Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definitie: Notiunea de urgenta nglobeaza sindroame clinice ce apar brusc sau care se
agraveaza brutal punnd viata n pericol si care necesita un tratament activ imediat cu
scopul normalizarii functionale si salvarii vietii.
Patologia interna comporta o serie de stari acute grave de "urgente medicale" cu care
medicul de familie (MF) se poate afla fata n fata si n care el trebuie sa stie sa intervina
cu folos, cu mijloace foarte reduse.
Nevoi: Pentru aceasta nsa are nevoie de minimum de cunostinte, solide; trebuie sa faca
un diagnostic corect, trebuie sa aiba o atitudine activa, sa cunoasca si sa stie sa aplice
mijoacele cele mai utile, dupa care sa ndrume corect pe bolnav cu maximum de
operativitate pe caile cele mai bune ale rezolvarii.
De ce criterii trebuie sa tina seama medicul de familie, pentru a rezolva ct mai bine
urgentele?
Criteriul fundamental trebuie sa fie cel al gravitatii, MF trebuie sa cunoasca
urgentele foarte grave si implicit mijloacele indispensabile de actiune n atari cazuri
(pierderea de cunostinta, insuficientele respiratorii si circulatorii acute severe).
n al doilea rnd trebuie sa stie sa recunoasca si sa trateze prompt si eficient, o
serie de afectiuni acute grave care pot ajunge la decompensarea functiilor vitale (ictusuri
cerebrale, infarctul miocardic, edemul pulmonar acut, embolia pulmonara,
pneumotoracele acut), la fel sa se comporte prompt si corect n cazul unor urgente bine
definite prin etiologia lor (n hemoragii, n stari infectioase acute, n stari de soc,
insolatie, nec, intoxicatii acute exogene).
n fine sa rezolve neaparat si bine problemele abdomenului acut, a
abdomenului suferind neclar initial, dar care poate fi expresia unei afectiuni foarte grave
initial.
Pe grupe de urgente n care interventia imediata, competenta a medicului este
indispensabila pentru salvarea bolnavului; n care de calitatea primului ajutor tine aceasta
salvare,n care nu sunt admise: ezitarile, temporizarea, ignoranta, pasivitatea.
Am recomanda a se cunoaste bine, usor si repede clarificate, atacate terapeutic
imediat cu hotarre si siguranta cele patru entitati de extrema gravitate: oprirea
cardio 16416x235q -respiratorie, colapsul vascular, asfixia, comele.
1. Oprirea cardio-respiratorie (urgenta urgentelor), nu are nevoie de precizari
etiologice, de ezitari diagnostice. Ea impune n orice conditii punerea n aplicare a
mijloacelor de reanimare cardio- respiratorie ( tehnici cunoscute). De remarcat ca aceste
tehnici trebuie cunoscute att de medici ct sI de personalul mediu, pentru ca oricare din
ele sa le poata pune n aplicare la nevoie, izolat sau n echipa.
Sistemul de comunicare
Ambulante echipate cu dotare performanta- electrocardiograf, defibrilator,
instrumentar si medicamente
Personal instruit n urgente majore si asistente care au instructie pe probleme de
urgente
Spitale care pot prelua urgentele
.Fundamentul
.Actul
.Actul
CONDUITA TERAPEUTICA
1. Chemare salvare cu echipament si dotare de specialitate :S.M.U.R.
2. Lovitura precordiala, cu pumnul de la aproximativ 20-30cm.
3. Defibrilare: 200J.
4. Se repeta SEE cu 200J
5. Daca nu apare activitate electrica se repeta SEE cu 360J
6. Intubatie (cu sonde de 7-7,5mm la femei si sonde de 8-9mm la barbati)
7. Linie venoasa periferica.
8. Adrenalina 1mg i.v. (1 fiola=1ml.) din sol.1/10000 n bolus, sau pe sonda
traheala 2 fiole (trebuie repetata la fiecare 5min)
9. De zece ori masaj cardiac extern - ventilatie 5:1.
10. Atropina 1mg (1 ml.) n bolus i.v. sau pe sonda endotraheala. Se poate repeta n
5min, doza totala sa nu depaseasca 2mg.(2 fiole =2 ml.).
DISOCIAIA ELECTROMECANIC
GRADUL DE URGEN: URGEN MAJOR
FIBRILATIA VENTRICULAR
GRADUL DE URGEN
Este o urgenta majora care necesita interventie prompta.
STABILIRE DE DIAGNOSTIC
-Pierderea cunostintei
-Absenta pulsului si a zgomotelor cardiace
-Oprirea respiratiei
-TA nu se poate masura (debitul cardiac este foarte redus)
-Mioza
EKG :-Disparitia complexelor QRS, a undelor T si nlocuirea lor cu oscilatii rapide cu
frecventa de 300-400/min, neregulate ca morfologie, durata, sens si amplitutine
ATITUDINE TERAPEUTIC
1. Lovitura precordiala (cu pumnul nchis, la nivelul zonei cardiace, de la
aproximativ 20-30cm)
2. soc electric extern 200J
3. Daca nu se produce conversia la ritm sinusal, soc electric extern 300J
4. Daca nu raspunde, soc electric extern 360J
5. Intubatie (la femei in general cu sonde de diametru 7-7,5mm, iar la barbati de 89mm)
6. Linie venoasa periferica
7. Adrenalina 1mg (1fiola =1 ml.) i.v. lent sau pe sonda de intubatie sau perlingual
8. Resuscitare cardio-respiratorie:10 cicluri de masaj cardiac extern-ventilatie cu
frecventa 5-1.
