2. EDEMUL PULMONAR ACUT (E.P.A.

I. DEFINITIE:

EDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGEN sau HEMODINAMIC reprezinta sindromul

caracterizat prin dispnee severa datorita acumularii excesive de apa, saruri si proteine in spatiul
extravascular al parenchimului pulmonar.

EDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGEN (HEMODINAMIC) are drept cauza principala

disfunctia cardiaca stanga.
EDEMUL PULMONAR ACUT NONCARDIOGEN (LEZIONAL) este caracterizat prin presiune
capilara pulmonara normala si acumulare lichidiana in interstitiu si alveole cauzata de factorii fizico
– patologici, care regleaza schimburile lichidiene la nivelul pulmonar.

II. ETIOLOGIE:
1. In ordinea frecventei, principalele conditii si cauze ale E.P.A. CARDIOGEN, sunt:

 Insuficienta ventriculara stanga – prin infarct miocardic acut, cardiopatie ischemica,

cardiopatii valvulare, HTA
 Stenoza mitrala – favorizata de efort, tahicardii/ tahiartimii, infectii respiratorii acute,
supraincarcari volemice
 Tulburari de ritm – cu frecventa ventriculara rapida
 Mixomul atrial stang, tromboza masiva atriala stanga, tromboza venoasa pulmonara, cor
triatriatum reprezinta alte cauze rare pentru E.P.A.

2. Factorii determinanti si favorizanti pentru producerea E.P.A. sunt:

- Efort fizic, tahicardii/tahiaritmii;
- Infectii respiratorii acute, supraincarcari volemice acute;
- Depresante ale contractilitatii miocardice (anumite blocante de Ca, antiaritmice sau
betablocante simpatice);
- Criza pseudoasmatiforma la un pacient peste 60 de ani trebuie evaluata ca fiind E.P.A.

III. SIMPTOMATOLOGIE:

 E.P.A. cardiogen apare in general dupa 40 de ani, mai frecvent la barbati;

 Debutul are loc de cele mai multe ori brusc, in cursul zilei, la un pacient cu sau fara istoric
cardiac, dar dupa efort fizic mare, mese copioase, ingestie masiva de lichide sau incarcare
lichidiana prin perfuzia organismului.
 In general pacientul prezinta:
 Dispnee scuta severa survenita brusc cu ortopnee;
 Anxietate, agitatie, neliniste;
1
  Respiratii ample (hiperpnee) cu gura deschisa (zgomotoase) si cu o frecventa de 30-
40/min;
 Pozitia sezand cu picioarele atarnate nu amelioreaza dispnee intensa;
 Transpiratii intense reci, cianoza buzelor si extremitatilor, tegumente palide;
 Tuse seaca, iritativa, neproductiva.

 Daca starea pacientului se inrautateste apar:

 Turgescenta jugularelor de baza gatului;

 Tegument marmorat la nivelui ghenunchiului;
 Respiratii din ce in ce mai zgomotoase;
 Raluri crepitante si subcrepitante bilateral care urca progresiv de la baze catre varfurile
plamanilor – raluri montante;
 Stridor laringian (zgomot respirator ascutitprin obstructie incompleta);
 Tusea devine repede productiva, cu expectoratie spumoasa alba sau rozata, ajungand
sa se scurga in mod continuu pe gura si mai rar pe narine;
 La evaluarea T.A. se inregistreaza valori crescute, normale sau scazute (valorile scazute
sunt intalnite la pacientii cu infarct miocardic acut sau cu insuficienta cardiaca
ireductibila);
 In faza finala, dupa instalarea hipotensiunii arteriale, a starii de soc, ca urmare a
afectiunii de baza sau a unei conduite terapeutice necorespunzatoare, pacientul
prezinta:
 obnubilare,
 tahicardie,
 tegumente umede, reci,
 pierderea starii de constienta si
 deces prin insuficienta cardio-respiratorie.

IV. CONDUITA DE URGENTA:

 spitalizare obligatorie,
 A.M. pozitioneza pacientul sezand sau semisezand, cu toracele ridicat si picioarele
atarnand;
 Aceasta pozitie favorizeaza mecanica respiratorie si scade intoarcerea venoasa, cu
exceptia pacientilor la care T.A. sistolica scade sub 60 mmHg;
 A.M. administreaza oxigen, pe sonda naso-faringiana cu un debit de 4-8 l/min si aplica
garouri pe extremitati avand drept scop reducerea fluxului sanguin catre cordul drept;
 Conform indicatiilor medicului si competentei profesionale A.M.:
 asigura monitorizare electrocardiografica, aparat de respiratie mecanica, defibrilator;
 abord venos si administrarea substantelor medicamentoase;

