2. EDEMUL PULMONAR ACUT (E.P.A.

I. DEFINITIE: insuficiența respiratorie survine prin inundarea brutală a alveololor de către un

transsudat sanguinolent necoagulabil din capilarele pulmonare, inundare provocată de
creșterea presiunii sângelui în capilarele venoase pulmonare, de creșterea permeabilitații
membranei alveolo-capilare și de alte cauze .

Există 2 tipuri principale: EPA hemodinamic(cardiogen) și EPA lezional(necardiogen).

EDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGEN (HEMODINAMIC) are drept cauza principala

disfunctia cardiaca stanga.
EDEMUL PULMONAR ACUT NONCARDIOGEN (LEZIONAL) este caracterizat prin presiune
capilara pulmonara normala si acumulare lichidiana in interstitiu si alveole cauzata de factorii fizico –
patologici, care regleaza schimburile lichidiene la nivelul pulmonar.

II. ETIOLOGIE:
Factori etiologici principali
a). EPA cardiogen: -insuficienta ventriculara stg.,
-I.M.A.,
-cardiopatie ischemica,
-HTA, -cardiopatiile valvulare
-tulb. de ritm paroxistice
b). EPA leziunal:
Poate fi provocat de cauze:
-toxice(gaze sufocante; clor, benzen, CO2, organofosforice, intox. cu oxig de carbon etc.)
-infectioase(inf. pulmonare, gripa, bronsiolita capilara)
-neurologice: leziuni ale S.N.C.[traumatisme, accidente vasc. cerebr.(A.V.C.), abcese, tumori
cerebrale, encefalite acute etc.]
- iatrogenice(hipervolemie -prin incarcarea sistemului vascular: perfuzii, transfuzii)
-edemul pulmonar la inecati -edemul pulmonar”uremic”
-edemul pulmonar in bronhoalveolita de deglutitie(inhalare de lichid gastric) la copii mici, etilici,
comatosi.

Alterarea permeabilitatii capilare este mecanismul fundamental al edemului pulmonar. Acest

mecanism este prezent in ambele tipuri de E.P.A.

III. SIMPTOMATOLOGIE:

 E.P.A. cardiogen apare in general dupa 40 de ani, mai frecvent la barbati;

1
  Debutul are loc de cele mai multe ori brusc, in cursul zilei, la un pacient cu sau fara istoric
cardiac, dar dupa efort fizic mare, mese copioase, ingestie masiva de lichide sau incarcare
lichidiana prin perfuzia organismului.
 In general pacientul prezinta:
 Dispnee scuta severa survenita brusc cu ortopnee;
 Anxietate, agitatie, neliniste;
 Respiratii ample (hiperpnee) cu gura deschisa (zgomotoase) si cu o frecventa de 30-
40/min;
 Pozitia sezand cu picioarele atarnate nu amelioreaza dispnee intensa;
 Transpiratii intense reci, cianoza buzelor si extremitatilor, tegumente palide;
 Tuse seaca, iritativa, neproductiva.

 Daca starea pacientului se inrautateste apar:

 Turgescenta jugularelor de baza gatului;

 Tegument marmorat la nivelui ghenunchiului;
 Respiratii din ce in ce mai zgomotoase;
 Raluri crepitante si subcrepitante bilateral care urca progresiv de la baze catre varfurile
plamanilor – raluri montante;
 Stridor laringian (zgomot respirator ascutitprin obstructie incompleta);
 Tusea devine repede productiva, cu expectoratie spumoasa alba sau rozata, ajungand sa
se scurga in mod continuu pe gura si mai rar pe narine;
 La evaluarea T.A. se inregistreaza valori crescute, normale sau scazute (valorile scazute
sunt intalnite la pacientii cu infarct miocardic acut sau cu insuficienta cardiaca ireductibila);
 In faza finala, dupa instalarea hipotensiunii arteriale, a starii de soc, ca urmare a afectiunii
de baza sau a unei conduite terapeutice necorespunzatoare, pacientul prezinta:
 obnubilare,
 tahicardie,
 tegumente umede, reci,
 pierderea starii de constienta si
 deces prin insuficienta cardio-respiratorie.