9. Daca bolnavul nu revine se face soc elecric extern de 360J.
10. SEE de 360J
11. SEE de360J
12. Xilina 1mg/kg (1 f.=5ml.=50mg.)
13. SEE de 360J.
14. Bretiliu 5mg/kg.(1 fiola de 2ml. are 100mg.) i.v. foarte lent.
15. SEE de 360J.
anxietate
Agitatie
Transpiratii
paloare
greturi
CONDUITA TERAPEUTICA
1. Solicitare salvare (asistenta la cabinetul medical sau apartinatorii la domiciliu cu
furnizarea tuturor datelor:nume, vrsta,sex, adresa exacta, date clinice)
2. Interzicerea oricarui efort
3. Linistirea pacientului.
4. Pozitie semisezinda
5. Oxigen pe masca sau sonda (4-6l/min), daca avem
6. Nitroglicerina sublingual cte o tableta (0,5mg) la 15 min sau Nitromint spray 1-2
puff la 15 min
7. Abord venos periferic
8. Nitroglicerina n perfuzie i.v. n ritmul de 10mcg/min.( 10-40 pic./min.):1 fiola de
2ml. sol.0,5% de 10mg. se dilueaza n 250 ml. Glucoza 5% si se administreaza n
ritmul de 4pic./min. la nceput, crescnd cu 4 pic.la fiecare 3-5 min. pna la 10-20
pic./min.
9. Daca avem Morfina se dizolva 1 fiola (1ml.,20mg.) n 9ml. ser fiziologic din care
se administreaza i.v.3-4ml.Daca nu avem Morfina se administreaza Algocalmin
sau Piafen i.v. (2 fiole)+/-Diazepam lent i.v. fiola (1 ml. sau 5 mg.) sau 1fiola
Fortral (o fiola de 1 ml. contine 30 mg.)
10. Xilina i.v. n bolus 1mg/kg (1fiola de 10ml sol.1% continnd 100 mg.).Fiola de
Xilina se ncalzeste n prealabil n palme.
11. Atropina i.v. 1fiola sol.1/1000 (1ml) pentru bradicardie pronuntata si hipotensiune
arteriala se administreaza fiola, care se poate repeta dupa 10-15 min., cu
urmarirea pulsului si TA.
12. Aspirina 250-300 mg. p.o.
13. Tromboliza :- cu ct dispensarul medical este mai la distanta de o unitate
spitaliceasca, medicul de familie ar trebui sa efectueze tromboliza coronariana pe
cale venoasa generala.
-indicatii:-diagnostic de infarct confirmat EKG.
-debutul clinic sub 6 ore.
-nu exista contraindicatii de tromboliza (hemoragie, ulcer
gastroduodenal, neoplasm cunoscut, AVC hemoragic n antecedente, HTA>200/120,
insuficienta hepatica).
-Protocol de administrare: HHC 100-150mg i.v. si Aspirina 350 mg.p.o.
urmata de perfuzia cu Streptokinaza pe o cale venoasa separata n doza de 1500000 UI n
60min.
DE EVITAT:-administrarea de Xilina cnd exista bradicardie (AV<50/min.)
-vasodilatatoare (Hidralazina, Minoxidil, Diazoxid, Nitroprusiat) cnd exista
soc cardiogen.
TAHICARDIA VENTRICULAR
GRADUL DE URGEN
Este urgenta majora
1. STABILIRE DE DIAGNOSTIC
-antecedente: IM sechelar , cardiomiopatie dilatativa , IVS.
-clinic: -palpitatii
-dispnee
- tahicardie regulata, AV=140-200/min
2.EKG:-QRS deformate, largi
-frecventa ventriculara=140-250/min.
-disociatia undelor P,fara raport fix cu QRS.
3.Masurare puls
FIBRILAIA ATRIAL
GRADUL DE URGEN:
Este considerata urgenta majora fibrilatia atriala cu alura ventriculara nalta, fibrilatia
atriala cu tulburari hemodinamice, cu ritm ventricular necontrolabil, sindromul WPW,
fibrilatia atriala din stenoza mitrala ( accese paroxistice).
STABILIREA DIAGNOSTICULUI:
palpitatii neregulate
-
Astenie, fatigabilitate
Examenul obiectiv:
-EKG:
lipsa undelor P
CONDUIT TERAPEUTIC:
1. Linistirea pacientului.
2. Digoxin ( 1 fiola = 2 ml. = 0,5 mg.) lent i.v. fiola - 1 fiola ( 0,25 -0,5mg
3. Propranolol ( 1 fiola = 5 ml. = 5 mg.) i.v. 1 fiola sau p.o. 80-120 mg.(2-3 tablete
de 40 mg.) sau
4. Atenolol ( 1 fiola = 10 ml. = 5 mg.) i.v. lent 1 fiola sau p.o. 100-150 mg. (2-3
tablete de 50 mg. sau 1-2 tablete de 100 mg.)
5. Verapamil i.v. lent ( n 3-5 min.) 1-2 fiole = 5 -10 mg.= 2-4 ml.
6. Conversia la ritm sinusal se poate realiza electric ncepnd cu 100 w/sec. si pna
la 400 w/sec., cu administrare prealabila de 5-10 mg. Diazepam i.v. Daca s-au
administrat medicamente antiaritmice, nainte de conversia electrica se
administreaza 1-2 mg. ( 1-2 fiole de 1ml. ) Atropina.
