Injecția subcutanată 

reprezintă introducerea unor substanțe medicamentoase

(insulină, anticoagulant) în hipoderm prin intermediul unui ac adaptat la o
seringă.
Soluțiile (maxim 1,5 ml) vor forma un depozit din care se va difuza lent,
către sistemul capilar, soluția medicamentoasă. 
Calea subcutanată este este preferată atunci când se dorește o absorbție lentă și
continuă a substanței.

Țesutul subcutanat are puține vase de sânge și astfel medicamentele injectate aici
sunt pentru rate de absorbție lente. Absorbția este mai lentă decât injecțiile
intramusculare, dar mai rapidă decât injecțiile intradermice.

Scop
 Terapeutic 
Resorbția este lentă. Începe la 5-10 minute de la administrarea medicamentului.
Locurile de elecție pentru injecția subcutanată

Locuri bogate în țesut celular lax   

 Regiunea deltoidană
 Faţa externă a braţului
 Fața anteroexternă a coapsei
 Regiunea supra şi subspinoasă omoplatului
 Flancurile peretelui abdominal
 Regiunea periombilicală
 Regiunea subclaviculară
 Regiunile centrale fesiere.
! Nu se administrează subcutanat în zone de infiltrare ale altor injecții, zone
infectate, zone edematoase sau cu modificări dermatologice.
Fața laterală a brațului este preferată pentru că este o zonă puțin dureroasă, iar
regiunea periombilicală este aleasă pentru că la acest nivel stratul adipos este bine
reprezentat.

Materiale necesare pentru injecția subcutanată

 Tavă medicală

 Mănuși de unică folosință;

 Seringa de capacitate adaptată cantităţii de medicament ce trebuie injectată
(0,5 – 2 ml) și ac steril hipodermic de 30-52 mm și diametru de 6/10, 7/10,
8/10, cu bizou lung;

 Soluție medicamentoasă de injectat (cristalină izotonă sau uleioasă în cazuri

speciale);
 Tampoane cu alcool

 Taviță renală

 Recipiente pentru colectarea deșeurilor

Recoltarea sputei

Pregatirea pacientului
Pregătirea psihică
 Se confirmă identitatea pacientului;
 Se explică tehnica și necesitatea acesteia, efectele dorite și nedorite;

 Verificați dacă pacientul are alergii la anumite substanțe/medicamente;

 Se obține consimțământul informat și colaborarea pacientului;

 Se asigură intimitatea pacientului;

Pregătirea fizică
 Întrebați dacă pacientul preferă un anumit loc de injectare după ce i-ați expus
locurile de elecție. Dacă pacientul primește injecții subcutanate regulate,
asigurați-vă că locurile de injectare sunt facute prin rotație.

 Se poziţionează pacientul în funcţie de segmentul care trebuie injectat, pentru

a-i fi cât mai comod și în funcție de starea acestuia; în mod obişnuit se
poziționează pacientul în poziţie şezândă cu mâna sprijinită pe şold sau
în decubit dorsal.
 Se stabilește locul de elecție.

 Se expune locul în care va fi efectuată injecția.

Reguli generale de administrare

Înainte de a continua, verificați cele șapte reguli de administrare:

1. Pacientul corect: cereți pacientului să confirme identitatea și apoi comparați-o

cu brățara pacientului (dacă există)/ fișa pacientului și cu prescripția medicală.
2. Medicament corect: verificați dacă medicamentul corespunde prescripției și
asigurați-vă că medicamentul nu a expirat.
3. Doza corectă: verificați doza de medicament în comparație cu prescripția
pentru a vă asigura că este corectă.
4. Momentul corect: verificați orarul pentru administrarea medicamentului și
când pacientul a primit o doză anterioară, dacă este relevant.
5. Calea corectă: verificați dacă administrarea subcutanată este adecvată pentru
medicamentul pe care îl administrați.
6. Consimțământul: asigurați-vă că a fost obținut consimțământul informat
înainte de administrare.
7. Documentare corectă a prescripției și alergiilor: asigurați-vă că prescripția
este valabilă și verificați dacă pacientul nu este alergic la medicamentul pe
care urmează să îl administrați.

Injecția intramusculară în formă de Z

Odată confirmate toate cele de mai sus, pregătiți medicamentul.

