USM

Oxana Chisari-Lungu, dr. în drept, lector univ.

Fa culta tea de Drept
Depa rtam entul Drept Public

Tema 5: Instituţiile juridice româneşti până la instaurarea dominaţiei otomane (până la mijlocul sec.al XVI-lea)

Chișinău, 2022
 Unități de conținut
1 ◈ 1. Întemeierea statelor medievale româneşti
independente-Moldova şi Valahia
◈ 2. Organizarea socială şi de stat
◈ 3. Izvoarele şi ramurile dreptului
◈ Sintagma lui Matei Vlastaries
 Obiectivele de referință:
2 – să evidenţieze principalele categorii sociale
şi regimul lor juridic;
- să identifice elementele noi ale esenţei
organelor centrale şi locale
-să determine particularităţile izvoarelor şi a
ramurilor de drept şi evoluţia lor comparativ
cu epoca precedentă
-să identifice gradul de influenţă a dreptului
romano-bizantin
 II. Organizarea socială şi de stat
4 Clasele sociale:
◈ 1. Boierimea
◈ 2. Clerul
◈ 3. Oamenii care trăiau conform legii
țării (țăranii)
◈ 4. Oamenii care trăiau conform
dreptului holop.
 Boierimea
7
•.
Erau clasificați în 3 categorii:
1. Boieri mari
2. Boieri mijlocii
3. Boieri mici
Boierimea în acea perioadă s-a format din
cadrul:
- slugilor domnești
- fosta aristocrație.
 
 Clerul
7

Slujitorii cultului religios aveau

aceleași privelegii ca și boierii, erau
judecați de către o judecată specială
bisericescă.
 Oamenii care trăiau conform legii țării
7
(țăranii)
1. Țăranii statului
2. Țăranii feudalilor laici (a boierilor)
3. Țăranii feudalilor bisericești
◈ De asemenea din această categorie fac parte
- târgoveții
- meșteșugarii.
 Oamenii care trăiau conform dreptului
8
holop.
◈1. Țiganii
◈2. Tătarii.
 Organele centrale de conducere:
8 DOMNITORUL
Funcția de domnitor era ocupată în baza principiului electiv - ereditar.
Pretendentul la tron trebuia să întrunească următoarele condiții:
⬩ - Să fie din dinastie domnească
⬩ - Să nu aibă mutilări și însemnări.
⬩ Deținea dreptul de proprietate supremă asupra tuturor pământurilor.

◈ Domnitorul avea următoarele atribuții:

◈ Legislativă Fiscală
◈ Judecătorească Militară
◈ Executivă Externe
 SFATUL DOMNESC
8 ◈ El deținea diferite atribuții care se
asemănau cu cele ale domnitorului. De
asemenea avea funcția de a alege
domnitorul.
⬩ În componența sfatului domnesc intrau:
◈ Reprezentanții clerului
◈ Boierii cu dregătorii
◈ Boierii fără dregătorii
 ADUNAREA ȚĂRII
8 ⬩ Componența:
1. Boieri
2. Cler
3. Țară (țărani).
Competența:
- Plata tributului
- Alegerea domnitorului
- Încheierea păcii
- Declararea războiului
◈ 
 SISTEM DE DREGĂTORII
Dregătorii erau numiți și revocați din funcție de către domnitor. Ei nu erau
8 salarizați și atribuțiile lor nu erau strict delimitate, același dregător având posibilitatea
să dețină în același timp și funcții publice și funcții private. Putem evidenția
următoarele dregătorii:
◈ Vornicul – (Moldova)atrib. administrative, judecătorești
◈ Banul – (Țara Românească )
◈ Logofătul
◈ Vistiernicul
◈ Postelnicul
◈ Paharnicul
◈ Stolnicul
◈ Comisul
◈ Vameșul
◈ Pârcălabul, etc.
 Organele locale de conducere
8 ◈ Moldova era împărțită în ținuturi, iar Valahia în județe.
◈ Ținuturile erau conduse de către Pârcălabi, iar județele – de către Juzi. Ei aveau
următoarele atribuții:
◈ administrative
◈ judecătorești
◈ fiscale
◈ militare
◈  
◈ Orașele erau conduse de către:
◈ 1. Un consiliu orășenesc format dintr-un șoltuz și 12 pârgari.
◈ 2. Adunarea tuturor orășenilor.
◈ 3. Reprezentantul domnitorului, care era uriadnicul sau vornicul de târg.
◈  
 Organele locale de conducere
8

⬩ Satele erau conduse de către:

◈ În Moldova de un vornicel,

◈ În Valahia de un vătăman.
⬩ De asemenea exista în ambele țări:

◈ Sfatul oamenilor buni și bătrâni.

◈ .
 III. Izvoarele şi ramurile dreptului
5
◈ În această perioadă putem evidenția 2 categorii de izvoare:
◈ izvoare scrise
◈ izvoare nescrise
◈ Din cadrul izvoarelor scrise fac parte:
⬩ 1. legislația domnească
⬩ 2. dreptul romano-bizantin
⬩ 3. tratatele internationale
◈ Din cadrul izvoarelor nescrise putem evidenția:
⬩ 1. Legea Țării – același izvor de drept care s-a aplicat și în
perioada precedentă.
 LEGISLAȚIA DOMNEASCĂ
6
◈ Din cadrul legislației domnești fac parte:
⬩ hrisoave
⬩ gramote ale domnitorului
și în majoritatea cazurilor ele au caracter particular. Adică se
referă la stabilirea unor imunități, privilegii unor persoane sau
a unui grup de persoane.
 DREPTUL ROMANO-BIZANTIN
6
Recepția dreptului romano-bizantin de către țările
române a fost posibil în primul rând datorită religiei
creștine comune.

