Particularitățile sistemului respirator

Organul Caracteristicile Acuzele Metodele de investigație

respirator

Nasul Nărinele şi aparatul nazofaringian sunt de dimensiuni  Sinuzită  Examenul radiologic

mici, scurte, înguste, din cauza dezvoltării insuficiente a  Rinită
scheletului facial. Meatul nazal inferior lipseste, mucoasa  Polipi nazali
 Rezonanță magnetica
e fină, bogat vascularizată.  Limitarea respirației nazale  Tomografie
 Ecografia pulmonară
Faringele La copiii de vârstă timpurie este ingust, amigdalele  Faringită  Bronhoscopia
palatine sunt slab dez- voltate, de aceea până la vârsta de  Amigdalită  Examenul sputei
un an practic nu se observă angine. La sfîrşitul primului  Rinofaringită
an de viaţă țesutul limfoid al amigdalelor deseori se  Hemograma
hiperplazează și funcția lor de barieră la această vărstă e
joasă, fiind identică cu cea a ganglionilor limfatici.

Canalele Canalele otofaringiene (trompele Eustache) sunt largi şi  Otită

scurte, ocupă o poziție orizontală, ceea ce defavorizează
otofaringiene trecerea uşoară a infecției din faringe in ureche.

Laringele Laringele la copii este situat mai sus decit la maturi, are  Laringită
formă de pâlnie cu ingustarea clară în regiunea spațiului  Răgușeală
subligamentar. Diametrul laringelui In acest loc la nou-  Tuse iritativă
născut e doar de 4 mm şi se măreşte lent (6-7mm la 5-7
ani, 1 cm la 14 ani), cartilajele sunt moi, flexibile. Cu
värsta forma de pilnie a laringelui începe să devină
cilindrică.
Organul Caracteristicile Acuzele Metodele de
respirator investigație

Traheea Traheea reprezintă continuarea directă a laringelui, fiind  Apariția traheitelor la copii cu
alcătuită din 14-20 semiinele cartilaginoase. Traheea copilului expectorația dificilă a spiitei,
are formă de pîlnie, este îngustă şi foarte mobilă.Cartilagele ingustarea filierei traheii şi
sunt moi şi flexibile. Mucoasa este fină, bogat vascularizată și intensificarea stridorului
uscată dato- rită numărului redus de glande.
Arborele Arborele bronhial la momentul naşterii este format. Odată cu  Bronșectazie
creşterea copilului nu- mărul ramurilor şi repartizarea lor în  Bronhopneumopatie
bronhial țesutul pulmonar se schimbă. Bronhiile la nou-născut sunt  Bronșită
înguste însă dimensiunile lor se măresc intens în primul an de  Bronhopneumonia
viață și în perioada pubertară. Cartilajele bronhiilor sînt foarte
elastice, moi, uşor se deformează.
Plămânii Plaminii la nou-născut cântăresc 50 gr, la adult de 20 ori mai  Pneumonie
mult, sunt alcatuiți din tesut conjunctiv, bine vascularizați,  Dispnee
bogaţi în vase limfatice şi săraci în tesut elastic. plămânul  Durere toracica
drept este putin mai mare ca cel stâng. la fat plămânii sunt  Expectoratie
colabati, plini cu un lichid transparent, indată după naştere la  Enfizimie
nou-născut se intrerupe circulația placentară, astfel creşte  Atelectaziilor
concentrația bioxidului de carbon în organism, ce contribuie la  Supurații pulmonare
excitarea receptorilor cutanați, ai aortei, diafragmei şi a
centrului respirator.
Pleura Pleura și cavitatea pleurată. La copiii nou-născuți pleura  Pleurezie
viscerală este relativ groasă, poroasă, aşezată în cute, conține  Cianoză
vilozităţi şi excrescențe, mai ales în sinusuri și in fisurile
dintre lobi .Anume în aceste regiuni sint create condiții pentu
pătrunderea mai uşoară a microbilor şi dezvoltarea focarelor
de infecție. Cavitatea pleurală la copil este uşor extensibilă