Datele paraclinice si de laborator la pacientul cu E.P.A. sunt furnizate in urma:

 examenului cardiologic;
 electrocardiogramei, ecocardiogramei;
 recoltarii enzimelor serice:
- cresterea transaminazelor;
2
 - creatinofosfokinazei;
- G.P.T. – ( Gutamic piruvat transferaza – enzima prezenta mai ales in ficat si rinichi.
Nivelul sau creste in caz de distrugere a celulelor ficatului, mai ales in cazul unei
hepatite virale - acest nivel mai creste, dar in proportie mai mica, in cursul altor boli ale
ficatului (cancer, ciroza) si in cursul infarctului miocardic)
- G.O.T. – ( Aspartat aminotransferaza este o enzima intalnita in concentratii mari in ficat,
miocard, muschii scheletici, pancreas si rinichi. AST (TGO) se intalneste atat in
citoplasmele, cat si in mitocondriile celulelor)
- C.P.K. – ( Creatinfosfokinaza este o enzima care catalizeaza fosforilarea creatinei in
celulele musculare, miocardice si cerebrale. Cresterea ei in sange indica lezarea
celulelor din care provine. Creatinkinaza este o enzima ce se gaseste in concentratii
crescute in miocard si muschii scheletici si, in concentratii mult mai mici, la nivelul
creierului.)
- L.D.H. – ( Lactat dehidrogenaza este o enzima implicata in producerea de energie, care
se gaseste in aproape toate celulele corpului, cu niveluri mai mari in celulele inimii,
ficatului, rinichilor, plamanilor si celulele sanguine. Este un indicator important pentru
numeroase afecțiuni: infarct miocardic, leucemii, pancreatite, anemii hemolitice,
megaloblastoză.)
- hidroxibutiriodehidrogenazei
 gazometrie sanguina, glicemie, lipidograma;
 uree, creatinina, acid uric, ionograma sanguina;
 in puseu febril se vor recolta hemoculturi.

Obiective imediate ale tratamentului:

- tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen, are drept obiective:
 reducerea rapida a presiunii capilare pulmonare;
 stoparea transsudatiei si facilitarea eliminarii acesteia pentru dezobstruarea cailor aeriene;
 reechilibrarea hematozei si eliminarea factorilor determinanti si favorizanti;
 administarea de morfina, diuretice cu actiune rapida, antihipertensive cu actiune rapida,
flebotomie.
- Morfina si succedaneele reprezinta medicamente de baza in tratamentul E.P.A.
hemodinamic fara contraindicatii, avand ca efect central reducerea excitabilitatii
centrului nervos respirator si a gradului de anxietate al pacientului;
- Administarea se efectueaza i.v. 5-10 mg doza la interval de 10-15 min, pana la aparitia
efectului scontat;
- Injectarea se repeta de cel mult 3-4 ori, pentru a evita deprimarea respiratorie, care
reprezinta principala reactie adversa;
- In cazurile mai putin severe, administarea poate fi efectuata i.m. avand in vedere ca
resorbtia opiaceelor in acest mod este lenta;
- Un analog pt Morfina este Petidina cu administrare i.v. 25 mg pe doza;
- Opiaceele nu se administreaza pacientilor obnubilati, comatosi sau cu
bronhopneumopatie obstructiva severa (BPOC);
- Diureticele cu actiune rapida sunt administrate i.v., avand drept rezultat scaderea
presiunii capilare pulmonare si volemiei;

3
 - Dintre diureticele de ansa, efectul diuretic apare in cazul Furosemidului, dupa 4-5 min
cu un varf maxim la 30 min dupa administrare;
- Dintre diureticele folosite, enumeram:
*Metamida 0,5-1 mg i.v.
*Piretanida 12-36 mg i.v.
*Acid Etacrinic 50-100 mg i.v.
- Vasodilatatoarele cu actiune rapida sunt administrate in toate cazurile de E.P.A.
hemodinamic, exceptand E.P.A. din stenoza aortica si mitrala, hipotensiunea arteriala
sau socul compensat;
- Nitroglicerina este cea mai utilizata dintre venodilatatoare, cu administrare i.v.:
*in perfuzie (ritm 20-30 pg/min pana la 100-120 pg/min)
*sublingual 0,3-0,5 mg la interval de 10 min
*spray 2 puf-uri
- in E.P.A. hipertensiv sunt utilizate arteriodilatatoarele ca:
*Urapidil i.v. 2,5-50 mg in 10 min apoi 100 mg/ h
*Diazoxid 50-100 mg boius repetat sau 15-30 mg/min
*Nitroprusiat de sodiu i.v. 1-10 g/kg/min
- digitala utilizata pt tratamentul E.P.A. trebuie sa aibe actiune rapida si efect inotrop
pozitiv moderat si efect dromotrop negativ pt formele de tahiaritmii supraventriculare
(fibrilatie atriala, flutter atrial):
*Beta-metildigoxina i.v. cu efect maxim in 1-2 h;
*Digoxina i.v. 0,25 mg la 4 h cu o doza totala 1 mg/24 h;
- agentii inotrop pozitivi noi sunt cu eficacitate sporita fata de digitalice si se
administreaza in perfuzie venoasa:
*Dopamina 4*5 pg/kg/minut;
- Aminofilina se administreaza i.v., 3-4 mg/kg/corp in 10 min, urmata de repetarea dozei
in E.P.A. asociat cu boala obstructiva pulmonara cronica, astm bronsic;
- Prin actiunea sa Aminofilina favorizeaza diureza si scade treptat hipertensiunea
pulmonara;
- Flebotomia este o alta masura terapeutica pt scaderea volemiei prin flebopunctie, cu o
cantitate totala de sange extras de 300-500 ml in 5 min;
- Aceasta masura terapeutica este indicata in cazul pacientilor cu E.P.A. hipertensiv
tratati ambulatoriu si contraindicata in cazul pacientilor varstnici cu ateroscleroza
cerebrala;
- Ventilatia mecanica este absolut necesara in cazul abolirii respiratiei abdominale,
hipoventilatiei alveolare cu hipercapnie (PaCO 2 = 60 mmHg) sub supraveghere de
specialitate, in servicii de terapie intensiva.