7. Conversia la ritm sinusal se poate efectua si chimic administrnd Chinidina 0,200
g la 30 minute interval, pna la o doza totala de 1,4-1,6 grame.
DE sTIUT :
Conversia elecrica se efectueaza n fibrilatia atriala cu tulburari hemodinamice, n
fibrilatia care apare pe cord normal, n stenoza mitrala, n fibrilatia cu ritm ventricular
necontrolabil, n sindromul WPW.
-NU se efectueaza defibrilare pe cord cu dilatare atriala sau ventriculara stnga, n
fibrilatia mai veche de un an, daca exista tromboza n atriul stng, n fibrilatia care
asociaza un bloc atrio-ventricular gradul 3.
-NU se asociaza betablocante i.v. ( propranolol, atenolol) cu Verapamil i.v.
-Digoxinul este contraindicat n sindromul WPW, n prima saptamna a unui
infarct miocardic acut si n boala de nod sinusal. Daca nu se cunoaste existenta
sindromului de preexcitatie ventriculara ( WPW), o alura de 200 batai/ min. contraindica
administrarea digitalei.
GRADUL DE URGEN:
Poate fi considerata o urgenta benigna, daca are durata scurta ( minute) si raspunde
prompt la tratament sau o urgenta maligna ( n functie de starea generala, durata :ore sau
chiar zile)
STABILIREA DIAGNOSTICULUI:
Anamneza:- antecedente de cardiopatie congenitala, cardita reumatismala, cardiopatie
ischemica sau hipertensiva, intoxicatie digitalica.
Clinic:
- debut brusc
Dispnee
Anxietate, agitatie
Stari lipotimice
- segmentul ST subdenivelat
-
CONDUITA TERAPEUTIC
1. Linistirea pacientului.
2. Diazepam 10-20 mg. p.o. (1-2 tablete) sau -1 fiola lent i.v.
3. Manevrele vagale: - compresia sinusului carotidian (bolnavul este asezat n
clinostatism, cu capul rotat lateral; se repereaza nivelul superior al cartilajului
tiroidian, imediat sub unghiul mandibulei si se comprima sinusul carotidian catre
posterior si median pe planul dur al coloanei vertebrale. Compresia se ncepe pe
sinusul carotidian drept timp de 10-20 secunde si se repeta dupa 20-30 sec. pe
aceeasi parte si numai n lipsa eficacitatii se aplica si la nivelul sinusului
carotidian stng, dar niciodata simultan.
Contraindicatii: - bolnavi peste 70 ani (pericol de mobilizare a unui fragment de
aterom carotidian)
- AVC n antecedente
- hipotensiune arteriala
- stimularea faringelui prin provocarea de varsaturi
- imersia fetei n apa rece
-consumarea unui pahar cu apa rece
4. Fosfobion (fiole de 10 mg. si 1 ml.) i.v. 1fiola
5. Verapamil (Isoptin) lent i.v. 1-2 fiole (5-10 mg.), 1 fiola=2 ml.=5 mg.
6. n caz de esec al manevrelor vagale si terapiei medicamentoase se
efectueaza, daca dotarea ne permite (defibrilator) cardioversia, ncepnd
cu 100 Jouli, apoi 200 Jouli, iar daca nu raspunde 360 Jouli.
DE EVITAT :-administrarea Isoptinului n insuficienta ventriculara stnga si
asocierea cu betablocante si n boala de nod sinusal (sindrom braditahi)
- administrarea Fosfobionului se face sub stricta supraveghere
clinica si EKG.
- Fosfobionul nu se foloseste la pacientii care sunt n tratament cu
Dipiridamol, pentru ca poate produce bloc atrio-ventricular sau oprire sinusala.
URGENE HIPERTENSIVE
GRADUL DE URGEN
Se tine cont de valorile HTA, de raspunsul la terapie, precum si de patologia asociata.
Puseul HTA care raspunde prompt la tratament poate fi considerat urgenta benigna si
tratat la domiciliu.
Cnd valorile mari de TA se nsotesc de manifestari cardiace sau neurologice sunt
considerate urgente majore si se interneaza.
STABILIREA DIAGNOSTICULUI:
-
greturi, varsaturi.
CONDUIT TERAPEUTIC
1.Chemare salvare ( asistenta medicala, la cabinet sau apartinatorii, la domiciliu, cu
furnizarea datelor personale : vrsta, sex, adresa si a datelor clinice).
2.Reducerea treptata a tensiunii arteriale pna la valori ale tensiunii diastolice n jur de
100mmHg, astfel:
a.La pacientii fara manifestari neurologice sau cardiace:
-NIFEDIPIN 1-2 tb (10-20mg) sublingual sau
-CAPTOPRIL 1-2 tb ( 25-50 mg.) sublingual.
-FUROSEMID i.v. sau i.m. 1- 4 fiole ( 20-80mg=2-8 ml.).
DE EVITAT:
-administrarea vasodilatatoarelor directe (Hidralazina, Minoxidil, Diazoxid,
Nitroprusiat) n caz de hipertensiune intracraniana
-reducerea brutala a TA.
-asocierea parenterala a unui vasodilatator cu un betablocant (cu exceptia
disectiei de aorta)
-utilizarea diureticelor n caz de eclampsie (hipovolemie existenta)
-utilizarea betablocantelor n caz de decompensare cardiaca.