IV. CONDUITA DE URGENTA:

Tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen comporta masuri de extrema urgenta, care trebuie
aplicate la domiciliul bolnavului, in timpul transportului catre spital, in unitatile ambulatorii si in spital(in
ambele tipuri de EPA).
Tratamentul simptomatic:
-Instalarea bolnavului in pozitie sezanda pe scaun sau fotoliu, sau pe marginea patului cu gambele
atarnand. De altfel bolnavii isi aleg singuri aceasta pozitie(care nu este recomandata in caz de hTA.)
- Se aspira expectoratia si se curata gura bolnavului.
- Aplicarea garourilor la radacina a trei membre fara comprimarea arterelor. Din 10 in 10 min., unul
din garouri se schimba la al 4-lea membru. Scoaterea garoului se face progresiv. Aceste masuri scad
circulatia de intoarcere si contribuie la descongestionarea plamanilor. Este un tratament comun
ambelor forme de EPA.
- Oxigen(pe sonda nasofaringiana) umidificat prin cu un debit de 4-8 l/mim

2
Atentie! sonda nazala trebuie sa fie↓ pana in orofaringe (inainte de a o↓ se repereaza pe sonda o
lungime egala cu distanta dintre nas si lobul urechii).
- Aerosoli antispuma -cu alcool etilic si bronhodilatatoare.
- La nevoie, intubatia cu aspiratie si respiratie artificiala.

Tratamentul E.P.A. in functie de etiologie:

1). EPA hemodinamic(cardiogen)
a) cu: T.A normala sau usor crescuta:
1) Morfina 0,01-0,02 g i.m, sau i.v.(1 fiola de 1ml = 0,02g) ;
-in caz de reactie vagala(bradicardie, varsaturi) se va asocia Atropina 1mg(1fiola) i.m sau 0,5mg i.v
!NU se adm. Morfina in caz de A.V.C., astm bronsic, B.P.O.C. –poate fi inlocuita cu mialgin 1f
=100mg. i.m. sau i.v.
2) digitalice
-Digoxin 2f. a 0.5mg i.v.lent, repetata la 8 ore; deslanozid -doza initiala 2 f (1f. = 0,4mg); lanatozid 2 f.
(1f = 0,4 mg);
3) diuretice -Furosemid 2 f. i.v. lent 20-40mg(1f.=20mg.);
4) venesectie(emisie rapida de sange) 300-500ml in 5 min.;
! este contraindicata in: IMA, si la varstnicii cu ateroscleroza cerebrala;
5) ventilatie mecanica –prin intubatie traheala;
6) nitroglicerina: 1-4 tb sublingual; recomandata la coronarieni
7) antihipertensive(in fct. de TA).

b) cu T.A scazuta:
! contraindicate:
-emisia de sange
-Morfina
-hipotensoarele
* Cand T.A e prabusita total, pacientul se va aseza in decubit dorsal

2). EPA lezional (necardiogen):

a) din intoxicatii -scoaterea din mediu -antidotul –cand se cunoaste toxicul -O2 si ventilatie artificiala
b) de origine infectioasa: ! contraindicata:
Morfina
Corticoterapie: H.H.C. i.v. 500-1000mg/24 h (perfuzie cu sol.glucoza 5%)
-Antib. cu spectru larg parenteral→ampicilina 2-4g/zi; tetraciclina 2g/zi;
-tonicardiace –Digoxin 1f. a 0.5mg i.v., repetata la 8 ore
-Oxigenoterapie
c) de origine neurologica:
! contraindicata: Morfina
-trat. simptomatic
-sangerare abundenta 300-500ml
-diureza osmotica cu Manitol si Furosemid