Conduita terapeutica particulara:

Aceasta este impusa de afectiunea cardio-vasculara de fond si in raport cu factorii favorizanti:

 E.P.A. in infarctul miocardic acut necesita pe langa masurile enuntate la conduita

terapeutica generala:
 Tratament trombolitic;
 Se evita pozitia sezanda cu gambele atarnate
 Administrarea de diuretice si flebotomia sunt contraindicate;
4
  Interventie chirurgicala in fractura de pilier;
 E.P.A. hipertensiv are drept prima urgenta scaderea rapida a valorilor tensionale, fara
afectarea perfuziei cerebrale coronariene si renale;
 Medicamentul de electie cu efect instantaneu este Nitroprusiatul de sodiu administrat in
perfuzie i.v.
 E.P.A. prin tulburarile de ritm sau de conducere necesita corectarea de urgenta a acestora
si in lipsa contraindicatiilor, soc electric extern – cardioreversie electrica;
 E.P.A. survenit in cursul unei insuficiente cardiace congestive reprezinta aparitia unor
complicatii ce afecteaza functia cordului stang si determina hipertensiunea venocapilara
pulmonara (infectii respiratorii, embolie pulmonara masiva, ischemia miocardica)
 Aceasta forma de E.P.A. pe langa tratamentul general necesita conduita terapeutica in
functie de fiecare complicatie.

V. MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație:

 Intervenții autonome:
 umidificarea aerului din salon;
 măsor funcțiile vitale: TA, P, R, Temp.;
 așez pacientul în poziție sezanda sau semișezândă, cu toracele ridicat si
picioarele atarnand;
 aplic garouri pe extremitati, avand drept scop reducerea fluxului sanguin catre
cordul drept (flebotomie interna);

 Intervenții delegate:
 recoltez sânge pentru analizele de laborator;
 pregătesc pacientul pentru examenul cardiologic, electrocardiograma si
ecocardiograma;
 administrez oxigen pe sonda naso-faringiana, cu debit 4-8l/min;
 asigur monitorizare electrocardiografica, aparat de respiratie mecanica,
defibrilator;
 efectuez abord venos;
 administrez medicație prescrisă de medic.
 efectuez traheostomie, ventilatie mecanica, in functie de caz;

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata:

 Intervenții autonome:
 ajut pacientul să se alimenteze cu valori nutritive mari;
 cântăresc pacientul;
 Intervenții delegate:
 administrare de vitamina B6, B1, B12, Vitamina C, Glucoză 5%, Furosemid.

3. Nevoia de a elimina:
 Intervenții autonome:
 ajut pacientul să verse, l-am şters de transpiraţii şi secreţii;
5
  i-am facut toaleta;
 Intervenții delegate:
 administrare de perfuzie PEV cu glucoză 10%, Plegomazin Metoclopramid,
Romergan
 Dexametazonă

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura:

 Intervenții autonome:
 ajut pacientul să se miste si sa se intoarca in pat;
 am efectuat miscari active si pasive;
 Intervenții delegate:
 examen paraclinic EKG

5. Nevoia de a se odihni:
 Intervenții autonome:
 se asigura climatul si linistea salonului;

 Intervenții delegate:
 Se administreaza un sedativ la indicatia medicului;

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca:

 Intervenții autonome:
 ajut pacientul să se imbrace sis a se dezbrace;

7. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale:

 Intervenții autonome:
 masurarea temperaturii corpului;
 Intervenții delegate:
 administrarea de antitermice la indicatia medicului;

8. Nevoia de a fi curat şi de a-şi păstra tegumentele şi mucoasele integre:

 Intervenții autonome:
 ajut pacientul sa-si faca igiena corporala;
 schimbarea lenjeriei bolnavului si a lenjeriei de pat;
 Intervenții delegate:
 .......................................................................................

9. Nevoia de a comunica:
 Intervenții autonome:
 comunicare eficienta cu echipa de ingrijire ;
 documentarea pacientului in legatura cu boala sa;

6
7