- Nitroprusiatul se poate folosi numai daca exista posibilitatea monitorizarii TA,
puls, EKG, daca medicul are experienta si daca se poate efectua, n caz de necesitate
intubatie si defibrilare.
-Clinic:
-dispnee brutala (adesea nocturna)
-tuse productiva cu sputa abundenta, spumoasa, rozacee (ca "albusul de ou")
-ortopnee cu polipnee
- transpiratii reci
-tegumente palide si reci, cianoza extremitatilor si buzelor
-agitatie
-raluri crepitante si subcrepitante care urca de la baze spre vrfurile
toracelui +/-raluri sibilante si wheezing
-tahicardie, galop ventricular stng, sufluri
DIAGNOSTIC DIFERENIAL:
-cu astmul bronsic (exista un istoric sugestiv, predomina bronhospasmul cu
wheezing, MV prelungit, sibilante, cardiac normal) Daca diagnosticul clinic este
incert nu se vor administra Morfina si nici amine simpatomimetice.
-cu embolia pulmonara (dispnee severa, durere toracica violenta,
plamnul este curat la auscultatie; pot fi prezente semne de insuficienta
dreapta acuta sau soc cardiogen, sincopa)
CONDUITA TERAPEUTIC
1. Masurare TA, puls
2. Solicitare Salvare
3. Pozitie semiseznda cu picioarele atrnnd
4. Linistirea pacientului.
5. Oxigenoterapie pe masca sau sonda nazala 4-8l/min (daca avem)
GRADUL DE URGEN
Este o urgenta medico-chirurgicala care impune internare rapida n centre de specialitate
pentru diagnostic complet si terapie specifica.
STABILIREA DIAGNOSTICULUI:
Anamneza:
Clinic:
Examenul obiectiv
-manifestari generale: febra moderata, tahicardie, puls catarator (al lui Mahler).
-edemul membrului afectat, care este elastic, indolor.
- tegumente netede, lucioase, subtiate, temperatura locala crescuta.
-dilatarea retelei venoase superficiale
-culoarea tegumentelor poate fi cianotica sau violacee cu elemente purpurice sau
bule hemoragice ( phlegmasia caerulea) cu evolutie spre gangrena venoasa sau palide
datorita spasmului arterial ( phlegmasia alba).
CONDUITA TERAPEUTIC:
1. Linistirea pacientului.
sOCUL ANAFILACTIC
GRADUL DE URGEN:
Este o urgenta majora, care necesita interventie rapida.
STABILIRE DIAGNOSTIC:
CONDUIT TERAPEUTIC
1.
2.
3.
4.
5.
6.
CLINIC :
-dispnee cu polipnee
- tuse
-wheezing
-agitatie, transpiratii
-Auscultatoric: expir prelungit, raluri sibilante, ronflante sau
murmur vezicular diminuat sau abolit.
subcrepitante,
CONDUIT TERAPEUTIC:
1. Pozitie semiseznda , linistirea pacientului.
2. Oxigen pe masca (2-4 l/min), daca avem.
3. VENTOLIN spray 2 puff-uri care se pot repeta la 10-15min. sau
ALBUTEROL spray 2 puff-uri care se pot repeta la 3-5min.
4. AEROSOLI cu BRICANYL (2ml, 5mg), ATROVENT(2ml., 5ml.)
5. Linie venoasa periferica
6. HHC: i.v. 2mg/kg bolus, (1 fiola=25mg=5ml)
7. AMINOFILINA lent i.v. 6mg/kg (efectul dupa aprox.10').
-fiole 10ml.=240mg. sau fiole 2ml=48mg.
8. Urmarire TA, puls, starea aparatului respirator (frecventa respiratorie,
auscultatie), culoarea tegumentelor.
9. EPINEFRINA s.c. 0,3-0,5 ml din sol. 1 la1000 ( 0,3-0,5 mg.) la pacientii fara
afectiuni cardiovasculare
10. Daca criza nu cedeaza, chemare salvare si internare.
DE EVITAT:
-sedarea pacientului
-folosirea diureticelor pentru tratamentul insuficientei ventriculare drepte (turgescenta
jugularelor, hepatomegalie dureroasa, cianoza, edeme).
-folosirea Teofilinei (risc de supradozaj).
-injectarea i.v. rapida a Aminofilinei (poate provoca palpitatii, aritmii severe, dureri
precordiale,convulsii,varsaturi).
STAREA DE RU ASTMATIC
GRADUL DE URGEN:
Este o urgenta majora care pune n pericol viata pacientului, necesitnd interventia
prompta a medicului si internarea pacientului.
STABILIRE DE DIAGNOSTIC :
-antecedente :pacient cunoscut cu astm bronsic
-acces astmatic cu durata>24 ore, care nu raspunde la medicatia
bronhodilatatoare curenta
CLINIC :
-dispnee severa cu polipnee (>30 respiratii/min), care mpiedica vorbirea si somnul
-senzatie de asfixie
-anxietate
-pozitie seznda si folosirea muschilor respiratori accesorii
-tiraj
-cianoza
-somnolenta si coma
-diminuarea difuza a respiratiei pna la tacere respiratorie
-raluri sibilante putine
-puls paradoxal, tahicardic
-semne de insuficienta ventriculara
hepatomegalie dureroasa, edeme)
dreapta
(turgescenta
CONDUIT TERAPEUTIC
1. Pozitie semiseznda
jugularelor,
2. Linistirea pacientului
3. Oxigen (daca avem) pe masca sau sonda nazala (4-10 l/min)
4. Nebulizare :Atrovent (2ml, 0,5mg)
Bricanyl (2ml, 5mg)
Ventolin (5mg diluat n ser fiziologic)
5. Abord venos periferic
6. Epinefrina i.v. 0,4 ml din sol.1/1000
7. Hemisuccinat de hidrocortizon 200 mg i.v., aproximativ 10 fiole (1
fiola=5ml.=25mg.)
