Injectii

intravenoase
Realizar : Amarii Nadejda
 Cuprins:
1. Definiţie, scopul injecţiei i/v.
2. Utilajul necesar, locul injecţiei i/v.
3. Tehnica efectuarii injecţiei i/v.
4. Complicaţiile posibile, intervenţia
asistentului medical, profilaxia
complicaţiilor.
 Definitia si scopul i/v
Injecția intravenoasă reprezintă administrarea
unei substanțe medicamentoase direct în
sistemul vascular. Aceasta tehnica permite
o acțiune terapeutică rapidă, de aceea se alege
atunci când se dorește un efect imediat.
Scop
Terapeutic – prin administrarea medicației; un
efect terapeutic rapid; realizarea unei
concentraţii înalte în sânge a medicamentului,
într-un timp scurt.
Explorator –  prin administrarea substanțelor de
contrast în radiologie

3
 Materiale necesare
Ace sterile (unul
pentru încarcarea
seringii cu solutție și
Recipiente pentru altul pentru injectare,
colectarea deșeurilor de capacităţi adecvate
cantităţii de
medicament prescris)

Ser dizolvant Mănuși de unică

Tavă medical si Tampoane
(soluția utilizată folosință
medicația dezinfectante
pentru
prescrisă de Plasturi
diluție),seringă
medic sterilă 4
Locuri de elecție pentru injecția
intravenoasă
Pentru injecția intravenoasă la adult:
 se aleg venele accesibile ale membrului superior
nondominant: vena cefalică, vena bazilică, vena
medio-cubitală, vena radială sau arcada venoasă
dorsală a mâinii.
Pentru injecția intravenoasă la nou născut se
utilizează:
 venele membrului inferior (arcada venoasă
dorsală a piciorului, venele gambei) şi venele
epicraniene.
Pentru injecția intravenoasă la pacienţii cu tratament
parenteral de lungă durată:
 ordinea puncţionării venelor este întotdeauna
dinspre capătul distal spre cel proximal al
membrelor.

5
Tehnica efectuarii injecţiei i/v.

b) Pregatirea fizică
 Se aşează pacientul în poziţie confortabilă, culcat în
decubit  dorsal  sau  şezînd  cu mîina sprijinită pe
speteaza scaunului (poziţia braţului abducţie, extensie
maximă), se eliberează locul injecţiei de  haină, se va
examina suprafaţa pielei pentru a evita apariţia
complicaţiilor şi a determina starea venelor.

a) Pregatirea psihică

 Se informează pacientul privind

scopul şi locul injecţiei şi eventualele
reacţii pe care la va prezenta în timpul 6
injecţiei.
 Executii
1.  Asistenta medicală  spală  mîinele cu apă curentă  şi săpun, le dezinfectează cu alcool
pîna la evaporarea lui;
2. Verifică seringa şi acele, capacitatea, termenul de valabilitate al steriliz ării;
3. Verifică integritatea fiolelor sau flacaonelor, eticheta, doza, termenul de valabilitate,
aspectul soluţiei;
4. Se montează seringa, aspiră soluţia medicamentoă se schimb ă acul;
 5. Se aşează braţul pe perniţă de muşama în abducţie şi extensie maximă
 se dezinfectează tegumentul (locul puncţiei);
6. Se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm., deasupra locului puncţiei, strîngîndu-l astfel
încît să oprească circulaţia venoasă fară a comprima artera;
7. Se recomandă pacientului să strîngă pumnul,venele devenind astfel turgescente;
8. Se fixează vena cu policele mîinii stîngi la 4-5 cm., sub locul punc ţiei, exercitînd o
uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine;

7
9. Se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizoul în sus, în mîina dreapt ă, între police şi
restul degetelor (degetul 2 să fixeze manşoul acului);
10. Se pătrunde cu acul traversînd în ordine: tegumentul în direc ţie oblic ă sub un unghi de 30 grade,
apoi peretele venos învingîndu-se o rezistenţă elastică pînă cînd acul înnainteaz ă în gol;
11. Se înnaintează 1-2 cm. în lumenul venei;
12. Se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa (se va trage pistonul înnapoi);
13. La apariţia sîngelui în seringă se înlătură garoul, lent se va injecta medicamentul;
14. În timpul manipulaţiei se va supraveghea locul punc ţiei şi starea general ă a pacientului (respira ţia,
culoarea tegumentelor);
15. Se aplică tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de patrundere a acului şi se retage
brusc acul;
16. Se comprimă locul puncţiei 1-3 min., braţul fiind în pozi ţie vertical ă. Se va evita flectarea
antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului, deoarece împiedic ă închiderea pl ăgii venoase,
favorizînd revarsarea sîngelui.
Ø Dacă venepuncţia se execută la o venă care nu poate fi legat ă cu garou (venele jugulare, venele
capului ) atunci turgescenţa venei va fi provocată  printr-o presiune digitală exercitată pe traiectul
venei dincolo de locul puncţiei în sensul circulaţiei venoase .
Ø Pentru puncţionarea venelor jugulare, pacientul se aşează în decubit dorsal, transversal pe pat, cu
capul lăsat să atîrne. 
Ø Puncţia venei subclaviculare va fi executată totdeauna de către medic, a/m avînd rolul de a pregati
materialele necesare şi de a asista intervenţia.
8
    Complicaţiile posibile, intervenţia asistentului medical,
profilaxia complicaţiilor

4. Flebalgia - durere vie de-a

1.     Hematom –perforarea
lungul venei, este declanşată fie de
peretelui venos şi infiltrarea
efectul iritativ al unor substanţe,
sîngelui în ţesutul perivenos, se
fie de viteza mare cu care se
retrage acul şi se comprimă locul
injectează medicamentul;
puncţiei 1-3 minute.
5.     Ameţeli, paloare, lipotemie -
2.     Tumefierea bruscă a ţesutului
se întrerupe puncţia, pacientul se
perivenos -revarsarea substanţei
aşează în decubit dorsal fără pernă,
injectate în afara venei, se va
se anunţă medicul;
retrage acul;
6.     Senzaţii de căldură, uscăciune
3.     Dureri –provocate de
în faringe - aceste senzaţii pot fi
revărsarea soluţiilor iritante în
prevenite prin injectarea lentă a
ţesutul perivenos, de exemplu
medicamentului;
revarsarea solutiei.
7.  Embolia găzoasă;