3
d) de origine iatrogena: supraîncarcare lichidiana parenterala(exces de NaCl, ser glucozat, transfuzii
etc):
-emisia de sange(300-500ml)
-Furosemid pt. eliminarea lichidelor; doza initiala 3-5 f . i.v.;
e) la inecati:
-intubatie oro-traheala
-aspiratie
-ventilatie mecanica
-oxigenoterapie masiva
- la inecatii in apa dulce se face sangerarea masiva 300-500ml, + Furosemid i.m./i.v. –doza initiala
2f.;
! la inecatii in apa sarata este containdicata sangerarea si diureticele(exista hipovolemie si
hemoconcentratie)
-la ei se corecteaza hipovolemia prin perfuzii cu Dextran70(500ml) sub controlul TA.
f) la uremici:
-O2-Terapie
-aerosoli antispuma –cu alcool etilic si bronhodilat.(miofilin1-2f.;1 fiola = 1ml = 240mg)
-tonicardice(Digoxin 1 f. a 0.5mg i.v., repetata la 8 ore; deslanozid 2 f. i.v. lent(1f.= 0.4mg)
-epuratie extrarenala(dializa) ! sunt contraindicate morfina si sangerarea
–din cauza anemiei uremice.
g) EPA din bronhoalveolita de deglutitie: -resp. asistata

Datele paraclinice si de laborator la pacientul cu E.P.A. sunt furnizate in urma:

 examenului cardiologic;
 electrocardiogramei, ecocardiogramei;
 recoltarii enzimelor serice:
- cresterea transaminazelor;
- creatinofosfokinazei;
- G.P.T. – ( Gutamic piruvat transferaza)
- G.O.T. – ( Aspartat aminotransferaza)
- C.P.K. – ( Creatinfosfokinazaeste)
- L.D.H. – ( Lactat dehidrogenaza.)
- hidroxibutiriodehidrogenazei
 gazometrie sanguina, glicemie, lipidograma;
 uree, creatinina, acid uric, ionograma sanguina;
 in puseu febril se vor recolta hemoculturi.

V. MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație:

 Intervenții autonome:
 umidificarea aerului din salon;
 măsor funcțiile vitale: TA, P, R, Temp.;
4
  așez pacientul în poziție sezanda sau semișezândă, cu toracele ridicat si
picioarele atarnand;
 aplic garouri pe extremitati, avand drept scop reducerea fluxului sanguin catre
cordul drept (flebotomie interna);

 Intervenții delegate:
 recoltez sânge pentru analizele de laborator;
 pregătesc pacientul pentru examenul cardiologic, electrocardiograma si
ecocardiograma;
 administrez oxigen pe sonda naso-faringiana, cu debit 4-8l/min;
 asigur monitorizare electrocardiografica, aparat de respiratie mecanica,
defibrilator;
 efectuez abord venos;
 administrez medicație prescrisă de medic.
 efectuez traheostomie, ventilatie mecanica, in functie de caz;

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata:

 Intervenții autonome:
 ajut pacientul să se alimenteze cu valori nutritive mari;
 cântărescpacientul;
 Intervenții delegate:
 administrare de vitamina B6, B1, B12, Vitamina C, Glucoză 5%, Furosemid.

3. Nevoia de a elimina:
 Intervenții autonome:
 ajut pacientul să verse, l-am şters de transpiraţiişisecreţii;
 i-am facuttoaleta;
 Intervenții delegate:
 administrare de perfuziePEV cu glucoză 10%,
PlegomazinMetoclopramid,Romergan
 Dexametazonă

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura:

 Intervenții autonome:
 ajut pacientul să se mistesisa se intoarca in pat;
 am efectuatmiscari active sipasive;
 Intervenții delegate:
 examen paraclinic EKG

5. Nevoia de a se odihni:
 Intervenții autonome:
 se asigura climatul si linistea salonului;

 Intervenții delegate:
 Se administreaza un sedativ la indicatia medicului;

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca:

5
 Intervenții autonome:
 ajut pacientul să se imbrace sis a se dezbrace;

7. Nevoia de a-şimenţinetemperaturacorpuluiînlimitenormale:
 Intervenții autonome:
 masurarea temperaturii corpului;
 Intervenții delegate:
 administrarea de antitermice la indicatia medicului;

8. Nevoia de a fi curatşi de a-şipăstrategumenteleşimucoaseleintegre:

 Intervenții autonome:
 ajut pacientul sa-si faca igiena corporala;
 schimbarealenjerieibolnavuluisi a lenjeriei de pat;
 Intervenții delegate:
 .......................................................................................

9. Nevoia de a comunica:
 Intervenții autonome:
 comunicare eficienta cu echipa de ingrijire ;
 documentareapacientului in legatura cu boalasa;