8. Aminofilin 5,6mg/kg lent i.v. (1 fiola=10ml.=240mg.)
DE EVITAT:-Administrarea de sedative sau tranchilizante(n afara masurilor de ventilatie
mecanica)
-Mucolitice inhalatorii (pot accentua obstructia bronsica)
-Corticoizii inhalatori sau Cromoglicat (nu sunt activi)
TROMBEMBOLISM PULMONAR
GRADUL DE URGEN
Este o urgenta majora care necesita transport medical specializat (SMUR) si internare de
urgenta pentru confirmarea diagnosticului si tratament supravegheat.
STABILIREA DIAGNOSTICULUI
-
- tulburari de coagulare
-neoplazii
-Diabet zaharat
-contraceptive orale
-
jugularelor
hepatomegalie dureroasa, semnul Harzer .
- de cautat semne de flebita (de gamba, pelviana:edem,
durere
spontana si provocata )
-de cele mai multe ori relatii normale la auscultatia
pulmonara, dar pot exista semne de infarct pulmonar: tuse hemoptoica, frecatura pleurala,
pleurezie, raluri bronsice.
.Evaluarea functiilor vitale:-starea de constienta (agitatie, torpoare, confuzie, coma)
-tensiunea arteriala (scazuta <70-80/40-50).
-puls (poate fi rapid , filiform).
-frecventa cardiaca (crescuta >90).
-polipnee
EKG (important pt. diagnosticul diferential cu IMA.):
-bloc de ramura dreapta complet sau incomplet
PNEUMOTORAX IDIOPATIC
GRADUL DE URGEN
Este o urgenta majora care pune n pericol viata pacientului
STABILIREA DIAGNOSTICULUI:
-durere toracica intensa, sub forma de junghi toracic, accentuata la inspir profund si la
modificarile de postura.
-dispnee
-tuse iritativa seaca.
-agitatie si angoasa.
-imobilizarea toracelui afectat.
-emfizem subcutanat (crepitatii).
-timpanism, diminuarea sau abolirea murmurului vezicular.
CONDUITA TERAPEUTIC
1.
2.
3.
4.
5.
Pozitie semiseznda.
Linistirea pacientului.
Oxigen pe masca(2-4l/min), daca avem.
Abord venos periferic, glucoza 5% 250ml.
Atropina i.v.0,25 mg(1/4 fiola), lent ( n 3-5 min.) pentru prevenirea socului, daca
nu exista contraindicatii ( glaucom, adenom de prostata, tulburari de ritm cardiac).
6. Decomprimarea plamnilor (cu o seringa de 20 ml cu ac gros cu bizou scurt
introdus n cavitatea pleurala sub anestezie locala cu Xilina, n spatiul 2-3 i.c.stg.
pe linia medio-claviculara)
7. Calmarea durerii:-Algocalmin i.v. 1-2 fiole.
8. n caz de detresa vitala (persistenta semnelor respiratorii, tulburari de constienta,
convulsii) -intubatie traheala cu sonda de 7,5-8mm si ventilatie mecanica.
DE EVITAT:-sedarea pacientului nainte de ventilatie.
-nu se face ventilatie mecanica fara drenaj pleural.
CLINIC :
Anamneza:- antecedente personale patologice, administrare de medicamente
(anticoagulante, antiinflamatorii steroidiene si nesteroidiene, neuroleptice),
ingestie de toxice.
-Durerea:- debut ( brusc sau progresiv)
- localizare:-epigastru (gastrita, puseu ulceros, esofagita, IMA, ulcer perforat,
pancreatita acuta)
-hipocondrul drept (hepatita, colica biliara, litiaza biliara, colecistita acuta,
abces hepatic, chist hidatic rupt, pneumonie bazala dreapta, tumora de unghi drept
colonic, apendicita subhepatica)
-hipocondrul stng (pancreatita, infarct splenic)
-flancul drept (colica renala, pielonefrita acuta, infarct
renal, cancer renal)
-flancul stng (colica renala, anevrism aortic
complicat, tumora de colon stng complicata, ocluzie intestinala)
-fosa iliaca dreapta (colica renala, apendicita acuta,
b.Crohn, chist ovarian complicat, sarcina extrauterina)
-fosa iliaca stnga (sigmoidita, volvulus sigmoidian,
tumora colica stnga complicata, chist ovarian, salpingita acuta,
sarcina extrauterina)
-Semne asociate:
-febra
-greturi, varsaturi
-tranzit intestinal absent pentru gaze si materii fecale
-diaree
-hematemeza
-rectoragie
-melena
-semne urinare:disurie, anurie
ATITUDINE TERAPEUTIC
1. Solicitare salvare (asistenta medicala, la dispensar sau apartinatorii, la domiciliu,
cu furnizarea datelor personale ale pacientului, adresa completa si datele clinice).
