Sunteți pe pagina 1din 4

3.

TEHNICA DE EXECUTARE INTRAVENOASA

Definitie - Injecția intravenoasă = introducerea soluțiilor medicamentoase cristaline, izotone


sau hipertone în circulația venoasă, prin intermediul unui ac atașat la seringă.
Nu se introduc soluții uleioase - produc embolii grăsoase și consecutiv moartea. Injecția
intravenoasă se efectuează prin puncția venoasă și injectarea medicamentului intravenos.

Scop: Injecţia i.v. se efectuează în scop


➢ diagnostic (de exemplu substanţele radioopace) sau
➢ terapeutic.

Substanţele administrate i.v. au. acţiune sistemică rapidă, prin administrarea drogului direct
în torentul circulator. Pe această cale se administrează cantităţi mai mari de substanţe active
hidrosolubile. Nu se utilizează această cale pentru administrarea substanţelor liposolubile (risc
de embolie grăsoasă pulmonară) şi se evită administrarea substanţelor iritante (risc de
producere a fiebitelor.

Fig. 1-2 Loc de elecție pentru injecția intravenoasă

1
Contraindicaţii:
- Refuzul pacientului;
- Alergie medicamentoasă cunoscută la drogul respective;
- Medicament liposolubil sau iritant

Sediul injecţiei i.v.:


- Pentru administrarea tratamentului i.v. la adult se aleg venele accesibile ale membrului
superior nondominant: vena cefalică, vena bazilică, vena medio-cubitală, vena radială sau
arcada venoasă dorsală a mâinii. La nou născut se utilizează venele membrului inferior
(arcada venoasă dorsală a piciorului, venele gambei) şi venele epicraniene.
- In cazul pacienţilor cu tratament parenteral i.v. de lungă durată, ordinea puncţionării venelor
este întotdeauna dinspre capătul distal spre cel proximal al membrelor.
- Se va evita puncţionarea venelor situate în vecinătatea unei articulaţii.

Obiectivele procedurii
- Administrarea unui medicament direct în sistemul vascular în scop explorator; tratarea
rapidă a problemelor medicale ale pacientului; realizarea unei concentraţii înalte în sânge a
medicamentului, într-un timp scurt.

Pregătirea materialelor
- tavă medicală/cărucior
- medicamentul și soluția utilizată pentru diluție
- seringi cu ac de unică utilizare sterile, de capacităţi adecvate cantităţii de medicament
prescris
- tampoane cu alcool dezinfectant și mănuşi de unică utilizare
- garou, materiale de protecție a patului

Pregătirea pacientului
a) psihică:
✓ informaţi pacientul despre procedură
✓ explicaţi-i scopul injecţiei, efectele dorite şi nedorite;
✓ obţineţi consimţământul informat
b)fizică:
✓ asiguraţi intimitatea pacientului
✓ verificaţi locurile de elecţie, evitând zonele cu echimoze, cu pilozitate accentuată sau cu
infecţie
✓ stabiliţi locul pentru injecţie: venele de la plica cotului - bazilica sau cefalică; venele de pe
partea dorsală a mâinii, venele de pe partea posterioară a gambei, venele epicraniene (la
copii); venele jugulare
✓ poziţionaţi pacientul în siguranţă în funcţie de locul ales şi de starea sa; decubit dorsal,
poziţie semişezândă

2
Efectuarea procedurii:
✓ Verificaţi prescripţia medicală și identitatea pacientului
✓ Pregătiți materialele pentru administrarea injecţiei i.v;
✓ Se poziţionează pacientul în decubit dorsal, cu membrul superior în extensie completă a
cotului sau în poziţie sezândă pe scaun, cu cotul în extensie și braţul sprijinit pe un suport
textile pe spătarul scaunului;
✓ Spălaţi-vă mâinile, folosiţi mănuşi de unică folosinţă
✓ Se antiseptizează tegumentele regiunii alese, prin mişcări circulare, din centru spre
periferie; în cazul utilizării soluţiilor alcoolice se aşteaptă 30 sec pentru exercitarea efectului
antiseptic;
✓ Aspiraţi soluţia din fiolă sau flacon conform procedurii standard
✓ Eliminaţi bulele de aer din seringă menţinând seringa în poziţie verticală
✓ Schimbaţi acul cu altul capişonat
✓ Aplica-ți garoul, cu 10 cm deasupra regiunii la nivelul căreia urmează să se facă injecţia
i.v.
✓ Se identifică în regiunea antebraţului vena aleasă pentru injectarea i.v. prin palpare. Dacă
venele nu sunt vizibile se poate recurge la diverse manevre care favorizează evidenţierea
acestora prin venodilataţie (mişcări repetate de închidere-deschidere a pumnului, aplicare
locală de comprese calde, introducerea mâinii în apă caldă sau poziţionarea declivă a mâinii).
✓ Odată aleasă vena se procedează la introducerea acului, prin metoda indirectă: acul cu
orificiul bizoului în sus este introdus prin tegumente, sub un unghi de 30-45 grade, la 3-8 mm
depărtare de vena aleasă, progresând către aceasta, sub aspiraţie continuă, pană în
momentul apariţiei sângelui venos în seringă;
✓ Verificaţi poziţia acului prin aspirare
✓ Desfaceţi garoul dacă acul este în venă
✓Injectaţi lent soluţia medicamentoasă, observând locul puncţionat şi reacţiile pacientului
✓ Extrageţi rapid acul adaptat la seringă
✓ Comprimaţi locul injecţiei cu un tampon cu alcool, 3 - 5minute pentru hemostază completă