◈ Principalele surse care au fost aplicate în țările române au

fost: cu caracter laic – cronica lui Manases, povestirea
despre Varlaam și Ioasaf etc. Iar cu caracter religios –
fragmente din Vechiul Testament, Viețile Sfinților.
 Sintagma lui Matei Vlastares
6
◈ Însă cel mai important izvor de origine romano-bizantină a
fost Sintagma lui Matei Vlastares. Această sintagmă a fost
alcătuită în anul 1335 de către ieromonahul Matei Vlastares și
cuprindea 24 de capitole. Mai târziu s-au făcut mai multe
încercări de traducere a Sintagmei, însă în întregime a fost
tradusă doar în anul 1472 la porunca lui Ștefan cel Mare (din
greacă în română).
 TRATATELE INTERNAȚIONALE
6
Odată cu întemeierea țărilor românești au
apărut și unele relații cu statele vecine pe plan
social, politic și economic. În urma acestor relații
se încheiau diferite tratate bilaterale care
reglementau raporturile juridice din diferite
domenii.
 LEGEA ȚĂRII
6
◈ Dacă e să ne referim la Legea Țării, putem
spune că conținutul ei s-a schimbat în comparație cu
perioada precedentă. Însă o condiție care trebuie să
fie respectată pentru a putea fi aplicată legea țării
este că acele norme juridice nescrise trebuie să fie
sancționate de stat.
 Instituția proprietății
5
Modurile de dobândire a proprietăţii:
1. primar
2. derivat

Tipurile de proprietate funciară:

1. proprietatea domnească
2. proprietatea feudalilor laici (boierilor)
3. proprietatea feudalilor bisericeşti
 
 Instituția proprietății
5 Un factor novator al acestei perioade este sistemul ierarhic al
proprietarilor, adică proprietarul suprem al tuturor
pământurilor se consideră domnitorul.
Al 2-lea proprietar este feudalul,
şi doar după aceea vin ţăranii care au drept de stăpânire faţă
de pământ.
 
Tipuri de moşii:

1. Moşii achiziţionate
2. Moşii donate
3. Moşii de neam
 
 Instituția succesiunii
7 Formele succesiunii se mențin aceleași ca și în perioada
precedentă. Ceea ce apare nou este dreptul de moștenire a fetelor în
Moldova. Iar în Țara Românească se menține principiul masculinității
la moștenire, însă există cazuri unde nu existau succesori legali și
moștenirea trebuie să treacă în mâinile domnitorului. Părintele putea să
ceară domnitorului ”prădalica să nu fie” și să le permită fetelor să vină
la moștenire. Referitor la dreptul fetelor de a moșteni, putem evidenția
că și principiul moștenirii casei părintești de către mezin se reflecta și
asupra mezinei.
Soțul supraviețuitor avea dreptul de folosință asupra proprietății
soțului decedat. Dacă testatarul dorea să lase moștenire altor persoane
decât copii, atunci el era obligat ca o parte din proprietatea sa să o
reserve pentru copii, adică apare rezerva succesorală.
 Căsătoria și familia
8

Referitor la încheierea căsătoriei,

divorțului, relațiilor de familie se
aplică aceleași norme juridice ca și în
perioada precedentă.
 Izvoarele obligațiilor
◈ În calitate de izvoare a obligațiilor putem evidenția:
8
◈ 1. contractele
◈ 2. legea
◈ 3. delictele
◈ Se cunosc 2 forme de încheiere a cotractelor:
◈ a) scrisă - era obligatorie în cazul când obiect al contractului îl constituie pământul sau holopii.
◈ b) verbală
◈ Principalele tipuri de contracte aplicate în acea perioadă erau:
◈ contractele de vânzare – cumpărare
◈ contracte de schimb
◈ contracte de împrumut
◈ contracte de donație
◈  Se menține principiul responsabilității în baza averii, adică era grevată doar proprietatea și nu
persoana.

◈ 
 Tipurile de infracțiuni
6
1. Infracțiuni contra statului
2. Infracțiuni contra justiției și administrației
3. Infracțiuni contra persoanei
4. Infracțiuni contra averii
5. Infracțiuni contra moralei, familiei și
bisericii
 Categoriile de pedepse
6
1. Pedeapsa capitală
2. Pedepse de mutilare
3. Pedepse privative de liberatate
4. Amenzi judiciare (pecuniare)
5. Pedepse defăimătoare
6. Pedepse compensatorii
7. Pedepse spirituale
 Instanțele de judecată
Justiția Domnească
7

Justiția Feudală
Justiția Bisericească
 Instanțele de judecată
1. Sfatul Domnesc
7

2. Dregătorii Centrali
3. Dregătorii Locali
- Justiția orășănească
- justiția sătească