2. Pozitie antalgica
3. Masurare repetata TA, puls
4. Abord venos periferic
5. Sonda nazogastrica cu aspiratie (n caz de ocluzie intestinala, suspiciune de
pancreatita acuta)
COLICA BILIAR
GRADUL DE URGEN:
Este o urgenta benigna care se poate trata n ambulator daca nu exista complicatii
( colecistita acuta, icter).
STABILIREA DIAGNOSTICULUI:
1. Anamneza:
-antecedente de litiaza biliara, colecistopatii cronice, colecist malformat
-Stil de viata: alimentatie colecistochinetica
2. Clinic:
-durere la nivelul hipocondrului drept sau epigastru cu iradiere n spate pe sub
rebordul costal drept la nivelul scapulei sau umarului drept
-discomfort epigastric
-greturi
-varsaturi bilioase
-transpiratii
-balonare abdominala
-eructatii
-pirozis
3. Examenul obiectiv:
-agitatie
-hiperestezie cutanata la nivelul hipocondrului drept
-contractura algica voluntara
-durere la palparea hipocondrului drept
-durere la palparea n inspir profund ( semnul Murphy pozitiv).
CONDUIT TERAPEUTIC:
1. Linistirea pacientului.
2. Pozitie antalgica.
3.Atropina i.v. 0,5 mg. ( fiola=0,5 ml.) sau i.m. 1 mg. (o fiola de 1 ml.) sau Scobutil 1
fiola = 1 ml. = 10 mg. 1-2 fiole i.m., s.c., sau i.v. lent sau Scobutil compus 1 fiola = 5 ml.
= 20 mg. i.v. foarte lent sau i.m. profund.
4. Papaverina 1-2 fiole i.v. (1 fiola = 1 ml. solutie 4% = 40 mg.) sau Miofilin 1 fiola i.v.
lent ( 240 mg.) daca nu exista contrindicatii sau Nitroglicerina 1-2 tablete sublingual ,cu
urmarirea TA .
5.Algocalmin, Piafen 1-2 fiole i.v. ( 5-10 ml.)
6.Metoclopramid 1-2 fiole i.v. ( 2-4 ml. sol. 0,5%)
7. Daca pacientul este foarte agitat se poate administra -1 fiola de Diazepam i.m.
DE EVITAT :
- administrarea de Morfina ca si antialgic pentru ca produce spasm oddian.
GRADUL DE URGEN -este o urgenta majora, deoarece aproximativ 50% dintre ele
se pot transforma n 24-72 ore n infarct cerebral.
STABILIRE DIAGNOSTIC
-Anamneza (de la pacient daca este constient sau apartinatori)
-HTA (tratamente urmate sau nu)
-cardiopatii ischemice, valvulare
-dislipidemii
-Clinic :-cefalee (poate sa nu existe)
-ameteli
-stare generala alterata
-tulburari de vorbire
-deficit motor (poate sa nu existe)
-tulburari de sensibilitate (parestezii, hipoestezii)
Simptomele se instaleaza acut, dureaza cteva minute si se remit total (spontan sau sub
tratament) pna n 24 de ore.
EVALUAREA FUNCIILOR VITALE
-TA( se masoara bilateral)
-puls ( se masoara bilateral, se urmareste daca este simetric)
-respiratie
-starea de constienta (este ntotdeauna prezenta n AIT)
CONDUIT TERAPEUTIC
1.Solicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatorii la domiciliu, cu furnizarea
datelor personale, adresa, date clinice)
2.Daca se poate efectua heparinizarea (posibilitatea explorarii sistemului de
coagulare:TQ, TH, IP, Tr.) si nu exista contraindicatii (hemoragie cerebrala, interventii
chirurgicale recente, HTA severa, ulcer gastroduodenal activ,) se efectueaza Heparina 100
u.i./kg. i.v.(1 f.=1ml.=5000 u.i.) sau Calciparina pentru administrarea subcutanata (1 fiola
de 0,2 ml. contine 5000 u.i.) n doza de 250 u.i./kg.
3.Daca nu se poate efectua heparinizarea (daca nu exista posibilitatea explorarii
sistemului de coagulare sau daca exista contraindicatii de heparinizare) se utilizeaza
medicatie antiagreganta:Aspirina 325 mg. (1/2 tb.)
4.Medicatie hipotensoare (daca TA este mai mare de 160-170/90-100) cu:
-
STABILIREA DIAGNOSTICULUI
ANAMNEZA
CLINIC:
Babinski pozitiv.
Accidentulvascular hemoragic
1. Vrsta sub 50 ani
2. Debut brusc
3. Cefalee severa
4. Hemiplegie
5. Deviatiacapului si globilor oculari
spre partea lezata
6. Semne meningeene: cefalee, varsaturi
n jet,redoarea cefei
7. Convulsii
8. Coma profunda.
9. Se indica punctia rahidiana : se
observaLCR hipertensiv si
hemoragic.
EVALUAREA sI MENINEREA
-Aparatul cardio-vascular
Monitorizarea EKG.
-Starea de constienta.
CONDUIT TERAPEUTIC
1. Solicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatorii cu furnizarea datelor
personale, adresa completa si datele clinice).
2. Ridicarea capului si toracelui la 30-40 grade fata de orizontala pentru favorizarea
ntoarcerii venoase de la extremitatea cefalica.
