Resuscitarea cardio-respiratorie si

primul ajutor in accidente

Crina-Ioana Radulescu
Miruna Marincan
Anul IV, grupa 58
Stop cardio-respirator=oprirea activitatii de pompa a cordului,
precedata sau urmata de incetarea respiratiei la un pacient in
aparenta stare de sanatate.

Cauzele cele mai frecvente:

o Anoxia/hipoxia;
o Hipercapnia;
o Asfixia;
o Hipovolemia acuta;
o Traumatismele majore;
o Reflexele inhibitorii de tip vagal;
o Emboliile;
o Frigul;
o Factori metabolici (hiperpotasemie, acidoza);
o Intoxicatii medicamentoase (barbiturice, opiacee);
o Infarctul miocardic acut.
Cum recunoastem stopul cardio-respirator

Victima este:
o areactiva;
o respiratiile sunt sacadate sau absente;
o nu exista puls la arterele mari (carotida, femurala);
o nu se deceleaza zgomotele cardiace la auscultatie.
Ce cuprinde resuscitarea?

BLS - BASIC LIFE ALS – ADVANCED LIFE

SUPPORT SUPPORT

Oriunde, Oricine Personal calificat

BLS

 masuri de resuscitare pe un pacient

aflat in stop CR, fara a se folosi
echipamente specifice

 Scop: flux minim de sange pentru

organele vitale

 Ideal: initiere in primele 5 min

(creierul este inca viabil)
 Secventa BLS

1. Oprirea accidentului

2. Evaluarea constientei - AVPU

3. Eliberarea CRS Pozitia de siguranta

ABC

4. Evaluarea respiratiei 112

5. Masaj cardiac extern ±respiratii

artificiale

30 2
 Evaluarea starii de constienta

Se face rapid:

 A – pacient alert;

 V – raspuns la stimul verbal

 P – raspuns la stimul dureros (pain)

 U – nu raspunde la stimuli (unresponsive)

A-airway

1. Verificam daca pacientul respira, daca respira il punem in

pozitie de siguranta pentru evitarea aspiratiei gastrice,
exceptie fac politraumatizatii, TCC, inecatii, spanzuratii la
care se monteaza guler cervical;
2. Daca nu respira, se procedeaza la permeabilizarea cailor
respiratorii.
a) in cazul corpilor straini aspirati se aplica patru lovituri
de palma intre omoplati sau manevra Heimlich;
b) in celelalte situatii se curata cavitatea bucala, se trage
limba spre anterior peste arcadele dentare.
 Manevra Heimlich

 In caz de sufocare din cauza

unui corp strain

 Aplecam usor pacientul, in timp ce

stam in spatele lui

 Strangem un pumn

 Unim pumnul de cealalta mana si

cuprindem pacientul la nivelul
epigastrului

 Miscare rapida, spre interior si in

sus
Permeabilizarea CR se face prin urmatoarele
manevre:

o Hiperextensia capului (daca nu e TCC sau cervical);

o Pronarea mandibulei-manerva Esmark;
o Montarea pipei Guedel;
o Guler cervical in caz de TCC, inec, electrocutare,
spanzurare;
o In conditii care nu permit accesul aerului prin CAS
se realizeaza traheostoma (edem glotic, corpi straini
ce nu pot fi indepartati).
B-breath

Respiratia gura la gura

• Deschiderea cailor aeriene
• Pensarea nasului
• Gura resuscitatorului etans
pe gura pacientului
• Inspir profund apoi expir lent
(500ml) in CRS ale pacientului
• Urmarim expansiunea toracelui
• 12 respiratii/min
• Gura la nas
Variante: • Gura la gura si nas
• Gura la traheostoma
 Cea mai frecevnta complicatie a respiratiei atrificiale daca
se insufla aer rapid si la presiuni mari este insuflatia
gastrica, urmata de regurgitatie si aspiratie.

