Sunteți pe pagina 1din 6

SUBIECTUL 5 : INJECTIA SUBCUTANATA

INJECŢIA SUBCUTANATA

Injecţia subcutanată reprezintă introducerea unor substanţe


medicamentoase (insulina, anticoagulant, etc) în hipoderm prin
intermediul unui ac adaptat la o seringă.

Substanţa (maxim 1,5 ml) va forma un depozit din care se va difuza


lent, către sistemul capilar, soluţia medicamentoasă.

Calea subcutanată este preferată atunci când se doreşte o absorbţie lentă şi continuă a substanţei.

Ţesutul subcutanat are puţine vase de sânge şi astfel medicamentele injectate aici sunt pentru rate
de absorbţie lente. Absorbţia este mai lentă decât la injecţiile intramusculare, dar mai rapidă
decât la injecţiile intradermice.

SCOP

 Terapeutic- Resorbţia este lentă. începe la 5-10 minute de la administrarea


medicamentului.

LOCURILE DE ELECŢIE PENTRU INJECŢIA SUBCUTANATĂ

Locuri bogate în ţesut celular lax


• Regiunea deltoidiană;
• Faţa externă a braţului;
• Faţa anteroexternă a coapsei;
• Regiunea supra şi subspinoasă omoplatului;
• Flancurile peretelui abdominal;
• Regiunea periombilicală;
• Regiunea subclaviculară;
• Regiunile centrale fesiere.
! Nu se administrează subcutanat în zone de infiltrare ale altor injecţii, zone infectate, zone
edematoase sau cu modificări dermatologice.

Faţa laterală a braţului este preferată pentru că este o zonă puţin dureroasă, iar regiunea
periombilicală este aleasă pentru că la acest nivel stratul adipos este bine reprezentat.

MATERIALE NECESARE PENTRU INJECŢIA SUBCUTANATĂ

•Tavă medicală;
•Mănuşi de unică folosinţă;
•Seringa de capacitate adaptată cantităţii de medicament ce trebuie injectată (0,5 - 2 ml) şi
ac steril hipodermic de 30-52 mm şi diametru de 6/10, 7/10, 8/10, cu bizou lung;
• Soluţie medicamentoasă de injectat (cristalină izotonă sau uleioasă în cazuri speciale);
• Tampoane cu alcool;
• Taviţă renală;
• Recipiente deşeuri.
PREGĂTIREA PACIENTULUI

Pregătirea psihică

• Se confirmă identitatea pacientului;


• Se explică tehnica şi necesitatea acesteia, efectele dorite şi nedorite;
• Verificaţi dacă pacientul are alergii la anumite substanţe/medicamente;
• Se obţine consimţământul informat şi colaborarea pacientului;
• Se asigură intimitatea pacientului;

Pregătirea fizică

• întrebaţi dacă pacientul preferă un anumit loc de injectare după ce i-aţi expus locurile de
elecţie. Dacă pacientul primeşte injecţii subcutanate regulate, asiguraţi-vă că locurile de
injectare sunt făcute prin rotaţie.
• Se poziţionează pacientul în funcţie de segmentul care trebuie injectat, pentru a-i fi cât
mai comod şi în funcţie de starea acestuia; în mod obişnuit se poziţionează pacientul în
poziţie şezândă cu mâna sprijinită pe şold sau în decubit dorsal.
• Se stabileşte locul de elecţie.
• Se expune locul în care va fi efectuată injecţia.

REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE

Înainte de a continua, verificaţi cele şapte reguli de administrare:

CEI 5 DE “ CORECT” + consimtamant + prescriptie(alergie)

1.Pacientul corect: cereţi pacientului să confirme identitatea şi apoi comparaţi-o cu


brăţara pacientului (dacă există), fişa pacientului şi cu prescripţia medicală.

2.Medicament corect: verificaţi dacă medicamentul corespunde prescripţiei şi


asiguraţi-vă că medicamentul nu a expirat.

3.Doza corectă: verificaţi doza de medicament în comparaţie cu prescripţia pentru a


vă asigura că este corectă.

4.Momentul corect: verificaţi orarul pentru administrarea medicamentului şi când


pacientul a primit o doză anterioară, dacă este relevant.

5.Calea corectă: verificaţi dacă administrarea subcutanată este adecvată pentru


medicamentul pe care îl administraţi.

6.Consimţământul: asiguraţi-vă că a fost obţinut consimţământul informat înainte


de administrare.

7.Documentare corectă a prescripţiei şi alergiilor: asiguraţi-vă că prescripţia este


valabilă şi verificaţi dacă pacientul nu este alergic la medicamentul pe care urmează să îl
administraţi.

Odată confirmate toate cele de mai sus, pregătiţi medicamentul.