3. Linistirea pacientului.
4. Sonda urinara de 16-18 mm.
5. Confort termic.
6. Daca diagnosticul a fost precizat sub 6ore, daca exista posibilitatea explorarii
sistemului de coagulare (TQ, TH, AP, IP, Tr.) si daca nu exista contraindicatii se
CRIZA DE EPILEPSIE
GRADUL DE URGEN
Este o urgenta majora, care necesita interventie rapida.
STABILIRE DE DIAGNOSTIC:
Anamneza: -antecedente personale patologice (pacient cunoscut cu epilepsie, cu tumora
cerebrala, traumatism cranian, intoxicatie cronica cu plumb sau mercur, intoxicatie acuta
cu alcool).
1. CLINIC
CRIZA TONICO-CLONIC
-faza tonica: poate debuta cu strigat, apoi pacientul cade brusc si si pierde cunostinta, se
raneste n cadere, respiratia este sub forma unei expiratii fortate, apnee de cteva secunde
care se nsoteste de asfixie sau cianoza; globii oculari au miscari rapide, dintii sunt
nclestati. Aceasta faza dureaza mai putin de 30 secunde.
-faza clonica: secuse musculare rapide tot mai intense care devin
generalizate (convulsii). Limba este cazuta posterior si poate fi
ranita n timpul convulsiilor. Exista grimase ale fetei, hipersalivatie
care se exteriorizeaza la nivelul comisurilor bucale. Sfincterele se
relaxeaza si exista emisie de urina si scaun. Aceasta faza dureaza
2-3 minute si se termina brusc cu relaxare musculara, o respiratie
profunda.
-faza comatoasa: bolnavul este inert, relaxat si fara
cunostinta.Respiratia este stertoroasa, se da impresia unui somn
profund.
FAZA POSTPAROXISTIC
-
CONDUIT TERAPEUTIC
1.
2.
3.
4.
5.
6.
STAREA DE RU CONVULSIV
GRADUL DE URGEN:
Este o urgenta majora care angajeaza un prognostic vital si functional cerebral si necesita
interventie prompta si internare de urgenta.
STABILIRE DIAGNOSTIC:
-doua sau mai multe crize convulsive fara perioade de luciditate ntre ele
sau o criza care dureaza mai mult de 10 min. sau care se repeta la interval scurt de timp .
CONDUIT TERAPEUTIC:
1. Solicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatori cu furnizarea datelor
personale, adresa, date clinice)
2. Imobilizare
3. Obiect dur ntre dinti pentru prevenirea muscarii limbii
4. Capul n pozitie laterala.
5. Sonda nazala.
6. Aspirarea secretiilor.
7. Oxigen (6-8l/min.), daca avem.
8. Linie venoasa periferica.
9. Diazepam (1 f.=2ml.=10mg.) fiola-1fiola lent i.v. sau intrarectal (1 fiola).
10. Glucoza 33% doua fiole (1 fiola= 10ml.) i.v.(se pierde multa energie n criza, dar
pacientul poate avea hiperglicemie datorita deshidratarii, de aceea se impune
dozarea glicemiei.)
DE sTIUT:-nu se recurge la imobilizarea fortata a pacientului
-este importanta masurare temperaturii pentru a elimina un proces infectios
(meningita sau encefalita)
-trebuie avuta n vedere si intoxicatia cu monoxid de carbon.
PREECLAMPSIA
GRADUL DE URGEN
Este o urgenta care necesita internarea gravidei pentru supraveghere si monitorizare.Daca
simptomatologia se agraveaza se induce nasterea copilului.
STABILIRE DE DIAGNOSTIC
-HTA>140-90 la o gravida cu sarcina mai mare de 20 saptamni sau o
crestere a TA cu>30-20mmHg. fata de valorile de la luarea n evidenta
-Dureri in etajul abdominal superior(n bara)
-Greturi, stare generala alterata
-Tulburari de vedere(scotoame, vedere n ceata)
ECLAMPSIA
GRADUL DE URGEN
Este o urgenta majora, care influenteaza prognosticul vital al mamei si fatului.
STABILIREA DIAGNOSTICULUI:
-Sarcina > 20 sapt.
CONDUITA TERAPEUTICA
1. Solicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatorii, cu furnizarea datelor
personale:vrsta, sex, adresa completa si datele clinice).
2. Obiect dur n gura pentru a mpiedica sectionarea limbii
3. Pozitionare n decubit lateral stng
4. Aspirarea secretiilor traheo-bronsice
5. Sondaj vezical cu sonda de 18 mm.
6. Oxigen pe masca (4l/min), daca avem.
7. Sulfat de magneziu i.v. lent 2-3 fiole (20-30 ml.=4-6g.)
8. Diazepam i.v. lent 10-20mg (1-2 fiole). Diazepamul se poate administra n
perfuzie i.v. astfel:se dilueaza 40 mg.( 4 fiole) Diazepam n 500ml. glucoza 5% si
se administreaza n ritm de 60 pic./min.
9. Hidralazina n bolus 5-10mg. i.v.(1-2 f.)
-anxietate, agitatie.
-se cauta contractura uterina
-se ausculta BCF
-examen cu valve (de unde provine sngerarea)
3.Chemare salvare.
CONDUITA TERAPEUTIC:
1.Pozitie n decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate sau pozitie n decubit lateral
stng.
2.Oxigen pe masca (2-4l), daca avem.
3.Abord venos periferic.