Îngrijirea pacientului
✓ observaţi locul injecţiei pentru sângerare
✓ ajutaţi pacientul să ocupe o poziţie confortabilă
✓ explicaţi-i conduita ulterioară dacă medicamentul a fost administrat în scop explorator
✓ supravegheaţi pacientul pentru a surprinde unele complicaţii şi anunţaţi medical dacă apar

Reorganizarea locului de muncă


✓ Colectaţi materialele folosite în containere speciale, conform PU
✓ Acul se aruncă necapişonat
✓ Spălaţi-vă mâinile după îndepărtarea mănuşilor

3
✓ Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire: nume, prenumele asistentei care a efectuat
injecția, data şi ora administrării; tipul soluţiei administrate, doza.

Evaluarea eficacităţii procedurii


Rezultate aşteptate/dorite:
✓ Medicamentul este injectat lent când vena este corect puncţionată
✓ Pacientul prezintă un răspuns terapeutic la medicamentul administrat în acest scop
✓ Pacientul nu dezvoltă reacţii de sensibilizare la medicamentul injectat în scop explorator

Rezultate nedorite / Ce faceţi?


✓ Flebalgie prin injectarea prea rapidă a soluţiei sau prin introducerea unor substanţe iritante
pentru intima vasului (ex. Soluţiile hipertone) - Injectaţi lent soluţia
✓ Senzaţia de uscăciune în faringe şi valul de căldură
- Injectaţi soluţia foarte lent
- Comunicaţi cu pacientul
✓ Hematomul prin perforarea venei sau retragerea acului fără îndepărtarea garoului
- Aplicaţi comprese umede reci
✓ Ameţeli, lipotimie, colaps - se anunţă medicul
✓ Reacţii anafilactice la soluţiile injectate în scop exploratory – se anunţă medical și se
intervine de urgenţă conform protocolului

Complicaţiile injectiilor intravenoase


➢ Perforarea venei este rezultatul unui defect de tehnică şi se soldează cu injectarea
paravenoasă a drogului administrat Secundar acesteia pot apare echimoze, hematoame
locale şi fiebite în cazul injectării paravenoase a unui medicament iritant.
➢ Traumatismele venoase repetate ca urmare a utilizării frecvente a aceleiaşi vene sau
injectării de substanţe cu potenţial iritant determină trombofîebite.
➢ Punctionarea unei artere se datorează unui defect de tehnică. Accidentul este sugerat de
apariţia în seringă a sângelui arterial, de culoare mai deschisă decât cel venos.
➢ La injectarea accidentală intraarterială a medicamentului pacientul resimte o durere locală
vie, însoţită de spasm arterial, cu albirea şi ulterior cianoza mâinii şi degetelor.
➢ La administrarea injecţiilor i.v. este posibilă producerea sincopei vagale, de teama. In cazul
pacienţilor anxioşi, hipervagotoni.
➢ In cazul administrării i.v. este posibilă, ca la orice cale de administrare a medicaţiei, apariţia
reacţiilor alergice. Dată fiind administrarea rapidă a unei cantităţi mari de alergen acestea pot
îmbrăca aspectul cel mai grav, ai socului anqfilactic. Intr-o asemenea situaţie se întrerupe
administrarea medicamentului, se păstrează acul în venă, se schimbă seringa şi se
administrează medicaţia de urgenţă (Adrenalină, Hemisuccinat de hidrocortizon sau
Metilprednisolon).

S-ar putea să vă placă și