eugenismul practice-
sustine eradicarea filantropiei sociale din soc contemporana si cerea eugenistilor sa renunte
la scrupulele “pseudoumaniste”- asadar, statul era investit cu prerogative biologice
- Multi eugenisti erau sustinatori al unui eugenism national- asumata de organizatorii
expozitie din 1911, de la Dresda
- 1912- primul congress international de eugenism- peste 400 de participant- au fost mai mult
viziuni corespunzand nationalitatii diferitilor indivizi
- S-au discutat teme practice ca sterilizarea, relatia eugenism si demografie si natalitate
- Un alt eveniment imp in cee ace priv eugenismul a fost inceputul primului razboi Mondial si
astfel creste prestigiul eugenismului prin notorietatea solutiilor sale pt criza demografica si
sociala

Biologia politica

- La inceputul razboiului (WW1) eugenistii nu au primit sprijin din partea inst statului
- Doar in timpul razboiului statul devine mai receptive la ideile enuntate de eugenisti
- Acestia cereau statului sa implementeze politici igienice si eugneice riguroase
- 2 conceptii au predominat ( ale activismului eugenist)- cresterea natalitatii- in Germania se
naste cultul maternitatii- si cealalta care sustinea ca noua rasa trebuie nu doar sa fie
numeroasa ci si sanatoasa-
- Femeile devin in Italia in opinia eugenistilor gardieni rasiali ai natiunii
- Se nasc tot felul de organizatii pt protejarea mamei si a copiilor- au rol in scaderea
mortalitatii si asistenta medical apt mame si copii
- Nasterea unui copil sanatos era privita nu doar ca o chestiune de viata private ci una care-l
preocupa si pe stat
- Eugenistii au vazut in WW1 o sursa de reintinerire si transformare biologica a natiunii

. Evelyne Pisier

De la Nationalism la Rasism

Darwinismul Social

- Plecand de la teoria biologica a lui Darwin ( Originea speciilor prin selectie naturala) la un
Darwinism social, unde ereditatea este invocata impotrica egalitatii si biologia in spirjinul
rasei
- Ideea selectiei naturale- cel mai bine adaptat si puternic supravietuieste
- Asadar, dreapta nationalista constesta ideea de egalitate:” o soc poate sa tinda spre
egalitate, dar, in biologie, egalitatea exista doar la cimitir”
- DS- merge mai departe si postuleaza determinismul rasial -1863, Taine- aptitudinele
oamneilor sunt in functie de rasa- 2 tipuri- rase sup(ariene) si rase inf (semitice)
- Biologia este sustinuta de psihologie- Gustave le Bon- psihologia popoarelor- un popor este
un organism creat de trecut-
- Scientism rasial- Vacher de Lapouge- omul liber nu exista- psihologia rasei o domina pe cea a
individului

Bio-Istorismul

- Unei rase i se atribuie o misiune istorica superioara- economistul german Friedrich List
explica ca rasa germanica a fost desemnata de Providenta – sa conduca afacerile intregii
lumi, sa civ tarile salbatice si barbare si sa le populeze pe cele care inca nu sunt locuite
- Arthur de Gobineau ( 1816-1882) – procentajul de civ e direct prop cu procentajul rasei
ariene din pop in discutie
- Oswald Spengler- in Declinul Occidentului- are o viziune biologica asupra istoriei- culturile
sunt niste organisme- ist univ este biologia lor generala- nu exita rasism propriu zis la
Spengler- dar combinatia dintre bio-istorism + DS il va influenta pe Alfred Roseberg- un
maestru al gandirii naziste
- Friedrich Ratzel- fondatorul geopoliticii- porneste de la conceptia biologica asupra statului-
fiecare popor poate sa exploateze pe altul daca teritoriul acestuia intra in spatial sau vital
- Sociobiologia- bazele biologice sunt cele care det comportamentele sociale

S-ar putea să vă placă și