4.Ser fiziologic i.v.(1-2f) cantitate adaptata n functie de raspunsul hemodinamic(TA,
puls) sau Dextran 10% 250 ml.
TRANSPORTUL - sub supraveghere medicala.
.
DE EVITAT:
-tuseul vaginal.
STABILIREA DIAGNOSTICULUI
1. ANAMNEZA: antecedente personale patologice de stricturi uretrale, prostatite
acute si cronice, hipertrofie si tumori de prostata, tumori sau litiaza vezicii
urinare, disectazie de col vezical, traumatisme cu compresiuni sau sectiuni ale
maduvei spinarii, tumori medulare si cerebrale, AVC, meningo-encefalite.
2. CLINIC:
agitatie
3. EXAMENUL OBIECTIV:
o
4. DIAGNOSTICUL DIFERENIAL:
o
CONDUITA TERAPEUTIC
1. Linistirea pacientului.
2. Sondaj vezical cu sonde Foley de 16-18 mm: se dezinfecteaza local cu solutie
Betadine, se introduce sonda pna se obtine urina, se introduc 5 ml. ser fiziologic n
balonas si se ataseaza colectorul de urina.
3. Comprese calde hipogastrice.
4. Papaverina 1 fiola i.v. (1 fiola = 1ml. = 40 mg.)
5. n situatia n care sondajul vezical este imposibil ( ruptura de uretra, stricturi
uretrale), este indicata punctia suprapubiana evacuatoare: dupa prealabila
anestezie locala cu Xilina plan cu plan, se punctioneaza globul vezical cu un ac de
10 cm. lungime si 2 mm.diametru, introdus n vezica perpendicular, imediat
deasupra simfizei pubiene strict pe linia mediana la 3 cm. deasupra simfizei
pubiene.
6. Internare pentru precizarea etiologiei si tratament de specialitate.
DE sTIUT:
-
INTOXICAIA CU ORGANOFOSFORICE
STABILIRE DE DIAGNOSTIC
-Anamneza (folosirea de insecticide, agricultori)
- Fasciculatii, crampe musculare, pareza
- Cefalee, tulburari de comportament, convulsii
- Greturi, varsaturi, dureri abdominale
- Bronhospasm cu dispnee, hipersecretie bronsica
- Mioza, hipersecretie lacrimala
- Hipersudoratie, hipertermie
- Astenie fizica
CONDUITA TERAPEUTIC
1. Cale venoasa periferica
2. Atropina 2mg i.v.(2fiole=2ml) tot la 5-10min pna la aparitia semnelor de
atropinizare (midriaza, piele uscata si rosie)
3. Dezbracarea pacientului
4. Spalare ndelungata cu apa si sapun
5. Oxigen pe masca (3-4l/min), daca avem.
DE sTIUT :este obligatorie protectia personalului medical cu masca, manusi.
DE EVITAT :folosirea Teofilinei, sedative, Adrenalinei
INTUBAIA ENDO-TRAHEAL
(sinteza realizata de Dr. Cornel Pop medic primar med.gen. / familie)
aspirator de secretii
sonde de diferite marimi sI adaptoare corespunzatoare
laringoscop diferite lame
pensa cu dubla curbura Magill
siringa de 10 ml
set de pipe Guedel
pulverizator cu xilina 5 %
mandren simplu
leucoplast
Tehnica
Intubatia endo traheala are doua etape:
vizualizarea glotei prin laringoscopiedirecta
cateterizarrea traheei
Modalitatea practica de efectuare:
Laringoscopul se tine n mna stnga, lama se introduce n cavitatea
bucala la nivelul comisurii bucale drepte. Lama ncarca limba sI o
mpinge spre stnga.
Progresiunea se face sub control vizual pna cnd atinge santul glosoepiglotic
Glota este expusa si se exercita o trasctiune pe laringoscop n sus si
nainte, miscare ce ridica limba si maxilarul inferior
De retinut:
necesitatea oxigenarii timp de minimum 3 minute nainte de intubatie
MANEVRA HEIMLICH
anesteziant
2. Materiale necesare: musama si aleza 30x50 cm, garou, tavita renala, substante
dezinfectante (alcool sanitar, benzalcon, tinctura de iod), tampoane de vata sau tifon sau
servetele mbibate, seringi sterile de diferite capacitati, ace sterile diferite.
INJECIA INTRAMUSCULAR
Scop: terapeutic.
Regiune:
Tehnica:
Se dezinfecteaza regiunea
Incidente posibile:
infectii locale
INJECIA INTRAVENOAS
Scop: explorator si terapeutic.
Regiune - vene superficiale: plica cotului, safena femurala, jugulara, subclavie
Tehnica:
Se dezinfecteaza regiunea
Se vizualizeaza vena prin aplicarea unui garou elastic deasupra locului de injectare
Incidente posibile:
embolie gazoasa
necroza locala
flebita
INJECIA INTRADERMIC
Scop: explorator, terapeutic, anesteziant.
Regiune: fata anterioara a antebratului.
Tehnica:
Se dezinfecteaza regiunea
Incidente posibile:
pierderea substantei
lipotemie, soc
INJECIA SUBCUTANAT
Scop: terapeutic.
Regiune:
orice regiune n afara celor prin care trec trunchiuri vasculare si nervoase si a celor
infectate
se prefera
Tehnica:
Se dezinfecteaza regiunea
Se introduce 2-3 cm
Incidente posibile:
ruperea acului