TEHNICA

• Se verifică medicaţia prescrisă;


• Se controlează integritatea ambalajelor seringilor, acelor, data de expirare a sterilităţii,
conform regulilor de administrare;
• Asistentul medical se spală pe mâini, se dezinfectează şi îmbracă mănuşile de unică
folosinţă;
• Pregătirea soluţiilor de administrat: încarcă în seringă soluţia, cu excepţia seringilor
preîncărcate cu medicaţie;
• Dacă medicamentul e sub formă de fiole sau flacoane, e necesară etapa de pregătire a
seringii:

Pregătirea cuprinde următorii paşi:

• Se deschide ambalajul seringii;


• Se ataşează acul la seringă;
• Se verifică vizual soluţia din fiolă (un aspect tulbure sau sedimentat ar putea însemna că
soluţia nu e potrivită pentru administrare);
• Se aplică câteva lovituri cu degetul la nivelul superior al fiolei;
• Se rupe gâtul fiolei prin aplicarea de presiune în locul marcat (pentru a se evita
accidentele, se poate rupe fiola acoperită cu un tampon);
• Se încarcă seringa cu soluţia din fiolă;
• Schimbă acul cu care a tras soluţia cu un ac pentru injectarea în hipoderm (23/26 G);
• Se ţine seringa în sus şi se aplică câteva lovituri pentru ca bulele să se ridice, apoi se
elimină bulele din seringă.
! Atenţie - Toţi paşii se efectuează păstrând toate materialele sterile.

În cazul seringilor preumplute nu e necesară eliminarea bulei de


aer din seringă; aceasta are rolul de a împinge substanţa
medicamentoasă rămasă în ac pentru ca întreaga doză de soluţie
să fie administrată.

Stabilirea şi pregătirea locului de elecţie pentru injecţia


subcutanată.

• Dacă trebuie să administraţi mai multe injecţii, utilizaţi locuri


diferite pentru fiecare injecţie.
• Dacă se administrează injecţii frecvente, rotiţi locurile de
injectare.
• Dezinfectează locul puncţiei;
• Cu policele şi indexul mâinii se formează un pliu cutanat
ridicat de pe planurile profunde de aproximativ 5cm;
• Pliul nu trebuie să fie foarte strâns şi trebuie să ridice doar
stratul subcutanat, nu şi ţesut muscular.
Executarea injecţiei

• Pătrunde cu acul cu bizoul în sus, în profunzimea stratului


subcutanat în unghi de 45 de grade la o adâncime de 2-4 cm;
• Injecţia se poate executa şi într-un unghi de 90 de grade dacă acul este scurt şi stratul
subcutanat al pacientului este gros.
Verificarea poziţiei acului

• Se aspiră pentru a se verifica dacă nu s-a atins accidental un vas de sânge; Aspirarea nu
este obligatorie pentru injecţiile subcutanate, deoarece nu există vase de sânge majore în
ţesutul subcutanat şi riscul de administrare intravenoasă accidentală este minim. Cu toate
acestea, ar trebui să respectaţi întotdeauna recomandările.

Injectarea soluţiei

• Se relaxează pliul pentru a permite injectarea substanţei, dar nu


se eliberează de tot pentru a nu se deplasa acul şi a introduce
accidental substanţa intravenos sau intramuscular. Se injectează
lent, cu presiune uşoară pentru a nu destinde brusc ţesutul
subcutanat.

Scoaterea acului

• Se retrage acul şi se tamponează cu vată cu alcool, masând uşor


zona pentru a închide traiectoria acului şi a favoriza circulaţia
locală în vederea accelerării resorbţiei (în cazul administării de
insulina nu se tamponează cu alcool, iar în cazul administrării de
ANTICOAGULANTE NU SE MASEAZĂ)

Finalizarea tehnicii

• Se aplică un plasture la locul injecţiei.


• Aşezaţi pacientul într-o poziţie comodă observând faciesul, tegumentele şi
comportamentul acestuia.
• Explicaţi pacientului că procedura este completă.
• Resorbţia substanţei administrate subcutanat va începe după 5-10 minute de la injectare.

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

•Colectaţi materialele folosite în containere speciale, conform precauţiilor universale


(PU).
• Spălaţi-vă mâinile după îndepărtarea mănuşilor.
• Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire: nume, prenumele asistentului medical
care a efectuat injecţia, data şi ora administrării; tipul soluţiei administrate, doza.
OBSERVAŢII
•Pentru injectarea adrenalinei şi atropinei se preferă regiunea deltoidiană;
•Pentru injectarea insulinei se alternează continuu regiunile, pentru a preveni apariţia
lipodistrofiei;
• Nu se injectează substanţe iritante;
• Nu se injectează în regiuni infíltrate.
ACCIDENTE / INCIDENTE

• Durere prin lezarea unor terminaţii nervoase;


• Durere prin injectarea rapidă de substanţă care duce la distensia bruscă a ţesuturilor;
• Hematom din cauza perforării accidentale a unui vas de sânge;
• Injectarea accidentală intravasculară care poate duce la embolie;
• Ruperea acului;
• Infecţii locale în cazul nerespectării regulilor de asepsie şi antisepsie.

S-ar putea să vă placă și