Tehnica 

Injectia subcutanata – tehnica

1. Verificarea
Se verifica medicația prescrisă.

Se controlează integritatea ambalajelor seringilor, acelor, data de expirare a

sterilității, conform regulilor de administrare;

2. Pregătirea asistentului medical

Asistentul medical se spală pe mâini, se dezinfectează și îmbracă manușile de
unică folosință;
3. Pregătirea soluțiilor de administrat
Încarcă în seringă soluția, cu excepția seringilor preîncărcate cu medicație;

Dacă medicamentul e sub formă de fiole/ flacoane, e necesară etapa de

pregătire a seringii:

Pregătirea cuprinde următorii pași:

• Se deschide ambalajul seringii;
• Se atașează acul la seringă;
• Se verifică vizual soluția din fiolă (un aspect tulbure sau sedimentat ar putea
însemna că soluția nu e potrivită pentru administrare);
• Se aplică câteva lovituri cu degetul la nivelul superior al fiolei;
• Se rupe gâtul fiolei prin aplicarea de presiune în locul marcat (pentru a se
evita accidentele, se poate rupe fiola acoperită cu un tampon);
• Se încarcă seringa cu soluția din fiolă;
• Schimbă acul cu care a tras soluția cu un ac pentru injectarea în hipoderm
( 23/26 G);
• Se ține seringa în sus și se aplică câteva lovituri pentru ca bulele să se ridice,
apoi se elimină bulele din seringă.

! Atenție – Toți pașii se efectuează păstrând toate materialele sterile.

 În cazul seringilor preumplute nu e necesară eliminarea bulei de aer din
seringă; aceasta are rolul de a împinge substanța medicamentoasă rămasă în ac
pentru ca întreaga doză de soluție să fie administrată.
4. Stabilirea și pregătirea locului de elecție pentru injecția subcutanată

Dacă trebuie să administrați mai multe injecții, utilizați locuri diferite pentru
fiecare injecție.

Dacă se administrează injecții frecvente, rotiți locurile de injectare.

Dezinfectează locul puncției;

Cu policele și indexul mâinii se formează un pliu cutanat ridicat de pe

planurile profunde de aproximativ 5cm;
5. Executarea injecției
Pătrunde cu acul cu bizoul în sus, în profunzimea stratului subcutanat în unghi
de 45 de grade la o adâncime de 2-4 cm;

Injecția se poate executa și într-un unghi de 90 de grade dacă acul este scurt și
stratul subcutanat al pacientului este gros.
6. Verificarea poziției acului
Se aspiră pentru a se verifica dacă nu s-a atins accidental un vas de sânge;

Aspirarea nu este obligatorie pentru injecțiile subcutanate, deoarece nu există

vase de sânge majore în țesutul subcutanat și riscul de administrare
intravenoasă accidentală este minim. Cu toate acestea, ar trebui să respectați
întotdeauna recomandările.
7. Injectarea soluției
Se relaxează pliul și se injectează lent, cu presiune ușoară pentru a nu destinde
brusc țesutul subcutanat.

8. Scoaterea acului
Se retrage acul și se tamponează cu vată cu alcool, masând ușor zona pentru a
închide traiectoria acului și a favoriza circulația locală în vederea accelerării
resorbției (în cazul administării de insulină nu se tamponează cu alcool, iar în
cazul administrării de anticoagulante nu se masează);
9. Finalizarea tehnicii
Se aplică un plasture la locul injecției.

Așezați pacientul într-o poziție comodă observând faciesul, tegumentele și

comportamentul acestuia.

Explicați pacientului că procedura este completă.

 Resorbția substanței administrate subcutanat va începe după 5-10 minute de la
injectare.

Recoltare sânge pentru analizele de laborator

Reorganizarea locului de muncă

 Colectaţi materialele folosite în containere speciale, conform precauțiilor
universale (PU).

 Spălaţi-vă mâinile după îndepărtarea mănuşilor.

 Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire: nume, prenumele asistentei
care a efectuat injecția, data şi ora administrării; tipul soluţiei administrate,
doza.
Observatii
 pentru injectarea Adrenalinei şi Atropinei se preferă regiunea deltoidiană
(pacientul se poziţionează cu mâna în şold);
 pentru injectarea insulinei se alternează continuu regiunile, pentru a preveni
apariţia lipodistrofiei;
 nu se injectează substanțe iritante;
 nu se injectează în regiuni infiltrate.
Accidente / Incidente
 Durere prin lezarea unor terminații nervoase
 Durere prin injectarea rapidă de substanță care duce la distensia bruscă a
țesuturilor: 
 Hematom din cauza perforării accidentale a unui vas de sânge;
 Injectarea accidentală intravasculară care poate duce la embolie;
 Ruperea acului;
 Infectii locale în cazul nerespectării regulilor de asepsie și antisepsie.