Metode de reducere a riscului insuflatiei gastrice:

o Pozitia optima a capului;
o insuflatia in ritm normal de 12 resp/min;
o Manevra Sellick care consta in exercitarea unei presiuni pe
cartilajul cricoid in momentul insuflatiei.
C-circulation

Se cerceteaza timp de 5-10 sec prezenta pulsului (carotidian,

femural) dupa primele 2 insuflatii.
Daca nu exista puls:
o Se aplica un pumn in ½ inferioara a sternului-se
evalueaza din nou pulsul;
o Daca nu a aparut puls se incepe masajul cardiac extern.
MCE

 Locul MCE: ½ inferioara a sternului, pe

linia mediana, in punctul de maxima
presiune;

 Ambele maini, degete intrepatrunse,

coate in extensie, fara a se ridica
palmele;

 100/min; 4-5cm comprimarea sternului;

 30 MCE la 2 respiratii.
 Maini incrucisate,
degete intrepatrunse

1/3 inferioara a sternului, linie

mediana, punct de
maxima presiune
 “Pompa toracica”  “Pompa cardiaca”

-↑ pres.intratoracice det. - inima comprimata intre

un gradient intre aa. stern si coloana det. un
intra-toracice (aorta, a. gradient intre ventriculi
pulmonara) si cele si arterele mari
extratoracice
(aa.carotide)
Complicatiile compresiilor toracice

 Fracturi de stern/coaste ± hemotorax sau embolii

grasoase

 Contuzie miocardica, hemopericard

 Aspiratia traheobronsica urmata de pneumonita

chimica, ARDS

 Traumatism hepatic cu soc hemoragic

 Leziuni gastroesofagiene cu dezvoltarea de

mediastinita
 MCE si respiratia artificiala

30
MCE

2
ventilatii

Se pot schimba intre ei la 2 min

1 salvator 2 salvatori
Pozitia de siguranta

Este utilizata in managementul victimelor

inconstiente care respira si au semne de circulatie
sangvina si nu prezinta lezini ale coloanei
vertebrale.

Daca este necesara mentinerea peste 30 de

minute, victima va fi intoarsa pe partea opusa din
cauza inconvenientului ca determina compresie pe
un brat.
 Daca victima incepe sa respire normal
O mana in unghi
drept pe langa corp
2 Cealalta mana
sprijina capul
1

3 4
Indoim un
genunchi

Intoarcem pacientul a.i. sa aiba punct de sprijin in:

• mana
• genunchi
 In cazul accidentelor soldate cu politraumatisme, diagnosticul
precoce si tratamentul trebuie realizate de catre echipa de
interventie in urgente, atat la locul accidentului cat si pe
parcursul transportului spre UPU.

Masuri de reanimare:
o reanimare respiratorie (in insufucienta respiratorie acuta) si
dezobstructia cailor respiratorii prin hiperextensia capului,
extractia corpilor straini din cavitatea bucala si faringe, fixarea
unei pipe Guedel;
o excluderea unei fracturi de coloana cervicala – caz in care se
monteaza guler cervical;
o in caz de fracturi craniofaciale cu sangerare mare se impune
intubare oro-traheo-bronsica (IOT), in obstructii laringotraheale
se instituie de urgenta traheotomie (precedata uneori de
oxigenoterapie prin ac sau trocar trecut prin membrana
cricotiroidiana);
o in caz de pneumotorax sufocant - pleurostomie de urgenta;
o fixare a voletelor toracice mobile, acoperire cu pansament a
plagilor toracice deschise, administrare de antialgice;
o toracotomie in cazurile cu hemopneumotorax masiv;
o reanimare cardiocirculatorie (in insuficienta cardiocirculatorie
acuta);
o hemostaza prin mijloace provizorii (pansament compresiv, garou,
compresiune manuala) sau definitive (se impune evitarea
producerii de leziuni vasculare sau nervoase prin aplicare „oarba"
de pense) in cazul plagilor cu hemoragie externa;
o asigurare urgenta a doua aborduri venoase centrale (unul in
sistemul cav superior si celalalt in sistemul cav inferior);
o in caz de leziuni traumatice ale cordului, tamponada cardiaca,
contuzie miocardica - ingrijiri specifice: punctie pericardica,
pericardotomie, monitozare cardiaca, etc.